Motoare cu ardere externă

Guler Bianca

Motor cu ardere externă
Un motor cu ardere externă (sau motor cu combustie externă) este o mașină termică motoare în care energia internă a agentului termic, încălzit în prealabil într-un generator extern (generator de abur, cameră de combustie) sau de o sursă externă prin peretele motorului sau printr-un sc imbător de căldură, este trans!ormată în lucru mecanic" #in categoria motoarelor cu ardere externă !ac parte$ • Motorul cu abur • Motorul %tirling

 Căldura  necesară  producerii  aburului  se  ob ține  din arderea unui combustibil sau prin fisiune nucleară" Motor cu abur. cu dublă acţiune. în care expansiunea aburului produce lucru mecanic  prin  deplasarea  liniară  a  unui piston.  Aburul  sub presiune este  produs  într-un generator  de  abur prin fierbere  și  se  destinde  într-un agregat cu cilindri.  mișcare  care  de  cele  mai  multe  ori  este  transformată  în  mișcare  de  rotație  cu  ajutorul  unui  mecanism  bielămanivelă.  care  transformă energia  termică a aburului în lucru  mecanic. orizontal. .Motorul cu abur Motorul cu abur este  un motor  termic  cu  ardere  externă. cu regulator centrifugal.

 A fost  înlocuit  în  majoritatea  acestor  aplicații  de motorul  cu  ardere internă și de cel electric. mașinilor din  fabrici.  utilajelor  pentru construcții #excavatoare$  și a altor utilaje. genera toarelor  electrice.  fiind  utilizate  la  acționarea locomotivelor. pompelor.Despre motoarele cu abur Motoarele  cu  abur  au  dominat industria și  mijloacele  de transport din  timpul  evoluției  industriale p!nă  în  prima  parte  a secolului  al  ""-lea. Motor cu abur vertical cu o putere  de %& C' #%()&$. vapoarelor. .

 sferă goală pe dinăuntru era  pivotată pe două tuburi prin care trecea aburul dintr-un mic fierbător.n.  educerea mare a volumului producea un vid partial.  de  către  inginerul grec +eron din Alexandria. 'rimul motor cu abur a fost proiectat în %/0( de .1omas  2aver3.  .  -eturile  de  abur  care  țîșneau  determinau  sfera  să  se  rotească. un inginer englez.otuși. singura lui întrebuințare a fost să pompeze apa în  casele înalte din 4ondra.  Aburul  umplea  sfera  și  ieșea  prin  țevi  dispuse  în  părți  opuse  ale  acesteia.'rima  mașină  cu  aburi  a  fost  inventată  în  secolul  *  e.  în  ciuda  faptului  că  era  o  inven ție  interesantă. care  era  folosit  pentru  a  absorbi  apa  din  minele  de  carbuni.  mașina nu servea unui scop util.otuși.  . . . Aburul dintr-o camera era racit  pana  se  condensa  si  forma  o  cantitate  mica  de  apa.

  .  7e8comen isi numea masina cu aburi atosferica:.  masina  lui  7e8comen  era  extrem  de  inceata  si  ineficace. Apoi cilindrul era racit pentru a condensa  aburii.a era folosita pentru a pune in functiune pompe  de mina. .1omas  7e8comen. Aceasta  pentru  ca  dupa  racire  cilindrul  trebuia  incalzit  pentru  a  produce  din  nou  aburii  necesari  care  sa  impinga  pistonul  in  sus.  si  pistonul  era  tras  in  jos.  Condensarea  aburilor  reducea  presiunea  din  cilindru. Acest motor avea un braț mare care pompa apa cu  o frecvență de %/ mișcări de du-te-vino pe minut. Aburii  impingeau  un  piston  in  sus  printr-un  cilindru. 9esi s-a dovedit mult mai eficienta decat  sistemul  lui  2aver3.  9in  acest  motiv.  astfel  incat presiunea atmosferica era suficienta pentru a  impinge  pistonul  in  jos.'rimul  motor  performant  a  fost  construit  în %5%6 de  inginerul .  Altfel  aburii  s-ar  fi  condensat  instantaneu. din Corn8all.

 torsul si tesutul textilelor  si actionarea masinilor de spalat in spalatoriile cu aburi:. locomotive cu aburi puternice revolutionasera deja calatoria pe  uscat.  Antreprenorii de curatatorii aveau aspiratoare cu aburi. 9eoarece  cilindrul nu era incalzit si racit alternativ. 4a masina sa  inventata in %5/0. Aceasta si alte  imbunatatiri concepute de <att au facut ca masina cu aburi sa poata fi folosita intr-o  gama larga de aplicatii. masina lui <att era mai rapida. 9e asemenea. aburii treceau intr-o camera separata pentru condensare.Mașina lui Watt Cel care a rezolvat aceasta problema a fost inginerul scotian -ames <att. si la cele mai bune frizerii din  orase existau c1iar si perii pentru masarea capului actionate de aburi. pentru ca se puteau admite mai  multi aburi in cilindru odata ce pistonul se intorcea in pozitia initiala. iar unii fermieri foloseau energia de abur pentru a ara pamantul. Masinile cu aburi au facut posibile si tiparirea ziarelor. Masinile cu aburi puneau in  miscare caruselele. pierderile de caldura ale masinii erau relativ  scazute. *n perioada victoriana. .

&ersiune a unui motor cu aburi 'att cu dublă ac(iune" .

  9eci.  antrenează  ni=te  angrenaje  form!nd  o  mi=care  de  rotaţie  precum  =i  desc1iderea?înc1iderea  unor  supape  ce  permit  evacuarea aburului  destins.$  iar  în  alta  se  introduce  apă.Cum funcționează.. 'rin intermediul unor conducte.  'e  de  altă  parte.  fără  ungere  =i  cu  ardere  externă  pentru  că  arderea  se  face  într-un  boiler. =i admisia aburului  sub presiune pe o altă  parte  a  pistonului  forţ!ndu-l  să  revină  în  poziţia  iniţială  # acţiunea se reia.  această  ma=inărie  este  un  motor  în  doi  timpi.  format  din  două  camere>  într-o  parte  are  loc  arderea  combustibilului  solid  #lemne. Motorul cu abur urmăre=te transformarea de energie termică în energie  de  mi=care. apa se transformă în abur ceea ce duce la  o cre=tere a presiunii în boiler. .  o  tijă  aflată  în  continuarea  pistonului. aburul  aflat sub presiune.   în  urma  încălzirii  peste temperatura de fierbere. este introdus în interiorul cilindrului unde împinge  un  piston  p!nă  la  o  anumită  poziţie. astfel pistonul se mişcă înainte şi înapoi$...cărbuni.

.Așadar...

izualizarea !ilmului) . -in+-uri alternati.Pentru a înțelege mai bine.e $ • Motor cu abur • Motor cu abur !ăcut în totalitate )*lic+ pe imagine pentru ...

se pare că o renaștere al acestuia nu este exclusă" -a însărcinarea !irmei &ol+s.oltat prototipul 3SteamCell4 cu 788 (engleză Zero Emission Engine . !ără lubre!ian(i. !irmă IAV GmbH a dez. la s!0rșitul anilor 12.agen /G. păr(ile componente !iind !abricate dintr-un material superior pe bază de carbon" %c ema unui motor cu abur cu triplă expansiune .oltat un ast!el de 3motor cu abur4 modern" /rderea externă produce gaze de ardere cu toxicitate extrem de scăzută" /burul este introdus în cantitatea necesară prin in5ectoare similare cu cele ale motorului #iesel" -a s!îrșitul anului 6222 !irmă Enginion a dez.Motorul cu abur.3emisiune zero4)" /ceast motor lucrează în doi timpi. în zilele noastre #eși timpul motorului cu abur a trecut de mult.

  @n  acest  context.  pe  c!nd  la  mașinile  cu  :ciclu  desc1is:  cum  estemotorul  cu  ardere  internă și  anumite motoare cu abur. motorul Stirling definește  o mașină  termică cu  aer  cald  cu  ciclu  înc1is  regenerativ.  cu  toate  că  incorect. :ciclu înc1is: înseamnă că fluidul de lucru  este  într-un  spațiu  înc1is  numit sistem  termodinamic.Motorul Stirling @n  familia  mașinilor  termice. . se produce un permanent  sc1imb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic  înconjurător  ca  parte  a  ciclului  termodinamic>  :regenerativ:  se  referă  la  utilizarea  unui  sc1imbător  de  căldură  intern  care  mărește  semnificativ  randamentul  potențial  al  motorului  2tirling.  termenul  deseori  este  utilizat  pentru  a  se  face  referire  la  o  gamă  mai  largă  de  mașini.

piston de presiune." 9n mod obișnuit motorul %tirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate !i nu numai arderea unui combustibil ci și energia solară sau energia nucleară" Un motor %tirling !unc(ionează prin utilizarea unei surse de căldură externe și a unui radiator de căldură.e ale motorului %tirling din care ma5oritatea apar(in categoriei mașinilor cu piston alternati. B (albastru desc is) . Cereprezentate$ sursa exterioară de energie <i radiatorele de răcire" 9n acest desen pistonul de re!ulare este utilizat !ără regenerator" . peretele !ierbinte al cilindrului.erde înc is) .8xistă mai multe . piston de re!ulare. A (albastru înc is) . @ (.olan?i. izola?ie termică ce separă capetele celor doi cilindri.erde desc is) .. 6 (cenu<iu înc is) . > (. !iecare din acestea !iind men(inut în limite de temperatură prestabilite și tip o!eta di!eren(ă de Secţiune prin sc ema unui motor de Stirling cu mecanism de bielă rombic temperatură su!icient de mare între ele" : (roz) .ariante constructi.peretele rece al cilindrului (cu = (galben) racorduri de răcire).

  . *n  cartile din epoca  respectiva  a  fost  numit  simplu. insa aveau urmari mai putin dezastruoase decat explozia  cazanului la masinile cu aburi. .  pentru  ca  poate  contribui  la  economisirea de carburant in diferite aplicatii.  inventatorii  au  avut  invedere  si  crearea  unui  motor  mai  sigur  decat  motorul  cu  abur  care  punea  multe  probleme  in  acea  vreme."espre motorul Stirling Motorul  2tirling  a  fost  inventat  de  catre  9r.  .  iar defectiunile erau frecvente.ema  principala  a  brevetului  se  referea  la  un  sc1imbator  de  caldura  pe  care  2tirling  l-a  denumit  AeconomizorB. 'e  langa  economisirea  de  carburanti.  9eseori  cazanul  exploda  cauzand  accidente  si  pierderi  de  vieti.  masina  cu  aer  a  lui  2tirling.btinerea  unui  randament ridicat a fost limitata de calitatea materialelor disponibile in acea perioada.  obert  2tirling  si a fost brevetat in  %(%/.

  petrolul  lampant  era  ieftin  si  disponibil  peste  tot.  de  mai  mici  dimensiuni.  in  special  pentru  ca  era  silentios  si  neselectiv  fata  de  sursa  de  energie  termica.  iar  la  sfarsitul  anilor  %0C&  motorul  2tirling  a  cazut  in  uitare  ajungand  doar  o  curiozitate  te1nica reprezentata de cateva jucarii si instalatii de ventilatie.Cu timpul. . a ajuns  la  concluzia  ca  motorul  2tirling  era  mai  avantajos. Asta pana cand firma olandeza '1ilips a inceput cercetarile cu  privire  la  acest  tip  de  motor. au aparut motoarele electrice si motoarele cu ardere  interna.  'rimul motor experimental realizat de '1ilips producea %/ <.  '1ilips  dorea  sa  extinda  piata  pentru aparatele radio unde nu exista energie electrica.  iar  activitatea  firmei  a  continuat  si  in  perioada  celui  de-al  doilea razboi mondial. si dupa  numeroase cercetari asupra mai multor motoare diferite.

 sc1imbare intervenită în temperatura gazului atrage după sine modificarea presiunii.  Dazul  din  motorul  2tirling. rezult!nd un excedent energie mecanică. . 4a func ționare normală motorul este  etanșat  și cu interiorul lui nu se face sc1imb de gaz.  Dazul  fiind  în  spațiu  înc1is.  . 2c1imbătorul  de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil.  parcurge  un  ciclu format din E transformări #timpi$F încălzire.  el  conține  o  cantitate  determinată  de  gaz  numit  :fluid de lucru:. destindere.  la  încălzire  se  va  produce  o  creștere  de  presiune  care  va  acționa  asupra  pistonului  de  lucru  cauz!nd  deplasarea  acestuia. temperatură și volum.  asemănător  altor  ma șini  termice. deci va fi nevoie de mai pu țin lucru mecanic pentru comprimarea  lui la deplasarea pistonului în sens invers.  4a  răcirea gazului presiunea scade. Ciclul se produce  prin mișcarea gazului înainte  și înapoi între sc1imbătoarele de căldură cald  și rece. 2pre deosebire de alte tipuri de motoare nu  sunt  necesare  supape. de cele mai multe ori aer.  iar sc1imbătorul de căldură rece este în legătură cu un radiator extern de exemplu radiator cu aer. 1idrogen sau 1eliu. în timp ce  mișcarea pistonului contribuie la compresia și destinderea alternativă a gazului. răcire  și compresie. Comportarea  fluidului  de  lucru  este  conformă legilor  gazelor  perfecte care  descriu  rela ția  dintre presiune.Ciclul motor# funcționare 9eoarece  ciclul  motorului  2tirling  este  înc1is.

  moment în care ciclul se repetă. mărind presiunea. Căldura generată de această  comprimare este eliminată de sursa de răcire. Acest  lucru determină pistonul să se miște în jos. în timp ce pistonul din dreapta se deplasează în jos. 'istonul din st!nga se miscă în sus.. . E.  Acesta este partea  ciclului 2tirling care face toată  munca. C. provoc!nd cre șterea presiunii. 6.  Acest lucru împinge gazul fierbinte în cilindru răcit. 'istonul din dreapta se deplasează în sus. unde se încălzește rapid.  Acest lucru face mai ușoară comprimarea  gazului în următoarea parte a ciclului.xistă patru părți ale ciclului motorului 2tirling. Aceasta forțează gazul în cilindru încălzit. Cele două pistoane dinn anima ția ce va urma  vor realiza toate părțile cicluluiF %. Căldura intră în interiorul cilindrului încălzit #st!nga$. care răceste rapid gazul la temperatura  sursei de răcire. în timp ce pistonuldin st!nga se deplasează în  jos. determin!nd scăderea presiunii. 'istonul din cilindru răcit #dreapta$ începe a comprima gazul.

.

izualiza .ideoclipul) .entru a înțelege mai bine.. 4inG-uri alternativeF • Motor 2tirling • Motor 2tirling-flacără )*lic+ pe imagine pentru a ..

  pentru  utilizare  combinată  ca  sursă  de  căldură =i energie electrică.Hn  ansamblu  motor  2tirling  generator  electric  cu  o  putere  nominală  de  )) G<. .

  eficiența  sa  teoretică  egal!nd-o  pe  cea  ipotetică  a  unui  ciclu  Carnot.  Cu  toate  acestea  probleme de ordin te1nic reduc  eficiența  în  realizare  I  un  mecanism  mai  simplu  fiind  avantajat  față  de  o  realizare  a  unui  ciclu  apropiat  celui  teoretic.!azele teoretice Ciclul  2tirling  ideal  este  un Ciclu  termodinamic cu  două izocore și  două izoterme.  .ste  ciclul  termodinamic  cel  mai  eficient  practic  realizabil. .

  Timp 3 C-E pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic  necesar modificării volumului 4CE este egal cu căldura cedată.  4ucrul  mecanic  util  este  reprezentat  și  în  bilanțul  energetic din sc1ița alăturatăF energia absorbită K energia cedată.  Timp 4 E-% pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în  timpul 6 de către regenerator este cedată gazului.Timp 1 %-6 pe grafic este o destindere izotermă în cursul căreia gazul efectuează  lucru mecanic asupra mediului. $ucrul mecanic util . 4ucrul  mecanic  util  este  reprezentat  în  diagrama  p-J  de  mai sus de suprafața înc1isă de curba ciclului.-s  #entropie-temperatură$  ca  rezultat  al  diferenței  dintre  energia  calorică  absorbită  și  cea  cedată.  Timp 2 6-C pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură  către regenerator gazul este adus în starea inițială. pe c!nd în  diagrama  .

Această  problemă  se  manifestă  și  la termocentralele dotate doar cu turbine cu abur.  Motoarele  2tirling  ating  )& M  din  randamentul  lor  Carnot.  care  ating  // M  din  randamentul  lor  Carnot.  deoarece  temperatura  de  lucru  maximă  este  limitată  de  temperatura  sursei  calde. pe  partea  de  producere  a  curentului  electric. .  @n  practică  gazul  de  lucru  nu  poate  fi  încălzit  peste  temperatura  de  (&& L.  cu  un randament efectiv corespunzător mai mic.  4a  aceste  diferențe  de  temperatură  mici  randamentul  Carnot este de cca // M și se situează astfel mult sub  cel al motoarelor cu ardere internă uzuale.  @n  principiu  motoarele  2tirling  nu  pot  atinge  un  randament  Carnot  înalt.%andamentul 'unctul  slab  al  motoarelor  2tirling  îl  reprezintă  randamentul.  rezult!nd  un  randament  efectiv  de  puțin  pesteE& M.

ipul Neta  și Dama utilizează  un piston de refulare pentru a ve1icula gazul de lucru între sc1imbătorul de căldură cald  și cel rece  situate in același cilindru. Ouncționarea unui motor Neta 2tirling 2c1iță de funcționare a motorului Alfa  2tirling Motor Dama  2tirling . . .ipul Alfa se referă la cazul c!nd doi sau  mai mulți cilindri separați.&ipuri de motoare *nginerii clasifică motoarele 2tirling în trei tipuri distincte. sunt legați între ei. de diferite temperaturi.

Compania  M2*  lucrează  la  un  cooler  pentru răcirea componentelor de calculator  bazat  pe  principiul  motorului  2tirling.'n ziua de azi.  un  alt  tip  de  automobil :all-electric: care ar trebui să fie  lansat  pe  piață  la  sf!rșitul  anului  6&&5  cel  puțin în . .1inG  Cit3..  Acesta  folosește  c1iar  căldura  produsă  de  componenta  electronică  și  nu  consumă  energie electrică..  Această  mașină  transformă căldura în unde acustice de  putere  care  #citat  din  sursa  indicată$  :  poate fi utilizat direct în refrigeratoare  cu  unde  acustice  sau  refrigeratoare  cu  tuburi de impuls pentru a produce frig  prin  intermediul  unei surse de căldură  fără  a  utiliza  piese  în  mișcare.  sau  pentru  a  genera  curent  electric  cu  ajutorul unui generator liniar sau un alt  transformator  de  putere  electroacustic:.uropa.1inG  7ordic  o  firmă  ce  produce  automobile  electrice  în  7orvegia. .  în  colaborare  cu  inventatorul  9ean  Lamen  lucrează la proiecte de instalare de motoare  2tirling  în  . @n  cadrul  4os  Alamos  7ational  4aborator3  s-a  dezvoltat  o  :mașină  termică 2tirling cu unde acustice: fără  elemente  în  mișcare.

glindă  parabolică  cu  motor  2tirling  în  punctul  focal  =i  dispozitivul  său  de  orientare  după  soare  la  'lataforma  2olar  de  AlmerPa  #'2A$ în 2pania" Motor  2tirling  la  Colecţia .e1nică  +oc11ut din OranGfurt am Main. ..

"Foutube"comD.i+ipedia"orgD.stu!!.!ibliografie • • • • • • • • ttp$DD.."as+men"roDMotoareEcuEaburi-a:@@A" tml ttp$DDro".HMr/rmbBIe@J ttp$DD.HKgL>oL&L5*g Cume$Guler Bianca *lasa$ a M-a B .i+iDMotorulE%tirling ttp$DDauto" o.."descopera"orgDmotorul-stirlingD ttp$DDro".or+s"comDstirling-engine:" tm ttp$DD.."Foutube"comD....i+iDMotorEcuEabur ttp$DDzadarnic"blogspot"roD6221D2BDmotorul-cu-abur" tml ttp$DD..atc G..atc G.i+ipedia"orgD.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful