Sunteți pe pagina 1din 9

LEGILE LUI MURPHY 1. Daca ceva poate sa mearga prost, va merge. 2.

Daca mai multe lucruri pot merge prost, vor merge in cea mai e!avora"ila secventa. #. Pro"a"ilitatea e aparitie a unui eveniment este invers proportionala cu e$ira"ilitatea lui. %. In i!erent e ce merge prost, pro"a"il ca arata "ine. &. 'in lucrurile par ca nu se mai inrautatesc, ai ra" are.(e vor inrautati curin . ). 'in lucrurile merg "ine, ceva a mers prost. *. 'in lucrurile se inrautatesc+ a, aca pier$i prea mult, !i atent", aca nu pier$i nimic, rela.ea$a/tec, aca ai sansa sa cistigi, rela.ea$a/te0. / aca nu contea$a, atunci n/are nici o importanta1. 2imic nu este atit e prost, incit sa nu evina si mai prost. 13. Dupa ce lucrurile s/au inrautatit su!icient e mult, ciclul se repeta. 11. In i!erent e ce merge prost, e.ista intot eauna cineva care a stiut ca asa va !i. 12. Pro"lemele complicate au intot eauna raspunsuri simple, pe intelesul tuturor, ar gresite. 1#. 4portunitatea iti "ate la usa in cel mai putin oportun moment. 1%. 2atura tine intot eauna cu latura ascunsa a lucrurilor. 1&. 'a sa cureti un lucru, mur aresti un altul.Dar poti mur ari mai multe lucruri !ara a curata nici unul. 1). Lucrurile incompati"ile cu alte lucruri, pot !i compati"ile intre ele. 1*. Daca anticipe$i ca sint patru variante posi"ile e a iesi ceva prost si reusesti sa le ocolesti, atunci va apare ime iat o a cincea posi"ilitate, care va strica totul. 10. Pro"a"ilitatea e a istruge un lucru este irect proportionala cu valoarea lui. 11. 'in apesi in greseala pe oua litere la masina e scris, se imprima litera care nu tre"uie. 23. 5im"rele care nu se lipesc pe scrisori se vor lipi in sc6im" pe orice altceva. 21. 'in avionul in care esti are intir$iere, avionul pe care tre"uie sa/l iei in continuare pleaca la ora !i.ata. 22. 'in pisica iti a oarme pe picioare si te !armeca cu torsul ei, simti o nevoie imperioasa e a merge la "aie. 2#. Daca o !ring6ie are un capat, atunci are precis inca unul. 2%. 'in tre"uie sa/ti concentre$i atentia asupra unui anumit lucru, este imposi"il sa nu apara altul care sa/ti istraga atentia. 2&. 4ri e cite ori sta"ilesti sa !aci un anume lucru mai intii, survine un alt lucru care tre"uie !acut primul.

4ri e cite ori iti tai ung6iile, constati ca upa aceea ai nevoie e ele. 2*. Intot eauna gasesti usor ceea ce nu cauti. Iar ceea ce cauti gasesti a"ia in ultimul loc in care poti cauta. 20. Un lucru ratacit il poti gasi numai upa ce rascolesti intreaga casa. 21. 'in cauti un lucru,nicio ata nu il gasesti ecit upa ce ti/ai cumparat un altul in loc.7 'in garantia unui pro us este e )3 e $ile, e!ectarea lui se va pro uce in $iua a )1/a. #3. Legile nu sint ecit niste simulari ale realitatii. #1. Proli!erarea unor noi legi con uce la proli!erarea unor noi e.ceptii. #2. In i!erent aca legile sint "une, rele sau neutre, tre"uie sa se supuna celor in urma. ##. Daca o lege a lui Murp68 poate sa greseasca, va gresi. #%. Murp68 a !ost un optimist. LEGILE E25R4PIEI #&. Un om cu un singur ceas stie cit e ora.Un om cu oua ceasuri nu este sigur nicio ata. #). 9nticipari negative con uc la re$ultate negative. 9nticipari po$itive con uc la re$ultate negative. #*. 'in un lucru iese prost, orice incercare e a/l in repta nu !ace ecit sa/l strice si mai mult. #0. Lucrurile se inrautatesc inainte e a se im"unatati. #1. Lasate singure, lucrurile se es!asoara e la prost la mai prost. %3. 4rice lucru care incepe "ine se s!irseste prost. 4rice lucru care incepe prost se s!irseste si mai prost. %1. Lucrurile incep sa mearga prost, toate eo ata. %2. (ingurul mo e a escoperi limetele posi"ilului este e a trece in omeniul imposi"ilului. %#. 9numite lucruri sint imposi"il e cunoscut. Dar este imposi"il e a!lat care sint aceste lucruri. %%. Universul este nu numai mai straniu si mai enigmatic ecit ne imaginam, ar el este mai straniu si mai enigmatic ecit ne putem imagina. %&. In!ormatia se e!ormea$a cin trece spre nivelele ierar6ice superioare. %). Intr/o intreprin ere, con!u$ia creste o ata cu nivelul ierar6ic %*. E.pansiunea inseamna comple.itate, iar comple.itatea con uce la e$agregare. %0. 4 ata ce ai esc6is o cutie cu rime, singura solutie e a le inc6i e in nou este sa !olosesti o cutie mai mare. %1. Pentru un "iciclist, in i!erent in ce irectie o ia va !i la eal si impotriva vintului.
2).

Dupa ce a augi oua saptamini la termenul e pre are a proiectului, atorita unor intir$ieri nepreva$ute, mai a auga inca oua luni pentru intir$ierile nepreva$ute care nu pot !i preva$ute. &1. Mai sigura este o pasare in mina ecit una care $"oara pe easupra capului. &2. 'u cit stirile proaste se transmit mai repe e si mai etaliat, cu atit mai "ine. &#. Istoria nu se repeta, ar istoricii a. &%. LEGILE GR9:I595IEI7 4"iectele ca intot eauna la 13 !ata e pamint. &&. 'in ca e o scula e pe "anc, se va rostogoli spre coltul cel mai putin accesi"il al atelierului. &). Inainte e a atinge po eaua, orice scula in ca ere se va opri mai intii pe egetele e la picioare. &*. 2u poti ca ea mai ;os ecit po eaua camerei. &0. 'u cit urci mai sus in ierar6ia a ministrativa, cu atit ca$i mai e sus. &1. In con itii speciale e atractie universala, ca erea celor in vir!ul ierar6iei a ministrative se poate !ace si pe ori$ontala. )3. 2u poti sti inainte pe ce parte sa ungi !elia e piine cu unt. (ansa ca ea sa ca a pe covor cu partea unsa cu unt este irect proportionala cu costul covorului. )1. 'osmonautii se supun legilor gravitatiei numai cin sint pe pamint. LEGILE REL95I:I595II )2. '6iar aca !aptele sint rigi e, a evarul este !le.i"il. )#. Durata unui minut epin e e po$itia ta !ata e usa e la "aie. )%. Durata unei casnicii este invers proportionala cu urata petrecerii e nunta. )&. Daca pastre$i un lucru prea mult, il poti arunca. Daca arunci un lucru prea evreme, vei avea nevoie e el ime iat ce l/ai at la gunoi. )). Daca cumperi "anane necoapte, ele vor !i mincate inainte e a se coace.Daca le cumperi coapte, ele se vor strica inainte e a se minca. )*. 5ele!onul suna intot eauna cin esti la "aie, sau esti in !ata usii e la intrare si iti cauti c6eile ca sa escui usa. )0. 'in !orme$i un numar gresit, nu suna nicio ata ocupat. )1. 4 ;ucarie care nu se sparge poate !i !olosita la spartul altor ;ucarii. *3. In 9merica este important nu atit cit costa un o"iect oarecare, ci cit e mult se poate economisi cumparin u/l. *1. 4pulenta e la intrare este invers proportionala cu solva"ilitatea !irmei. *2. La coa a cealalta se serveste mai repe e ecit la coa a la care te/ai ase$at. *#. 2imic nu arata atit e !rumos cin este privit e aproape, ca atunci cin este privit e eparte. *%. Intot eauna ploua cin iti speli masina.Dar nu incerca sa speli masina ca sa ploua, ca nu merge. *&. Intot eauna este greseala partenerului.
&3.

Este !oarte simplu sa !aci ceva complicat, ar este !oarte complicat sa !aci ceva simplu. **. 'in reme iul o!erit e minister nu se potriveste pro"lemei ri icate, este mai usor sa sc6im"i atele pro"lemei ecit sa o"tii un alt reme iu. *0. 4rice solutie generea$a noi pro"leme. *1. Locul in care a;ungi epin e e scaunul pe care stai.7 Daca a;ungi prea evreme, s/a aminat.Daca iti ai su!letul ca sa a;ungi la timp, va tre"ui sa astepti.Daca intir$ii, este prea tir$iu. 03. Daca te simti "ine, nu/ti !ace gri;i.:ei trece peste asta. 01. <im"este...miine va !i mai rau. LEGILE M929GEME25ULUI 02. Prima lege a managementului este ca e.ista. 0#. 'ine etine aurul sta"ileste regulile. 0%. 'ei ce au primesc. 'ei ce pot / !ac. 'ei ce nu pot / ii invata pe altii. 'ei ce nu/i pot invata pe altii / a ministrea$a. 0&. In eci$ia este "a$a !le.i"ilitatii. 0). 4rice este posi"il aca nu stii espre ce vor"esti. 0*. 2u crea nici o pro"lema pentru care nu ai nici un raspuns. 00. 4ricine poate lua o eci$ie aca are su!iciente in!ormatii.Un manager "un poate lua o eci$ie !ara a avea in!ormatii su!iciente.Un manager per!ect poate lua o eci$ie !ara a avea nici un !el e in!ormatii. 01. 'in un manager vrea sa/si impresione$e su"alternii cu etalii so!isticate, inseamna ca el a pier ut in ve ere o"iectivul !inal. 13. 2u veni nicio ata cu i ei noi, care ti se pot a inapoi ca sarcini. 11. Pentru !iecare vi$iune e.ista o contravi$iune, la !el e atragatoare. 12. (e intele sint evenimente in care minutele contea$a, ar orele nu. 1#. Daca parasesti camera risti sa !ii ales. 1%. 2u e.ista un moment mai prielnic ca acum, pentru a amina ceea ce nu vrei sa !aci. 1&. 'u cit un plan este mai complicat si mai gran ios, cu atit sansele lui e esec sint mai mari. 1). 'u cit plani!ici mai "ine un proiect, cu atit este mai mare riscul e con!u$ie, atunci cin ceva nu merge "ine. 1*. 4rice pro"lema te6nica poate !i re$olvata aca sint estui "ani si, respectiv, estul timp.Din pacate, nici una intre cele oua cerinte nu poate !i in eplinita. 10. Printre economisti, lumea reala este consi erata a esea un ca$ special. 11. 5e6nologia este ominata e oua tipuri e oameni+ a, cei care inteleg ceea ce con uc", cei care con uc ceea ce nu inteleg.
*).

Daca e.ista o cale e intir$iere a unei eci$ii importante, un "un management o va gasi. 131. In orice intreprin ere, munca se orientea$a spre nivelele cele mai e ;os ale ierar6iei. 132. Daca o i ee a supravietuit unui sistem "irocratic si a !ost implementata, inseamna ca nu a !ost eloc interesanta. 13#. In orice intreprin ere e.ista o persoana care stie tot ce se intimpla aici.9ceasta persoana tre"uie ata a!ara. 13%. Mai usor sint recunoscute talentele in alta parte ecit talentele in propria companie. 13&. Recrutarea personalului inseamna e multe ori trium!ul sperantei !ata e e.perienta. 13). Daca un su"or onat iti pune o intre"are particulara, arpertinenta, priveste la el e parca si/ar !i pier ut sensul realitatii.'in isi va pleca oc6ii, para!ra$ea$a/i intre"area. 13*. Gin este inainte e a actiona. 130. Este "ine ca in a!ara "iroului sa ai mersul gra"it pentru a nu a prile;ul su"or onatilor sa/ti puna intre"ari. 131. Daca ai ispo$itii, sa !ie ver"ale.'ele scrise pot !i !olosite mai tir$iu impotriva ta. 113. Un management "un este e.presia unei mari i ei. 111. (c6im"area lucrurilor este o tema pre!erata a oricarei con uceri. 112. 4ricit e mult muncesti, nicio ata nu !aci estul.'eea ce nu !aci este intot eauna mai important ecit ceea ce !aci. 11#. 'in esti in u"iu, murmura.'in esti in i!icultate, eleaga pe altcineva sa re$olve pro"lema.'in esti irect raspun$ator, cintareste. 11%. Un plan "un asta$i este mai necesar ecit unul per!ect miine. 11&. Daca o pro"lema con uce la prea multe se inte, atunci se intele evin mai importante ecit pro"lema insasi. 11). 9tunci cin nu este necesar sa se ia o 6otarire, este necesar sa nu se ia nici o 6otarire. 11*. Daca nu/i poti convinge pe "irocrati, atunci creea$a con!u$ie. 110. E!icienta unei se inte este invers proportionala cu numarul participantilor si cu timpul a!ectat. 111. Durata unei se inte creste cu patratul numarului e participanti. 123. 5impul a!ectat !iecarei pro"leme e pe agen a se intei va !i invers proportional cu importanta ei. 121. 'u cit oresti mai putin sa !aci parte in tot !elul e comitete si comisii, cu atit vei !i rugat mai mult sa o !aci. 122. 5impul inseamna "ani. 12#. 2u e.ista prin$ gratuit.
133.

'6eltuielile tin sa creasca pina egali$ea$a veniturile. 12&. Pentru saritura in inaltime este mai "ine sa antrene$i un om care sare 2 m, ecit oi oameni care sar !iecare 1 m. 12). '6eltuielile "anale pot !i re$olvate estul e repe e-c6estiunile importante nu sint re$olvate nicio ata. 12*. Re$olvarea a =n>1= pro"leme necesita un timp u"lu !ata e re$olvarea a =n= pro"leme. 120. Re$olvarea a 13? intr/o pro"lema se !ace e o"icei in 13? in timp, restul e 13? re$olvin u/se in 13? in timp. 121. 2imic nu este imposi"il pentru cel care nu tre"uie sa le !aca singur. LEGILE '4MPE5E25EI 1#3. 'ompetenta contine semintele incompetentei+ competenta>competenta@competenta competenta>incompetenta@incompetenta incompetenta>incompetenta@incompetenta 1#1. Intr/o ierar6ie, orice anga;at tin e sa !ie promovat pina la nivelul lui e icompetenta. 1#2. In timp, orice post va !i ocupat e un anga;at incompetent sa re$olve pro"lemele lui. 1##. Munca ramine e o"icei pentru cei care nu si/au atins inca nielul e incompetenta. 1#%. E.pert este cel ce stie in ce in ce mai mult espre in ce in ce mai putin, pina cin stie a"solut totul espre nimic.7 E.pert poate !i oricine in a!ara orasului. 1#&. Loialitatea !ata e superiori valorea$a mai mult ecit calitatea muncii e!ectuate. 1#). 4rice anga;at isi incepe serviciul e la nivelul competentei sale. 1#*. (upercompetenta eran;ea$a mai mult ecit incompetenta. 1#0. Generali$area incompetentei este irect proportionala cu nivelele ierar6ice spre care tin$i sa urci. 1#1. 'auta sa arati ca esti o persoana !oarte importanta. 1%3. Un gram e imaginatie valorea$a cit un Ailogram e competenta. 1%1. 'auta sa !ii va$ut in compania unor oameni !oarte importanti. 1%2. :or"este cu autoritate, c6iar aca spui "analitati. 1%#. 2u te lasa atras in iscutii contra ictorii. 1%%. Daca iti pastre$i calmul, cin toti ceilalti si/l pier , inseamna ca nu ai inteles pro"lema. 1%&. Pentru a cunoaste per!ormantele unui agregat, inmulteste cu 3,& atele !urni$ate e !irma constructoare, respectiv cu 3,2& pe cele o!erite e !irma comerciala.
12%.

1%). Este imposi"il e a !ace ceva impermea"il la prostie, pentru ca prostii sint !oarte ingeniosi. LEGILE :IE5II U2I:ER(9LE 1%*. 'a sa stu ie$i cit mai "ine o pro"lema, incearca s/o intelegi mai intii. 1%0. 2u cre e in miracole-"a$ea$a/te pe ele. 1%1. 'in intre"arile stu entilor primesc raspunsurile pro!esorilor,stiinta se e.plica. 1&3. 'in intre"arile stu entilor evin intre"arile pro!esorilor, stiinta progresea$a. 1&1. Progresul nu consta in inlocuirea unei teorii gresite cu una a evarata, ci cu una mai su"til gresita. 1&2. 5oate marile escoperiri au !ost !acute in greseli.'u cit !on urile alocate unei cercetari sint mai mari, cu atit mai mult timp va lua comiterea unei greseli. 1&#. 4rice pro"lema mai mare contine una mai mica, care con itionea$a re$olvarea pro"lemei mari. 1&%. (olutia unei pro"leme sc6im"a natura pro"lemei. 1&&. Dupa cercetari e la"orator, atente si migaloase, ti se va spune ca ai primit o pro"a e anali$a gresita. 1&). 'in te c6inuiesti sa re$olvi o pro"lema, e mare !olos iti poate !i cunoasterea solutiei. 1&*. Pentru orice pro"lema continin =n= ecuatii, vor !i intot eauna =n>1= necunoscute. 1&0. Este mai "ine sa re$olvi o pro"lema in mo apro.imativ si sa a!li a evarul cu o eroare e >13?, ecit sa o"tii o solutie e.acta si sa nu stii care este a evarul. 1&1. 'in un stu ent urmea$a cursurile unei !acultati el stie ce vrea sa !aca in viata.'in urmea$a in paralel oua !acultati, nu mai e sigur. 1)3. Daca pre$enta la curs este o"ligatorie, atunci stu entii vor a"senta e la e.amen.Daca pre$enta este !acultativa la cursuri, atunci se vor pre$enta la e.amen si a"sentii e la curs.7 Biecare pro!esor consi era ca stu entii tre"uie sa se pregateasca numai la cursul sau. 1)1. Daca e.amenul se a cu cartea esc6isa pe "anca, precis ca vei uita cartea acasa. 1)2. 2u atri"ui rautatii ceea ce poate !i e.plicat prin stupi itate. 1)#. 4rarele stu entilor sint ast!el !acute incit sa se piar a mai mult timp la !acultate. 1)%. 'in inveti la un e.amen, constati ca iti lipseste e.act cursul cel mai important. 1)&. 'in tragi "iletul la e.amen constati ca oua in cele trei su"iecte sint in cursurile pe care nu le/ai mai repetat. 1)). 4 conclu$ie marc6ea$a intot eauna momentul in care ai o"osit sa gin esti.

Intuitia este o stiinta e.acta. 1)0. 'in sint in iscutie propriile lor pro"leme, pro!esorii sint !oarte conservatori.'in sint in iscutie pro"lemele altora, ei evin li"erali. 1)1. 'artile nu se pier atunci cin sint imprumutate.E.ceptie !ac numai cartile la care tinem !oarte mult. 1*3. 'el mai important citat este cel pentru care ai uitat "i"liogra!ia.(ursa "i"liogra!ica va apare insa in revista in care ti se va !ace o recen$ie e$astruoasa. 1*1. 'in un pro!esor isi pregateste o carte pentru pu"licat, el nu intelege ca lucrarea va !i inteleasa numai e cei ce stiu mai mult ecit el in omeniu respectiv. 1*2. Daca e.plici ceva atit e clar incit oricine poate pricepe, se va gasi cineva care sa te inteleaga gresit. LEGILE PR4GR9M9RII '9L'UL9549REL4R 1*#. (a gresesti este uman, ar ca sa $apacesti e tot lucrurile ai nevoie e un calculator. 1*%. Un program e calcul !ace ceea ce ii ceri, nu ceea ce ai vrea tu sa/ti !aca. 1*&. :aloarea unui program este irect proportionala cu greutatea listingului. 1*). 'omple.itatea unui program va creste pina va epasi capacitatea e intelegere a operatorului care tre"uie sa lucre$e cu el. 1**. Descoperirea unei erori intr/un program e calcul se !ace a"ia upa ce programul a !ost !olosit citeva luni e $ile. 1*0. 4rice program e calcul a;uns in !ata e rulare este epasit. 1*1. 4rice program e calcul costa mai mult si necesita mai mult timp ecit s/a consi erat initial. 103. Daca un program este util, va tre"ui sc6im"at.Daca nu mai este util va tre"ui sa !ie ;usti!icat. 101. 4rice program se va e.tin e pentru a ocupa intreaga memorie isponi"ila a calculatorului. 102. Daca pentru intro ucerea corecta a atelor in calculator s/au preva$ut o serie e teste, se va gasi un i iot ingenios care va escoperi o meto a e a intro uce si ate gresite. 10#. Daca ai gasit oua erori intr/un program, caut/o si pe a treia. 10%. 'alculatoarele pot gresi, ar oamenii gresesc si mai mult. 10&. Dupa ce eroarea gasita a !ost corectata, se va constata ca e !apt nu a !ost nici o eroare. 10). 4rice sistem care epin e e !ia"ilitatea umana este ne!ia"il.7 Erorile ne etecta"ile se pre$inta intr/o in!initate e !orme, pe cin cele etecta"ile sint prin e!initie in numar !init. LEGILE 'ER'E59RII ECPERIME259LE 10*. (tiinta iti spune a evarul.2u te lasa inselat e !apte.
1)*.

Prin e!initie, cin investig6e$i necunoscutul, nu stii la ce re$ultat vei a;unge. 101. Daca un e.periment iese "ine inseamna ca ceva nu a !ost in regula. 113. Daca repetarea unui test e la"orator ri ica pro"leme, e "ine sa !aci testul o singura ata. 111. 2ici un e.periment nu este repro ucti"il.Daca ar !i, atunci ar tre"ui ca si esecurile lor sa !ie repro ucti"ile. 112. 2icio ata sa nu incerci repetarea unui e.periment reusit. 11#. Progresul in stiinta este invers proportionala cu numarul revistelor e specialitate pu"licate. 11%. 2u gasesti nicio ata timp sa !aci "ine un e.periment, ar vei gasi intot eauna timp su!icient pentru a/l re!ace. 11&. 'u cit teoria este mai so!isticata, cu atit mai "ine. 11). Un e.periment poate !i consi erat terminat cu "ine aca nu se ignora mai mult e &3? in atele e.perimentale o"tinute, pentru ca totul sa se con!orme$e teoriei. 11*. Daca su!iciente ate e.perimentale au !ost culese, atunci se poate emonstra orice prin meto e statistice. 110. Daca un program e cercetari nu merita !acut, atunci nu merita sa !ie "ine !acut. 111. 4 cercetare su!icient e in elungata va tin e poate sa sustina teorie. 233. Daca anumite re$ultate nu sint con!orme cu teoria, ele tre"uie ignorate. 231. In orice lucrare e.perimentala, mai intii esene$i cur"ele 232. !inale si upa aceea !i.e$i punctele corespun$atoare atelor o"tinute. 23#. In orice set e ate e.perimentale, valorile care par a !i corecte, se ove esc upa o veri!icare atenta ca sint eronate. 23%. 4rice i ee revolutionara trece prin trei sta ii caracteri$ate prin reactiile+ a, =Este imposi"il, nu/mi irosi timpul.= ", =Este posi"il, ar nu merita.= c, =Eu am spus intot eauna ca este o i ee gro$ava.=
100.

S-ar putea să vă placă și