Sunteți pe pagina 1din 1

Plumb

de George Bacovia
Poet si prozator, George Bacovia isi desfasoara activitatea literara in perioada interbelica si postbelica. Debuteaza in 1916 cu vol Plumb dupa care urmeaza Scantei galbene, Cu voi, Comedii in fond, Stante burgheze. Despre poezia so semnificatia lui George Bacovia in literature romana, Nicolae Manolescu afirma: Simbolist prin formatie, Bacovia isi depaseste epoca apartinand poeziei moderne ca unul dintre marii precursori. Prin poezia lui, George Bacovia face cu adevarat deschiderea catre modernism. In poezia romaneasca simbolul, sugestia, corespondentele, muzica, culoarea, iesirea din canoanele versului traditionalist sunt trasaturi ce definesc poezia lui G.B. Eugen Lovinescu il defineste ca fiind unul dintre marii poeti originali de dupa Eminescu si in acelasi timp defineste universul poetic bacovian afirmand ca atmosfera este deprimanta ... de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori congrenati, limitat intr-un peisaj de mahala de oras provincial, intre cimitir si abator... atmosfera de plumb in care pluteste obsesia mortii si a neantului. Asadar universul bacovian este unul al toamnelor desolante, al iernilor ce dau sentimentul de sfarsit de lume, al caldurilor toride, cadrul este unul al orasului provincial, temele si motivele poeziei sale ca de exemplu toamna, somnul, plansul, frigul, etc. devin adevarate personaje. Gama de culori este restransa la cateva motive tipic simboliste pentru ca exprima stari ale eului liric ca uratul, monotonia, etc. iar muzica este una grava, stridenta. Instrumentele preferate fiind vioara, pianul sau urletul vantului, ropotul ploii si altele. Poezia Plumb apare in 1916 in volumul cu titlu omonim, vol ce poate fi socotit ca o aderenta a poetului la simbolism prin limbaj, motive, prin constiinta eului si prin deschiderea care o face spre expresionism. Fara ca poezia lui Bacovia sa contina manifeste literare propriu-zise, prin intregul ei context, poezia Plumb poate fi socotita o arta poetica. La Bacovia poezia inceteaza sa reprezinte lumea de obiecte pentru ca poetul dezvaluie o realitate care isi are geneza in procesele sale sufletesti, poezia fiind o proiectie a starilor sale de spirit. In cazul celor 2 catrene ale poeziei Plumb se creeaza ridicarea acestei stari ciudate, bizare. Aceasta atitudine a eului liric a carui existenta se transfera in textul poetic tradeaza maniera expresionista. Poetul transforma totul in muzica si culoare. In ceea ce priveste structura, cele 2 strofe corespund celor 2 planuri ale realitatii, una exterioara: cimitirul, cavoul si o realitate interioara, adica sentimentul iubirii invocat cu disperare in aceasta atmosfera funebra si tulburatoare. Toata atmosfera poeziei este una tulburatoare pentru ca moartea este la nivel semantic reprezentata prin sicrie, cavou, coroane care scartaie la care se adauga cuvinte cheie plumb, repetat obsesiv, folosit in poezie de cate 3 ori in fiecare strofa. Substantivul plumb insotit de prepozitia de are o asezare simetrica in text ca determinant sicrie de plumb, coroanele de plumb, flori de plumb. Asezarea substantivului plumb pe parcursul discursului liric intareste senzatia de atmosfera apasatoare, totul pare in impietrire pentru ca apoi sensul metaforei simbol sa se dezvaluie cand poetul invoca amorul de plumb in versul Dormea intors amorul meu de plumb. Cuvantul intors cu dubla raportare la verbul dormea su substantivul amorul, realizeaza misterul poeziei si aminteste de semnificatia lui in poezia lui Blaga unde intoarcerea catre apus semnifica neantul, moartea. Tot la Blaga in poezia Paradis in destramare este prezenta imaginea zborului cazut in jos, iar in Plumb exista o imagine asemanatoare in ultimul vers Si-i atarnau aripile de plumb. Este zborul in jos, o cadere sumbra si grea din care nici ecoul nu se mai poate ridica. La nivel sintactic, exista simetrie in constructia poeziei prin folosirea ritmului iambic, prin care se asigura o tonalitate grava, sustinuta si de folosirea verbelor ca la imprefect dormeam, stam dar si prin cuvinte in care regasesc tonuri inchise vestmant, vanat sau altele stridente scartaiau, frig. Nefiind propriu-zis o arta poetica, poezia este reprezentanta pentru tot ceea ce inseamna lirismul Bacovian, prin aceasta poezie dupa cum afirma criticul N. Manolescu Se face primul pas catre deschiderea spre expresionism, Bacovia fiind prin tot ceea ce a creat urmatorul mare poet dupa Eminescu.