Incredinteaza Domnului nervii tai obositi

- Introducere - Sistemul nervos, capodopera creatiei divine - Un sistem nervos obosit - Fragilitatea nervoasa congenitala - Nervozitatea de origine psihica Depression: a pastors wi e comes out o the dar! "#" $ips or %oping with Depression

Introducere
Societatea moderna isi are lagelurile ei& 'rintre cele mai caracteristice: nervozitatea e(cesiva, nelinistea, nesiguranta, insomniile, iritabilitatea, nerabdarea si, cu un termen oarte la moda, )stressul)& %are dintre noi indrazneste sa nege ca a avut personal de a ace cu ele* Nu din intamplare, din ce in ce mai multi oameni recurg la tranchilizante sau incearca sa-si insuseasca metode de meditatie launtrica importate din +rient& Nici unele, nici altele nu pot insa sa satis aca nevoia noastra presanta de liniste si pace interioara& Doctorul ,echler se straduieste sa a-unga la radacina tuturor simptomelor anuntate mai sus& %are este ea* ,ipsa de certitudine .sau lipsa de securitate/& ,ipsa unor certitudini pe care numai singur Dumnezeu ni le poate da& Si 0l ni le si pune la dispozitie prin persoana si lucrarea Domnului Isus %hristos& )1a dau pacea 2ea) ne spune 0l& 1orbele doctorului ,echler sunt spri-inite pe o e(perienta indelungata& %a medic se al clinicii )Nohe-2ar!) din $aunus .3&F&4&/ el a ost timp de 56 de ani un neurolog eminent si un oarte cautat s atuitor spiritual& 2ultumita lui, un mare numar de pacienti au invatat ca Dumnezeu isi respecta promisiunile& %el care isi incredinteaza, cu deplina incredere, nervii sai obositi in mainile %reatorului primeste ca rasplata din partea ,ui odihna, pace launtrica si noi puteri pentru a depasi solicitarile vietii&

1. SISTEMUL NERVOS !"#ODO#ER" !RE"TIEI DIVINE

%e lucrare desavarsita este sistemul nervos uman7 Fiecare din organele corpului omenesc marturiseste despre intelepcinea divina a %reatorului .niciunul dintre ele nu se poate nici macar compara cu vreuna dintre culmile de reusita al creatiei mintii omenesti/& Fiecare dintre ele este in sine o opera de arta pe care nici o minte omeneasca n-ar i putut-o concepe& Dintre toate insa, capodopera intregii creatii dumnezeiesti este incomparabilul sistem nevors uman& Daca i-am cauta vreo asemanare in realizarile omenesti ar trebui sa-l comparam cu un urias comple( tele onic& Dintr-un sector central .creierul cu milionale lui de celule/ milione de cai de comunicare se indreapta spre iecare dintre organele motoare, si dincolo de ele pana la nivelul pielii unde se ras ira incae o data pentru a orma o vasta retea terminala& +rice gand elaborat in creier poate produce impulsuri care sunt diri-ate apoi corect pe trasee nervoase inspre orice zona a organismului& Si invers, orice senzatie sau stimul primit din partea mediului incon-urator este colectat si transmis instantaneu pe aceleasi treasee nervoase inspre )analizatorul) central& Un continuu dute-vino intr-un sistem de deciziecomunicare-in ormare per ect elaborat& In a ara creierului si a maduvei spinarii care constituie "& Sistemul nervos central .numit si )cerebro-spinal)/ si alcatuit din: 8& Sistemul nervos propriu-zis .creier si maduva spinarii/ 9& Sistemul nervos peri eric .nervii cranieni si rahidieni/ care este in slu-ba actelor voluntare si a senzatiilor psihice ale omului, mai e(ista si 5& Sistemul nervos autonom .re le(/, numit si al )vietii vegetative) compus in esenta din ibre nervoase situate de-alungul coloanei vertebrale& 8cesta comanda activitatile spontane ale organelor interne, ale vaselor si glandelor si in luenteaza de asemenea si metabolismul, circulatia si respiratia& In realitate, cele doua sisteme nervoase, numite separat, sunt strans legate intre ele si deci interdependente& $oate unctiile de ordin izic depind in mare masura de evolutia si conditia starii noastre psihologice& %u adevarat o opera de arta unica7 3amanem muti de adimiratie in ata acestei minunatii, pe care no putem nici cuprinde, nici stapani si e(clamam odata cu psalmistul David: )$e laud ca sunt o aptura asa de minunata& 2inunate sunt lucrarile tale, si ce bine vede su letel meu lucrul acesta) .'salm "6::";/& 0ste de la sine inteles ca un ansamblu atat de comple( reactioneaza cu ma(imum de sensibilitate ata de tot, inclusiv si ata de ceea ce ii dauneaza& Nervii pot i obositi nu numai printr-o suprasolicitare psihica sau intelectuala, nu numai printr-o suprae(citare datorata consumului de alcool sau tutun, ci si prin tulburari de ordin launtric, prin tensiuni psihologice nesanatoase - in special atunci cand omul este stapanit de resentimente sau temeri& Dusmanul ereditar al omului, nempacatul si nenduplecatul Satan, stie si el toate acestea si de aceea unele dintre atacurile sale pre erate sunt indreptate asupra sistemului nostru nervos& )0l -oaca pe nervii nostri ca pe clapele unui pian)& 'e un instrument atat de sensibil, pregatit de Dumnezeu pentru armonii si partituri ceresti, el reuseste adesea sa produca disonante devastatoare&

$rebuie sa ne pazim pe noi insine si sa-i acordam sistemului nostru nervos cea mai mare atentie de care suntem in stare& Dumnezeu ne-a incredintat un instrument cu o inete e(traordinara, iar noi avem obligatia sa-l pastram in cea mai buna stare si sa-l erim de ceea ce ii poate provoca pre-udicii& Nu putem ace orice cu nervii nostri7 Si ei sunt proprietatea lui Dumnezeu de care intr-o zi vom da socoteala& Sa incredintam Domnului nervii nostri& 8tunci ei vor i in a ara de orice pericol& %hiar si nervii slabiti vor primi iarasi putere si vor i paziti de alte atacuri ale celui rau& %and spunem despre cineva: )0ste nervos) sau )este nervoasa), e(presia noastra poate avea trei sensuri posibile& 'ersoana despre care vorbim: " - sau su era de o oboseala a sistemului nervos 5 - sau su era de o slabire congenitala a sistemul nervos 6 - sau su era de o nervozitate de ordin psihic& - Introducere - Sistemul nervos, capodopera creatiei divine - Un sistem nervos obosit - Fragilitatea nervoasa congenitala - Nervozitatea de origine psihica

$. UN SISTEM NERVOS O%OSIT

Uneori oboseala sistemului nervos este numita si uzura nervoasa, caci ceea ce provoaca oboseala, provoaca si uzura intregului sistem nervos& Iata unele din cauzele oboselii nervoase: ". +rice e(ces de munca izica sau intelectuala< - la copii: surmena-ul in scoala, - la emei: muncile casnice nentrerupte, - la barbati: o meserie e(tenuanta& %. ,ipsa de odihna si somnul insu icient, nopti neodihnitoare petrecute in spatii insu icient de largi, sau pline de zgomotul galagios al marilor orase< abuzul de tutun, alcool si alte substante e(citante< o viata se(uala plina de nempliniri& !. + boala insotita de ebra mare, o comotie cerebrala sau o operatie ma-ora, in cazul in care acestea nu au ost urmate de un regim de odihna si de crutare corespunzator& D. + intreaga gama de gri-uri si preocupari intense, mahnirea si deceptii de tot elul& Un sentiment de umilire datorat presecutiilor, con licte deschise cu cei din amilie sau din antura-ul intim, o casatorie nereusita si, nu in ultimul rand ca importanta, o constiinta patata si sentimentul vinovatiei& $oate aceste trairi pot provoca perturbatii serioase ale sistemului nervos& Simptomele cele mai recvente ale oboselii sistemului nervos sunt: ". Dureri de cap .migrene/, ameteli, greturi, tulburari gastrice sau intestinale& %. Dureri de inima, cresterea tensiunii arteriale& !. $ulburari unctionale ale rinichilor si a vezicii& D. Di icultati in viata se(uala& E. + sensibilitate e(cesiva la zgomot, dureri de spate, o slabiciune generala, tremuraturi, o transpiratie anormala, pete rosietice pe piele, senzatii de rig la maini si la picioare, spasme ale muschilor capului sau a etei& &. Un somn agitat, tendinta de a plange usor sau dimpotriva de a rade nemotivat, iritabilitatea, sentiment de neliniste, o scadere a capacitatii de concentrare si a memoriei& 0vident ca nu in iecare caz de oboseala a sistemului nervos apar toate aceste simptome< dar este su icient sa apara numai unele dintre ele pentru a se pierde buna dispozitie& $rebuie atunci sa cautam sa gasim mi-locul cel mai e icace pentru a a-unge cat mai curand la o rela(are si la o eliberare a tensiunii acumulate in sistemul nostru nervos& 0(ista o serie de metode de acest el, adevarate tratamente terapeutice& Iata cateva dintre ele: ". +dihna, somnul, o viata rationala, bai, plimbari in aer liber, o buna higiena a pielii, gimnastica, e(ercitii de respiratie&

%. + alimentatie bogata si echilibrata& !. 3estrangerea olosirii .o olosire moderata/ a e(citantelor si somni erelor& In cazul restrans al acestei brosuri nu putem spune mai multe despre iecare tratament in parte& Ne vom margini sa dam doua serii de s aturi pentru imbunatatirea sanatatii dumneavoastra&

". S'aturi (entru orele de insomnie

2ai intai de toate, inainte de a merge la culcare trebuie sa ne eliberam de tot ceea ce ne-a tulburat in timpul zilei si sa-i incredintam Domnului gri-ile si nelinistile noastre& +bisnuiti-va sa va aceti seara pe langa toaleta trupeasca si o toaleta spirituala& ,epadati la marginea patului nu numai papucii, ci si iritarile, starile de agitatie sau parerile de rau& Nu vom reusi sa acem asta, decat daca ne vom indrepta privirile inspre Dumnezeu& Daca nu reusiti sa adormiti, goliti-va inima inaintea Domnului spunandu-I tot ce va apasa& 3ugati-, sa va despovareze prin iertare, cereti-I o inima noua si plina de iubire data de toti cei care v-au ranit intr-un el sau altul& %ereti-I sa va calauzeasca in problemele mari si mici ale vietii& Daca, prin credinta in Domnul Isus, il vedeti pe Dumnezeu ca pe $atal dumneavoastra, atunci iti sigur ca ,ui ii pasa de ceea ce se intampla cu copiii Sai& De la 0l se coboara si mangaierea si linistea de care aveti nevoie pentru a adormi& Daca vi se intampla sa va treziti in timpul noptii si cu toate e orturile, nu mai reusiti sa adormiti, tineti minte ca somnul este o stare de odina in care nu se intra prin e orturi sau prin enervare& Folositi timpul de veghe pentru a medita asupra %uvantului lui Dumnezeu .'salm "":: ";=/& 1eri icati-va daca ati adus inaintea Domnului cu pocainta toate greselile dumneavoastra& 1eri icati-va stra undul mintii si inimii si dati a ara orice orme de resentimente .i-ati iertat oare cu adevarat pe toti aceia care v-au gresit*/& Intretineti-va un duh linistit multumindu-I lui Dumnezeu pentru toate bine acerile ,ui .'salm :5:5-6/ si chiar in situatii di icile nu uitati sa-I dati lauda .Fapte ">:5?/& Daca va veti petrece asa orele de insomnie nu va nelinistiti daca nu reusiti sa regasiti somnul& De apt nu un somn prelung pe toata durata noptii conteaza, ci pastrarea unui climat de liniste in care su letul sa se odihneasca& In bratele $atalui ceresc, puteti gasi in cursul noptii o asemenea odihna incat, chiar si ara un somn continuu dimineata va veti scula plini de viata& 8duceti-va aminte ce binecuvantata a ost pentru Iacov noaptea nedormita petrecuta in lupta cu Domnul langa raul Iaboc .4en& 65:5?-6#/& Un mare numar de oameni au invatat cu adevarat sa se roage abia in orele de insomnie cand, in linistea noptii, si-au dat seama de neputinta lor si constiinta i-a adus inaintea Domnului& 'e de alta parte, trebuie spus ca si Diavolul cauta sa oloseasca orele dumneavoastra de insomnie pentru a va provoca cadere& Iata de ce, asemnea apostolului 'avel, trebuie sa ne aratam servi ai Domnului si in ceasurile de )veghe), adica tocmai in acele nopti de insomnie .5 %orinteni >:?/&

%. E)ercitiul rasului
'rezentam acum un mi-loc .o metoda/ de rela(are a sistemului nervos care s-a dovedit, cel putin pentru mine, surprinzator de e icace& In ata tuturor solicitarilor si tensiunilor care ne imping inspre oboseala nervoasa se pune o intrebare: nu dispune oare organismul nosru, in structura sa, un dispozitiv care sa produca diminuarea sistemului nervos in mod automat ara e orturi si mi-loace e(terioare speci ice* Nu esi(sta in noi, prin creatie, un mod instinctiv de a ne apara impotriva tensiunilor nervoase din timpul zilei, asa cum in timpul noptii avem somnul* 2ergand pe urmele acestei intrebari s-a observat ca nivelul de tensiune al sistemului nervos autonom este uimitor de dependent de starea noastra su leteasca& 4andurile negre,

tristetea, nelinistea, ura, amaraciunea, produc o crispare automata a nervilor& De indata ce aceste trairi sunt inlocuite de o stare su leteasca de bucurie si multumire tensiunea nervilor inceteaza si crisparea lor dispare& %oncluzia care se desprinde iresc din aceste observatii este ca bucuria si multumirea sunt stari indispensabile sanatatii noastre nervoase si ca ele constituie in acelasi timp cea mai buna metoda de rela(are a tensiunilor sistemului nervos& Nu putem trai ara bucurie< iecare dintre noi simtim asta instinctiv& .N&$& - 8sa s-a nascut cu siguranta si e(presia romaneasca )haz de necaz)& Numai aparent super iciala, aceasta reactie spontana a romanilor este in esenta o e(traordinara arma de autoaparare a sistemului nervos si de-a lungul veacurilor de )be-enie) si opresiune ea a devenit o veritabila arma nationala a poporului nostru/& +ricine poate observa ca bucuria determina o secretie salivara e(cesiva& 8ceasta reatie re le(a se produce nu numai atunci cand anticipam un somn bun sau cand vedem ceva oarte placut, ci oridecate ori mintea noastra se concentreaza asupra unui subiect placut& 8tunci nervii nostri care coordoneaza activitatea organelor interne si a sistemului glandular se destind& 3eciproca este de asemenea valabila, salivatia inceteaza brusc si unctionarea tuturor nervilor sistemului nervos autonom este perturbata de iecare data cand apar tensiuni psihologice de orice natura& +are n-ati observat cum in urma unor emotii ni se lipeste limba de cerul gurii si ne dispare po ta de mancare* 8ceasta traire ne a-uta sa intelegem mai bine termeniii olositi de David in 'salmul 65 in care descrie starea lui sub invinuirea propriei constiinte vinovate: %azi zi si noapte mana $a apasa asupra mea< mi se usca vlaga cum se usuca pamantul de seceta verii .v&;/& Iata deci ca secretia glandelor salivare este un bun indicator al nivelului de tensiune din intregul sistem nervos autonom& Si iata si metoda ideala de rela(are nervoasa& 9ucuria se dovedeste ast el a i cel mai remarcabil remediu toni iant al nervilor& 0ste su icient sa ne creem cu buna stiinta o stare de bucurie launtrica prin contemplarea unui tablou rumos sau a oricarui alt spectacol care ne place, prin ascultarea muzicii pre erate sau prin petrecerea timpului intr-un antura- care ne place &&& pentru a simti indata ca )ne lasa gura apa)& 'entru ca intotdeauna o ast el de stare launtrica se traduce in e(terior prin aparitia unui suras pe ata, mie imi place sa numesc metoda susamintita )e(ercitiul surasului)& Surasul este semnul vizibil al rela(arii& 2etoda este simplu de practicat si insusirea ei este la indemana oricui vrea sa incerce si are posibilitatea de ase lasa in gri-a lui Dumnezeu, i(andu-se asupra lucrurilor rumoase ale vietii& Se poate practica oricand si mai ales oricat, ne iindu-i necesar un timp si un loc anumit ca altor e(ercitii de rela(are& 0 ectul asupra sistemului nervos autonom este, cel mai adesea, oarte curand observabil& Dureri de cap, lipsa po tei de mancare, palpitatiile si oboseala - cand sunt de origine nervoasa - impreuna cu celelalte tulburari dispar de indata ce incepem sa suradem& $ensiunea arteriala de origine nervoasa scade, iar somnul devine mai bun& 2ulte din a ectiunile psiho-somatice cunoscute pot i tratate prin aceasta metoda& +ricine incepe sa practice sistematic )e(ercitiul surasului), va constata o ameliorare rapida a starii de epuizare nervoasa& Daca cineva poate sa-si ia o vacanta este oarte bine, dar daca in timpul acesta ii lipseste bucuria, el nu va atinge recuperarea scontata& Dar daca bucuria invadeaza inima, nervii incep sa se re aca, chiar daca timpul si mediul incon-urator a ramas acelasi& 9inenteles ca cel care traieste mereu sub tensiunea ingri-orarilor si a nesigurantei, care se tulbura si se enerveaza mereu, care lucreaza intotdeauna sub presiune, nu va i in stare sa surada prea usor si nu va a-unge

lesne la rela(area sistemului sau nervos& Dar, daca evocarea gandurilor placute este esentiala atunci cand vrem sa e(ersam surasul, dintre toti oamenii din lume, crestinul este cel mai in masura sa procure nervilor sai rela(area mult dorita& Numai el poate i multumit cu orice si poate vedea dincolo de toate aparentele ostile mana Dumnezeului care il iubeste si care ace ca )toate lucrurile sa lucreze inspre binele celor ce-, iubesc)& Numai el se poate bucura de toate lucrurile, chiar si de cele nensemnate: de o loare, de o pasare, caci el le priveste drept creaturi ale lui Dumnezeu, acute pentru des atarea lui& Si tot numai el se poate ruga ara incetare ." $esal& ?:">-"=/& Sa stii ca esti un copil al lui Dumnezeu, numai atat si ce motiv serios de bucurie7 In aceasta )bucurie a Domnului) sta )taria noastra) .Neemia =:"#/ caci Dumnezeu nu-si uita copiii, ci ii calauzeste pe calea cea buna& 9ucuria crestina este superioara celorlalte orme de bucurie o erite de lumea aceasta, iind netrecatoare si independenta de conditiile e(terioare ale vietii& 8postolui 'avel a e(perimentat si el aceasta bucurie, alt el nu ar i putut sa scrie: )9ucurati-va totdeauna in Domnul7 Iarasi zic: 9ucurativa7) .Filip& ;:;/& )$otdeauna) inseamna ) in toate impre-urarile)& Un temperament sanguin este un ond oarte bun pentru insusirea )e(ercitiului surasului)& Dar chiar si sanguinul are zilele lui negre, cand este incapabil de bucurie& Singur crestinul este )totdeauna) in stare sa se bucure, caci bucuria lui este in el o roada a Duhului S ant care-i permite in orice timp sa-si lumineze ata cu un suras si sa-si procure sistemului nervos o mult dorita rela(are& Incredintati-va deci nervii dumneavoastra obositi Domnului& Dati-I ,ui si orele dumneavoastra de insomnie& %a medic crestin eu va spun: olositi, cu incredere in Dumnezeu toate mi-loacele naturale de intarire a sistemului nervos& 'rin bucuria pe care %ristos vrea sa v-o dea .Ioan "?:""/ puneti la dispozitia nervilor dumneavoastra o noua vigoare& 8tunci veti cunoaste adevarul din cuvintele psalmistului: )0l iti satura de bunatati batranetea si te ace sa intineresti iarasi ca vulturul)& .'salm "#6:?/ - Introducere - Sistemul nervos, capodopera creatiei divine - Un sistem nervos obosit - Fragilitatea nervoasa congenitala - Nervozitatea de origine psihica

*. &R"+ILIT"TE NERVO"S" !ON+ENIT"L"

+boseala temporara a sistemului nervos este cu desavarsire vindecabila, chiar si in cazul in care in urma unei conduite nerationale .condamnabile/ ea a ost prelungita pe parcursul a catorva ani bun .de cele mai multe ori, oboseala nervoasa ete restabilita complect in cateva saptamani, sau in cel mai rau caz luni/& Spre deosebire de oboseala temporara, ragilitatea nervoasa congenitala persista si este pururea prezenta chiar si atunci cand persoana in cauza incearca sa-si intareasca sistemul nervos urmand prescriptii medicale si re ugiindu-se intr-un climat de multumire o erit de credinta in Dumnezeu& In ast el de cazuri, sistemul nervos respectiv este inca de la nastere oarte sensibil si oboseste e(trem de repede& %el mai mic e ort izi( sau mental, orice emotie, nu neaparat trista, ci chiar si aducatoare de ericire, o schimbare brusca a vremii, o tigara umata, sau un mic e(ces de alcool sunt cauze su iciente pentru a declansa un dezechilibru al sistemului nervos& De cele mai multe ori, ast el de persoane au membri de amilie sau stramosi chinuiti de tulburari asemanatoare& 'rimele simptome ale su erintei se mani esta de obicei in copilarie sau adolescenta, uneori prin dureri de cap, alteori prin oboseli ne-usti icate si prin insomnii& De alt el tulburarile cauzate ie de ragilitatea congenitala, ie de oboseala nervoasa sunt oarte asemanatoare unele cu altele& Nu de putine ori, in urma unei boli insotite de ebra mare sau in urma unor puternice tensiuni psihologice, se a-unge la o adevarata depresiune nervoasa& 8ceasta se repercuteaza asupra capacitatii de munca si este necesar un climat de crutare cu dese perioade de odihna& Daca inca de la nastere ati su erit de o ast el de slabiciune, este absolut necesar sa incredintati sistemul nervos in mainile Domnului& 8& Nu va lasati invinsi de descura-are si nici cuprinsi de un sentiment de in erioritate in ata celor mai puternici& Nu cadeti in disperare si nu va pierdeti gustul pentru viata& Nu-, dusmaniti pe Dumnezeu pentru destinul pe care vi l-a pregatit si nu-i invidiati prosteste pe cei care au )nervii tari)& 9& Nu deveniti )maestri ai autocompatimirii) invinuindu-i mereu pe ceilalti ca nu se ocupa su icient de dumnevoastra sau pentru ca nu va mena-eaza destul& Nu lasati starea dumeavoastra sa devina o scuza pentru a nu duce nimic pana la capat& De cele mai multe ori, nu oboseala mentala este cauza greutatii de a va ruga si a lipsei de dragoste ata de Dumnezeu& 8devaratul motiv, nu indea-uns de ascuns, pentru a i depistat, este o credinta sovaielnica& 8cceptati cu seninatate ragilitatea sistemului dumnevoastra nervos, primindu-l ca pe un dar venti din partea %reatorului& Dumnezeu stie ce ace, iar actiunile ,ui au intotdeauna o motivatie pozitiva superioara& 2ai devreme sau mai tarziu veti a-unge sa intelegeti de ce a trebuit sa ie asa& Fiti siguri insa inca de pe acum ca aparenta dumneavoastra in irmitate este o parte integranta a planlui pe care iubirea lui Dumnezeu l-a aurit pentru viata dumneavoastra& Si ata de cei cu nervii slabi, Dumnezeu este acelasi $ata plin de intelepciune si dragoste& 'oate ca slabiciunea dumneavoastra este un )tepus) pe care, ca si apostolui 'avel, trebuie sa-l purtati mereu ca o piedica in calea mandriei& Daca ati i ost cu nervii tari si v-ati i putut implini toate dorintele, poate ca v-ati i trans ormat intr-o persoana aroganta, iritandu-i pe toti din -ur cu egoismul dumneavoastra& Sau poate ca ragilitatea care va caracterizeaza este un mediu tocmai potrivit pentru desavarsirea dumneavoastra interioara& 4anditi-va ca ara cruce .si su erinta dumneavoastra poate sa ie privita ca o ast el de cruce, daca o primiti ca din partea lui Dumnezeu/ nu v-ati putea asemana cu Domnul Isus

.Filip&5:?-=/& +amenii deosebiti ai lui Dumnezeu nu s-au ormat in lipsa greutatilor, ci tocmai in prezenta lor, caci nu absenta obstacolelor dovedeste maiestria cuiva, ci elul in care acesta stie sa le depaseasca pe iecare dintre ele& %ine stie daca nu cumva Dumnezeu a ingaduit sa iti ragil tocmai pentru a va invata dependenta absoluta de atotputernicia ,ui* 'oate ca 0l vrea sa va invete lectia unei supouneri totale intr-o acceptare deplina a suveranitatii Sale& Sau, tot la el de bine poate ca 0l vrea sa va puri ice prin su erinta pana veti intelege ca trebuie sa renuntati la dorintele dumneavoastra proprii& Numai cand ne recunoastem neputinciosi, ne intoarcem cu toata iinta noastra inspre Dumnezeu si asteptam a-utorul ,ui& 4anditi-va la su erinta dumneavoastra si ca la o incercare venita din partea Domnului& 0l vrea sa a le daca increderea dumneavoastra in 0l ramane neclintita si in ceasul urtunii& Intr-o buna zi incercarea va trece& 'ana atunci, stati in credinta stiind ca :)Nu ne-a a-uns nici o incercare care sa nu i ost potrivita cu masura omeneasca)& Daca indurati in liniste su erinta, Dumnezeu va i onorat, iar cei din -ur vor i martori a ceea ce Duhul S ant a lucrat in dumneavoatra& In cazul apostolului 'avel )tepusul in trup) a contribuit la evidentierea )nemaipomenitei puteri venite de la Dumnezeu) .5 %or& ;:@/& %at de repede v-ati i umplut de manie daca ati i ost un om plin de putere si de incredere in sine* 8cum slabiciunea va poate trans orma intr-un adevarat discipol al lui %hristos prin care, in ciuda slabiciunilor trupesti, se poate vedea harul si puterea lui Dumnezeu& .5 %or& "5::/& Daca va intrebati cumva: )+are nu trebuie sa su ar din pricina pacatelor parintior mei* Nu este cumva su erinta mea o pedeapsa de la Domnul*) Dati-mi voie sa va raspund ca: mai mare decat ereditatea este puterea si harul lui Dumnezeu care poate trans orma in binecuvantare chiar si urmarile pacatelor parintilor nostri& Daca ati devenit un copil al lui Dumnezeu, nu mai sunteti sub mania ,ui, ci puteti bene icia de iubirea Sa ara margini .0zechiel "=/& Daca v-am a-utat intr-o oarecare masura sa gasiti in cele scrise mai sus o -usti icare a su erintelor prin care treceti, daca am reusit sa le gasim impreuna un sens, atunci am trecut )hopul) cel mare& )Intelegerea) este mai mult de -umatate din drumul inspre rela(area nervoasa& Iar rela(area nervoasa este singurul mediu in care puteti sa va pastrati o conditie su leteasca multumitoare& 8l doilea pas pe care trebuie sa-l aceti consta in discernarea unor limite rezonabile pentru viata dumneavoastra& 0ste strict necesar sa cunoasteti limita intre ceea ce Dumnezeu asteapta de la dumneavoastra si ceea ce 0l nu va va pretinde niciodata, stiind ca aveti o sanatate ragila& Nu va propuneti scopuri care va depasesc posibilitatile& %u siguranta ca nu asa ceva asteapta Domnul de la dumnevoastra& 0(ista lucuri pe care nu le puteti ace& Fiti siguri insa ca e(ista su iciente lucruri pe care le veti putea ace si care va vor da satis actii atotsu iciente& +bisnuiti-va sa vedeti partea buna a lucrurilor& 2ulti oameni care se a la in aceasi situatie ca a dumneavoastra au invatat sa-si insuseasca un stil de viata cu totul normal care-i ereste de caderi, ce le-ar runia sanatatea& 0i si-au stabilit limitele proprii si stiu sa-si )economiseasca) puterile, reusind sa a-unga chiar si la varste inaintate cu )baterille inca pline)& 1a indemn sa mai re lectati si la altceva, nu mai putin important: nimeni in lumea aceasta nu-i poate intelege si a-uta pe cei su erinzi ca aceia ce trec ei insisi prin aceleasi su erinte& Sunt atatea persoane cu nervii slabiti care au nevoie de a-utorul dumneavoastra& 2ulti su erinzi de nervi au asternut pe hartie istoria propriei lor in rangeri si biruinte si marturia lor a a-utat enorm altora ca ei& 2arturisesc deschis ca toate cuvintele acestei carti nu sunt )vorbe goale) si nici )teorii) invatate din manuale de psihiatrie& $ot ceea ce cititi este e(perimentat de mine insumi pe propria mea piele&

'entru crestini vreau sa mai adaug ceva& 9iblia ne o era multe )versete-medicament)& 0ste bine sa nu le negli-am si sa le administram su letelui nostru, cel putin cu tot aceasi ravna si constiinciozitate cu care altii inghit )hapuri) medicamentoase& Iata aici numai cateva din ele: )0l da tarie celui obosit, si mareste puterea celui ce cade in lesin) .Isaia ;#:5:/& )1eniti la 2ine voi toti cei truditi si impovarati si 0u va voi da ohihna) .2atei "":5=/& )De aceea noi nu cadem de oboseala& %i chiar daca omul nostru din a ara se trece, totusi omul nostru din launtru se inoieste din zi in zi) .5 %or& ;:">/& 9iblia ni-, arata pe Domnul Isus venind in lume pentru cei clabi si neputinciosi, adica tocmai pentru cei ce )au trebuinta de doctor) .2atei ::"5/& 0l poate sa suplineasca lipsurile celor slabi& 2oise n-avea oare o vorbire greoaie* .0(od& ;:"#/ si totusi prin el a hotarat Domnul sa-Si arate puterea7 8postolul 'avel nu era oare su erind in trup* ." %or& 5:6/ si totusi pe el l-a ales Dumnezeu pentru cea mai istovitoare apostolie printre neamuri7 4anditi-va la alti si alti copii ai Domnului care in ciuda slabiciunilor trupesti nu au zabovit si nu zabovesc sa-, slu-easca cu credinciosie pe 2antuitorul lor& Da, Dumnezeu i-a umplut cu Duhul S ant si pe cei cu nervii slabiti si i-a trans ormat in adevarate binecuvantari pentru cei din -urul lor& %ereti-i si dumneavoastra in rugaciune aceasi plinatate si atunci veti putea repeta mereu cuvintele lui David: )9inecuvantat sa ie Domnul , care ne poarta zilnic povara, Dumnezeul mantuirii noastre) .'salm >=:":/& Daca Domnul a asezat asupra dumneavoastra povare unei ragilitati a sistemului nervos, tot 0l va i si cel ce va va a-uta sa o purtati in iecare zi& In ciuda poverii, sau tocmai din cauza ei, puteti a-unge curand sa cunoasteti ericirea si sa priviti inainte cu optimism& 8sa a trait si apostolul 'avel: )De aceea, simt placere in slabiciuni, in prigoniri, in stramtorari pentru %hristos< caci cand sunt slab atunci sunt tare) .5 %or& "5:"#/& 8sezati povara slabiciunii dumeavoastra in mainile lui Dumnezeu si asteptati in liniste, asa cum a acut si Domnul Isus& Si 0l a trebuit sa accepte su erinta din partea $atalui sau ceresc& 'rin aceasi atitudine de acceptare va aceti partasi cu %ristos si intrati in comuniune cu 0l& Nu-i asa ca este o mare mangaiere sa stii ca si Domnul a cunoscut su erinta, ca si 0l a ost tulburat, cuprins de tristete de moarte, in iorat in Duhul sau, curpins de sentimentul parasirii totalesi s asiat de chinurile aceptarii )paharului)* 8stazi 0l ne poate intelege si pe noi cand trecem prin stari asemanatoare& 2editati o clipa la Isaia ?6:;: )$otusi 0l su erintele noastre le-a purtat si durerile noastre le-a luat asupra ,ui) .chiar si pe acelea provocate de nervii nostrii slabiti/& %ristos a vrut sa ie si vrea sa ie tovarasul dumnevoastra de su erinta& Daca aici su eriti impreuna cu 0l, intr-o zi veti avea parte si de slava si de gloria ,ui& $ot asa cum 0l a ost inaltat cu atat mai mult cu cat a su erit mai mult .Filip& 5::/ si noi vom i proslaviti impreuna cu 0l, daca acceptam sa si su erim impreuna cu 0l .3om& =:"@-"=/& - Introducere - Sistemul nervos, capodopera creatiei divine - Un sistem nervos obosit - Fragilitatea nervoasa congenitala - Nervozitatea de origine psihica

,. NERVO-IT"TE" DE ORI+INE #SI.I!"

%and vorbim despre nervozitatea cuiva, noi nu ne re erim numai la oboseala lui nervoasa sau la o stare de ragilitate a sistemului sau nervos, ci si la stari emotionale puternice care se traduc prin enomene psihice ce produc tulburari ale unctiunilor nervoase& In categoria acestor emotii puternice putem enumera: nelinistea si ingri-orarea, mania si iritabilitatea, nerabdarea si nestapanirea& Din pricina stransei legaturi care e(ista intre trup si su let, mani estarile emotive pot da nastere unor perturbari psihice care sa produca spasme ale di eritelor organe insotite de toata gama de tulburari unctionale de-a mentionate& 0motiile si tulburarile nervoase au adesea cauze comune, dar de cele mai mutle ori izvorul lor este greu de depistat iind plasat de pre erinta in domeniul subconstientului& Iata de ce pentru inlaturarea nea-unsurilor este necesar un control amanuntit al vietii a ective& Nu vom a-unge cu adevarat la vindecare decat atunci cand vom reusi sa identi icam si sa inlaturam sursa emotiilor devastatoare& Fara aceasta operatie nu vom obtine decat o ameliorare trecatoare cu un pronostic sigur de recidiva& 'entru depistarea surselor subconstiente producatorare de emotii nici s atuitorul spiritual, nici psihiatrul nu sunt su icienti& $rebuie sa spunem deschis ca ne lipseste capacitatea de a sonda lantrul iintei omenesti& %um am putea patrunde in subconstientul altora, cand noi suntem incapabili de a intra in propriul nostru subconstient* 'rezenta umana poate cel mult inlesni o ast el de investigatie, dar pentru operatia in sine avem nevoie de interventia %reatorului& Numai Duhul S ant poate cerceta )lucrurile ascunse ale duhului) si numai 0l, tinandu-ne inaintea ochilor oglinda %uvantului lui Dumnezeu, poate sa ne arate adevarata noastra in atisare& In cartea 0vrei ;:"5 gasim scris: )%aci %uvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri< patrunde pana acolo ca desparte su letul si duhul, incheieturile si maduva, -udeca simtirile si gandurile inimii)& 8vem aici garantia ca Dumnezeu poate sa dea lumina asupra surselor subconstiente de emotii, tuturor celor ce se apleaca cu sarguinta asupra 9ibliei si se deschid lucrarii Duhului S ant& Impreuna cu imparatul David trebuie sa ne rugam rostind si noi: )%erceteaza-ma Dumnezeule si cunoaste-mi inima& Incearcama si cunoaste-mi gandurile7 1ezi daca sunt pe o cale rea si du-ma pe calea vesniciei7) .'salm "6:: 56-5;/& %and sunem umpluti de Duhul lui Isus .care )stia ce este in om)- Ioan 5:5;,5?/ invatam noi insine sa ne cunoastem mai bine& N-am vrea ca cele spuse mai sus sa ie luate drept un atac impotriva psihologiei si psihanalizei, care de cele mai multe ori ac o treaba destul de buna& $otusi, ar i lipsit de modestie sa sustinem ca un psihanalist poate patrunde cu o certitudine

absoluta in stra undurile inimii omenesti& %restinul are alte mi-loace la indemana& Si daca totusi destui crestini nu se cunosc pe ei insisi si nu-si depisteaza de ectele si slabiciunile, aceasta se intampla numai pentru ca ei negli-eaza rugaciunea si citirea 9ibliei, intristand ara incetare Duhul S ant printr-o viata de neascultare& Duhul adevarului trebuie sa ne conduca in tot adevarul .Ioan ">:"6/& Dar cum s-o aca 0l cand noi pre eram sa stam surzi la vocea lui Dumnezeu*

". Neliniste si in/ri0orare

Sa e(aminam acum, unele dupa altele, starile emotive speci ice care il trans orma pe cineva intr-o )persoana nervoasa)& 1om pomeni mai intai despre neliniste si ingri-orare& 'utem spune ca nu este o alta emotie mai raspandita ca nelinistea< iecare din noi o cunoaste, si-i simte, din cand in cand in su let prezenta tulburatoare, chiar daca in e(terior reusim de bine de rau sa a isam o e(presie de pace si siguranta& !are este continutul nelinistilor noastre1 0(ista de e(emplu teama de un nou razboi mondial& 0a a trans ormat intreaga societate intr-o societate nelinistita& Dar sunt alte temeri, mai personale si mai devastatoare: a& teama de boli si de accidente b& teama in ata celor care vor sa ne aca rau c& teama nascuta din contactul cu caracterul di icil al se ului d& teama unei constiinte vinovate de a nu i descoperita e& teama de moarte si nu numai teama la gandul unei agonii dureroase, ci si teama de -udecata de dupa moarte& Nu e(ista om care sa nu se teama de Dumnezeu& %hiar si cel ii neaga e(istenta chiar si cel ce se lauda cu necredinta este apasat inlauntrul sau de teama de a sta intr-o buna zi inaintea )Dreptului Audecator)& $emerile enumerate mai sus si multe altele au consecinte ne aste asupra intregii noastre iinte& 0le ne tin su letul intr-o tensiune constanta din care se nasc tot soiul de tulburari untionale, cu precadere palpitatii, dureri de stomac si tulburari intestinale& 8celeasi lucruri se pot spune si despre ingri-orari, despre raspandirea lor si despre in luenta lor ne asta asupra organismului uman& + sumedenie de ingri-orari se napustesc asupra noastra, ca un stol de corbi negri si agresivi& Ingri-orari asupra sanatatii noastre, asupra ericirii celor dragi,

asupra viitorului tarii noastre& ,a toate acestea se mai adauga si o serie intreaga de ganduri negre care ne vin de aiurea, ne-usti icate de realitate, dar su icient de obraznice ca sa ne spulbere adesea buna dispozitie& + multime de gri-uri ne ramanta inutil, caci niciodata lucrurile ne se petrec asa cum anticipam noi e(cesiv de pesimisti& 1ai cat de daunatoare sunt toate aceste ramantari pentru echilibrul sistemului nostru nervos si pentru linistea inimii noastre7 8tata timp cat ne lasam inrobiti de gri-uri, purtam in su let lanturile descura-arii si nelinstii, iar mintea noastra nu cunoaste linistea& 8tunci, din proprie e(perienta, putem i de acord cu spusa inteleptului Sirah: )4ri-urile ne ac sa imbatranim inainte de vreme)& + mani estare caracteristica a ingri-orarilor este gri-a e(agerata pe care ne-o acordam noua insine& %eea ce se ascunde sub acest aparent instinct de conservare este o dubla teama: teama de viata si de incercarile ei si teama de moarte& 8mandoua atrag dupa ele tulburari ma-ore ale sistemului nervos& %el care persevereaza intr-o atentie e(agerata acordata lui insusi e(aminandu-se de orice aparenta mani estare anormala, intrebandu-se de iecare data: )Nu cumva sunt atins de o boala grava si ireversibila*), cel care nu vorbeste toata ziua decat despre durerile lui de cap si nu se poate concentra decat asupra a ceea ce ii poate aduce nenorocirea, trebuie sa stie ca intr-o ast el de stare gandurile il vor imbolnavi mai mult decat microbii de care se crede bantuit& Daca am inteles ca nelinistea si ingri-orarile nu ne sunt aliati, ci dusmani, nu ne mai ramane decat sa gasim un raspuns la intrebarea: )'utem scapa de ele* 'utem iesi de sub actiunea lor ne asta*) 3aspunsul este unul singur: )Da, se poate& %u conditia sa iesim din noi insine si sa apelam la a-utorul lui Dumnezeu)& Incredintati temerile dumneavoastra in mainile lui Dumnezeu, )si aruncati asupra ,ui taote ingri-orarile voastre caci 0l insusi ingri-este de voi)." 'etru ?:5/& Invatati sa nu va mai ingri-orati inutul si incepeti sa acceptati cu voiosie )voia lui Dumnezeu cea buna, placuta si desavarsita)& Numai procedand ast el veti reusi sa gasiti mult dorita pace launtrica& Nu re uzul vietii ne scuteste de gri-uri, nu setea de viata ne ace ericiti si nici uga de realitatile neplacute ale e(istentie nu ne garanteaza seninatatea& 8 trece prin toate impreuna cu Dumnezeu si a le primi pe toate ca pe un dar din partea %elui care ) ace ca toate lucrurile sa lucreze impreuna spre binele celor ce-, iubesc), iata singura modalitate de a ne ridica deasupra nelinistii si ingri-orarilor& 8devarata biruinta asupra acestor dusmani nu poate i obtinuta decat prin Domnul Isus, care a invins pentru noi lumea si moartea .Ioan ">:66/& Numai prin increderea in 0l puteti depasi nencrederile dumneavoastra si numai prin constientizarea insotirii ,ui permanente va puteti linisti su letul .'salm 56:;/& +ri de cate ori va incearca nelinistea si teama ganditi-va ca sunteti un ucenic al Domnului Isus .5 %orinteni >:;/ si ca nimic nu va poate desparti de dragostea lui

Dumnezeu .3omani =:6?/& )Nu va ingri-orati de nimic< ci in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri& Si pacea lui Dumnezeu care intrece orice pricepere va va pazi inimile si gandurile in %hristos Isus) .Filipeni ;:>-@< 2atei >:5?-6;/&

%. Manie si iritabilitate
2ai mult decat nelinistea si gri-urile, semnele cele mai caracteristice ale tipului nervos si in acelasi timp cauzele celor mai diverse si acute tulburari unctionale ale sistemului nervos sunt: mania si iritabilitatea& %u precadere, ele produc un e ect ne ast asupra nervilor vascular ai capului, evidentiat ie printr-o paloare caracteristica a etei ie printr-o imbu-orare la el de vizibila& 'e buna dreptate se vorbeste despre )veghe care se um la la manie)& Si aici, Sirah a avut dreptate: )gelozia si mania scurteaza zilele omului)& 0(ista doua eluri de enervari: una continua, provocata de obicei de propriile greseli, si alta e(posiva sau instantanee, cauzata de greselile celor care ne incon-oara& 'utem spune de la inceput ca toate ormele de manie - e(ceptie acand poate )mania s anta) - sunt orme ale egocentrismului& %el care se manie usor dovedeste prin chiar acest apt ca )eul) sau continua sa ie tinta tuturor preocuparilor zilnice& 0l se tulbura cand ceva nu ii este pe plac, se irita atunci cand trebuie sa suporte smerirea si nu accepta cu nici un pret sa piarda intietatea asupra celorlalti& $ot asa, el se )scandalizeaza) cand ceilalti nu ac ceea ce spune el si se simte mereu tinta ironiilor si o enselor lor& %um nu este preocupat decat de propriile-i interese, orice obstacol care-i apare in drum il irita si-l poate ace )sa-si iasa din sarite)& ,ui ii este cu totul imposibil sa admita ca si altcineva poate avea dreptate si de aceea se crede mereu persecutat si tratat cu mai putina atentie decat i s-ar cuveni& De obicei, iarta oarte greu greselile celorlati si este incapabil sa absolve de vinovatie pe cei care sunt bolnavi, mai putin educati, intr-o situatie materiala precara sau pe copiii care sunt inca la varsta )boacanelor)& Dati-mi voie sa devin iarasi s atuitorul dumneavoastra indemnandu-va sa puneti in mana Domnului mania si iritabilitatea care va trans orma in oameni )nervosi)& %u alte cuvinte, rugati-, pe Domnul sa va descopere adevaratul motiv al enervarilor dumneavoastra, iind gata sa va recunoasteti greselile savarsite ata de Dumnezeu sau ata de semenii dumneavoastra& Incetati sa va mai credeti )buricul pamantului), incredintati-I Domnului lucrurile care va nelinistesc si in curand veti a-unge la pace si rela(are& %hiar si in cazul in care su eriti de o iritabilitate congenitala puteti ace progrese continue a-ungand in timp la o vindecare totala& Dumnezeu poate sa aca cu adevarat )toate lucrurile noi)& 'oate ca sunteti din ire un om tare orgolios si acum Domnul vrea sa va umileasca si sa va invete sa aveti )o parere cumpatate ata de voi insiva)& Nu zaboviti in indaratnicie, invatati cat mai repede aceasta lectie& 1a va costa cu atat

mai putin& %and veti simti iarasi iorii maniei, rugati-, pe Domnul sa rodeasca in dumneavoastra iubire si bunavointa& 8duceti-va aminte ca 2antuitorul i-a indemnat pe ucenicii Sai din toate timpurile )sa invete de la 0l, umilinta si blandetea, o atitudine de slu-ire a celor din -ur, ingaduinta ata de de ectele altora si iubire ata de toti oamenii& Dragostea este plina de intelegere ata de ceilalti, incearca mereu sa se aseze in locul altora, nu se bucura sa scoata in evidenta greselile altora, ci pre era sa )inchida ochii)& )Dragostea acopere totul, su ere totul) ." %orinteni "6:@/& Sa recunoastem intre noi ca, de cele mai multe ori ne enervam pentru lucruri nensemnate& Invatati sa priviti la toate acestea prin prisma vesniciei si veti vedea cum veti incepe sa va amuzati dumneavoastra insiva de ) urtunile dintr-un pahar cu apa)& Numai acand asa, incetul cu incetul veti primi din partea Domnului puterea de a iesi de sub imperiul nervilor& Badarnic incercati pe alte cai, inghitind calmante )cu pumnul) sau practicand e(ercitii de meditatie si rela(are& In cel mai bun caz, ameliorarea obtinuta va i temporara& Singura cale adevarata spre un rezultat durabil este intoarcerea sincera la Dumnezeu si o umplere deplina cu Duhul S ant&

!. Nerabdarea si nesta(anirea
Iata alte doua mani estari ale nervilor slabi: nerabdarea si nestapanirea& 0le produc o crispare a sistemului nervos e(teriorizata prin tulburari diverse din care se remarca cele de circulatie si durerile de stomac& In esenta, si nerabdarea ca si mania este o orma a egocentrismului& Nu suportam sa intarzie implinirea dorintelor naostre& $otul trebuie sa ne slu-easca noua insine& %at mai mult si cat mai repede posibil& %el ce nu stie sa astepte isi da pe ata irea capricioasa& Unii devin nerabdatori cand nu primesc un raspuns avorabil la rugaciunile lor& 0i sunt )credinciosi de cer senin) care se indoiesc de Domnul de indata de 0l zaboveste sa-i asculte& Si care dintre noi nu stie ce mare e ispita de a scurta timpul asteptarilor noastre prin cele mai elurite si mai nentelepte interventii personale7 8re oare nevoie 8totputernicul Dumnezeu de interventiile noastre* Nu vom scapa de nerabdare decat atunci cand vom aceepta sa dam intaietate altora punandu-ne dorintele noastre pe planul doi& Si nu vom i intr-o atitudine linistita in ata Domnului decat atunci cand ii vom incredinta lui chiar si nerabdarea nostra - alt el spus, atunci cand ii vom aduce la cunostinta dorintele noastre in nade-dea ca 0l ne va raspunde la timpul hotarat de 0l& )9ine este sa astepti in tacere a-utorul Domnului) .'langerile 6:5>/& Nestapanirea este in parte strans legata cu nerabdarea& 8sa a-ungem adeseori sa ne -usti icam nerabdarea: )trebue sa ne grabim caci n-avem prea mult timp la

dispozitie)& Dar de ce avem asa de putin timp la dispozitie* Iata de ce: ne zbatem pentru prea multe lucruri ca 2arta& Nu putem sta nici cand ara activitate& 8lergam dupa lucruri neesentiale, ne agitam si nu a-ungem nici odata la liman& 8proape ca nu mai suntem capabili sa citim o carte de la un capat la altul, negli-am sa citim chiar si 9iblia, iar despre timpul necesar meditatiei, ce sa mai vorbim&&& 8m devenit surzi la glasul Domnului& 8deseori suntem atat de cuprinsi de nerabdare incat nu putem duce nimic pana la capat& Ne apucam de toate si nu reusim nimica dupa cum am vrea& %hiar si atunci cand avem timp, lucram de parca )ne-ar goni cineva de la spate)& %hiar si in lucrarea Domnului, unii lucreaza nestapaniti si plini de nerabdare& 0i isi -usti ica tulburarea launtrica prin te(te biblice rau intelese ca: )rascumparati vremea7) spus de apostolul 'avel si )trebuie sa ac lucrarea %elui ce 2-a trimis< vine noaptea cand nu mai poate lucra nimeni) spus de Domnul Isus& Fara nici o indoiala, aceste te(te e(ista si au ost rostite de persoane care au avut de indeplinit lucrari impresionante& 8postolul le-a scris intr-o zi celor din %orint: )am lucrat mai mult ca ei toti)& Dar acel )rascumparati vremea) spus de el nu este un indemn la precipitare si nestapinire& In mi-locul tuturor activitatilor, 'avel a stiut )sa se aseze) prin %hristos in Dumnezeu si sa-si gaseasca linistea& 0l a gustat din pacea pe care o poate da )atarnarea de Domnul) si de aceea si-a inceput de obicei epistolele scriind: )Carul si pacea Domnului sa ie cu voi toti)& Si-, poate imagina cineva pe %hristos cuprins de nerabdare* 'oate i atins de nestapanire %el ce astepta implinirea planului lui Dumnezeu spunand celor ce-, zoreau: )2ie nu mi-a venit inca ceasul)* 'acea nu I-a lipsit niciodata din su let, chiar daca uneori era atat de ocupat ca )n-avea vreme sa manance) .2arcu >:6"/& $rebuie sa intelegem bine ca tot asa trebuie sa stea lucrurile si cu noi insine& 1oia lui Dumnezeu este ca pacea ,ui sa nu ne paraseasca niciodata& In valtoarea preocuparilor zilnice si in mi-locul atacurilor lui Satan pacea lui Dumnezeu este singura care )poate sa ne pazeasca inimile si gandurile in %hristos Isus) .Filip ;:@/& Starile de agitatie nu sunt sinomine numai cu crisparea sistemului nervos, ci si cu moartea spirituala& Un om agitat nu mai are timp pentru Dumnezeu& Si inca ceva: agitatia este o boala contagioasa& Un om agitat ii tulbura pe toti cei care i se a la in prea-ma& 4anditi-va ce mult rau le aceti altora raspandind virusul enervarii7 9inenteles ca Dumnezeu doreste ca sa dam timpului nostru cea mai buna utilizare posibila& Dar trebuie sa ne dam seama ca e(ista o mare deosebire intre olosirea ructoasa a timpului si robia unei vieti irationale de activitate cu orice pret< intre a i pur si simplu activ si a i pus in slu-ba Domnului& Slu-irea lui Dumnezeu se ace asa cum doreste Dumnezeu si 0l vrea ca )in liniste si seninatate sa ie mantuirea voastra) .Isaia 6#:"?/&

Sa spunem inca o data: incredintati Domnului nerabdarea si nestapanirea voastra7 %ereti-I un )duh smerit si linistit) si invatati sa va )asezati in %hristos) si in harul si pacea Domnului& Sunt trei conditii pe care trebuie sa le impliniti pentru a trai zilnic o ast el de stare linistita& Mai intai incredintati2I inca de dimineata munca voastra lui Dumnezeu. Invatati sa va aceti planurile impreuna cu Suveranul Universului& Daca veti reusi sa-I primiti incuviintarea, sa stiti sigur ca toate resursele universului va vor a-uta sa va atingeti implinirea& Incepeti-va ziua cu seninatate si amintiti-va apoi mereu, mereu, ca insusi Dumnezeu este alaturi de dumnevoastra& Intr-o zi 0l a dat 5; de ore si cu siguranta ca nu ne va cere sa implinim mai multe activitati decat incap in5; de ore& "l doilea lucru (e care trebuie sa2l 'aceti este sa (rimiti ca din (artea Domnului tot ceea ce vi se intam(la in tim(ul zilei. Faceti aceasta chiar daca este vorba de ceva neplacut sau neasteptat& +ri de cate ori progamul pe care vi l-ati acut este dat peste cap de intamplari neprevazute, nu va lasati cuprinsi de neliniste, ci dimpotriva: ramaneti tari in incredintarea ca Dumnezeu este %el care v-a trimis ceva nou modi icandu-va planul dupa cum a socotit 0l de cuviinta& Fiti siguri ca tot 0l va i si cel ce va va da energii suplimentare si va va a-uta sa duceti pana la capat totul& Increzatori in a-utorul Sau, veti putea sa va pastrati pacea launtrica in ciuda unei activitati intensive& Si iata acum si o a treia conditie3 obisnuiti2va sa lucrati ru/andu2va. Nu uitati ca prin rugaciune va conectati la priza de energie a cerurui& In cele mai mici pauze de munca inaltati-va gandul inspre Dumnezeu& 8mintiti-va mereu ca sunteti in atentia ,ui si ca de apt 0l este acela care va da )si vointa si indeplinirea)& Daca veti ace asa, chiar si cand vi se va parea ca sunteti gata sa va prabusiti sub povara veti murmura impreuna cu David: )Da, numai in Dumnezeu mi se increde su letul< de la 0l imi vine a-utorul, nicidecum nu ma voi clatina& 'ana cand va veti napusti asupra unui om, pana cand veti cauta cu totii sa-l doborati ca pe un zid gata sa cada, ca pe un gard gata sa se supre* Da su lete, increde-te in Dumnezeu, caci de la 0l imi vine nade-dea).'salm >5:"-?/& Fie ca sunteti cuprinsi de neliniste si ingri-orare, de manie si iritabilitate sau de nerabdare si nestapanire e(ista vindecare pentru iecare dintre dumneavoastra& Incredintati-va nervii dumneavoastra obositi in mainile Domnului& 1eti primi in schimb puterea de a veni de hac tuturor atacurilor celui rau& %uvantul lui Dumnezeu si Duhul S ant sunt cei mai competenti medici pentru vindecarea dumneavoastra& 8ctiunea %reatorului intrece cu mult, orice alta actiune mai mult sau mai putin medicamentoasa& 8veti posibilitatea sa e(perimentati dumneavoastra insiva, in iecare zi, actiunea acestor orte de vindecare a su letului si trupului dumneavoastra& !redinta acce(tare multumire4

Dumnezeu stie ce 'ace. 8rad - 5: 2artie ":=5

O com(lectare strict necesara3 Nevroza este o boala mintala& $otusi, tensiunile inmagazinate pot rabu ni sub orma simptomelor psihice sau mentale& 8ceste simptome actioneaza asemenea unor supape de siguranta< ara ele, tensiunea interioara, mereu in crestere, ar putea provoca o reala stare psihica& + nevroza netratata poate s arsi intr-o psihoza& %azurile sunt insa, din ericire, oarte rare si nu s-au intalnit decat la subiecti cu predispozitii&

- Introducere - Sistemul nervos, capodopera creatiei divine - Un sistem nervos obosit - Fragilitatea nervoasa congenitala - Nervozitatea de origine psihica