Lao Zi Lao Tzu Lao Tseu

Dao De Jing Tao Te Ching Tao Te King

(in Wade Giles :Lao Tzu; in pinyin: Lao zi; in EFEO: Lao Tseu) n!elep"iunea O#ien!ului an!i" in ope#a lui Lao Tseu si #ezonan!ele sale a"!uale

TE*T + L,-C. +EZ$/ T%$+'L&TE%$%E + (&+0&+/ D CT O+$% C. +EZ1%O23+ $L T)T)%O% DEOG%$2ELO% )T L Z$TE + T$O TE C. +G/ T%$D)CE%E + L,-%O23+$/ CO2E+T$% / +OTE ' +%EG 'T%$%E $)D O (E+T%) TO$TE CELE 45 DE C$( TOLE/ %E$L Z$T$ DE T%E 2$E'T% C. +EZ DE 6 GO+G DE: D$+ 2 %$.O% $+ Solicitati autorului editia 2007, la datele de contact indicate pe siturile autorului:

C$%TE$ C$&& '(%E CE% '& ()TE%E

)% $)TO% http://www.danmirahorian.ro/ ' TE 6 2$GE+ http://www.danmirahorian.com/ ' TE (' 1'C E+CE' http://www.psi-sciences.com/
7ai 8os es!e #eda!a edi!ia apa#u!a in 599: ("o#e"!a!a)

Ca#!ea Caii si ;i#!u!ii

la "a#e au 7ai "ola<o#a!: Tao Jian Wen si Flo#in ,#a!ila

COLECTIA CAMP FU !AME TAL I FO"MATIO AL

#ucuresti, "o$ania, %&&2

Copyrights 1992,2007,2009, Dan Olaru Mirahorian ,Prima Editie - aprilie 1992, Printed in omania!"i#rary o$ Congress Catalog Card %um#er 92-1&'99 ()*% 97+-0-000'-0, Editura (oana, *u-uresti, 1992!C./ 10'101, 10'201,&1'!2, 022!1 Camp 3undamental (n$ormational, Ma-heta -opertilor 4Copyright 1992, 2005,200', 2007, 2009 - !an Olaru Mira'orian6 Ilustratii coperti: 7 Coperta intai repre8inta o modi$i-are a repartitiei -elor 9Opt Tri(ra$e9 0Pa-:ua, Pa:ua, in pinyin; *agua1,utili8ate in Fen( S'ui si in arte $artiale, in ordinea de su--esiune pre-elesta 0in <ade =iles; >sien-?@ien, in pinyin; Aian ?ian1 -are indi-a tre-erea din-olo de dualitatea Bin si Bang a starilor de -onstiinta prin intrarea in inelul $ormat din starea paradoCala de Deghe4transa misti-a0turi)a* sa$ad'i16 si starea paradoCala de somn4Disul, starea oniri-a0tai+asa1, -alea Disarii, the Eay o$ dreaming6, 7 Coperta a patra: 9 eintoar-erea a-asa9 0in l#!Fap! 9,u()u - O. /u91 4Dedeti nota 2, pag 116Ori-e reprodu-ere $ara permisiunea s-risa a autorului este inter8isa, %i-i o parte din a-easta -arte nu poate $i reprodusa! Pentru a -ere a-ordul reprodu-erii sau alte in$ormatii Da rugam sa s-rieti la adresa; Olaru !an, OP 77, CP 01, #ucuresti, "o$ania,sau prin e-mail la adresa; danmirahorianGgmail!-om
%eda"!a#ea si 7a"he!a#ea "o7pu!e#iza!a p!- edi!ia 599: a =os! #ealiza!a la FO%TE Co7pu!e#s '-%-L,u"ha#es!/ %o7ania/ de "a!#e Da<i8a Do#el-

Dedi"a!ie
2ul!u7i7 "elo# "e au sp#i8ini! s"#ie#ea si apa#i!ia p#i7ei !#adu"e#i in l<- #o7ana din l<- "hineza a "a#!ii lui Lao Tseu (Lao Tzu; Lao zi)/ $"eas!a "a#!e dedi"a!a !#ezi#ii sau !#e"e#ii de la >a p#i?i> la >a ?edea>/ es!e in"hina!a #ein!oa#"e#ii >a"asa>/ #egasi#ii "opila#iei/ pe "a#e o alunga7 a!a! de #epede din noi si din se7enii nos!#i $u!o#ii

CUP"I S
a2Cu3ant inainte 0pro$! D! Mirahorian, dr! 3lorin *ratila,1 42 ota preli$inara pri3ind transcriptia si pronuntarea denu$irilor c'ine5e %2 Studiu introducti3 1!1! Cara-teristi-ile si Daloarea ?ao ?e Hing0?ao ?e Ching, Dao De Iing1 1!2! Date istori-e priDind "ao ?seu 0"ao ?8u, "ao8i1 1!+! Jersiuni -hine8e utili8ate in pre8enta tradu-ere in l#! romana 1!5! Con-eptul de ?ao 1!5!1!Pre8entarea in paralel a interpretarilor primului -apitol din ?ao ?e Hing 1!5!2!Este ?ao -onstant ori Daria#ilK 1!5!+!?ao si Jidul in $ilo8o$ia -hine8a 1!5!+!1!Con-eptul Jidului 1!5!+!2!Jidul tinand de realitatea inDaria#ila 0%umenal1 1!5!+!+!Jidul tinand de realitatea tran8itorie0lumea $enomenala1 1!5!+!5!Jidul in Diata omului 22Te6tul principal al traducerii Tao Te 7in( -Tao Te C'in(* !ao !e ,in(. 2!1!Cartea intai; ?ao Hing 0Tao C'in(* !ao ,in(1 sau Cartea despre Tao 0 ealitatea /ltima,9(mparatia Cerurilor916 4-ap! 1-+76 2!2!Cartea a doua; ?e Hing0Te C'in(* !e ,in(1 sau Cartea despre Te 0Jirtute, Putere64-ap! +2-216 82Co$entarii 0)inte8a -omentariilor -hine8e si o--identale, anti-e si moderne re$eritoare la semni$i-atia $ie-arui -apitol din ?ao ?e Hing1 #i4lio(ra9ie selecti3a Content-in En(lis'. ota adresata cititorilor pri3ind 3olu$ul II A E:A I : ?a#el de ConDersie a transliterarilor $olosite in l#! -hine8a0;ade<=iles, EFEO, Pin)in1 Con3ersion Ta4le 9or C'inese Lan(ua(e Transliteration -;ade< =iles, EFEO, Pin)in.

CU>A T I AI TE
Dupa 50 de ani de la editia pre-edenta, tradusa din lim#a rusa476, dar rupta de traditia spirituala a umanitatii si a Orientului si dupa &0 de ani de la editia tradusa din lim#a $ran-e8a4&6, dupa Darianta lui )tanislas Iulien416, aDem asta8i prima tradu-ere eCa-ta, dire-t din lim#a -hine8a in lim#a romLna a te8aurului intelep-iunii ECtremului Orient, -are este ?ao ?e Hing, s-risa de "ao ?seu! emar-a#il este $aptul -a a-easta lu-rare, rodul -ola#orarii dintre pro$! ?ao Iian <en, pro$! Dan Mirahorian si dr! 3lorin *ratila, este insotita de sinte8a -omentariilor anti-e si moderne, datorate autorilor -hine8i si o--identali, -are au interpretat sensul -elor 21 de -apitole ale ?ao ?e Hing, de note eCpli-atiDe do-umentate priDind eCer-itiile -on-rete din pra-ti-a taoista si .en, pre-edate de un studiu introdu-tiD, in -are se sta#ileste legatura dintre traditiile spirituale ale omenirii 0hinduse, -hine8e, ti#etane, Fapone8e si -restine1! M-easta -arte, pe -are $ie-are dintre noi ar tre#ui s-o par-urga si s-o inteleaga, arata Calea 0?ao1 de -onta-tare eCperimentala a /ltimei ealitati si a *an-ii de date a /niDersului, Calea pentru a ne regasi MdeDarata %atura si pentru a ne eli#era din pre8enta rata-ire distru-tiDa, eCterioara si materiala a -iDili8atiei umane! MesaFul lui "ao ?seu, atat de ne-esar a8i, -a si in Dremea in -are a $ost s-ris, se adresea8a -u real $olos; 1!iu#itorilor intelep-iunii uniDersale 0?aoism, *uddhism, .en, Boga1, 2!-elor -e dores- sa do#andeas-a auto-ontrolul si -unoasterea de )ine, 82-elor interesati de pra-ti-ile de $ormare $i8i-a si spirituala deriDate din .en --ontinuator si mostenitor al traditiei taoiste, artele martiale -hine8e si Fapone8e, artele $rumoase 0(:e#ana, Calea Ceaiului1, ?2-elor -e dores- sa -unoas-a nemiFlo-it realitatea 0$i8i-a, so-iala, politi-a, spirituala1, iar nu doar um#rele a-esteia, proie-tate pe 9peretii pesterii9 despre -are Dor#ea Platon 0in epu#li-a, J((1, in lipsa -unoasterii dire-te a realitatii, ramanem -aptiDi intr-o realitate se-unda 0peretele pesterii este e-ranul mental pe -are sunt proie-tate um#rele realitatii, iar nu insasi ralitatea1, or#i si neputin-iosi, $ara a aDea -apa-itatea de a alina ori -urma su$erinta proprie si a semenilor,

02-elor -e studia8a astrologia 0-hine8a1 ori -elor -e dores- sa-si -ompense8e handi-aparile 8odia-ale 4datorita -oneCiunilor intime eCistente intre ?ao ?e Hing si Bi Hing 09Cartea Mutatiilor916 ! Datorita eDidentierii impli-atiilor taoismului in $iloso$ie, arta, medi-ina si in $i8i-a moderna a-easta lu-rare este utila -er-etatorilor, medi-ilor si pra-ti-ienilor din numeroase alte domenii! Mtat Dinde-area maladiilor utili8and terapiile in$ormationale 0homeopatie, a-upun-tura, presopun-tura, Nigong, ?ao-Bin1, -at si reali8area progresului spiritual in artele martiale ori in artele $rumoase, soli-ita in preala#il intelegerea intelep-iunii si a -on-eptelor din ?ao ?e Hing! 3ara inrada-inarea eCperimentala in ?ao, $ara urmarea Caii 0?ao1, a-tul terapeuti- al a-upun-torului ramane unul ine$i-ient si super$i-ial de depanare a unei masini, e$i-ienta tratamentului prin a-upun-tura depinde, -a si sanatatea, Diata, longeDitatea, puterea ori Dirtutile, de an-orarea medi-ului si a omului in ?ao, -are pentru Lin( S'u deDine #u S'en 0lit!; 9inrada-inare in )hen91! S'en 0lit!; 9)pirit9, 9Constiinta -osmi-a91 nu este de-at unul dintre -ele trei atri#ute ale lui ?ao si ale /ltimei ealitati 0Dedeti; ?ao ?e Hing -ap! J(1! (ntr-unul dintre -apitolele -artii sale "ao ?seu, -are re-omanda urmarea Caii 0?ao1 spune; 9(nteleptul 0s$antul1 urmea8a 4-a si apa6 Pamantul 4Fosul, Dalea, umilul, Didul6, (nima 0spiritul1 tre#uie sa urme8e golul 4Didul, starea mentala in-olora asigura transparent apei96 0-ap! J(((, ?ao ?e Hing1

(erarhia in$ormationala sau arhite-tura $un-tionala a uniDersului, pre8entata in -ap! AAJ din ?ao ?e Hing -ere -a inteleptul 0s$antul1, spre deose#ire de omul pro$an, -are urmea8a legile Pamantului 0$iind prio8onier al lumii $enomenale1, 9sa urme8e Cerul 0in l#!-hine8a!; ?ien,in pinyin; tian19 0-ap AJ(1! Cerul il desemnea8a pe ?ao, de -are este -el mai aproape; 9Omul urmea8a 0legile1 Pamantului, Pamantul urmea8a 0legile1 Cerului, Cerul urmea8a 0legile1 lui ?ao, Doar ?ao isi urmea8a sie insusi9 0-ap! AAJ1! Omul, alaturi de Pamant, Cer si ?ao, este una dintre autoritatile uniDersului, repre8entind reuniunea Cerului si a Pamantului si puntea de eli#erare a uniDersului -e deDine -onstient de )ine insusi! ?ao nu tre#uie -autat in a$ara -i in launtrul nostru 0Dedeti ?ao ?e Hing, -ap A"J((1 si nu tre#uie urmat teoreti- 0Der#al, mental1 -i eCperimental, doar ast$el omul isi redes-opera menirea si se eli#erea8a din -aptiDitatea ignorantei, neputintei si su$erintelor a-tuale! MesaFul lui "ao ?seu -on$irma a$orismul -hine8 -are spune -a; 9inteleptii mis-a lumea9, se a$la aproape de -on-eptia a-tuala -are sustine -a in$ormatia, in -iuda aparentei sale nona-tiuni, guDemea8a materia si energia in uniDers 4la $el -a la un -omputer, nu $orta -i a-tiunea in$inite8imala eCer-itata de programul in$ormational este sursa tuturor mani$estarilor de pe terminale 0e-ran, terminale re-eptoare ori e$e-toare16! Pentru "ao ?seu materia si energia nu sunt de-at doua $orme de eCistenta 0Bin si Bang1 ale unei uni-e realitati, in mod asemanator straDe-hea terapie a a-upun-turii -hine8e se spriFina pe notiunea de Ni 0energie, eter, su$lu1 -u -ele doua polari8ari ale sale; Bang - -omponenta mas-ulina, a-tiDa si Bin - -omponenta $eminina, pasiDa! Mspe-tul Bin eCprima Ni-ul palpa#il, in timp -e aspe-tul Bang eCprima Ni-ul nepalpa#il, -u alte -uDinte Bin desemnea8a aspe-tul -ondensat 0materia $enomenala dar si -ea eteri-a, latura potentiala a energiei si materiei din uniDers 1 iar Bang, aspe-tul li#er 0energia in mani$estare, latura -ineti-a1! M-este doua $atete ale a-eluiasi pro-es, in -are Bang-ul 0energia, inDi8i#ilul1 poate tre-e in Bin 0materie, Di8i#il1 si inDers repre8inta atat $undamentul medi-inii traditionale -hine8e si al eCperimentarii meta$i8i-e des-risa in ?ao ?e Hing, -at si o anti-ipare a teoriilor moderne din $i8i-a in -are Didul $i8i- Foa-a rolul materiei primordiale din -are proDin si in -are se intor- toate parti-ulele elementare si toate mani$esta#le lumii $enomenale 0-impuri, energii, -orpuri materiale1! Msa -um re8ulta din ?ao ?e Hing si din "ing )hu metodele anti-e -hine8e de terapie in$ormationala -are ne o$era si asta8i posi#ilitatea punerii in a-ord a indiDidului -u /niDersul, pentru a regasi sanatatea, nu sunt de-at ramuri din trun-hiul tehni-ilor de -onta-tare eCperimentala a /ltimei ealitati 0?ao1! ?oate miFloa-ele de terapie sunt la rindul lor -ai eCterioare si arti$i-iale in raport -u inrada-inarea $ireas-a, automata, in ?ao, a prun-ului si a -elui de doua ori nas-ut 0Dedeti -omentariul -ap! A(J1! Pentru "ao ?seu dualitatea este o ilu8ie 0-ap ((1, in marea -oneCiune dintre lu-ruri nu !eCista deose#ire intre -ontrarii 0intre mi- si mare1, 9un atom $iind -it lumea intreaga9, -a-i el este pretutindeni, hologra$i- si legat -u toti -eilalti atomi din uniDers! Mparitia dualitatii si a rupturii dintre intern si eCtern este urmarea a#aterii de la Calea 0?ao1 eCpusa in "ing )hu si in ?ao ?e Hing! ?ao 0Calea1 este 9"egea -are se Darsa9 0dupa -um spunea (isus1 si 9Cas-ada luminii primordiale9 0-ap! A(J, AAA(J, din ?ao ?e Hing1 -e -on$era omului omni-unoasterea, a--esul la nemurire si la puterile -onsiderate supranaturale, de -atre omul pro$an! (n a-est -a8 a-tul de a-upun-tura este miFlo-ul eCtern, antena si puntea -are resta#ileste unitatea pierduta dintre II

9eCternul9 -osmi- si 9internul9 uman utili8and; 1!9Daile9 0meridianele de a-upun-tura, -aile de -uplaF energeti- si in$ormational dintre su#sistemele $iintei umane, prin -are -urge ?ao, mani$estat prin energia Ditala Ni 1 , 2! pun-tele de

a-upun-tura 0sistemul de a--esare si de de-lansare a pa-hetului de programe dorit1, si +!un model terapeuti- de reglare 0a-upun-tura1 al organismului, -are si-a pierdut -apa-itatea de autoreDenire, de $eed-#a-: la parametri -e -ara-teri8ea8a starea de sanatate 49reintoar-erea este legea lui ?ao9 si a -elui inrada-inat in ?ao 0?ao ?e Hing, -ap!A"16 (nrada-inarea in ?ao este atat remediul de8ordinilor psihosomati-e, -at si al -elor so-iale ori politi-e, -are a$e-tea8a omul si -iDili8atia pre8enta, pri8oniera a lumii -ontrariilor! (n #uddhismul .en, -a si taoism, trans-ederea lumii -ontrariilor si a su$erintelor se $a-e in -hiar mFlo-ul lumii relatiDe sau $enomenale, -onsiderata deopotriDa de insemnata -u -ea a#soluta, dat $iind-a realitatea tran8itorie a $enomenelor nu este de-at o oglindire in des$asurare sau o deDelopare a -eleilalte! MdeDarul relatiDitatii, eCprimat si apli-at in plan medi-al in >uang ?i %ei Hing0in pinyin; >uangdi %eiFing, lit;9Canonul interior al (mparatului =al#en91, dar si in eCperienta meta$i8i-a a egalitatii mentale si a nona-tiunii0@u<@ei1, pe larg eDo-ata atat de -atre "ao ?seu, -at si de -atre traditiile spirituale hinduse 0nais'Aar$)a ori naiskarmya in Harma Boga si in *hagaDad =ita, 3aira()a in Boga )utra; M$orismele Boga ale lui PatanFali1,a-est adeDar a $ost a--eptat de -iDili8atia o--identala numai dupa -e M Einstein a reusit sa-1 prinda in 9plasa9 unui lim#aF matemati-, pe -at de pre-is, pe atat de rigid , de di$i-il de inteles si de ine$i-ient pentru a surprinde MdeDarata ealitate! (n prima parte din >uang ?i-%ei Hing, numita )o Ouen 0in pinyin; )uEen 01, sau 9(ntre#ari de #a8a9, se a$la re$eriri la #a8ele teoreti-e ale medi-inii -hine8e si la metodele sale de diagnosti- ! (n partea a doua numita Lin( S'u 0in pinyin; "ingshu,0,lit! 9Pi3otul Spiritual96 se dis-uta terapia a-upun-turii in mare detaliu! Calea lui "ao ?seu este arta $iintarii in lume 9a-um si ai-i9! (mua#ila eternitate se a$la as-unsa in miFlo-ul mis-atoarei nes$arsiri doar in timpul de $ata, momentul pre8ent, 9a-um si ai-i9! Mrta Dietii -onsta intr-o statorni-a sin-roni8are -u sursa -are ne $inantea8a, -u i8Dorul Dietii din pro$un8imea noastra, -are ne $a-e apti sa $a-em $ata la proDo-arile Denite din a$ara,sane adaptam la tot -eea -e ne in-onFoara! Calea 0?ao1 este 9tre-erea9 prin Diata pentru a ne reali8a menirea 9marea tre-ere9 -atre adeDarata noastra identitate de $iinte spirituale eterne, 9-are sunt pt! a $i9, -are au omni-unoastere si omnipotenta, -atre eli#erare, despre -are Dor#es- toate traditiile misti-e din Orient! 9M#solutul Caii este relatiDul, la $el -um plinul este un aspe-t al Jidului ori -urgerea sin-rona0mis-area hologra$i-a1 pare imo#ilitate O Ca si in .en ori Boga 9doar mintea ne-lintita este o oglinda Dida, -are nu mai re$le-ta into-mai doar -urgerea uniDersului din a$ara0multipli-itatea1 -i si sursa omnipre8enta0hologra$i-a1 a intregii mani$estari, resta#ilind ast$el unitatea primordiala pierduta! MesaFul lui "ao ?seu, -are-si gaseste re8onanta in gandirea a-tuala 0ne re$erim la 9Consonantismul9 lui Odo#leFa, la ?eoria (n$ormatiei si a Campului 3undamental (n$ormational ori la -on-eptele de entropie si negentropie1 este o -heie si pentru des-i$rarea traditiilor stramosilor nostri da-i 0in .en -a si in ?aoism moartea sau 9ultima transmutatie9 era prileF de eli#erare, de #u-urie iar nu de su$erinta -a in religiile -are ne-au $ost ino-ulate de -ei -e neau -oloni8at pt! a ne pierde identitatea1! "ao ?seu Da -ontinua sa $ie i8Dorul intelep-iunii -are sa ne permita sa transmitem si urmasilor nostri 9Ceea -e este9 si -are se a$la din-olo de -eea -e -uDintele, lim#aFul ori gandirea pot sa surprinda! ?ao este Calea, "egea, %atura MdeDarata si egula uniDersului, dar a-este -uDinte au sensuri di$erite pentru urmasii lui Con$u-ius 0-are -auta ordinea, legea Furidi-a, restri-tia, -onditionarea, niDelarea morala1 si -ei ai lui "ao ?seu 0-are -auta propriile rada-ini sau MdeDarata ealitate, s-anteia diDina, -are intr-un uniDers hologra$i- se a$la in $ie-are lu-ru si in $ie-are $aptura, iar nu doar intr-un -reator uni-1! Dan Mirahorian si Florin Bratila * Nu intamplator simularea imponderabilitatii se realizeaza prin cadere libera.
III

42 ota pri3ind transcriptia-ro$ani5area. si pronuntarea denu$irilor din l42c'ine5a2 Desi trans-rierea $oneti-a a lim#ii -hine8e denumita pin)in a $ost de-larata de epu#li-a Populara Chine8a, in urma -u -atiDa ani, drept ortogra$ie -hine8a o#ligatorie si singura Dala#ila pe plan international, in pre8enta lu-rare se utili8ea8a si s-hemele de trans-riptie o#isnuit utili8ate inaintea re$ormei -hine8e! M-este sisteme de trans-riptie di$era de la o tara la alta! Pentru a ramane in armonie -u trans-rierea utili8ata in maForitatea teCtelor anglo-saCone, -on-eptele si numele -hine8e din a-easta -arte sunt ortogra$iate dupa metoda anglo-saCona a lui ;ade<=iles! =ratie ta#loului de -onDersie, pe -are-1 pre8entam in -ontinuare, -ititorul poate trans$orma -uDintele ortogra$iate in pinyin in <ade-=iles si inDers! Desi trans-rierea pin)in a deDenit un sistem de re$erinta internationala si pentru a-est motiD a $ost redata in parante8e, ea pierde esentialul $iind-a rupe programatisim#olul gra$i- de -el sonor; 9dao9 se pronunta 9tao9,9de9 se pronunta; 9te9,9dan9 se pronunta; 9tan9, 94a9 se pronunta; 9pa9 iar 9(ua9 se pronunta; 9Aua9 0-a in 9pa Aua91! !aca 3a intre4ati de ce se inta$pla asa ce3aB MotiDul este simplu; ni-iodata nu a in-etat -onstruirea 8idului -hine8es-, ni-iodata nu s-au oprit lu-rarile la proie-tul de i8olare, de -ompartimentare si de separare a oamenilor, doar -a a-um se a-tionea8a in alte 8one! 3iind-a -ititorii romLni sunt $amiliari8ati deFa -u pronuntarea 9taoism9, iar nu 9daoism9, si -u trans-rierea $ran-e8a 0EFEO1, -are proDine de la )-oala 3ran-e8a de )tudii ECtrem-Orientale 0E-ole 3ran-aise d@ECtremeOrient , E3EO1, utili8ata in -artea "ao ?seu , ?MO ?E H(%= - Cararea si 3irtutea, pu#li-ata de Editura am, Mninoasa-=orF in 19+2, -are a $olosit drept sursa a teCtului lui "ao ?seu Darianta in l#! $ran-e8a a lui )tanislas IulienO! (n -onse-inta, pentru rarele -uDinte din l#! -hine8a -unos-ute la noi, s-a pre$erat $orma E3EO! M-elasi lu-ru s-a $olosit pentru trans-rierile 9u8uale9 ale numelor -hine8e, -are nu se raportea8a la ni-i-un sistem de trans-riptie! Mst$el s-a pre$erat 9Tao9, din trans-riptia <ade-=iles si E3EO, lui Dao din pinyin 0-are dupa -um Deti Dedea se pronunta; tao1 si 9?e9 lui 9De9 din pinyin 0-are dupa -um Deti Dedea se pronunta; ta1 si 7in(, in lo- de 9C'in(9 0din transliterarea ;ade<=iles, utili8ata in di-tionarele -hine8e anglo-saCone1 ori lui 9,in(9, din trans-riptia pin)in0-are se pronunta; t5in1! (n -ontinuare pre8entam ta#loul de -onDersie a trans-riptiilor din Pinyin in <ade-=iles si regulile de pronuntare a -uDintelor -hine8e! La s=a#si! se a=la: $ne@a ?a#lou de -onDersie a di$eritelor trans-riptii utili8ate pt! romani8area -ara-terelor din l#! -hine8a

O %u este intamplator $aptul -a prima editie in l#! romana4&6 are 22 de -apitole 0in lo- de 211, -a si editia in l#! $ran-e8a
a lui )tanislas Iulien416, -are initial a $ost respinsa de -atre editura din -au8a erorilor, la sugestia lui Pauthier4+6

22 Ta4el de con3ersie intre transcriptia -transliterarea. Pin)in si ;ade<=iles-3edeti in Ane6a I ta4elul de con3ersie EFEO, ;A!E<=ILES si PI CI .

%2 STU!IU I T"O!UCTI>

%2%2 CA"ACTE"ISTICILE SI >ALOA"EA TAO TE 7I =

?ao ?e Hing 0in pinyin; Dao De Iing, in <ade-=iles; ?ao ?e Ching1 este unul din titlurile lu-rarii atri#uite lui "ao ?seu 0in pinyin; "ao .i, in <ade-=iles; "ao ?8u1, -are dupa unele opinii ar $i trait in se-olul J( i!e!n! $iind -ontemporan lui Con$u-ius 0in pinyin; Hong .i, in E3EO; H@ong-$ou-seu, in <ade-=iles; H@ung-t8u ori H@ung-$ut8u1! M-eeasi lu-rare mai este -unos-uta su# numele autorului; "ao ?seu si su# denumirea de; 9?eCtul -elor -in-i mii de -ara-tere9! (n #uddhismul .en 0in -hin!;Ch@an1, -are este -ontinuatorul traditiei taoiste, termenul Do si ?o in )hinto0ism1 are a-eeasi semni$i-atie -a si ?ao 0lit!;9Cale91 si se in lim#a Fapone8a tot prin ideograma -hine8a ?ao si desemnea8a glo#al; 1!Calea -e -ondu-e la (luminare, la starea de *uddha sau de tre5ire0in l#! sans:rita; 9#odhi91 2!Do-trina lui *uddha 0#uddhismul1, +!(luminarea -ompleta sau reali8area MdeDaratei %aturi a lui *uddha, -are este si natura $ie-arui om, in .en termenul Do este utili8at in sensul termenului *utsudo 0lit!; 9Calea lui *uddha91! 5!Prin eCtensie, asta8i in Iaponia sunt desemnate -u numele Do toate -aile pra-ti-e de $ormare $i8i-a si spirituala, impregnate de spiritul .en, do-trina -are -onsidera ?ao ?e Hing drept una din sutrele sale $undamentale, iar pe "ao ?seu drept unul dintre patriarhii a-estei -ai de reali8are de )ine si a M#solutului! Printre a-este -ai de .en Fapone8 0Do1 se a$la; 9Calea spadei9 0Hendo1, 9Calea ar-ului 0Hyudo1, 9Calea -eaiului9 % 0Chado1, 9Calea aranFamentului $loral9 0Hado1! ?ao ?e :ing, -are repre8inta un monument al intelep-iunii anti-e -hine8e si una dintre -ulmile -ulturii uniDersale este asta8i -onsiderata -artea -e indi-a una dintre -aile de a--es ale -iDili8atiei umane la niDelul de -unoastere si de a-tiune al inaltelor -iDili8atii gala-ti-e, -are au depasit pragul autoanihilarii! "ao ?seu este -onsiderat intemeietorul taoismului $ilo8o$i- 0?ao--hia1 si al -elui religios 0?ao--hiao1! Mdeptii taoismului religios il Denerea8a si il diDini8ea8a pe "ao ?seu su# titlul onori$i- de "ao-Chun 4in pinyin; "aoFun, lit!; 9Domnul 0)uDeranul1 "ao96! Credinta adeptilor ?ao--hiao este #a8ata pe ?ao, prin-ipalul -on-ept din ?ao ?e Hing, -arte -are este respe-tata -a una dintre operele lor sa-re! Mdeptii s-olii taoiste nu sunt insa singurii -are -onsidera ?ao ?e Hing drept temelia do-trinei lor! Mst$el mem#rii s-olii Bin-Bang 0yin-yang--hia1, Furistii statului, adeptii s-olii Bi Hing 4in <ade-=iles; (-Ching, in pinyin Bi Iing, lit!; 9Cartea Mutatiilor 0sau a ?rans$ormarilor196, pre-um si numerosi $ondatori de s-oli si ramuri $ilo8o$i-e ori religioase de inspiratie taoista, -um ar $i; Chang ?ao-ling 2 si Bu Chi 8 , ori al-himisti -ele#rii pre-um; <ei P@o yang si Chang Po-tuan, -onsidera de asemenea pe "ao ?seu si do-trina eCpusa in opera sa drept temelia s-olii lor!
l!9Calea -eaiului9 denumita de asemenea; 9Cha-no-yu9 -eea -e semni$i-a 9in$u8ie -alda9 sau pur si simplu 9-eai9 nu repre8inta o 9-eremonie9 pe -are -ineDa o -ele#rea8a -u aFutorul o#ie-tului -eai9 asa -um tradu-erea ineCa-ta prin 9-eremonia -eaiului9 ne-ar putea $a-e sa -redem! (n a-easta -ale 0Do1 este -autata reali8area unei stari de -onstiinta nondualista 0in -are nu eCista nimi- alt-eDa de-at -eaiul1 la $el -a si in toate -elelalte -ai ale s-olii .en din Iaponia! (n timpul Chado asistam la -onDergenta a numeroase $orme de arta; arhite-tura, olarit, pi-tura, arta gradinilor si arta aranFamentului $loral 0Hado, (:e#ana1 reunite pentru -rearea un-i opere de arta -omplete, -are nu eCista de-it in momentul pre8ent, $a-andu-se apel la toate simturile si impunand ta-erea intele-tului, sursa dualitatii!

)uDerani ai Chinei -a imparatul <en-ti, din dinastia >an, imparatul >suan-tsang, din dinastia ?ang si ?@ai-t8u, din dinastia Ming, au $a-ut din do-trina eCpusa in ?ao ?e Hing temelia modului lor de guDernare! (nteresul pentru opera lui "ao ?seu a depasit insa de mult granitele geogra$i-e si temporale ale Chinei, dat $iind-a #uddhismul Ch@an, -um este denumit in -hine8a #uddhismul .en, -are se -onsidera urmasul si -ontinuatorul traditiei taoiste, s-a eCtins atat in Iaponia -at si in intreaga lume 0mai ales dupa se-olul A(A1! (n traditia .en, "ao ?seu este Denerat -a intemeietor, iar opera sa ?ao ?e Hing este -onsiderata unul din teCtele 0)utra1 $undamentale! Prin #uddhismul .en taoismul a patruns in Diata -urenta, in artele martiale, in artele $rumoase 0pi-tura, aranFament $loral, poe8ie, -aligra$ie1, iar in pre8ent si in $i8i-a moderna, -are -auta si des-opera in -ampul $undamental in$ormational ori in Didul $i8i-, -ara-teristi-ile lui ?ao, adi-a ale realitatii $undamentale sau ale realitatii suport imua#ile si atemporale, lipsita de ori-e dualitale0Dedeti;3riFio$ Capra, ?ao o$ Physi-s1! ?ao 0Calea1, eCpusa de "ao ?seu este interpretata asta8i, -a si la in-eputuri, -a desemnand MdeDarata sau /ltima realitate, M#solutul, /niDersul nemani$estat 0-eea -e eCista permanent, imua#il in du#la $orma de nemani$estare si mani$estare1 ori lumea ortoeCistentiala, a$lata atit in opo8itie, dar si la originea lumii $enomenale ori eCistentiale, in -are dualitatea, multipli-itatea si -urgerea isi mani$esta 9Fo-ul ilu8oriu9 0Maya1! (mportanta mesaFului lui "ao ?seu $a-e -a in pre8ent a-easta -arte -uprin8and -in-i mii de -ara-tere 0de unde si denumirea $re-Dent utili8ata in China de; 9?eCtul -elor '000 de -ara-tere91 sa -unoas-a an de an noi tradu-eri si Dariante de interpretare in toate lim#ile o--identale, $iind asta8i -ea mai $re-Dent tradusa -arte, in raport -u ori-are alta din literatura orientala! Desi teCtul este di$i-il, iar tradu-erile sunt adesea putin mai mult de-it niste interpretari $ante8iste, popularitatea lui "ao ?seu nu a s-a8ut -u nimi-! Msta8i eCista peste -in-i8e-i de -omentarii -hine8e ale lui ?ao ?e Hing, -are pre8inta interpretarile -ele mai diDerse ale lui "ao ?seu! Pre8enta tradu-ere o$erita -ititorului romLn a #ene$i-iat atat de teCtul original in lim#a -hine8a a 12 dintre Dariantele -omentate ale operei lui "ao ?seu, apartinind unor perioade istori-e si $iliere de transmisie di$erite 0$iliera taoista $ilo8o$i-a, $iliera taoismului religios, $iliera al-himiei interne0 eitan, in pinyin; neidan14Jedeti -omentariul -ap!+6, $iliera s-olii Bin-Bang, $iliera -on$u-ianista si a-eea din China si Iaponia a #uddhismului .en1 -at si un numar de peste &0 de tradu-eri si interpretari in lim#ile o--identale!

22Chang ?ao-ling 0+5-1'& e!n!1 si su--esorii sai au predat ?ao ?e Hing dis-ipolilor lor si au apli-at ei insisi prin-ipiile din a-easta -arte! Chang ?ao-ling 0in pinyin; .hang Dao-ling1 este -onsiderat $ondatorul s-olii <u-tou-mi tao 0lit!; 9)-oala -elor -in-i masuri de ore891, -unos-uta si su# numele de 9Calea 0?ao1 Maestrului -elest9 0?@ien-shih1, -e este -onsiderata una dintre ramurile prin-ipale ale taoismului religios 0?ao--hiao1! 82Bu Chi 0in pinyin; Bu Ii1 -unos-ut si su# numele de Han Ch@i 0=an Ii1 mort in 197 e!n!, erudit taoist -e reali8a Dinde-ari mira-uloase in estul Chinei, spe-ialist in medi-ina si magie, deplin -unos-ator al do-trinei -elor 9Cin-i Elemente 0;u< Dsin(19, a reda-tat in Furul anului 15' e!n!; 9?@ai-ping -h@ing-ling shu9 0lit!; 9Cartea Puritatii si a Pa-ii )upreme91 la -are $a-e re$erinta s-oala taoista a 9Caii Pa-ii )upreme9 0?@ai-p@ing tao1! "u-rarea de #a8a a a-estei s-oli isi eCtrage -on-eptele $ilo8o$i-e din 9Cartea Caii si Jirtutii9 0?ao ?e Hing1!

Cele doua Dariante romLnesti 0-e proDin una dupa a-eea -u 22 de -apitole a lui )tanislas Iulien, tradusa din $ran-e8a 4&6, iar -ealalta din lim#a rusa 476, a-easta din urma $iind puterni- in$luentata de $ilo8o$ia materialista1 aparute anterior, au $ost pre8entate in mod -riti- in -omentariile -e urmea8a tradu-erii ?ao ?e Hing! O parte din Dariantele o--identale -onsultate au $ost redate in #i#liogra$ie si in notele -e insotes- teCtul studiului introdu-tiD si al -omentariilor a$erente $ie-aruia din -ele 21 de -apitole ale -artii lui "ao ?seu! M-tuala tradu-ere si interpretare in lim#a romLna este prima -are #ene$i-ia8a atat de tradu-erea dire-ta dupa Dariantele in lim#a -hine8a eCistente 0redate in teCt -u aFutorul parante8elor drepte si rotunde1 de -atre un -unos-ator al traditiilor ori-ntale in persoana pro$esorului Dan Mirahorian, -at si de eCperienta misti-a taoista transmisa din generatie in generatie a maestrului ?ao Iian <en! M-easta din urma -ara-teristi-a este de o importanta deose#ita asta8i -ind orientarea -atre eCterior, re$ormele lingDisti-e, ruperea programati-a de traditii, de8rada-inarea spirituala, -en8ura si in$luentele $ilo8o$iei materialiste au intrerupt $irul a$lat odinioara la indemana tuturor -elor -e dores- eCperimentarea si inrada-inarea dire-ta in /ltima ealitate! Calea -atre omni-unoastere si omnipotenta 0in-lusiD -atre puterile supranaturale1, par-ursa prin eCperienta meta$i8i-a este asa -um Da des-operi -ititorul 0in -omentariul -ap! A"J((1 o -ale interioara de des-operire a )inelui, -are este MdeDarata %atura si $ata a omului si a /niDersului! (nainte de a arata -ui se adresea8a pre8enta lu-rare, Dom reDeni la denumirile atri#uite de -atre diDersele $iliere de transmisie -artii lui "ao ?seu! "a origine, a-easta opera atri#uita lui "ao ?seu era intitulata 9"ao ?seu9, -eea -e repre8inta si asta8i numele su# -are este -unos-uta in China! M-easta traditie a desemnarii operei prin numele autorului a $ost urmata de aproape toti $ilo8o$i taoisti si -on$u-ianisti din anti-hitatea -hine8a! Mst$el opera inteleptului taoist ?-houang-tseu 0in pinyin; .huang .i, in <ade-=iles; Chuang ?8u1, -are mai este -unos-ut si su# numele de Chuang Chou 04116 pag! 221 si -are a trait aproCimaliD intre anii +&9-22& i!e!n!, ii poarta de asemenea numele5! M-eeasi pra-ti-a a desemnarii operei $ilo8o$i-e prin numele autorului poate $i ilustrata re$erindu-ne la $ilo8o$ul taoist din epo-a 9 egatelor -om#atante9; "ie ?seu 0in pinyin; "ie 8i, in <ade-=iles; "ieh ?8u1 -aruia traditia ii atri#uie paternitatea operei -u a-elasi nume, este de asemenea intitulata si 9Canonul ori -artea Derita#ila a Didului per$e-t9 0"e Drai -lassiPue du Dide par$ait1 sau; 9Ch@ung-hsu Chen--hing9 0lit!; 9MdeDarata -arte a Jidului -are tasneste910
?2 3ilo8o$ia si temele de8Doltate de -atre Chuang ?8u sunt adesea a-eleasi -u -ele a#ordate de -atre "ao ?seu in ?ao ?e Hing, -on-eptiile lor asupra naturii lui ?ao si ?e -on-orda in esenta! Mtitudin-a de a#senta a intentiei in a-tiune 0<u-Eei1 o-upa un lo- la $el de important la Chuang ?8u, -a si la "ao ?seu! Mm#ii su#linia8a relatiDitatea -ontrariilor, identitatea Dietii si a mortii si importanta meditatiei pentru a aFunge la unitatea -u ?ao! Opera lui Chuang-t8u de asemenea -unos-uta si su# titlul de 9Cartea Derita#ila a tarii $lorilor situate in sud9 0%an-hua -hen -hing1 nu remar-a in natura de-at o nein-etata mutatie a $enomenelor! Chuang-?8u este -onsiderat alaturi de maestrul sau "ao ?seu -ontinuatorul si intemeietorul taoismului $ilo8o$i- 0?ao--hia1 si religios 0?ao--hiao1 $iind unul dintre primii -are a aratat -ara-terul ilu8oriu al lumii $enomenale! 02 Pentru a-si transmite gandurile "ie ?seu se serDeste de legende populare si mituri -arora le da o noua interpretare si nu e8ita sa imprumute teme din Con$u-ius, din ?ao ?e Hing ori din Bi Hing 0in pinyin; BiFing, lit!; 9Cartea Mutatiilor91! 7

(n mod asemanator, si opera unor $ilo8o$i -on$u-ianisti este -unos-uta su# numele a-estora -a in -a8ul lui Meng ?8uE si a lui >sun ?8u! Dupa unele opinii, a-easta -arte a lui "ao ?seu, -are ii purta numele 04116 pag! 121 a primit titlul de ?ao ?e Hing de la un imparat al dinastiei >an 4dupa opinia pro$esorului (ngrid 3is-her )-hrei#er de la /niDersitatea din Jiena spe-ialist in #uddhism si taoism 04+76 pag! '7'16! Dupa alte opinii 416 in -artea dinastiei >an intitulata; 9(-<en-?-hi9 0lit!; 9)tatisti-a "iteraturii si Mrtelor91, gasim deFa + -omentarii si eCpli-atii ale lui "ao ?seu -are sunt; 1!"ao ?seu lin -hi Hing t-houan, 2!"ao ?seu t-houan -hi Hing -houe, +!"ao ?seu sin -hi Hing -houe, Cu a-este -omentarii si eCpli-atii ale singurilor trei editori, -are pana atun-i au eCpli-at pe "ao ?seu, a-easta a $ost re#ote8ata drept; 9Cartea Jenerata9, Canonul 0Cartea sa-ra, in literatura $ran-e8a;9-lasi-a91 sau Hing0Ching, Iing1! )e -onsidera -a <ou Beou-?hsing ar $i dat titlul de ?ao ?e Hing, $iind-a a-esta a spus; 9Mm remar-at -a denumirile de 9Carte Jenerata a lui ?ao9 0Caii sau atiunii )upreme1 si de 9Carte Jenerata a lui ?e9 0Jirtutii sau Puterii1 proDin $ie-are de la primul -ara-ter, -are se a$la la in-eputul $ie-arei parti ori a $ie-areia din -ele doua -arti 0din -are este $ormata lu-rarea lui "ao ?seu, -ele 21 de -apitole ale lu-rarii sunt reparti8ate in doua -arti -uprin8and +7 respe-tiD 55 de -apitole1, ulterior dorindu-se reunirea -elor doua -arti su# a-eeasi denumire, lu-rarea intreaga a $ost intitulata ?ao ?e Hing 0Cartea Caii sau atiunii )upreme si a Jirtutii1, $ara -a prin -ele doua eCpresii ?ao si ?e, "ao ?seu sa $i Drut el insusi sa-si desemne8e lu-rarea9! (n realitate, ni-i -el pe -are-1 numim <ou -hi 0adi-a; <ou-Beou-?hsing, -itat anterior1 nu a dat lu-rarii lui "ao ?seu denumirea de ?ao ?e Hing, a-easta $iind intitulata; 9<ou Beou ?hsing ?-hou9! 0416p!2-51 9M-ordarea titlului de ?ao ?e Hing 09Cartea sa-ra a lui ?ao si a lui ?e91 a aDut drept e$e-t o#tinerea de -atre a-easta opera a a-eluiasi statut, -a si -anoanele sau operele -lasi-e -on$u-ianiste, -are erau denumite Hing!904116 p!121 Cara-terul Hing 0in pinyin; Iing, in <ade-=iles; Ching1 al -arui inteles de #a8a este; 9ur8eala de pin8a9 sau 9retea9 0 sa ne reamintim -a reteaua meridianelor din a-upun-tura -hine8a este denumita si reteaua ,in( Luo iar pt +in( se $oloseste a-elasi -ara-ter, ,in( Luo-Channels and Collaterals, Meridians and )u#-Meridians1 a $ost eti-hetata drept 9-anon moral9 de -atre -on$u-ianisti! ?ermenul Hing desemnea8a inDataturile de o eC-eptionala Daloare morala, ele $iind teCte sa-re reDelate de -atre oamenii s$inti ori de -atre 8ei! ?raditia #uddhista -hine8a a o#isnuit sa tradu-a termenul Hing prin; 9)utra9 0s:rt! lit!; 9$ir -ondu-ator91 1 Msa dupa -um doDedes- insa -apitolele AJ(( si AAAJ((( din lu-rarea lui "ao ?seu, eti-hetarea de -atre $iliera de transmisie -on$u-ianista drept 9-anon moral9 este lipsita de ori-e #a8a reala!
E2 Opera lui Meng ?8u, -unos-ut si su# numele latini8at de Men-ius 0+72-222 i!e!n!1 important propagator al do-trinei lui Con$u-ius, are in mie8ul ei -redinta in #unatatea inas-uta a naturii umane, -are este -onsiderata un dar al Cerului 0?@ien, in pinyin;?ian1! 72>sun ?8u 0+1+-2+2 i!e!n!1 desemnea8a opera unui alt -ontinuator al do-trinei -on$u-ianiste! )pre deose#ire de Meng ?8u, -are -onsidera rolul s$antului esential in -onserDarea mandatului -eres- sau a -aii regale 0<ang-?ao1 in $ata ere8iilor si a de-aderii morale, >sun ?8u nu -rede in #unatatea naturala a omului, el pune a--entul pe rolul edu-atiei in a-est domeniu si su#linia8a importanta lui "i 0a riturilor, $ormelor si regulilor morale1 -a prin-ipiu ordonator al /niDersului! Mspe-tul ritual al -on$u-ianismului se eCprima mai ales in -ele doua parti ale 9Cartii iturilor9 0"i-Chi1 intitulate; 9Marea Do-trina9 0?a>sueh1 in -are este su#liniata legatura dintre elementul indiDidual si elementul -osmi- si 9/tili8area MiFlo-ului9 0ChungBung1, -e des-rie rolul intermediar dintre Cer si Pamant -e reDine s$antului! 12 (n hinduism 9sutra9 re8uma -ontinutul teCtelor *rahmana, pe -are se #a8ea8a si pe -are le -ondensea8a in $ra8e s-urte si lapidare - de o#i-ei di$i-il de interpretat $ara aFutorul -omentariilor -pentru a le $a-e sa $ie interesante din pun-t de Dedere pra-ti-! (n #uddhism si .en 0in Fap!; Hyo1 termenul sutra desemnea8a marturiile 0predi-ile1 lui *uddha -e sunt re8umate in a doua parte a -anonului #uddhist 0?ripita:a1,parte denumita si 9Cosul -u marturii9! )utra -are ne-au parDenit in Dersiunile pali si sans:rita,-at si in tradu-erile lor ti#etane ori -hine8e, sunt teCte in pro8a introduse prin -uDintele; 9as$el am au8it9 0-uDinte atri#uite lui Mnanda, unul dintre dis-ipolii lui *uddha1!
1

(n timp -e -on$u-ianismul pune mare pret pe -ultiDarea Dirtutiilor, in taoism a-estea sunt doar niste -onse-inte $iresti ale an-orarii in /ltima ealitate 0?ao1! Cu alte -uDinte tre#uie -ultiData -au8a 0inrada-inarea in ?ao, reintoar-erea la Mltar1 pentru a o#tine e$e-tul 0Dirtutiile,puterile, darurile si harurile1, iar nu inDers -a in Con$u-ianism, -are pune eCteriorul inaintea interiorului 09$umul inaintea $o-ului91! (n mod asemanator, traditiile mult mai De-hi din Bi Hing 09Cartea Mutatiilor91, -u -are ?ao ?e Hing se a$la intr-o stransa legatura, nu tre#uie si nu pot $i -onsiderate un -anon moral! M!=! Pauthier 4+6 enumera 9-ele -in-i -arti -anoni-e sau sa-re ale Chinei9, $erindu-se dupa -um o#serDam, sa le numeas-a 9-anoane morale9; 1! Cartea Mutatiilor 0Bi Hing1, 2!Cartea )-rierilor si Mnalelor 0Chou Hing sau )hu Ching1, +!Cartea Jersurilor sau Odelor 0Chi-Hing ori )hih-Ching1, 5!Cartea iturilor 0"i Chi1, '!9Mnalele PrimaDerii si ?oamnei9 0?-hun-thsieau, prima lu-rare de istorie -hine8a1! (n -on-lu8ie, -onsideram -a denumirea de ?ao ?e Hing data lui "ao ?seu o datoram $ilierei de transmisie -on$u-ianiste, -are isi insusea ast$el in-a o opera pe -are nu o intelegea, nu o respe-ta si -are apartinea unei traditii mult mai De-hi, -e ur-a in timp pana la miti-ul imparat >uang ?i 0>uangdi, lit!; 9(mparatul =al#en91! (n a-est sens, studierea in paralel a -elor doua $iliere, prin -are inDataturile traditiei medi-ale -hine8e au aFuns pana in 8ilele noastre, s-oate in eDidenta -ontinuitatea metodelor eCperimentale, eCpuse de "ao ?seu, pentru an-orarea in /ltima ealitate 0?ao1, -u -ele des-rise in Lin( S'u 0lit!; 9Poarta )a-ra, sau 9Cartea PiDotului )piritual9, sau 9Cartea inrada-inarii in )hen91! Oamenii de stiinta -e au studiat medi-ina alternatiDa a a-upun-turii traditionale -hine8e au aFuns la -on-lu8ia -a a-easta nu este o terapie a de8e-hili#relor pe -ai energeti-e, -i o terapie in$ormationala, -are repre8inta doDada -on-reta a -onta-tului -iDili8atiei umane -u -iDili8atiile gala-ti-e aDansate, in perioada -e a urmat unor -ata-lisme planetare 0ne$iind eC-lusa ni-i eCistenta unei -iDili8atii terestre eDoluate, anterioare, al -arei mesaF in-er-am sa-1 de-odi$i-am asta8i si prin intermediul operei lui "ao ?seu1! (n -iuda $aptului -a e$i-ienta a-upun-turii 0si a ramurilor inrudite; moCi#ustie, presopun-tura1 a $ost doDedita, de ea #ene$i-iind din tre-utul indepartat si pina in pre8ent miliarde de oameni apartinind tuturor raselor umane, terapia in$ormationala a a-upun-turii nu a putut $i inteleasa pina a-um, atat din lipsa unor miFloa-e ade-Date de inDestigatie, -at si din lipsa unor -lari$i-ari -on-eptuale datorate neintelegerii mesaFului din "ing )hu si ?ao ?e Hing!
&2 Msupra modului in -are a aFuns pana la noi "ing )hu, unul din re-ipientele traditiei medi-ale si spirituale ale -iDili8atiei -hine8e, eCista doua opinii! Con$orm uneia se presupune -a pe Dremea legendarului (mparat =al#en 0>uang ?i1, -are a trait intre anii 2792-2&9& i!e!n! si la indemnul -elor 7 medi-i -onsilieri ai sai, s-a reda-tat -ele#ra lu-rare; 9%ei Hing9 0lit!; 9Cartea (nteriorului 0-orpului19 sau 9Canonul medi-inii interne91! M-easta lu-rare s-a pastrat pana in pre8ent su# $orma a doua -arti distin-te; 1! )o Ouenn 0in pinyin; )u <en, lit!; 9(ntre#ari 8ilni-e9 sau 9Cartea -e -uprinde -omentariile91, 2! "ing )hu 0lit; 9MCul lumii91! Con$orm traditiei medi-ale -hine8e "ing )hu este -onsiderata -and o -arte distin-ta 0ea -uprinde e$e-tiD 21 de -apitole -a si )o Ouenn1 F8%G, -and parte -omponenta din gruparea ulterioara a teCtelor medi-ale, intitulata generi-; 9>uang ?i %ei Hing9 42'6! Msta8i este uniDersal a--eptata parerea -a )o Ouenn si "ing )hu au $ost ulterior reunite in %ei Hing si -a a-este teCte s-rise in se-! AA((( i!e!n! au $ost ulterior -ore-tate si -ondensate in se-! ((( i!e!n! si reDi8uite in se-! A( e!n!

Cer-etatorii moderni ai lu-rarilor medi-ale traditionale -hine8e au remar-at -u surprindere -a a-estea au aspe-tul unor note de -urs al unor studenti umani, in Dederea inDatarii depanarii diDerselor de$e-tiuni ale unei masini umane, a -arei s-hema de -oneCiuni era mult prea -ompli-ata pentru a le $i $urni8ata de -atre pro$esorii eCtraterestrii! (n "ing )hu, -are mai este tradus si su# titlul de 9Piatra de temelie a Cerului9 ori 9MCul Cerului9, -apitolul J(((, intitulat *en )hen 0lit!; 9inrada-inarea in )hen 0)pirit191 des-rie -alea Derti-la, 9Cas-ada9 primordiala prin -are 9Puterea Cerului 0Jirtutea Primordiala1 -ade in noi intr-un tumult asemanator unui $luDiu imens si linistit9 4+064+16 0Dedeti si -omentariul -ap! A(J din ?ao ?e Hing1!

%02 >uang ?i 4-are este Denerat -a unul dintre $ondatorii taoismului religios 0?ao -hiao1 si -aruia i se atri#uie, alaturi de prima lu-rare a medi-inii -hine8e; -reatia omului, des-operirea s-rierii, -resterea Diermilor de matase, inDentarea rotii olarului si a #usolei, sta#ilirea ordinii 0arhite-turii1 so-iale6 apare repre8entat in traditia -hine8a -a $iind Fumatate om Fumatate reptila! "egenda spune -a el s-a reintors in -er tras de un dragon intr-o 9perla a -erului9 0naDa luminoasa1! 9

(n a-elasi -apitol se $a-e o -lasi$i-are a esentelor, spiritelor si su$letelor 0>un si Po1 si se arata modul de intretinere a prin-ipiului Dital al omului, a o#tinerii armoniei intre -ele 7 sentimente si a pri-eperii de a trai! Pentru "ing )hu, Dirtutea Cerului lo-uieste in om su# $orma )piritului 0)hen1, numai da-a a-esta are inima senina si Dida, -a Cerul insusi, atun-i Dirtutea Cerului se a$la la -omanda personalitatii umane asigurind ast$el -alitatile morale; iu#irea, sin-eritatea 9! CuDantul romanes- 9sin-er9 este al-atuit din -ara-terul -hine8 9sin9 0in pinyin; 6in, in Fapone8a;9s'in 9,lit!; sn, inima, spirit,1 si -uDantul 9cer9 , si are semni$i-atia as-unsa; 9inima -a -erul9! (naintea $olosirii s-rierii, -are desemnea8a prin sim#oluri gra$i-e sim#olurile sonore, pe intreaga planeta s-a utili8at s-rierea ideogra$i-a sau hierogli$i-a! M8i, dupa ese-ul tentatiDei unei lim#i uniDersale de genul 9li$4ii esperando9, -er-etatorii au aFuns la a-eeasi -on-lu8ie; o lim#a uniDersala nu poate $i de-at una gra$i-a, -are sa $oloseas-a sim#olurile din matemati-a, din -ir-ulatia rutiera, -unos-ute pe intreaga planeta 0la a-est proie-t se lu-rea8a a8i intens1! (n China a-elasi 8iar -e utili8ea8a ideograme sau -ara-tere -hine8esti, poate $i -itit de oameni -e Dor#es- o suta de lim#i di$erite! Poate sa para o prostie, pt! -ei -e -red -a stiu tot, dar -hiar termenul 9cu3ant9 inseamna 9-u90semnul9Q91, $olosind drept De-tor 9Dantul909R9, aerul1! ?ermenul $olosit popular in omania pt! inDo-area ploii sau a apelor este -hiar termenul -hine8 pt! apa; 9s'ui9 49shuie, shuie paparude96 si are a-eeasi semni$i-atie in Fen( S'ui 0lit;9Jant si Mpa91! O#serDati -uDantul Fapone8 s'into , $ormat din -ara-terul -hine8 sin 0in pinyin; 6in, in Fapone8a; 9s'in9, inima, sn, spirit1 si -ara-terul Tao , pentru 9 to9 0-ale1! 0in pinyin; Cin, inima, spirit1 si ?ao, pentru 9 to9 0-ale1! Ca si in ?ao ?e Hing, in "ing )hu telul omului este atingerea tre8irii in )pirit 0)hen1, -are asigura per$e-tiunea si salDarea 0mantuirea1 omului4da-ii nu Denerau un 8eu05a$ol6is1, -um -red -ei Dirusati de religiile -oloni8atoare, -i -alea098a91 -atre eli#erare09mo:sha91, asa -um se petre- lu-rurile si in alte traditi spirituale ale omenirii 0taoism, #uddhism, raFa yoga1, -are pun Daloare pe -alea de tre8ire si de reamintire a adeDaratei noastre identitati! M-est s-op este atins prin as-e8a si initiere, in dire-tia inrada-inarii eCperimentale in )pirit 0*en )hen1, sau in /ltima ealitate 0?ao1! (n -onse-inta, inrada-inarea in ?ao $a-e -a /ltima ealitate sa-1 pilote8e pe omul pregatit pentru -alatoria -ereas-a, $a-indu-1 nemuritor ori inDulnera#il 0il retrage din -omertul Di8i#il al umanilor terestrii si din lumea $enomenala1! Mtat in "ing )hu, -at si in ?ao ?e Hing, 9apa este sim#olul puterii Cerului si a lui ?ao9 0Dedeti -ap! J((( si A(J1! MDand in Dedere atat relatiile -u traditiile spirituale mai De-hi, -hine8e, din Bi Hing si "ing )hu, dar si -u -ele hinduse 4pra-ti-ile Boga, teCtele Dedi-e, /panishadele 0Chandogya /panishad!1 4Dedeti -omentariul -ap! (, J(((, A(J, AJ((6, opera lui "ao ?seu nu poate $i numita -arte de morala, -um eronat este -onsiderata de -atre autorii -on$u-ianisti si de unii tradu-atori o--identali, -are ignora $aptul -a taoismul prin do-trina sa de noninterDentie si nona-tiune 0<u-Eei1, respinge pro8elitismul -on$u-ianist si -ultiDarea Dirtutiilor morale, -onsiderate -a $iind o instrainare si o indepartare a omului de adeDarata sa natura! Desi noi am pre$erat pentru -operta -artii titlul traditional de 9Cartea Caii si a Jirtutii9 a-esta este de $apt; 9Cartea Caii spre Cer 0/ltima ealitate1 si Putere9%% Puterea 0in l#! sans:rita;Dirya, de ai-i aDem termenu 9Digoare91 desemnea8a si Dointa si -eea -e trans$orma impurul in pur! (n -on-lu8ie, -artea lui "ao ?seu se re$era la eli#erare sau tre8ire si poate $i numita 9Calea -atre /ltima ealitate si (luminare9 0eli#erare din lumea $enomenala este insotita de aparitia puterilor
%%2 ?ermenul de Dirtute proDine din sans:rita 0Dirya1 si desemnea8a, -a si Te, $orta, puterea si "umina prin -are /ltima ealitate se mani$esta pe Pamant! (n #uddhism Jirya este identi$i-ata -u al J(-lea stadiu al 9%o#ilei Carari -u opt ramuri9 si este unul din -ele 9Patru e$orturi per$e-te9! De asemenea Jirya, este una dintre -ele -in-i $orte 0in s:rt!; 94ala9, poate Da amintiti de 8eul #aal, de -eremonia numita 94al9, de 9#alaur9, de dansul -eremonial, de unde aDem a8i -uDantul 94alet9, de lo-ul de unde se urmareau -ermoniile 94al-on, 4alustrada9 si de modalitatea $olosita de religia o-upantilor pt! a inlatura $ostele diDinitati si -eremonii prin numirea tuturor a-estor traditii prin -uDantul; 94aliDerne91 si una dintre Para$ita, una din -ele 9)apte amuri 0anga1 ale (luminarii 04od'i19 si unul dintre terminalele de -unoastere si de a-tiune miFlo-ita; Indri)a 0lit!; 9organe de simt si de a-tiune9 ori de putere -e emana din (ndra si gratie -areia ne este posi#il sa intelegem indire-t, prin um#re pe un perete mental lumea $enomenala,alu8ie la 9mitul pesterii lui Platon9 din epu#li-a,J((1! (n .en termenul Ten+in 0lit!; "umina in inima 0spirit11, desemnea8a pro-esul (luminarii 0de la ?e; 9lumina9 si Fin; 9inima9, in l#! Fap!; 9:o:oro91 dar si al eli#erarii din lumea $enomenala , a0%amarupa1, -are este lumea numelor 0in l#! s:rt!; na$a1 si a $ormelor 0in l#! s:rt!; rupa1

%0

supranaturale, a Dirtutiilor morale si a guDernarii per$e-te1! M-esta repre8inta titlul lu-rarii lui "ao ?seu, re8ultat in urma inDestigatiilor reali8ate si pre8entate partial in a-easta lu-rare, din -au8a spatiului eCtrem de restrans disponi#il!
MDand in Dedere larga s$era de -onse-inte si de apli-atii, opera lui "ao ?seu, intitulata ?ao ?e Hing, se adresea8a in egala masura atat iu#itorilor de intelep-iune, -at si -elor -e dores- sa do#andeas-a -unoasterea de )ine si auto-ontrolul, -are sunt i8Dorul omni-unoasterii si omnipotentei! (n a-elasi timp, a-easta lu-rare se adresea8a medi-ilor, $i8i-ienilor, oamenilor de arta si -elor a -aror preo-upare -onstanta este surprinderea MdeDaratei ealitati in stinta, in terapie si in so-ietate 0so-iologi, psihoso-iologi, oameni politi-i1! De un real interes se #u-ura a-easta -arte din partea -elor -e studia8a artele martiale -hine8e si Fapone8e, #uddhismul .en, hinduismul 0sistemul Boga eCpus de PatanFali in a$orismele sale, -are propune Didarea mentala 09stingerea $lu-tuatiilor sau a impulsurilor mentale9, in s:rt!; 9c'itta 3ritti nirod'a9, Presentam mai Fos a$orismul; B) 1!2, Boga0starea uni$i-ata1 4se reali8ea8a prin6 nirodha 4 golire,Didare,stingere -onstienta 0a pro-esului de identi$i-are -u16 Drittis 0DarteFurile,impulsurile,$lu-tuatiile,Dalurile,os-ilatiile,gandurile, emotiile1 din -hitta 0minte1, E;Boga 4is realised #y6the -essation 4nirodha;stilling 0in the sense o$ -ontinual and Digilant Eat-h$ulness16o$ the indenti$i-ation Eith the $lu-tuations 0Dritti;a-tiDities,modi$i-ations,impulses, the thought $orms,Eor:ings1 o$ the mind 0-hitta1 S 3;"e Boga 4l@etat uni$ie est realise par 6 la nirodha 0l@arret, interruption, eCtin-tion,restri-tion, suspension1 4de l@identi$i-ation aDe- les6 Dritti0agitation, modi$i-ations, pertur#ations, $lu-tuations,impulsions, mouDements,l@a-tiDite automatiPue1 de 0ou dans1 -hitta 0mental,esprit, pensee,-ons-ien-e peripheriPue1 S ); El estado uni$i-ado del 9Boga9 4surge -uando6 -esa 0nirodha1 la Dritti 0agita-iTn,pensamientos, emo-iones y sensa-iones $lu-tuantes1 de la -hitta 0Mente1,

Spar(erea tiparelor<!escoperiti starea de repaus CateDa -lari$i-ari legate de a$irmatia ; 9pentru mintea -are e nemis-ata intreg uniDersul se preda9! 0"ao ?8u , *uddha, Chuang ?8u1! Des-opera -a in pro$un8imea $iintei tale se a$la pun-tul $iC, aCul uniDersului -are iti -on$era puterea imensa de a s-him#a lumea!?u esti s-him#area!! Prin -almarea mintii, -are nu este un lu-ru inghetat, un o#ie-t, -i un pro-es, -a tot -e eCista in a-est uniDers mani$estat, 09in -are totul -urge91, adi-a un tra$i- de impulsuri, Daluri ori a-tiDitati, -a un $luDiu ori un parau09nu ne putem s-alda de doua ori in apa a-eluiasi rau91, tre#uie sa intelegem stingerea, oprirea sau golirea 0Didarea,in l#! -hine8a; @u1 mintii de Daluri sau de a-tiDitati0in l#! -hine8a;@ei., adi-a sa reali8am starea de repaus, de -ompleta relaCare, starea Didata de a-tiDitati0in l#! -hine8a; Eu-Eei1, -eea -e permite uniDersului hologra$i- sa a-tione8e, sa -urga si sa se mani$este prin noi 0asta -ondu-e la reDenirea la armonie, la Dinde-are1! Mtun-i apare Dederea nemiFlo-ita a realitatii 0dispare dualitatea su#ie-to#ie-t si se instalea8a $un-tionarea hologra$i-a din transa misti-a! Din a-est moment in-ep sa se mani$este puterile supranaturale sau -apa-itatile nemiFlo-ite ori diDine0siddhis1 de -unoastere si de a-tiune0uniDersul se preda sau deDine plasti-1! (ntalnim a-eeasi strategie a stingerii a-tiDitatilor mentale in M$orismele Boga ale lui PatanFali des-risa in a doua sutra din prima -arte0)amadhi Pada1!Boga 0starea uni$i-ata,in -are dispare dualitatea su#ie-t o#ie-t, in -are se mani$esta $un-tionarea hologra$i-a1 se reali8ea8a prin nirod'a 4 oprire, punere in repaus, -almare, stingere, ra-ire, golire, Didare6 de 3rittis0agitatie, DarteFuri,impulsuri,$lu-tuatii,Daluri,modi$i-ari,os-ilatii, gandurile,emotii, proie-tiile sau um#rele de pe e-ranul mental prin -are -redem -a Dedem realitatea1 din c'itta 0minte1, Mtun-i -and ne predam uniDersului0(shDara pranidhana1, uniDersul ni se preda! Mai Fos sunt indi-ate -itate -are su#linia8a -unoasterea a-eleiasi strategii a linistirii mintii pt! -unoasterea s-anteii diDine omnipre8ente si a luminii ne-reate; (isus0Matei 2+;25-2&1, DaDid0 Psalms 5&;101, /panishade ,"ao ?8u;9)top thin:ing, and end your pro#lems!9 "ao ?8u;9?o die and not #e lost, is the real #lessing o$ a long li$e!9 (n Psalms 05&;101; 9*e still and :noE that ( am =od9!

Or, $olloEing a -ontinuous thread o$ truth through -ultures and time, Ee read $rom the ?aoist, "ao .i 0"ao ?8u 1 and Chuang ?8u 0.huang .i1; 9?o a mind that is still the Ehole uniDerse surrenders9! (sha /panishad U9?he )pirit, Eithout moDing, is sEi$ter than the mind, the senses -annot rea-h him ; >e is eDer #eyond them! )tanding still, he oDerta:es those Eho run! ?o the o-ean o$ his #eing, the spirit o$ li$e leads the streams o$ a-tionV! Hatha /panishad -J( U 9<hen the $iDe senses and the mind are still, 0during meditation1 and reason itsel$ rests in silen-e, then #egins the Path supreme9

Par-urgerea a-estei -arti si a -elei dedi-ate pe larg pra-ti-ii taoiste 0legaturilor a-esteia -u -ele #uddhiste si hinduse1 si a -omentariului detaliat al -apitolelor din ?ao ?e Hing 0pentru a -arei pro-urare -ititorii sunt rugati sa se adrese8e in s-ris autorului1, repre8inta un prileF o$erit -ititorului romLn sa-si redes-opere rada-inile spirituale intr-o epo-a a eCteriori8arii, de8rada-inarii si marilor -ri8e, -u -are omenirea intreaga se -on$runta! Data $iind di$i-ultatea tiparirii si di$u8arii unei -arti -u numar mai mare de 200 de pagini, relatiile taoismului -u -elelalte -urente misti-e din Orient si O--ident, dar si legaturile -on-eptelor taoiste -u $i8i-a moderna, -u arta si medi-ina sunt a#ordate in Dol! ((, -e poate $i soli-itat de -atre -ei interesati! O
O(n notele $inale ale Dolumului sunt eCpuse $a8ele pra-ti-ii taoiste 0tipuri de eCer-itii somati-e, respiratorii, sen8oriale, mentale s!a!1 , -are sunt puse in -orespondenta -u eCer-itiile similare din pra-ti-a Boga, .en si -restininism, este eDidentiata ast$el unitatea mesaFului spiritual al umanitatii si a -ailor -e permit -onta-tarea /ltimei ealitati, eli#erarea omului din starea a-tuala de neputinta 0ignoranta, su$erinta si rata-ire1 si 9 eintoar-erea a-asa9 0regasirea -onditiei sale diDine1!

"eintoarcerea acasa este al saselea ta4lou dintre cele 5ece ta4louri sau HCele 5ece i$a(ini ale capturarii tauruluiH -in l42+ap2 H,u()u -< o. < /uH. ce repre5inta di9eritele stadii ale caii /en ori ale e6perientei Ilu$inarii

%222 !ATE ISTO"ICE P"I>I ! >IATA LUI LAO TSEU

Lao Tseu (in lb. chineza: ; pinyin: Loz; Laozi; E E!: Lao "seu #ade$%iles: Lao-Tzu, Laosi; Lao "se, Laotze, Lao &i, Laocius, si alte 'ariatii(
Lao "seu este traditional considerat autorul "ao "e 9in5 (pinyin: 1aode>in5 ; #ade$%iles: "ao "e -hin5( si impreuna cu -on8ucius, este probabil cel mai eminent persona> din antichitatea chineza si unul dintre numele cele mai cunoscute in !ccident. -ea mai timpurie re8erire la Lao "seu (lit.: ?batranul maestru?(, care poate 8i luata in considerare (circa ,** i.e.n.( se 5aseste in ?@emoriile istorice? (Ahih$-hi; pinyin: Ahi>i(, ale istoricului chinez Asu$ma -hBien (pinyin: Aima Cian( (,D)E+F i.e.n.(. 1espre Lao "seu se spune ca a 8ost contemporan cu -on8ucius ()),$D/; i.e.n.( si ca el era ori5inar din satul :uhsien (:u 4ian(, din re5atul -hBu, astazi pro'incia :onan. Numele de 8amilie era Li ( ?pruna?(, iar numele personal era Erh (in lb. chineza: ; pinyin: Er ;lit.:?ureche?( sau "an (in lb. chineza: ; pinyin: 1an; lit.:?ureche lun5a?;?urechile lun5i? sunt un simbol al lon5e'itatii si intelepciunii(. 7ceeasi sursa (Ahih$chi( indica ca el era un o8icial care a lucrat la arhi'ele imperiale, post la care renuntat, ca urmare a decadentei din acea 'reme de la curtea re5elui -hou. 2n aceasta epoca, se presupune ca a a'ut loc intalnirea cu -on8ucius, ce este 8rec'ent descrisa in te4te, dar pe care nimic nu permite sa o stabilim istoric. 2n trecatoarea :anGu ori :sien$Gu la 'est de Loyan5, 5ardianul Hin :si (pinyin: Hin4i( l$a oprit si i$a cerut sa$i scrie o carte de in'ataturi. -on8orm le5endei, 5ardianul postului de 5ranita s$ar 8i adresat ast8el catre Lao "seu: ?3entru ca mer5eti sa traiti in sihastrie, 'a ro5 sa scrieti o carte pentru luminarea mea?.

Lao "zu a scris o carte de pro'erbe din )*** de caractere repartizate in +, de capitole alcatuita din doua parti, una despre "ao (-ale; primele ./ de capitole( si alta despre "e (0irtute;putere(. 1upa ce si$a terminat lucrarea Lao "seu a plecat catre !ccident, in 2ndia ca sa re'eleze "ao, iar dupa aceea , urmele sale se pierd. 3entru a e4plica disparitia sa in !ccident, se relateaza o le5enda, care spune ca Lao "seu s$a dus in 2ndia unde l$a intalnit pe 6uddha, care a de'enit discipolul sau. 7ceasta le5enda a 8ost in'ocata in contro'ersele dintre buddhisti si taoisti (Hua-hu ching(. * 2n -hina, buddhismul a 8ost multa 'reme considerat drept o 'arianta a taoismului(sutrele buddhiste erau achizitionate de templele taoiste si 8. pretuite, cu atat mai mult cu cat ambele lucreaza cu conceptul 'idului, numit in buddhism Shunyata, iar in taoism 5ol, 'ale (9u;#u(, in'izibil, ne'azut (#u(, pro8und (:su(. "raditia care atribuia operei lui Lao "seu o data din secolul 222 i.e.n a 8ost anihilata de descoperirile arheolo5ice recente din ,;;. de la 9uotien(%uodian( (te4tul pe 8asii din bambus(<'edeti 'arianta %1 in ,..=.

I >ua->u Ching 0lit!; 9Clasi- asupra -onDertirii #ar#arilor91 este o lu-rare taoista -e datea8a din se-!(((!e!n! si des-rie a-tiDitatile de misionar al lui "ao ?seu in 9Destul Chinei9, adi-a in (ndia! M-easta -arte de8Dolta ideea -a *uddha ar $i $ost un eleD al lui "ao ?seu iar #uddhismul o Darianta a taoismului! >ua->u Ching a Fu-at un rol -entral in -ontroDersele -e au opus taoismul si #uddhismul! Prin a-easta lu-rare taoistii doreau sa demonstre8e superioritetea do-trinei lor asupra #uddhismului si sa ridi-e taoismul la rang de religie de stat! Ca raspuns la a-este ata-uri, #uddhistii au modi$i-at data de nastere a lui *uddha 0se-! A(! i!e!n!1! DeDenea ast$el imposi#il lui "ao ?seu sa -onDerteas-a la religia sa un om -are a trait -u se-ole inaintea lui! (n China #uddhismul a patruns in anul 2 e!n! si a $ost -onsiderat la in-eput o Darietate #ar#ara a taoismului0toate templele taoiste -ole-tionau teCte #uddhiste1! M-easta atitudine de tratare egala a taoismului si #uddhismului proDine -u siguranta din $aptul -a -ele doua religii o$era o a-eeasi do-trina de salDare, nestiindu-se in a-ea epo-a timpurie, -eea -e le di$erentia! /na dintre -au8ele a-estei -on$u8ii proDine din in-apa-itatea lim#ii -hine8e de a tradu-e ade-Dat -on-eptele a#stra-te din #uddhism, tradu-erile teCtelor #uddhiste 0)utra1 tre#uind sa re-urga la terminologia taoista!

De $apt a-easta este si o disputa intre adeptii a-tuali ai lui "ao ?seu si -ei #uddhisti ori -on$u-ianisti, -are Dor sa a$irme -a maestrul $ie-aruia dintre -urente, este anterior -eluilalt! (n realitate, nu se poate sta#ili -u pre-i8ie identitatea lui "ao ?seu, sau perioada pre-isa in -are el a trait si de $apt ni-i nu ne interesea8a in lu-rarea de $ata, -ronologia stri-ta a -urentelor $ilo8o$i-e, $iind-a nu $a-em o anali8a -riti-a sau istori-a a a-estora, -i aratam -ontinuitatea unui mesaF mult mai De-hi0"ing )hu1, -are a deDenit $iloso$ie si religie, mod de gandire si de Diata, pentru o parte importanta din populatia planetei! Tiparul incadrarii intr<o epoca istorica si intr<o 5ona (eo(ra9ica, a unui autor si a unei opere de talia lui Lao Tseu este o li$itare inadec3ata, 4ote5ata Hstiinti9icaH, adresata unui $esa+ spiritual, neli$itat in ti$p si spatiu* este un tipar sau un re9le6 de (andire, care cauta sa e6plice un $esa+ prin circu$stantele cau5ale: istorice ori prin alte aspectele irele3ante2 ?entatiDa de a intelege intregul din -omponentele sale s-a doDedit $ara $inalitate, in stiinta! (ntregul nu poate $i eCpli-at doar prin partile sale -omponente, -i mai ales, prin legaturile dintre a-estea, la $el -um un -omputer sau un re-eptor de teleDi8iune, nu este o gramada de piese, -i o s-hema de -oneCiuni reali8ate -u a-estea! Msemanatoare este in-er-area de a eCpli-a -eDa in $un-tie de -ir-umstante si De-inii intamplatori ai unui pro-es! Este o ilu8ie sa intelegem si sa eCpli-am -e este un diamant in $un-tie de o#ie-tele pe -are este ase8at! 0diamantul imprumuta -uloarea suportului pe -are este ase8at, $ara -a sa-si s-him#e -u nimi- identitatea1 sau de asemanarile sale -u alte pietre pretioase, -um sunt ru#inul, sa$irul! %u numai eCistenta, dar si numele real al lui "ao ?seu ridi-a pro#leme aproape $ara solutie! Dupa )hih Chi, numele real al lui "ao ?seu, era "i Erh 0nume de $amilie si nume1, ori "i ?an 0nume de $amilie si nume pu#li-1! ?eCtele anterioare ni-iodata nu-1 numes- pe $ilo8o$ prin Dreuna din a-este $orme, el este intotdeauna "ao ?seu 0Maestrul "ao1, ori "ao ?an! 3aptul -a in #iogra$ia sa din )hih Chi 09Memorii istori-e1, istori-ul )su-ma Ch@ien ii atri#uie numele Li Er' lui "ao ?seu pentru motiDul -a o anumita $amilie "i din )hantung in ar#orele sau genealogi-, aneCat lu-rarii, a a$irmat -a se trage din #atranul intelept, se -onsidera a $i $ara Daloare istori-a! Conse-intele a-estei ipote8e, imposi#il de demonstrat, insa s-au mani$estat! Pe de o parte, traditia -hine8a, a legat numele de $amilie "i de persoana lui "ao ?seu, iar pe de alta parte imparatii din dinastia ?@ang 0&12-907 e!n!1 au purtat numele de "i, -onsiderandu-1 pe "ao ?seu stramosul lor! !ar care este ade3aratul nu$e de 9a$ilieB M-esta nu se -unoaste, iar "ao pare impro#a#il! M-est -uDant inseamna #atran, Denera#il si este numele dat adesea unor intelepti legendari! (n China anti-a, Darsta inaintata, era -onsiderata drept semnul marii Ditalitati si intelep-iuni, iar "ao ?seu era $oarte #atran! (stori-ul )su-ma Ch@ien, -onsemnea8a opinii -on$orm -arora, el a atins Darsta de 200 de ani, ori mai mult! Con$orm a-eleiasi #iogra$ii, atri#uite lui )su-ma Ch@ien, ale -arei me-anisme interne au $ost demontate de -atre M! =ranet 41+6, eCista si o alta Fusti$i-are a numelui "ao ?seu! Ast9el unele le(ende, conse$nate de acest istoric, a9ir$a ca ne$ultu$it, dupa ce a $editat 1% de ani in uterul $a$ei sale, -&6& < nu$arul HCan( per9ectH, pentru acelasi $oti3 Tao Te 7in( cuprinde 1% de capitole., "ao ?seu a mai intar8iat pe pamint 1&2 de ani9! El s-ar $i nas-ut de-i #atran, -u parul al# si a trait $oarte mult! M-easta legenda Fusti$i-a una din Dariantele de tradu-ere ale numelui "ao ?seu 0"ao; #atran, ?seu; -opil, lit!; 94atranul copil91! M-easta denumire, pare insa sa indi-e, nu nasterea unui -opil #atran, -i strategia -are -ondu-e la o a doua nastere, la -are $a-e re$erire si (isus; 9pana -ind nu Deti $i -a a-esti -opii, nu Deti intra in (mparatia lui Dumne8eu0Cerurilor194"u-a 12!17, Mar-u 10!1'6! M-easta origine a numelui "ao ?seu 09*atranul -opil91, este Fusti$i-ata ad litteram de legenda ignorindu-se -a prin inrada-inarea in ?ao, in Marea Mama a uniDersului si prin eCer-itii spe-iale 4Ben--h@i 0lit!; 9inghitirea su$lului91, ?@ai-hsi 0lit!;9respiratia em#rionara916 se o#tine inDersarea -urgerii timpului si starea de $iu ori de -opil al /ltimei ealitati, -e permite -ontrolul supranatural al uniDersului, 0puterile diDine1 aparitia minunilor 0semnelor, darurilor, mira-olelor1!

!ar daca este 3or4a de repetarea unui $esa+ e6traterestru -$odul de a ne descoperi ade3arata identitate de e6istente eterne. B !aca H4atranul copilH dese$nea5a un 4atran de di$ensiunile unui copil, ca$ asa cu$ sunt si a5i $e$4rii tri4urilor !ropa si Da$ -cei $ai $ici oa$eni de pe Terra* ce au o (rupa san(uina ne$aintalnita* despre care s<a descoperit ca au 3enit in ur$a cu %0000 de ani pe planeta noastra.F despre discurile care 3i4rea5a ale populatiei !ropa si ale detalii le (asiti pe siturile dedicate Hcunoasterii ascunseH ale lui Mira'orianG2
! 8aimoasa le5enda pre8ateaza primul comentariu al "ao "e 9in5, realizat de Ho Shang Kung ( ; ?2nteleptul de pe malul raului?; in pinyin: :eshan5 %on5; E E!: :o$-han5$9oun5(, care se presupune ca este din perioada 2mparatului #en ( , :an #endI; JiKo #Ln 1i ( din dinastia :an (M*M 6-E,)/ 6-( care era pasionat de cele scrise de Lao "seu, dar erau multe pasa>e pe care el nu le putea intele5e si nu 5asea pe nimeni care sa i le e4plice. 7tunci cand a a8lat de e4istenta unui 'enerabil taoist ce traia intr$o coliba de stu8 pe malul unui rau si citea "ao "e 9in5 cu asiduitate, a trimis un mesa5er la acesta sa$l roa5e sa$i e4plice pasa>ele di8icile. Ho Shang Kung a insistat ca imparatul sa se oboseasca sa 'ina la el. 7st8el, #en "i a mers sa$l 'ada, dar de la inceput l$a acuzat pe intelept pentru aro5anta sa: "Nu este loc su cer care sa nu !ie su sta"anirea im"aratului# Nu e$ista locuitor al acestei tari% care sa nu !ie su"us im"aratului# &hiar 'aca tu "osezi Tao% tu esti inca unul 'intre su"usii mei# Nu te in!umurezi% re!uzan' sa mi te su"ui( Tine in minte% ca "ot sa !ac 'in orice om imi "lace% un ogat sau un sarac% un "uternic sau un sla #" Ho Shang Kung ime'iat s-a ri'icat 'easu"ra locului sau si "lutea in mi)locul aerului la o mare inaltime# *"oi% a'resan'u-se im"aratului% el a s"us+ "Ne!iin' nici in cer% nici "rintre oameni% nici "e "amant% mai sunt eu su"usul tau( #en "i si$a dat seama ca a'ea de a 8ace cu o 8aptura supranaturala, si$a cerut scuze si apoi a primit de la :o Ahan5 9un5, "ao "e 9in5 cu comentariile acestuia? <,,=. :o Ahan5 9un5 ne$a lasat una dintre 'ariantele te4tului lui Lao "seu ('edeti :,.D( Ne'enind la numele real al lui Lao "seu, celelalte doua nume Erh (urechi( si "an (urechi lun5i( sunt si ele le5ate de ideea de 'iata indelun5ata si intelepciune; inteleptii si statuile lui 6uddha sunt adesea reprezentate a'and urechi lun5i. 2n ?@emoriile istorice? (Ahih -hi(, Asu$ma -hBien il caracterizeaza pe Lao "seu, in termenii urmatori: ?Lao "seu culti'a "ao si "e; dupa doctrina sa, oamenii trebuie sa se dedice trairii intr$o maniera modesta, obscura si anonima? <,,=. Ne5asim aceeasi atitudine, dupa o intre'edere a lui Lao "seu cu -on8ucius. ?7tunci cand -on8ucius s$a dus in pro'incia -han, el a mers la Lao "seu pentru a se in8orma despre rituri. 7cesta i$a raspuns: ?-hiar si oasele celor despre care tu 'orbesti sunt astazi trans8ormate in pra8 si pulbere; nu au ramas de la ei decat cu'intele lor?. < ?"oti cei care au urmat riturile umplu cimitirele?, a8irma intr$un limba> dur, caracteristic si maestrii de &en, care ca si cei taoisti, re8uza riturile, re5ulile si cauta sa se detaseze de orice tipar si con'entie=. ?2n plus, atunci cind un om cinstit traieste intr$o epoca 8a'orabila, el se 5rabeste sa a>un5a la curtea imparatului cu caruta; iar cand traieste intr$o epoca ne8a'orabila, el rataceste la intamplare?.

9Mm au8it -a un #un -omer-iant isi as-unde #ogatiile sale si se arata sara-, la $el un om superior -and o#tine implinirea Dirtutii interioare, are aparenta unui prost si se arata umil si modest9! 9Elimina de-i aroganta ta si toate a-este dorinte, a-est aer in$umurat si a-est 8el -are se reDarsa si te napadeste, toate a-este nu sunt de ni-i un $olos pentru persoana ta! M-easta este tot -eea -e pot sa iti 8i-9! Con$u-ius s-a retras si a spus dis-ipolilor sai; 9despre pasare stiu -a poate sa 8#oare, despre peste stiu -a poate sa inoate, despre patrupede stiu -a pot sa alerge! Mnimalele -e alearga pot $i prinse -u $unia, -ele -are inoata pot $i prinse -u plasa, -ele -are 8#oara pot $i atinse de sageata, dar dra(onul-9iinta din alt tara$. nu pot sa-1 -unos-, el se ridi-a la -er pe nori si Dant! "-am Da8ut asta8i pe "ao ?seu, el este -a si dragonulW9 4116 0pag! 21! (ntalnirea este relatata si in alt -apitol din )hih Chi, insa dis-ursul lui "ao ?seu in $ata lui Con$u-ius este di$erit;

9Cand to-mai ple-a, "ao ?seu i-ar $i spus -a -eea -e predi-a el prin o#edienta $ata de parinti 0pietatea $iala1 si autoritati -ondu-e la o $orma de s-laDie -are Da u-ide -omplet -reatiDitatea; 9Mm au8it -a se spune -a un om #ogat si puterni- daruieste #ani, iar un om #un, daruieste -uDinte si s$aturi! Eu nu pot sa $iu ni-iodata un om #ogat si puterni-, dar uneori indra8nes- sa ma -red un om #un! Msa -a am sa-ti spun -ateDa -uDinte; O$ul care e inteli(ent si lu$inat 3a $uri curand, pentru criticile +uste pe care le 3a aduce celorlalti* o$ul care e in3atat si are discerna$ant isi risca 3iata, pentru ca e6pune (reselile celorlalti2 O$ul care este un 9iu nu<si $ai apartine lui insusi-o4li(atiile 9iliale con9ucianiste conda$nau orice a4atere de la cu3antul parintilor, care isi 3indeau copii, 9aceau aliante pe sea$a casatoriilor dintre 9a$ilii etc.* o$ul care este ro4 nu<si $ai apartine siesiH2
Edouard C'a3annes, traducatorul HMe$oriilor istoriceH -S'i' C'i., arata ca in acest discurs, Lao Tseu conda$na inteli(enta, dra(ostea 9iliala si loialitatea 9ata de stapan, care inlantuie o$ul in lu$ea 9eno$enala, dar care repre5inta principiile esentiale din in3ataturile lui Con9ucius2 Condamnarea as-ultarii, inghetarii in tipare, inteligentei, -riti-ii si dis-riminarii se situea8a in -adrul mai larg al detasarii de -unosterea ori8ontala miFlo-ita, -are produ-e ignoranta, atasare si #lo-hea8a a--esul la adeDarata -unoastere dire-ta a realitatii! MdeDarata -unoastere dire-ta, Derti-ala sau esentiala presupune a-eeasi strategie pe -are o indi-a si (isus; 9Doar -ei sara-i -u duhul Dor aFunge in imparatia lui Dumne8eu9 0Dedeti 9?ratatul pra-ti- de aFa-Boga9 de Dan Mirahorian1! ?re#uie do#andita -unoasterea nemiFlo-ita a )inelui, iar a-easta presupune detasarea si redu-erea progresiDa a an-orarii in -unoasterea eCterioara, -a-i; 9(mparatia lui Dumne8eu nu e ai-i sau a-olo, -i inlauntrul Dostru9 dupa -um spune (isus 4"u-a 17!216!

"a a-eeasi strategie de s-adere si de redu-ere a -unoasterii eCterioare $a-e re$erire si "ao ?seu in -ap!A"J(( din ?ao ?e Hing! Jedeti imaginea marita pe; http;SSEEE!$li-:r!-omSphotosSdmtaoS

Jiata de sihastri a inteleptilor taoisti, -u$undati in Diata simpla de la tara, -a agri-ultori sau pes-ari, ori re$ugiati in munti din-olo de ra8a de a-tiune a -iDili8atiei ori a in$luentei imparatului, i-a $a-ut li#eri de ori-e autoritate eCterna! M-esti 9intelepti as-unsi9, -onsiderau parti-iparea la Diata pu#li-a o suprema insulta si re$u8au sa ia parte la ea! Cind taoistii optau pentru Diata in i8olare si o#s-uritate o $a-eau din -onDingere, iar nu din resentiment si din inDeninarea su$letului -a la -on$u-ianisti! )pre deose#ire de alti sihastrii, intelepti pre-um "ao ?seu si Chuang ?8u, aDeau s-oli si adepti! M-este s-oli erau mi-i, in grupuri restranse si eC-lusiDe, iar inDatatura esentiala, orala, era transmisa de la maestru la dis-ipol! Pentru -ontemporanii sai -a si pentru noi asta8i, "ao ?seu, omul, a ramas as-uns intr-o impenetra#ila o#s-uritate asa pre-um do-trina sa o -erea, sau asa -um /ltima ealitate eCista si nu eCista simultan!
LAO T/U<TAO TE CDI =:FALLI = I TAO http;SSEEE!myspa-e!-omSdmlaot8u http;SSu:!+&0!yahoo!-omSdmtao http;SSlaot8u1!multiply!-omS http;SSdmtao!#logspot!-om http;SSlaot8utao!spa-es!liDe!-omS http;SSEEE!$li-:r!-omSphotosSdmtaoS =roup Ca'oo:http;SSte-h!groups!yahoo!-omSgroupS?MOCM"EM(%?E (OM MS =roup Ca'oo: http;SSgroups!yahoo!-omSgroupS?MO?>E(%%E <MBS

%282 >ersiuni c'ine5e utili5ate in pre5enta traducere in l42 ro$ana

(#es"u#!a#i si "a#a"!e#is!i"i ale ?a#ian!elo# "hineze =olosi!e:

AW,B = #an5 6i<; #an5 3i= (MMF $ MD; i.e.n( a 8ost un neotaoist, ce a realizat o compilatie a te4tului "ao
"e 9in5( 1ao 1e Oin5( (insotit de comentarii( e4istent in perioda sa, si care este cel mai lar5 utilizat de traducatori; 1aozan5 #an5 6i ben Laozi ; 1aozan5 P "aoist -anonul , "ezaurul lui "ao, #an5 6i; -omentariul #an5 6i lui la Laozi ( #an5 6i Laozi zhu, ,

http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5- B_TTK.html

A.'GB = ? 0ersiunea :eshan5 %on5(;in #ade$%iles::o$Ahan5$9un5; in E E!: :o$-han5$9oun5( ?

:eshan5 %on5 ben Laozi >i :eshan5 %on5 zhu $ :eshan55on5 6en Laozi ( o8 ( este numita ast8el dupa persona>ul le5endar, :e Ahan5 %on5( ?2nteleptul de pe malul raului?( (,/; $ ,)/ i.e.n(, care se presupune ca l$a instruit pe 2mparatul #en al :an (M*M$,)/ i.e.n(, dupa ce s$a ridicat in aer ('edeti in introducere(. :e Ahan5 %on5 a a8irmat ca aceasta 'ersiune a te4tului "ao "e 9in5( 1ao 1e Oin5( a dez5ropat$o si dateaza din )/; i.e.n.

http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-!"_TTK.html http://www.hermetica.in#o

AF0B - u Hi ())) $ F.; -E( a8irma ca 'esiunea sa se bazeaza pe un te4t descoperit in D+/ e.n intr$un
mormant a unei cuncubine alui Jian5 Hu(M.M $ M*M 6-E( ;http:QQhome.pa5es.atQonGellotusQ""9Q-hineseR6i5)$ HR""9.html

A2WD$B= $awangdui %& 2WD, = $awangdui B

7mbele te4te de la @aSan5dui(; in pinyin: @aSan5dui 6oshu;in #ade$%iles:@a #an5 "ui( sunt cunoscute de asemenea ca te4tele pe matase ale lui ?Laozi?( au 8ost descoperite in ,;/. intr$un mormant din localitatea @aSan5dui (:unan 3ro'ince(. @ormantul a apartinut lui Li "sBan5 care a murit in ,F+ i.e.n. "e4tele 7 si 6 au 8ost scrise in di8erite stiluri de scriere ale acelei perioade, si dupa cum se pare, de catre doi scribi di8eriti. @ulte dintre caracterele antice utilizate nu mai sunt 8olosite azi, si e4ista di8erite opinii pri'ind ce caractere moderne trebuie utilizate pt. inlocuirea acestora. 7m optat pt. opiniile lui Nobert :enricGs cu pri'ire la ce caractere sa 8olosim .

http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-$ '-%_TTK.html http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Big5-$ '-B_TTK.html

AGDB = %uodian; (;in pinyin: %uodian -hu>ian( au 8ost dez5ropate in ,;;. in @ormantul numarul ,
din satul %uodian, lan5a orasul Oin5men din pro'incia :ubei. 2n acest mormant s$au descoperit te4te scrise pe 8asii din bambus in care sunt continute unele (dar nu toate( capitolele utilizate in mod curent in Tao Te King, Dao De -ing.. iindca acest te4t a 8ost scris pe 8asii din bambus, aceasta 'arianta mai este cunoscuta drept te4tul 8asii din bambus al lui Laozi?. 2storicii au datat mormantul ca 8iind din secolul 222 sau 20 i.e.n, 8iind cea mai 'eche 'arianta a Tao Te King, Dao De -ing. care e4ista azi. @ulte din caracterele 8olosite pe 8asiile din bambus sunt asa de 'echi incat chiar sa'anti dezbat ce caractere moderne trebuie utilizate pt a le echi'ala. 7m optat pt. opiniile lui Nobert :enricGs si a altor cercetatori prezenti la -on8erinta de la 1artmouth, dedicata acestei descoperiri epocale de la %uodian( care a 8ost comparata cu descoperirea "te$telor 'e la Marea Moarta"( cu pri'ire la ce caractere sa 8olosim .

Fotogra!iile !asiilor 'in am us 'esco"erite in mormantul 'e la /uo'ian "ot !i 0azute la a'resa + http:QQSSS.daoisopen.comQ%uodianLaozi.html &om"aratia caracterelor !olosite in 0ersiunile chineze e$istente http:QQSSS.daoisopen.comQ-omparisons.html &ei ce 'oresc sa consulte 123 'e 0ariante 'e tra'ucere ale ca"itolului intai au situl 'e la a'resa+ http:QQSSS.bopsecrets.or5Q5ateSayQpassa5esQtao$te$chin5.htm sau sa 'ada alte 'ariante in di8erite limbi pe siturile: http:QQhome.pa5es.atQonGellotusQ""9QR2nde4""9.html http:QQSSS.daoisopen.comQ11O"ranslations.html

1#4# &5N&67T8L D6 T*5 "ao este conceptul central al taoismului 8ilozo8ic ("ao$chia; pinyin: dao>ia( si a celui reli5ios ("ao$chiao; in pinyin: dao>iao( si se a8la in miezul "ao "e 9in5 si a lui -huan5 "zu?. Tao ( ; in pinyin: ?Dao?; >ap.: ?1o?; lit.: ?-ale? ;pronuntat ?tao?;'edeti: http:QQen.SiGipedia.or5QSiGiQ"ao(, nu desemneaza un obiect, ce'a in5hetat, e4primat prin etichete sau nume (de 5enul: ?cale, doctrina; drum, carare, cale a omului; re5uli de comportare umana; norme morale?, asa cum se considera de catre cei ce sunt prizonieri ai ascultarii de di8erite autoritati$laice sau reli5ioase; parinti; stapani; imparat$adica de catre cei ce nu s$au eliberat de conditionarea paternalista con8ucianista <,,=(. Tao nu e un obiect ce poate 8i daruit celor dra5i ci desemneaza un proces, un 'erb, o cur5ere omniprezenta parado4ala, care este o realitate localizata si delocalizata simultan, ca tot ce e4ista in acest uni'ers(8otonul este simultan particula si unda, realitate localizata si delocalizata (

Tao este realitatea o$nipre5enta parado6ala, a9lata si$ultan in cur(ere -trans9or$are* des9asurare in ti$p* $ani9estare. si in ne$iscare-potentialitate* in a9ara ti$pului* ate$poralitate* i$pac'etare* ne$ani9estare., care se e6pri$a 'olo(ra9ic in toate 9apturile si din care a luat nastere uni3ersul* ?he ?ao is li:e a Eell, the sour-e o$ all things used #ut neDer eChausted (t is li:e the eternal Doid, $rom Ehi-h in$inite possi#ilities -ome yet it -an neDer #e $illed! (t is hidden #ut alEays present! ( don@t :noE Eho gaDe #irth to it! (t is the -ommon an-estor o$ all #eings in the uniDerse ?ao este i8Dorul tuturor mani$estarilor din uniDers; Care ni-iodata nu se s$arseste! Este -a un Did permanent sursa a in$initelor posi#ilitati Dar -are ni-iodata nu poate $i umplut! Este as-uns dar omnipre8ent %u stiu -ine i-a dat nastere Este stramosul si maestrul -omun al tuturor $iintelor din uniDers

2n "ao "e 9in5, conceptul "ao primeste un sens meta8izic: ?El este 3rincipiul dintai care contine totul si da nastere tuturor 8enomenelor?. El este realitatea care imbratiseaza si din care s$a nascut uni'ersul si pe care Lao "seu o denumeste "ao, in lipsa unui cu'ant (termen( mai adec'at. ('edeti cap.JJ0( . <7pro8undarea conceptului de "ao si relatiile sale cu concepte similare din alte traditii spirituale ale omenirii 8ac obiectul comentariilor capitolelor a8late la s8arsitul acestei lucrari si in 'ol.22= "ao este ine4primabil; el nu poate 8i numit (cap.2(. "ao este ?@uma?( pinyin: mu( celor &ece @ii de apturi ( #an$#u(, iz'orul intre5ii e4istente( shi(. 2n cap.02 din "ao "e 9in5, "ao este comparat cu o 8emela misterioasa(; hsuan pin; pinyin: 4uan pin( in a carei poarta se a8la ori5inea( ken; pinyin: 5en( -erului( Tien ; pinyin: tian( si a 3amantului ( Ti; pinyin: di(* "oate lucrurile ies si se reintorc in "ao. 7ceasta este o le5e uni'ersala. 2n acceptiunea sa taoista, atin5erea 2luminarii ( @in5( nu desemneaza intele5erea teoretica a acestei le5i uni'ersale a reintoarcerii ( ; u( 8intelor in "ao, ci realizarea e4perimentala a re'enirii la propria noastra radacina(identitate eterna( in cursul practicii meditatiei taoiste (cap.J02(. Neintoarcerea oricarui lucru la punctul sau de plecare este insasi le5ea naturii lui "ao: ?Neintoarcerea este miscarea lui "ao?. (cap. JL( 2n cap.J20 "ao este descris ca in0izi il (9;pinyin: yi;lit.:?nimicul;ne'Tzutul;in'izibilul;realitatea subcuantica(, inau'i il( Hi:Hsi; pinyin:4i;lit.:neauzit; inaudibil; tTcere; nele5at;liber; detaUat, nelocalizat; desprins?(, inson'a il , ;ei lit.: ?mic; minuscul; in8initezimal; 8TrT dimensiuni; subtil; pro8und; impalpabil; imperceptibil; imaterial; lipsit de intensitate; plapand; slab,lipsit de tTrie; subVirel;uUor;neWnsemnat, uUuratic;8TrT importanVT;minor;super8icial ?. etern si inaccesi il ,in0ulnera il. pt. in8luentele e4terioare. El este 8orma 8ara 8orma; el contine e4istenta si none4istenta. E4istenta este 8unctia lui "ao; none4istenta este esenta sa. El este @arele Xnu in care toate contradictiile dispar. "ao actioneaza spontan natural, in armonie cu sine; el isi urmeaza propria sa natura ("zu Oan; &iran( ?"ao nu are alt model decat pe el insusi? (cap.JJ0( "zu Oan !" (#ade$%iles: tzu$>en; in pinyin ?ziran?; lit.: ?natura in ea insasi?( indica tot ce se produce spontan, in a8ara oricarei 'ointe umane si a tuturor in8luentelor e4terioare. -onceptul de "zu$>an este strans le5at de cel de nonactiune (#u$#ei( 8iindca "zu$>an este simultan scopul si norma #u$#ei. -omportamentul lui "ao este desprins de actiune si de intentie in actiune (#u$#ei(, ?dar nu e4ista nimic care sa ramana ne8acut? (cap.JJJ022(. 2n lumea 8enomenelor, "ao se mani8esta prin 8orta si ?'irtutea? sa ("e(; el transmite aceasta 8orta lucrurilor si le permite sa de'ina ceea ce sunt. Nealizarea unitatii cu "ao este scopul tuturor taoistilor. Nu este su8icient pentru aceasta sa a'em o cunoastere rationala a lui "ao; adeptul trebuie sa se 8aca una cu "ao realizand el insusi unitatea, simplitatea (3Bu( si 'idul lui "ao. *7cest te4t a 8ost ulterior utilizat de catre taoismul reli5ios pentru a >usti8ica di'ersele practici se4uale ( an$chun5 shu(, ce a'eau drept scop atin5erea uniunii cu "ao .

Numai cunoasterea intuiti'a permite atin5erea acestui rezultat. -hun5 "zu descrie in cap M din cartea JJ22 aceasta 8orma de cunoastere: ?3entru a cunoaste "ao, nu trebuie sa 5andesti, nici sa re8lectezi; pentru a te instala in "ao, nu trebuie sa adopti nici o pozitie si nici sa te dedici la ce'a... 1e aceea s8antul practica in'atarea 8ara cu'inte? (<,/= p.,/)( "ao este realizat culti'and calmul (tacerea, linistea(, care este principala poarta de acces. Ae a>un5e la liniste prin metoda ?pierderii? ?7 cauta cunoastere, inseamna a acumula din zi in zi; a cauta "ao inseamna a pierde din zi in zi?. (JL0222( 2n "ao "e 9in5, ?-almul? este calea ?de limpezire a apei tulburi?, calea de re5asire a inceputului (starea de ?nou nascut? si ?non$nascut?(. Namanand in calm este suprimata orice mani8estare interioara si e4terioara, sunt sterse toate limitele si toate contin5entele. 7tunci, spune -huan5$"zu, ?straluceste Lumina celesta care permite 'ederea 'eritabilului Aine si realizarea 7bsolutului? (-ap.M cartea JJ222(. 2n cap.J02, Lao "seu descrie cum se des8asoara plon>area in tacere. 2n cursul e'olutiei sale, taoismul a pus la punct o intrea5a serie de metode pentru a 8acilita 8i4area in "ao. 2n "ao "e 9in5 si in -huan5$"zu 5asim indicatii numeroase pri'ind e4ercitiile de control somatic, ener5etic (respirator, senzorial( si mental.

Lao Tzu si &huang-Tzu # pinyin: &huYn5 &i; #ade$%iles: -huan5 "zu; E E!: "chouan5 "seu pinyin: Lao &i; #ade$%iles:Lao "zu; E E!: Lao "seu

%2?2%2 P"E/E TA"EA I PA"ALEL A P"IMULUI CAPITOL !I TAO TE 7I =

Capitolul ( este -apitolul situat la temelia operei lui "ao ?seu! MaForitatea tradu-atorilor anihilea8a mesaFul primei propo8itii, -e Foa-a rol de titlu, printr-o redondanta, -a si -um "ao ?seu ar repeta -eea -e a$irma si in propo8itia a doua, $olosind pentru termenul 9tao9 doua semni$i-atii; 9-ale9 si 9a eCprima Der#al 0a Dor#i19! MaForitatea Dariantelor straine si a -elor traduse in lim#a romana repeta a-easta eroare; HTao care poate 9i spus-e6pri$at prin cu3inte* de9init. nu e eternul Tao* u$ele care poate 9i nu$it nu este eternul nu$eH*HT'e Tao t'at can 4e told -talAed a4out* spoAen * e6pressed* enunciated* de9ined. is not t'e eternal Tao2 T'e na$e t'at can 4e na$ed is not t'e eternal na$eH*HLa 3oie Jui peut Ktre e6pri$Le par la parole nMest pas la >oie Lternelle * le no$ Jui peut Ktre no$$L nMest pas le o$ LternelH*H!No O Aann $an es de9inieren,ist es nic't das e@i(e !No* #e(ri99e O Aann $an sie 4e(rei9en,sind sie nic't e@i(e #e(ri99ePH* H!er SI , der sic' aussprec'en lQRt,ist nic't des e@i(e SI 2 !er a$e, der sic' nennen lQRt,ist nic't der e@i(e a$eH2-"ic'ard ;il'el$, %&%0.* (n realitate prin prima propo8itie "ao ?seu indi-a de la in-eput -hiar titlul lu-rarii -are urmea8a;Hcalea ne$i+locita, calea directa sau 3erticalaH, singura -are ne -ondu-e din-olo de lumea dia-roni-a, la eli#erare si $un-tionarea hologra$i-a! 3iind-a lumea este -aptiDa in lumea um#relor proie-tate pe peretele pesterii0e-ranul mental1 si mai -unoaste si alte -ai, autorul este neDoit sa $a-a de la in-eput o di$erentiere aratand deose#irea

dintre -alea ori8ontala 0-unoasterea miFlo-ita1 si -alea Derti-ala 0-unoasterea nemiFlo-ita1, eCpusa in -ele -e Dor urma, despre -are -hiar a Dor#it si a s-ris '000 de -ara-tere 0negand ast$el atat tradu-erea -apitolului '&, -at si -el mai -ele#ru -itat din "ao ?seu dupa -are a-esta a spus -a H-el -e stie nu Dor#este,-el -e Dor#este nu stieH1!

Cei -e ar dori sa ramana as-unsa in -ontinuare -alea tre-erii de la 9a priDi9 la 9a Dedea9regreta -a *uddha si (isus s-au a$lat in randul -elor -are au Dor#it $iind-a ast$el este in$irmata 9doDada9 -a nu stiu! )tanislas Iulien 041 6 p! 251, a$irma -a in a-est -apitol este -uprins sensul tuturor -elorlalte -apitole, dar uita sa mentina unitatea hologra$i-a a mesaFului0in $ie-are parte este intregul1! M-est prim -apitol este -ompletat de -apitolul AAJ, in eCpli-area esentei lui ?ao, si de -apitolul A(J, in indi-area insusirilor lui! Te6tului pri$ei propo5itii din capitolul I in 3arianteleF;#GFDS=GFFCG in l42c'ine5a: $ % & ' ( ,te$t in caractere chineze.
tao ko tao% !ei tschang tao # ,te$t transliterat in <a'e /iles. tao ko tao% !ei tch=ang tao # ,te$t transliterat in 6F65. 'ao4 ke> 'ao4 % !ei1 chang? 'ao4 # ,te$t transliterat in "inyin: numerele in'ica tonurile. calea "oate cale altce0a imua ila cale ,te$t tra'us in lim a romana. 0arianta cea mai 'eche</D= pe 8asii din bambus (sec 20 i.e.n(, descoperita la %uodian , -hina, in ,;;. nu contine capitolul 2. @ai >os este indicat te4tul <MWDA](vedeti prescurtarea variantelor chineze in1.4] ce con8irma 'arianta e4istenta a 1ao 1e Oin5:

1!$)&*) ,(n prima propo8itie apar in plus -ara-terele; ) 4ye+6; de asemenea, la $el, * 4heng26; permanent, etern, -are dainuie, -eea -e este la #a8a0numitorul -omul al tuturor mani$estarilor1, o#isnuit, -omun,0inlo-uit a8i de 4-hang26;nes$arsit, in$init, etern, -e nu are -apat, %2OCalea 0?ao1 -are poate $i par-ursa0pe -are se poate merge sau -alatori $i8i-, mental1 este alt-eDa de-at imua#ila Calea 0?ao14 la -are se re$era "ao ?seu6! Calea -e poate $i urmata prin do-trine, rituri 04116 p!+1-+21 ori pres-riptii, dar si -alea -e poate $i urmata mental,prin pro-ese logi-e ori analogi-e, pe -ale rationala, ori imaginatiDa,4deoare-e in unele Dariante in lo- de ?ao apare Ban drept sinonim 0-are indi-a a-tiDitatea mentala 416 p!2+16, este o -ale ori8ontala, -are ramane pri8oniera in uniDersul $enomenal! ?radu-erea a-estei propo8itii prin Dariante de genul -elei -are urmea8a nu neaga -i limitea8a sensul la -are se re$era termenul a urma, a -alatori,a par-urge prin pasi ; 9Calea -e poate $i des-risa 0spusa, poDestita, eCprimata,Dor#ita, eCpli-ata, de$inita1 este alt-eDa de-at Calea permanenta 0-onstanta, nes-him#atoare, $ara in-eput si s$arsit19! Ori-e impa-hetare Der#ala ori rituala ii redu-e realitatea, a$irma Sie Doei 0416 p!91! Calea nu poate $i aratata 0posedata, daruita, -omuni-ata, indi-ata Der#al, 4116 p!221! Ori-e -ale Der#ala, rationala, intentionala, nu este Calea 0?ao1 -atre -onta-tul nemiFlo-it -u realitatea hologra$i-a permanenta, %umenala, -i o -alea ori8ontala, miFlo-ita 04116 p!+21 -are ramane pri8oniera in lumea $enomenala! De-i, ?ao este Calea -atre /ltima ealitate, -are se a$la pretutindeni, hologra$i-, in $ie-are $aptura si lu-ru, $ara in-eput si s$arsit, din totdeauna! ?ermenul hologra$i- pe -are o sa-l intalnim in randurile de mai Fos este un termen re-ent, -are insa desemnea8a -eea -e poetii si misti-ii au des-operit de mult; 9in 9iecare parte re(asi$ intre(ul9, sau -um spunea ;illia$ #laAe; 9a 3edea intre(ul uni3ers in 9iecare 9ir de nisip9 0 9to see a @orld in a (rain o9 sand9 1! e-omand -ititorilor mei -artea lui Mi-hael ?al#ot intitulata 9/niDersul >ologra$i-9 0T'e Dolo(rap'ic Uni3erse1, Putine Dariante ies din redondata si spriFina ideea -a prima propo8itie Foa-a rol de titlu, pt! a indi-a $aptul -a urmea8a -alea dire-ta de -unoastere0$ara gandire, $ara pro-esare in minte, $ara -uDinte1! Primul -apitol din ?ao ?e Hing, asa -um este el redat de -atre Iean-Pierre =uillaume Pauthier in 12+1 4+6 in l#! latina; 9Jia 4Puae6 potest $rePuentari non aeterna-et-immuta#ilis rationalis Jia,
%omen Puod potest nominari, non aeternum-et immuta#ile %omen! %on-Entis nomen; -oeli, terrae Prin-ipium Entis nomen; omnium rerum mater >ae- duo, Puae simul egrendiuntur, attamen diDerse nominatur, ConFun-tium di-untur ea pro$undum4seu re-onditissimum6 Pro$undum illud, adhu- pro$undum

(taPue, Meternum %on-Ens Dult -ontemplare eFus essentiam mira#ilem, Ens Dult -ontemplare eFus limites

O %umarul indi-a po8itia propo8itiei din -apitolul (, a -arei interpretare si tradu-ere o pre8entam pe larg!

Omnium essentiarum-mira#ilium porta9! 9 Calea -are poate $i urmata0in pasi su--esiDi in plan $i8i-, Der#al, mental 1 nu este eterna si imua#ila Cale9 9"a Doie Pui peut etre suiDie0dans les a-tions su--essiDes de la Die1 n@est pas une Xternelle et immua#le Joie 9! 9?he <ay that -an #e $olloEed0trodden, Eal:ed in su--essiDe steps, Ehether mental, Der#al or physi-al1 is not the eternal and -onstant <ay9 0Pauthier14+6! Dehergne reda in; HIstoricii Ie5uiti ai Taois$uluiHSH"es historiens IXsuites du ?aoismeH 0in; HM-tes du ColloPue international de )inologie (H1 teCtul in lim#a latina al lui Iean-3ran-ois %oelas 01&&9-17501; Y1! atio PuZ potest ratio-inando -omprehendi non est Zterna atio! 2! %omen Puod potest nominari, non est Zternum nomen! +! %on Ens appellatur CZli et ?errZ Prin-ipium; 5! Ens Do-atur onmium rerum mater! '! (taPue Zternum %on Ens -on-upis-it per -ontemplationem suarum per$e-tionum! &! [ternum Ens -on-upis-it per -onsiderationem suorom terminorum! 7! (sta duo 0%on Ens et Ens1 simul prodeunt; sed diDers\ nominantur! 2! Eadem 0Dero iis nomini#us1 appellatur pro$unditas pro$und\ penetrata iterum pro$undior! 9! Omnium mira#ilium porta!] 4%o^las, Iean-3ran-ois 01&&9-175016 M-easta modalitate de tradu-ere apare in Darianta lui D!?! )u8u:i si Paul Carus 0191+14+96 ; H"atiunea care poate 9i (andita -in 3arianta latina $ai apare si : HinteleasaH. nu e eterna "atiune2 u$ele care poate 9i nu$it nu e eternul u$eH2 HT'e "eason t'at can 4e reasoned is not t'e eternal "eason2 T'e na$e t'at can 4e na$ed is not t'e eternal a$eH2 ?radu-erea lui Iames "egge 012911:H Calea -Tao. care poate 9i calcata-ur$ata cu pasul. nu e eterna si nesc'i$4atoare cale-Tao.2 u$ele care poate 9i nu$it nu e eternul si nesc'i$4atorul u$eH2S HT'e Tao t'at can 4e trodden is not t'e endurin( and unc'an(in( Tao2 T'e na$e t'at can 4e na$ed is not t'e endurin( and unc'an(in( na$eH2

?# * 'oua "ro"ozitie 'in ca"itolul 9% in 0ariantele@<BA@HS/A@FBA in l #chineza+ + $ +% & ' + ,te$t in caractere chineze.

ming ko ming% !ei tschang ming ,te$t transliterat in <a'e /iles. ming ko ming% !ei tch=ang ming ,te$t transliterat in 6F65. ming? ke> ming?% !ei1 chang? ming? ,te$t transliterat in "inyin. numele "oate numi altce0a "ermanent nume ,te$t tra'us in lim a romana. (arianta cea mai )eche*GD+ nu contine capitolul ,. -e situl de mai .os este indicat te/tul *2WD$+0)edeti prescurtarea )ariantelor chine1e in2.3+ ce con#irma )arianta e/istenta a 'ao 'e 4ing: 5. +$+)&*+)&*: ,n primele doua propo1itii apar in plus caracterele: ) *6e7+: de asemenea& la #el& * *heng5+: permanent8 etern8 care dainuie& ceea ce este la 9a1a0numitorul comul al tuturor mani#estarilor:& o9isnuit& comun&0inlocuit a1i de *chang5+:nes#arsit8 in#init8 etern8 ce nu are capat&

1!2!9%umele -e poate sa-1 numeas-a pe ?ao 0Calea1 nu este numele inDaria#il,Derita#il!9 "im#aFul Der#al, -uDintele, termenii sunt sim#oluri,eti-hete, indi-atori, re-ipiente prin -are in-er-am sa transportam sau sa 0-omuni-am1 semni$i-atii! 9Degetul -are indi-a "una nu este insasi "una9! >ariante de traducere a celei de a doua propo5itii in li$4a ro$ana:
9 %umele -e i l-am da nu este %umele Jesni-9! 4&6 9%umele, -are poate $i numit, nu este numele permanent9! 476

La ce se 9ace re9erire in a doua propo5itieB

"a $aptul -a denumirile sau eti-hetele0nume personal, parti-ular ori indiDidual1 sunt in-apa#ile sa numeas-a 0sa desemne8e, sa eCprime, sa -omuni-e, sa impa-hete8e1 o realitate hologra$i-a indes-ripti#ila, -e nu poate $i impa-hetata in lim#aF, -are se a$la pretutindeni, si ia ori-e $orma , dar isi pastrea8a inDarianta esenta, -a si 9apa9 0gheata, $ulgii de 8apada a#urul, norii, o-eanele si $luDiile nu sunt de-at $orme ale apei1 M-easta realitate suport a$lata in a$ara spatiului si a timpului, in nemani$estare, dar si in mani$estare 0im#ra-and toate $ormele1, nu poate $i gandita, -omuni-ata Der#al, imaginata ori impa-hetata in -uDinte $ara a-si pierde esenta -on-reta, ori-e eti-hetare, des-riere, determinare ori -ara-teri8are, repre8inta o lo-ali8are a nelimitatului, o limitarea a luminii! Ce mai este lumina da-a i se limitea8a Dite8aK Ea dispare pur si simplu! 0$otonul eCista, -a parti-ula si unda -e -alatoreste la Dite8a

luminii, sau nu eCista1! ECista o -oneCiune intre lumina ne-reata, i8Dorul de Diata, -uDant si destin 0planul -au8al;in s:rt!; 9:arana sharira91!

Cara-terul + min5Z inseamna; 9nume personal, a numi,a denumi,a des-rie,nume, reputatie,$aima, rang, po8itie,titlu9, Cara-terul utili8at in -ap! AJ( si AAA(((, -are se aude la $el, dar este notat di$erit min5Z are semni$i-atia de lumina stralu-itoare, iluminat, luminos,lumina,8ori,0de ai-i; urmatoarea08i 1, -lar, a $a-e -lar, eDident, Da8, Dedere, inteligenta, inteligent! (n -ap! AJ( intalnim ming@6 ming5 legat atat de Diata0, shen5[ min5D ;$orta Dietii, energia Ditala, min5D menM ;poarta Dietii1, -at si de planul -au8al sau :armi- prin semni$i-atii de genul; M!Diata, noro-, *!soart_,destin,ursita, 0-eea -e atri#uie, reparti8ea8a, destinea8a Cerul; mandatul ori Dointa Cerului, durata de Diata, C!un ordin, indatorire pu#li-a, demnitate, rang, titlu!, -are este interpretat drept a--es la planul -au8al 0destin1, la (luminare, la lumina ne-reata, la -unoasterea nemiFlo-ita si omni-unoastere!

Este -unos-uta gandirea analogi-a0magi-a1 -hine8a unde este pretuit, Denerat si utili8at un lu-ru -are are o $orma similara 0 sa ne amintim de ; 9ginseng91 sau un nume similar, -u -eea -e oamenii pretuies- ori asteapta in Diata; $eri-ire0$luturele si lilia-ul sim#oli8ea8a $eri-irea 8u . $iind-a suna la $el1, prosperitate, 0termenul pt! 9#ogatie, surplus9/ )uT si 9peste90 )uT suna asemanator, asa -a ori-e eDeniment important prin -are de#utea8a o noua $a8a din Diata unui om, un nou an, o -asatorie, tre#uie sa in-eapa -u o masa, de pe -are sa nu tre#uie sa lipseas-a pestele1! =andirea analogi-a0magi-a1, -are a -ondus in stiinta din O--ident la 9Ta4elul periodic al ele$entelor9, a dus -iDili8atia -hine8a la; 9Le(ea Celor Cinci Ele$ente9 12 @u` 6in(T:0in <ade =iles;Eu hsing1, utili8ata in Fen( S'ui, in medi-ina traditionala -hine8a0acupunctura., in alimentatie 4$ie-are gust apartine unui element 4pa$ant0dul-e1, $etal0iute1, apa0sarat1, le$n0a-ru1, 9oc0amar.G, -are este aso-iat unui organ plin05'an(1 si unui organ gol09u1, unei -ulori, unui anotimp! 4Dedeti imaginea <u Aing marita pe; http;SSEEE!$li-:r!-omSphotosSmirahorianS6

(n a doua propo8itie "ao ?seu $a-e a doua distin-tie 0prima s-a re$erit la deose#irea dintre -ele doua -ai1 , si anume, dintre dintre lumina -reata 0$o-ul din pestera lui Platon1 si lumina ne-reata permanenta 0' c'an(T *imua#ila1,4 9"umina -reata nu este lumina imua#ila0permanenta, eterna 19, -eea -e -ondu-e la o tradu-ere la -are nu s-a gandit in-a nimeni 0in a$ara de )o-rate in meta$ora pesterii1! De-i lumina ne-reata, -a si -unoasterea nemiFlo-ita a realitatii sunt alt-eDa de-at lumina $enomenala si -unoasterea miFlo-ita0tre-uta prin $iltrul gandirii rationale, Der#ale ori imaginatiDe 1! CuDantul ?ao, poate $i -onsiderat -a $iind $ormat din 9ta9 0lit!; 9mare91 si 9o9 0lit!; 9-er-,-i-lu91! El desemnea8a imensul -er-, inel sau -i-lu al ealitatii hologra$i-e, -are adu-e din nemani$estare in mani$estare, si inDers, toate $apturile si lu-rurile 0Dedeti si; -apitolele 5 si '11! MdeDaratul nume al unei persoane sau 8eitati importante era -onsiderat ta#u, adi-a era inter8isa pronuntarea lui 04116 p!221, in timp -e ?ao repre8inta un nume pu#li- 0$iind legat de -ara-teristi-ile sale sesi8ate mental; un mare -i-lu1! +!(n $un-tie de pun-tuatia adoptata, a-easta propo8itie poate $i tradusa in doua moduri, dar am#ele -ondu- -atre a-eeasi semni$i-atie!?eCtul in Darianta <ang Pi permite a-est lu-ru $iind-a in-epe -u 3(<u, $ara,lipsit de,Didul,noneCistenta1; 3+4. +!1!O %oneCistenta 0neDa8utul, natura nelimitata si imper-epti#ila, Didul, nemani$estatul, in-orporalul, imaterialitatea1 este una din denumirile lui ?ao, -are este prin-ipiul 0i8Dorul, originea, -au8a primordiala1 a Cerului si a Pamantului! %oneCistenta 0nemani$estarea, nedi$erentiatul1 indi-a in di$eritele Dariante de tradu-ere si interpretare -unos-ute, -ara-teristi-ile 9te$eliei9, realitatii suport, per$e-te, primordiale! M#senta -ara-teristi-ilor sen8oriale este interpretata drept neant, doar de -atre sistemul de re-eptie si de pro-esare a in$ormatiilor, -are are drept $inalitate reali8area unei imagini pe e-ranul mental, -and in realitate $i8i-a moderna a des-operit eCperimental in Didul -uanti- eCistenta unei realitati -on-rete, din -are pot lua nastere parti-ule si antiparti-ule, -a niste -ondensari ale unei materii $undamentale a uniDersului, a$lata pretutindeni, si -are sustine intregul uniDers mani$estat! +!2! (n -a8ul in -are lipseste Dirgula, a-eeasi propo8itie deDine; 9Ceea -e nu are nume este prin-ipiul 0o-eanul1 din -are Cerul si Pamantul isi au i8Dorul9! 9Ceea -e nu are nume sau nenumitul9, este realitatea -are nu are -ara-teristi-i, $orma proprie, adi-a nu este supusa Der#ului 9a aDea9! Ea este singura -are eCista permanent si pretutindeni, $iind supusa lui 9a $i9! (n propo8itiile 0+1 si 051, "ao ?seu atat in -a8ul eCistentei pun-tuatiei, -at si in lipsa ei, indi-a doua aspe-te permanente si doua moduri de eCpresie ale lui ?ao, Da8ut -a MdeDarata ealitate! 9<u9, neDa8utul, este -eea -e nu are insusiri sen8oriale si de-i nu are nume, este Didul, -are are toate posi#ilitatile putand lua ori-e $orma! M-easta este adeDarata eCistenta si modul superior de $iintare! %u aDem ai-i nimi-ul sau o -on-eptie -reationista! )untem in situatia des-risa in Bi Hing -a pre-elesta 0>sien t@ien1 de dinaintea eCteriori8arii si mani$estarii Dirtutii 0$ortei, puterii1 4?e6! 5! MaC Haltenmar: 04116 p! ++1 -onsidera -a pun-tuatia a $ost introdusa in teCt de -omentatorii non-taoisti din dinastia )ung 4in pinyin; )ong6 09&0-1279 e!n!1 5!1! Da-a apare Dirgula dupa primul -ara-ter 5 0Bu,Bou1 4teCtul in Darianta <ang Pi; 5+4=, aDem urmatoarea tradu-ere; 9 ECistenta 0Da8utul $orma Di8i#ila, mani$estatul, natura sau eCistenta per-epti#ila, -orporala, $enomenala, limitata, realitatea relatiDa1 este numele 0desemnea8a, numeste, repre8inta1 mamei 9.e-ilor de mii de $apturi9 0<an-<u1 0 tuturor $apturilor si lu-rurilor1! "umea Di8i#ila a -reaturilor 0in-lusiD a omului1, desi pare a $i pusa in opo8itie -u Cerul si Pamantul, din propo8itia anterioara, repre8inta puntea de legatura dintre ele, pun-tul nodal al uniDersului! OJarianta de interpretare in -a8ul eCistentei pun-tului ori Dirgulei dupa primul -ara-ter 0<u1 din propo8itia 0+1!Pun-tuatia primului -apitol dupa ?-hou H@ien-t-he 04+26 p!2-51 este adoptata in numeroase Dersiuni ale teCtului ?ao ?e Hing 496,45'6,

D.M. -and nu apare punctuatia, desi traducerea pare di8erita, se a>un5e, parado4al, la acelasi sens: ?E4istenta(8orma mani8estata a lui "ao( este mama tuturor lucrurilor si 8apturilor?. -a sa poata 8i numit ce'a, trebuie sa aibe caracteristici, prorietati perceptibile, adica sa 8ie mani8estat< si a>un5em la prima 'arianta, adica la: mani8estat;e4istenta; ceea ce e4ista=. -eea ce percepem, desi seamana cu ?ceea ce este?, in realitate e4istenta mani8estata inseamna: ?ceea ce are? calitati perceptibile. 7cum se mani8esta, insusirile, capacitatile, 'irtutile, puterile: "e (<,,= p..)(. Ne a8lam con8orm lui Hi$9in5 (-artea @utatiilor( in situatia e4teriorizata post celesta (:ou "Bien(, caracterizata de permanenta miscare si trans8ormare (realitatea diacronica, tranzitorie, in care totul cur5e(, adica in 8ata unei e4istente iluzorii (@aya(. Transcederea !ualitatii* trecerea de la Ha pri3iH la a 3edeaH

 "ao : Nealitatea :olo5ra8ica -onstienta !mniprezenta (2nteli5enta Xni'ersala( 5 Hou<Hu=:E4istenta;@ani8estarea;3linul,Nealitatea 1iacronica;"emporala; Lumea enomenala; !rdinea Ecranata 3ostcelesta;7paritia 1ualitatii 3<6= #u<@o;@ou;@u= :None4istenta;Nemani8estarea;0idul;Nealitatea Auport Aincronica,7temporala; "emelia 2n8ormationala; !rdinea 3recelesta 37 #u #ei (Nonactiunea(;2nterdependenta contrariilor;"ranscederea 1ualitatii ; ( u(;Neintoarcerea<acasa=('edeti cap.: J02;JL(; unctionarea :olo5ra8ica; -unoasterea 1irecta (nemi>locita de simturi sau de minte(;"recerea de la ?a pri'i? la ?a 'edea?; capacitati di'ine de cunoastere si de actiune(in sGrt.:siddhis;in >ap.:>oriGi( '!De a-eea noi tre#uie sa reali8am si sa intelegem ?ao, 9olosind $odalitatea (olirii-;u., prin $iintare 09a $i91, prin non a-tiune este respe-tat destinul -elest al omului, -are reDine la propria sa natura, de-i tre#uie sa o#tinem Didarea sau golirea mentala, sen8oriala si a$e-tiDa, detasarea de lumea $enomenala eCterioara, -are nu este de-at

9dosul9 peri$eria, iar nu 9adeDarata $ata a lumii9, -are este Desni-a 0permanenta, imua#ila, in per$e-t repaus, mereu ase8ata in sine insasi, detasata de ori-e dorinte1 si sursa ori-arei mani$estari 0puteri, mira-ol1! &! 3olosind modalitatea umplerii0a aDea1 Dom ramane pri8onieri in lumea um#relor si a luminii -reate sau a Da8utului 0Bu1, si Dom Dedea doar eCteriorul 0supra$ata, -reatiile1 lui ?ao! Omul pro$an este prins in -urentul -entri$ug al timpului 0Dedeti -ap! (J1 -are-1 tine pri8onier in lumea $enomenala, supus neputintei, ignorantei, trans$ormarilor, su$erintelor si mortii 0pieirii1! 7! Mst$el -a, %emani$estarea 0MdeDarata eCistenta, interiorul1 si Mani$estarea 0ECistenta e$emera, eCteriorul1 au a-eeasi o#arsie 0origine1 si doua moduri de eCistenta si -ele doua denumiri ale unei singure realitati ?ao! (n urma eCperientei (luminarii, a-elasi adeDar al disparitiei dualitatii, este enuntat, atat in -aile misti-e orientale 0.en, Boga, #uddhism, taoism1, -at si in -ele o--identale 0-restinism1! Mm#ele naturi 0in$atisari, moduri de eCistenta si denumiri1, -e desemnea8a dualitatea primordiala 0-uplul de -ontrarii $undamental1, nu sunt in realitale, de-at doua $ete ale unei uni-e realitati; ?ao! Cele doua elemente ale -uplului de -ontrarii, se a$la unul in sanul -eluilalt!"a #a8a -uplului se a$la %oneCistenta, -are asa -um am aratat este adeDarata eCistenta 4la $el -um 9ta-erea este #a8a ori-arui sunet9, iar greul temelia usorului 0Dedeti -ap! ((16! 2! (mpreuna pot $i numile Jidul suprem -e penetrea8a peste tot -a apa 0sim#ol al lui ?ao1 si ia ori-e $orma de mani$estare! Mdan-ul 0pro$undul, nedi$entiatul, insonda#ilul rational ori sen8orial1 este esenta spirituala a uniDersului, )inele indiDidual 0Mtman1, s-anteia diDina din $ie-are $iinta umana, identi- -u sinele uniDersal 0*rahman,D-8eu1, -are se a$la in sanul $ie-arui lu-ru, pretutindeni si neintrerupt! )im#olul pentru a-est -ara-ter (Dsuan, in pinyin; Ju\n9; adan-, pro$und, impertur#a#il91, pe -are l-am tradus si Jidul suprem era repre8entat in anti-hitate printr-un -ara-ter -e se aseamana -u 9ao-hiului lui Dumne8eu in triunghi!!9 si desemna suprema Dirtute 0?e1, 0Dedeti 4116 p! 5& si 416 p!191!4Dedeti si -ap! J(6 9-10! Mdan-ind Didul 0$iCandu-te in miFlo-ul si la temelia uniDersului $enomenal1 prin8i $irul ghemului din -are sa des$asurat totul, intri in -urentul 4Dedeti -ap! A(J6 lui ?ao si ai a--es la poarta Cerului si la i8Dorul tuturor $enomenelor mira-uloase 4apare a--esul la puterile supranaturale, mentionate in -elelalte -apitole din ?ao ?e Hing; leDitatia, nemurirea, intinerirea, inDulnera#ilitatea 0s-utul de$ensiD1, -ontrolul uniDersului $enomenal lu-ruri si oameni - guDernare -are adu-e pa-ea so-iala si implinirea oamenilor6! (n -ele -e urmea8a, redam in re8umat modul in -are este interpretat de alti -omentatori, a-est -apitol! )tanislas Iulien 416 $oloseste -uplul non-entitate 09%on-Entis nomen91 si %oneCistenta pentru 9-eea -e nu are nume9 0+1 ori pentru propo8itia 0'1, "iou Hia->Eay 496 sesi8ea8a du#la Dalenta a termenului %on$iintare, -are in maForitatea tradu-erilor este inlo-uit -u ne$aptuire 0<u-<ei1 termen -are nu apare in teCt! )u#titutia intre -uplul %oneCistenta- ECistenta si -uplul ne$aptuire-$aptuire 0<u-<ei <ei1 reda, insa, intentia lui "ao ?seu! ?ermenul 9%on$iintare9 utili8at in propo8itia 0'1 reda ne$aptuirea -are in tradu-era lui (an >in )un 476 deDine 9eli#erarea de pasiuni9, iar in 4&6 detasare sau nonparti-ipare numita 9lipsa Desni-a de pasiuni9! De $apt -uplul ne$aptuire$aptuire se a$la in relatie -u pere-hea sau -uplul -are desemnea8a -ele doua stari ale uniDersului; %oneCistenta 0starea potentiala1 si ECistenta 0$iintarea, starea mani$estata1!

"ao ?seu arata -a, prin ne$aptuire 0<u-<ei1 se reali8ea8a in planul uman starea potentiala a uniDersului, pentru a putea intra in -onta-t re8onant -u esenta ?ao, -u /ltima ealitate! O#arsia uni-a a %oneCistentei si ECistentei este Jidul pe -are noi l-am tradus prin 9%edeslusitul9! Mm pre$erat a-est termen -elui de 9O#s-uritate9, 9(ntune-ime9 utili8at de "iou Hia->Eay 496 deoare-e a-esta din urma este legat de dualitatea intuneri--lumina, -are nu era pre8enta in starea nedi$erentata a Didului primordial! Jidul, nedeslusitul si pro$undul indi-a $u8iunea dualitatii in unitate, un lu-ru similar are lo- odata -u -resterea distantei $ata de lu-rul o#serDat! Perspe-tiDa -ulorilor, $ormelor, dimensiunilor o#tinuta odata -u -resterea distantei $ata de o#ie-tul o#serDat, $a-e -a a-esta sa-si piarda dis-ontinuitatile, di$erentierile si sa se retopeas-a in nedi$erentiere! ?ermenii $olositi indi-a distanta si reDenirea la nondi$erentierea primordiala a Didului! )tanislas Iulien 416 0-are pre8inta -omentariul lui Sie<Doei si al lui Tin(<I<Toun(1 tradu-e ideograma 9Dsuan9 0lit!; 9pro$und91 prin 9Pro$un8ime9 -are desemnea8a 9-eDa eCtrem de pro$und, impenetra#il, indistin-t,

nedi$erentiat -a Jidul primordial, adan- -a 9a8urul -erului9, Pro$un8imea este -ara-teristi-a 9Prin-ipiului Jidului9, -are a pre-edat Cerul si Pamantul9! M-esta 9Pro$un8ime9 091 este -a si a#isul unei 9gauri negre9, o punte intre starea mani$estata si -ea potentiala 0nemani$estata a uniDersului1! M#isul, in -are ori-e di$erentiere dispare, este i8Dorul intuneri-ului si al luminii, este aCul in -are dualitatea apare si se resoar#e! Comentand a-est pasaF 02, 91 Do<C'an(<7oun( 0179 i!e!n!1 aFunge la -on-lu8ia -a 9suprema pro$un8ime9 sau 9o#s-uritate9 este Jidul -are se a$la la originea tuturor puterilor supranaturale si a omni-unoasterii! M-est -omentator il -itea8a pe Tc'oun(<)oun( 0-ap! (1 -are a$irma -a 9?ao nu poate $i modi$i-at9 ni-i 9-at grosimea unui $ir de par9, ori dupa -um stim asta8i, numai sta#ilirea unui -onta-t re8onant 0intre Om si Cer1 ar soli-ita o asemnea $inete a a-ordului! Prin Didare mentala se aFunge la -onta-tul nemiFlo-it -u /ltima ealitate, 9-are -ontine tot programul sau -odul geneti- al uniDersului9 09?ao este omnipre8ent, -ontine totul, nu are intera-tie -u nimi-91! T'san T'oun( a spus; 9a tine in sine gandul de reintoar-ere la Did, la imaterial, non-eCistenta, ne$aptuire, inseamna a aDea per-eptia adeDarului, ?ao sau Prin-ipiul suprem, Jidul sau %on-eCistenta au produs un element Dital; eterul, -u a-est element Dital 0Ch@i1 operea8a a-tele -reatiei, si din -ondensarile lui a aparut ECistenta -u mani$estarile ei9! ?ermenul c'Mi0in pinyin;9Pi9,in Fap!; 9:i9, lit!;aer, su$lu, a#ur, eter, energie, $orta, temperament, atmos$era91 -are este utili8at ai-i -a 9element Dital9, reDine in -ap!((( -and se Da Dor#i despre umplerea pante-ului4Oceanul de ener(ie -Cihai 89 )] si despre intarirea maduDei oaselor4esenta *ener(ia acestrala-: 8 )ing Di.G2 Pentru "! <ieger 456, numai -and spiritul uman este -omplet Did si -alm este o oglinda pura si $idela -apa#ila sa re$le-te MdeDarata ealitate 0p! 191! 9Pro$un8imea9 sau 9%edeslusitul9 deDin la "! <ieger 9%eant al $ormei9, iar -ara-terul 9>suan0in pinyin; Auan1 9 este tradus prin 9Mister9! Cele doua stari sau niDeluri ale uniDersului sunt ordonate in timp; starea pre-elesta si post-elesta! Prima este -ara-teri8ata de Bin 0repaus, -on-entrare1, -ealalta de Bang 0eCteriori8are, eCpansiune, a-tiune1 si a-estora le -orespund doua -ai de -unoastere a uniDersului prin repaus 0-alea dire-ta prin a#so#tie -on-entratiDa,transa si Did mental, -alea re8onanta1 si a-eea prin a-tiDitate 0-alea eCterioara, super$i-iala -ara-teristi-a pseudostintei, -unoasterii aparentelor, plinului1! ECpresia >ou-?@ien 0in pinyin; >outian1, tradusa prin 9post--elest9 sau 9dupa -erul dintai9, 9dupa timp9, este utili8ata in Cartea Mutatiilor 0(-Ching1 pentru a desemna starea lumii dupa -rearea -erului, adi-a a uniDersului $enomenal! M-est termen poate desemna $orma 0Da8utul1 ori -eea -e eCista dupa nastere! ?ermenul >suan 0 hs]an, in pinyin; Auan1 , deriDat din >su 0in pinyin; Cu, lit!; 9Did91 si tradus prin mister, adeDar pro$und, pro$un8ime, su#tilitate, neant, o#s-urul, intune-ime, haosul originar este un -on-ept -heie pt intelegerea dimensiunii Derti-ale a -aii despre -are Dor#este "ao ?8u! Pentru M!Haltenmar: 4116 0p! +0,++,+5,+21 a-elasi 9'suan9 este 9stapanul energiei Ditale9 -h@i 0in pinyin Pi1 04 116 p! 1121, 9Poarta misti-a 0propo8itia 101 -atre toate Misterele9, este poarta -atre 9taramul Didului9 0>ua-hsu1 04116 p! 9&1!ECpresia; 9-eea -e nu are nume9 desemnea8a pe <u 09%eDa8utul, Jidul, (mper-epti#ilul91! Propo8itia 0+1 deDine la M! Haltenmar:; 9%eDa8utul 0<u1 este numele pe -are il dam originii Cerului si a Pamantului9, 04116 p! ++1! 9Bu9 desemnea8a 9Da8utul9, eCistenta $enomenala, iar in tradu-erea noastra 051 am utili8at eCpresia; 9-eea -e poseda nume9!

(n interpretarea lui M! Haltenmar: a-easta propo8itie deDine; 9Da8utul 0Bu1 este numele pe -are-1 dam Mamei -elor 8e-e mii de -reaturi9 04116 p! ++1!Cuplul ;u<Cu 0neDa8ut-Da8ut1 desemnea8a atat -uplul %oneCistentaECistenta, numenal-$enomenal0Li<S'i', noumenon Uphenomenon1, -uplul %e$aptuire-3aptuire despre -are este Dor#a in propo8itiile 0'1 si 0&1, -at si -uplul ?ao -?e!O (n tradu-erea lui M! Haltenmar: a-este propo8itii deDin; 0'1 9De a-eea 0in modul de a $i1 %eDa8ut, ii Dom Dedea misterele sale9, 0&1 90(n lumea1 Ja8utului, ii Dom Dedea granitele sale 0eCteriorul19! Modul de a $i 9%eDa8ut9 desemnea8a starea de detasare, ne$aptuire, de lipsa de dorinta si pasiuni! Prin pun-tuatia adoptala se arata -a starile de dorinta si $ara dorinta 0detasare1 sunt antiteti-e! ?re#uie inteles -a ?ao are doua moduri de a eCista; in starea de detasare 0lipsit de dorinte si parti-ipare1, adi-a in repaus si nedi$erentiat, in stare de dorinta si a-tiune, el da nastere di$erentierilor, s-him#arilor si lu-rurilor per-epti#ile! <u si Bu din propo8itiile 0+, 51 sunt doua aspe-te permanente ale lui ?ao a$late in raport -u -uplul ?ao si ?e! (n -ap! A(J, AA( si AAJ "ao ?seu reia pre8entarea -ara-teristi-ilor lui ?ao! (n editia Jariorum a lu-rarii ?ao ?e Hing, intitulata 9Mripile lui "ao ?seu9,se a$la un mare numar de miFloa-e de interpretare si de-odi$i-are, -are nu sunt mentionate in; 9Comentariile alese9 ale lui )ie->oei!

9Cuplul %on-ECistenta si ECistenta9 este desemnat prin propo8itia; 9a-estia doi 0am#ii1 despre -are s-a Dor#it9,9desemnea8a su#stanta si esenta lui ?ao9 416! Din a-easta -au8a oamenii tre#uie sa a-tione8e in a-ord 0re8onanta1 -u MdeDarata ealitate! Doar -el -e aFunge sa le inteleaga pe amandoua drept aspe-te ale a-eluiasi lu-ru, poate sa se -onsidere eli#erat 0-u a-tiDitatea in a-easta lume implinita1! Pentru "ao?seu, atat %oneCistenta 0Desni-ul1 -at si ECistenta 0lumea $enomenala, e$emerul, Da8utul1 sunt am#ele Chang 0eterne, imua#ile, permanente1! Permanentul ?ao 0Chang ?ao1 nu este a$e-tat de s-him#arile din lumea $enomenala, ?ao nu poate $i urmat 011, -omuni-at, eCprimat! Chuang-t8u spune; 9?ao -are este des-ris nu mai este ?ao9! (nDarianta 9neDa8utului9 ?ao apartinand lumii atemporale se re$le-ta si se regaseste in -onstanta si inDarianta 9Da8utului9, -i-lul este o resta#ilire in #u-la timpului a -onstantei, ast$el prin -i-lu si reintoar-ere permanenta 093u9, -ap! AAJ1 se eCprima inDarianta si Desni-ia la niDelul lumii $enomenale! Doar prin %e$aptuire 0<u-Eei, Dedeti -ap! AAAJ((1 lumea -ontrariilor este depasita, trans$ormarile, rea-tiunile la a-tiuni si -i-lul 0reintoar-erea permanenta1 deDin inutile da-a se o#tine inrada-inarea in Jidul primordial, in Permanentul ?ao 0Ch@ang ?ao1 si eli#erarea din lumea temporala -a urmare a -onta-tului -u /ltima ealitate! 9M intune-a O#s-uritatea9 496 sau 9a adan-i Pro$un8imea9 416, 476 sunt doua modalitati de redare a propo8itiei 091 si inseamna; 9a ampli$i-a Didul mental9, a-easta este poarta tuturor minunilor si a tuturor esentelor 0energeti-e si in$ormationale1O, Calea0?ao1 de inrada-inare in spirit 0)hen1, in /ltima ealitate si Calea de -onta-tare a lui ?ao! )-opul0?ao1 este insasi -alea 0?ao1 de intrare in 9a-um si ai-i9, in modalitatea de $un-tionare hologra$i-a0poarta tuturor minunilor1, si -ondu-e la suspendarea ori-arei dualitati su#ie-t-o#ie-t si la a-tiunea nemiFlo-ita asupra realitatii0puterile diDine,in s:rt!;siddhis,in Fap! ; Fori:i1 Etiem#le in -uDantul sau introdu-tiD la tradu-erea lui "iou Hia >Eay 496 s-rie; 9Odata -u pu#li-area in 1252, la (mprimeria egala din Paris, de -atre )tanislas Iulien a tradu-erii -artii ?ao ?e Hing 0Cartea Caii si a Jirtutii1 416 asistam la prima etapa a demolarii $a#ulatiei eCistente pe marginea a-estui teCt, perpetuata de -atre -alugarii ie8uiti si in$rumusetata de -atre M#el emusat!9 (n realitate -ontinua ingroparea traditiilor spirituale-are nu pot $i intelese prin $iltrul -redintelor -are ne-au $ost ino-ulate0Dedeti -omentariul -ap!(((1! O(n .en prin-ipiul -osmi- este desemnat de -uplul i-*i, i0lit!; adeDar, prin-ipiu91 semni$i-a in a-est -a8 9adeDarul a#solut9, 9Da-uitatea9 0Fap!; :u, s:rt!; )hunyata1 si ?athata 0aproC!; 9asa -um este ea9, 9realitatea $ie-arui lu-ru asa -um este ea des-operita in (luminare91! *i este denumita mani$estarea, proie-tia spontana, a-tiunea li#era a lui 9 i9! M-est #inom -on-eptual din literatura .en aminteste de -uplul ?ao-?e din taoism ai -arui termeni au de$initii $oarte apropiate de i si *i!

Mai Fos Dom pre8enta -ateDa Dariante ale primului -apitol pentru a eDidentia doua dire-tii in Furul -arora graDitea8a toate -elelalte tradu-eri si interpretari; 1!)ensul traditional al unei /ltime ealitati stationare, imua#ile, 2!)ensul unei /ltime ealitati in -ontinua s-him#are! )tanislas Iulien tradu-e 416 a-est prim -apitol ast$el; 9Calea dreapta, -are poate $i urmata in Diata nu este Prin-ipiul etern, imua#il, al atiunii supreme! %umele -e poate $i numit, nu este %umele etern si imua#il! Desemnat prin numele de %on-ECistenta 0%emani$estare1, sau -onsiderat in starea sa de negare a tuturor atri#utelor inerente eCistentei materiale, a-est Prin-ipiu suprem 0?ao1 este -au8a e$i-ienta si primordiala a Cerului si a Pamantului, Desemnat su# numele de ECistenta 0Mani$estare1 sau -onsiderat in starea sa de eCistent -orporala, este Mama tuturor $apturilor! (ata de -e eterna %on-ECistenta are dorinta sa-si -ontemple natura sa imper-epti#ila simturilor, natura ei minunata si diDina, ina--esi#ila ratiunii umane! Din a-elasi motiD eterna ECistenta are dorinta sa-si -ontemple natura sa limitata, natura sa -orporala, $enomenala!

M-este doua naturi sau moduri de eCistenta ale Prin-ipiului suprem 0?ao1 au a-eeasi origine desi sunt numite di$erit,
impreuna le numim %edi$erentiatul si Pro$undul -a a8urul -erului, a-est indistin-t si pro$und -a al#astrul -erului, dus pana la ultima sa treapta este i8Dorul tuturor inteligentelor minunate, a -unoasterii ina--esi#ile, ratiunii umane!9 0416 -ap! (, p! &71! (ntalnim ai-i de$inirea lui ?ao in sensul traditional de /ltima ealitate, asa -um apare ea si in teCtele reDelate hinduse ori -hine8e! Citand o alta editie, Etiem#le 496 reda ast$el tradu-erea lui )tanislas Iulien; 9Calea 0?ao1 -e poate $i eCprimata prin -uDinte nu este Calea 0?ao1 eterna, %umele -are poate $i numit nu este %umele etern 0-onstant, imua#il19!

"! <ieger, )! I! in; 9"es Peres du )ysteme ?aoiste9 0)ienhsien, 191+1 456 su#s-rie la interpretarea traditionala; 9Prin-ipiul 0?ao1 -are poate $i enuntat, nu este -el -are a $ost din totdeauna! 3iinta -are poate $i numita, nu a-eea -are a $ost din toate timpurile 0inaintea timpului a eCistat o $iinta ineCprima#ila, indes-ripti#ila si -are nu poate $i numita1! Mtun-i -and era in-a nenumita, a -on-eput Cerul si Pamantul! Dupa a-eea, -and a deDenit de asemenea de nenumit, a dat nastere tuturor $apturilor! M-este doua a-te nu sunt de-at unul singur, su# doua denumiri di$erite! M-tul -reator uni- este misterul originii, misterul misterelor ori Poarta prin -are au iesit pe s-ena uniDersului toate minunile -are-1 umplu, -unoasterea pe -are omul o are asupra prin-ipiului uniDersal depinde de starea spiritului sau! Doar spiritul li#er de pasiuni 0atasare, aDersiune1 ii -unoaste esenta misterioasa! )piritul o#isnuit pasionat nu Da -unoaste de-at e$e-tele sale!9
O#serDam -a esenta este 9$ata lu-rurilor9, in timp -e e$e-tele,$ru-tele desemnea8a dosul, eCteriorul lu-rurilor, lumea $enomenala despre -are ne in$ormea8a simturile! )aDantii -ontemporani, au aFuns asta8i tot la a-easta du#la impartire a realitatii 0Dedeti; 9=no8a de la Prin-eton91! (n -omentariul sau, <ieger )! I! 0456, pag! 121 spune -a a-esta esenta pe -are o numeste neant al $ormei, mister sau prin-ipiu 0?ao1 -e eCista inaintea Cerului, poseda doua proprietati imanente; Bin 0-on-entrarea1 si Bang 0eCpansiunea1, -are au $ost eCteriori8ate la un moment dat su# di$erite $orme sensi#ile si prin doua entitati; Cerul 0Bang1 si Pamantul 0Bin1! Odata -u eCteriori8area sau mani$estarea, a in-eput -urgerea timpului, iar Prin-ipiul 0?ao1 poate $i desemnat de -uplul BinBang sau Pamant-Cer! *inomul Cer-Pamant este o eCpresie a #inomului Bang-Bin 0-at si a -uplului nemani$estaremani$estare1 -e a proie-tat toate lu-rurile eCistente! (nsa starea Bin, $eminina, de potentialitate, de -on-entrare, de imper-epti#ilitate si de repaus, este starea in -are s-a a$lat Prin-ipiul 0?ao1 inaintea timpului, este starea proprie a lui ?ao! )tarea Bang, mas-ulina, de eCpasiune si a-tiune, de mani$estare hologra$i-a 0omnipre8enta1 inlauntrul $iintelor sensi#ile, este starea sa de mani$estare in timp, $orma sa de eCteriori8are! M-este doua starii ale lui ?ao, au drept -orespondenta in Diata omului, repausul 0somnul1 si a-tiDitatea 0starea de Deghe pro$ana1, alt$el spus Didul si plinul!

Si$4olul Cin Can( si cele patru stari de constiinta

? Xn yin (;;( < la ori5ine reprezenta 'ersantul nordic, umbrit al unui munte= si un yang(<;( <la ori5ine reprezenta 'ersantul sudic, luminat al aceluiasi munte= iata "ao?<cap. ) al comentariului -artii @utatiilor(2 -hin5; E E!:Hi 9in5;pinyin: Hi Oin5( realizat de :si$tz^u(Ahih$2; shiyi; cule5erea de comentarii 2$chuan(

Bin-Bang desemneaza cuplul primordial (nascut din Xnu( alcatuit din polaritati contrare dinamice(nu e4ista decat in miscare, iar nu ca entitati in5hetate( dar complementare (ale aceleeasi realitati(, interconectate si interdependente (care se 5enereaza reciproc, una pe cealalta(. 7cest concept sta la temelia multor ramuri ale stiintei si 8iloso8iei chineze, si este un 8ir director in"-@(@edicina "raditionala -hineza( si este un principiu central in di8erite 8orme ale artelor martiale chinezesti, cum sunt 3a Gua -han5 (=>?, ba5uazhan5(, "ai>i_uan, si Ci5on5. 2n 5andirea chineza perechea yin$yan5((este numitorul comul al tuturor cuplurilor de contrarii$cum ar 8i: 8eminin$masculin, intunecat$luminos, noapte$zi, iarna $'ara, rece$cald, repaus$acti'itate, >os$sus, retra5ere$inaintarea . Hin si yan5 este simbolizat de di8erite 8orme ale "ai>itu. 2n 2 -hin5, yin este reprezentat delinia intrerupta ($$( si nuumerele pare iar yan5 de linia continua si numerele impare. 7ceste linii sunt ulterior combinate pt a alcatui

tri5rame(=> pa Gua;ba5ua(, care sunt int$o anumita proportie yan sau yin in 8unctie de numarul de linii intreupte ori continue(` are cea mai mare incarcatura yan5 din cele opt tri5rame, in timp ce a este ma4imul de yin si desemneaza pamantul(.

1!.ona al#a0Bang1 desemnea8a starea de Deghe 0a-tiDitatea, 8iua, mas-ulinul, orientarea -entri$uga, eCtraDertirea, tare, in-ordare1! 2!.ona neagra0Bin1 desemnea8a starea de somn pro$und 0repausul, noaptea, $emininul, orientarea -entripeta, introDertirea, moale, relaCare1! +!.ona al#a0Bang1 din miFlo-ul 8onei neagre0Bin1 sau a-tiDitatea din miFlo-ul repausului 0se mani$esta su# $orma ritmurilor -ere#rale de Deghe in miFlo-ul somnului1, starea de somn paradoCal0somnul -u Dise , in! l#!s:rt!;9taiFasa9;9-ea luminoasa91!

5!.ona neagra0Bin1 din miFlo-ul 8onei al#e0Bang1, 8ona de repaus in miFlo-ul a-tiDitatii0<ei-<u-<ei1, -and se mani$esta ritmuri -ere#rale de somn pro$und in miFlo-ul starii de Deghe, desemnea8a starea paradoCala de Deghe, starea de transa ori starea 9a patra90in l#! sans:rita 9turiya91! Cand $intea este in3adata de (anduri, cand e plina de i$a(ini-perceptii., cand sunte$ a(itati, pertur4ati de dorinte, e6pectatii-asteptari, dorinte, sperante. sau pasiuni ea este racordata la lu$ea din a9ara si nu este apta decat sa pri3easca catre lu$ea e9ectelor lui Tao si sa cunoasca doar o realitate secunda, re9lectata pe ecranul $ental al pesterii, o realitate lipsita de continuitate in care (u3ernea5a dualitatea, $ultiplicitatea, distinctia, separarea, i5olarea, ruperea de i53orul de cunoastere si de 3iata2 Cand spiritul uman, in-epe progresiD sa se opreas-a, sa se goleas-a, sa intre -onstient 0in stare de martor impartial, Dedeti; -onstienta in stare in-olora, Eu Eei,Dairagya, naish:armya1 in starea de repaus, de impa-are si de -alm, prin pra-ti-a ase8arii sau a punerii in repaus0gasiti legaturile -atre metoda de relaCare pilotata in siturile autorului1 el se apropie 8ilni- de -entrul -i-lonului, de poarta tuturor minunilor 0prin-ipiul masei -riti-e, degea#a sapam 1000 de $antani pana la ' metri adan-ime, da-a apa din pan8a $reati-a se a$la la ',' metri1 si Dede adeDarata $ata a realitatii! Misionarul ie8uit <ieger )!I! -onsidera -a sle$uind o -aramida 0mintea1, se poate $a-e din ea o oglinda per$e-ta in stare sa re$le-te mai #ine realitatea, neintelegand $aptul -a o oglinda per$e-ta plasata tot pe peretele pesterii, pe -are oamenii au $ost -onditionati sa-l priDeas-a, nu Da insemna de-at o prelungire a -aptiDitatii0ori-e oglinda nu $a-e de-at sa re$le-te -eea -e se a$la in $ata ei; um#rele proie-tate de adeDaratele o#ie-te1; 9Doar atun-i spiritul se Didea8a si este oprit, deDine, -a o oglinda -urata si pura, si este -apa#il sa oglindeas-a esenta indes-ripti#ila si -e nu poate $i numita a Prin-ipiului insusi 0?ao19 0456, pag! 191! Chiar da-a in $iinta ine$a#ila si -are nu poate $i numita, <ieger )! I! are presimtirea unui D-8eu trans-endent si etern al religiei, el identi$i-a dinami-a Bin-Bang a starilor si niDelelor de -onstiinta 0spe-i$i-a eCperientei meta$i8i-e1, -are este similara -u a-eea des-risa in Jeda si /panishade, -u aFutorul -elor trei =unas 0?amas, aFas si )attDa1! Depasirea sau trans-ederea starilor Bin sau Bang de -onstiinta se reali8ea8a in starea de uni$i-are sau e-hili#rare a a-estora 0)attDa1 des-risa de <ieger )!I! mai sus, in a-ord -u Boga-)utra, s-risa de PatanFali, ori -u teCtele #uddhismului .en! ?radu-erea lui Mrmel =uerne 0de $apt o res-riere dupa numeroasele Dersiuni eCistente1, si a-eea a lui Pierre )alet si a lui Pierre "eyris apartin sensului traditional de interpretare! Mst$el Mrmel =uerne 4?ao ?o Hing de "ao-tseu 0ed! Clu# 3ran-aise du "iDre, 19&+16 spune;9?ao -are se poate inData 0urma, per-epe, eCprima1, %u este imua#ilul ?ao! %umele -are se poate numi, %u este delo- un nume imua#il!9Pierre )alet 496 tradu-e; 9Calea 0?ao1 -are ar $i o -ale 0sau 9-are poate $i de$inita91 nu este Calea 0?ao1 eterna! %umele -are l-ar putea numi, nu este %umele etern!9 Pierre "eyris si >uang-Hia-?-heng aFung la urmatoarea tradu-ere; 9Calea -are poate $i enuntata nu este Calea din totdeauna! %umele -are o poate numi, nu este %umele pentru totdeauna9! 0%ota autorilor; 9?eCtul poate $i tradus; 9%umele -are poate s-o numeas-a9 sau 9%umele -are poate $i numit91! M-easta interpretare traditionala urmea8a modelul sau paradima -entrali8arii diDinului intr-un singur pun-t 0Dumne8eu1, -and in realitate El este omnipre8ent! /ltima ealitate este Da8uta -a stationara, in a$ara timpului si a trans$ormarilor0undeDa in Ceruri departe de om1, in -ontrast -u realitatea $enomenala, din -are $a- parte si -uDintele, des-rierile ori per-eptiile! Chiar da-a realitatea $enomenala se a$la in -ontinua -urgere se poate -onstata -a tehnologia -iDili8atiei a-tuale de pe ?erra a reali8at mani$estarea -ontinuitatii -uanti-e la niDel ma-ros-opi-0supra-ondu-tie, supra$luiditate1 prin s-aderea a-estei -urgeri0agitatii,de8ordini, temperaturi1 apeland la ra-ire, inghetare!(ntreaga strategie a Didarii are drept s-op s-aderea temperaturii mentale pana la pragul -riti- -are $a-e posi#ila eli#erarea simultana a o#serDatorului din lumea dualitatii, multipli-itatii!

(n -ea de-a doua Darianta de tradu-ere pe -are o datoram lui DuyDenda: I!I!"! 4116 si unora dintre su--esorii sai, ?ao insusi este in o -urgere, o trans$ormare, un lu-ru Daria#il si din a-easta -au8a o ast$el de Cale nu poate $i desemnata printr-un termen sau -uDant -onstant,inDaria#il!0Darianta M<DM inlo-uieste -hang -u $eng -are nu are semni$i-atia de inDaria#il, -onstant, -i de etern1 M-esta tradu-ere, -are repre8inta o a#atere importanta de la sensul reDelat si transmis in toate teCtele esentiale ale spiritualitatii umane, are oponenti si suporteri! (ata -um reda DuyDenda: I!I!"! 426, primele doua Dersuri din -apitolul ( din ?ao ?e Hing; 9Calea -u adeDarat Cale 0?ao1, este alt-eDa de-at o Cale -onstanta! ?ermenii -u adeDarat termeni, sunt alt-eDa de-at niste termeni -onstant!9 (n Pseudo "ao ?seu al lui Hermor 0din 19'71 o#serDam o tradu-ere -are a #ene$i-iat de sensul

surprins de -atre I!I!"!DuyDenda:; 9?ao, in )ine, nu este ni-iodata identi- -u El insusi! %i-i un termen -onstant 0-uDant1 nu ar putea sa-1 eCprime!9

I!I!"!DuyDenda: dis-uta in nota 426 sensul traditional; 9Calea -are poate $i urmata 0si -are poate $i eCprimata in -uDinte1 nu este Calea eterna! %umele -e poate $i numit, nu este %umele etern! (mportant este sa $a-em distin-tia intre o Cale si un %ume etern 0apartinand %umenalului1 si o Cale si un %ume in lumea $enomenala, -are sunt singurele despre -are putem Dor#i9! Prin ultima sa asertiune, I!I!"!DuyDenda: spune -a nu putem Dor#i despre o alta lume09-el -e stie nu Dor#este iar -el -e Dor#este nu stie91si identi$i-a Di8iunea lui "ao ?seu despre Cale 0?ao1, -u a-eea a lui Con$u-ius si a lui >era-lit despre lumea $enomenala; 9in -are totul se a$la intr-o perpetua -urgere9 09panta rei91! Der: *odde 0in; Iournal o$ the Mmeri-an Oriental )o-iety1 -onsidera a-easta tradu-ere -a $iind eronata si datorata eCtensiei semanti-e a lui 9H@o9 0-are inseamna; 9-apa#il de, autori8at la91 pe -are DuyDenda: il tradu-e; 9este alt-eDa de-at9! (n plus, pentru DuyDenda: ?ao este Calea si CuDantul 0termenul, in -hin!; Ming1 asemanator a$irmatiei #i#li-e -are a$irma -a 9la in-eput a $ost CuDantul9! M-easta suprapunere intre Cale 0?ao1 si CuDant 0Ming1 nu are lo- in restul -apitolelor din ?ao ?e Hing!9 %2?222 ESTE TAO CO STA T O"I >A"IA#ILB ?ao este o realitate hologra$i-a situata -a un ais#erg s-u$undat in o-ean, in 8ona mani$estata0deasupra1 si nemani$estata0in imersie1 simultan! (ntr-o realitate hologra$i-a situata din-olo ai-i si a-olo este a#surd sa Dor#im despre deplasare din pun-tul M in pun-tul * din uniDers, $iind-a $ires- ar $i a--esul la teleportare, 0a unor realitati delo-ali8ate, -are se a$la peste tot1! ?ao este o realitate hologra$i-a din-olo de interior si eCterior, dar singurul pun-t in -are ne intalnim -u a-easta realitate este doar 9ai-i si a-um9! Curgerea realitatii mani$estate eCista si ea este o deplasare, o deriDa, un shi$t 0holomoDent in time and spa-e1O -are nu mis-a -u nimi- si nu alterea8a inDarianta matri-ii hologra$i-e0raman in $un-tiune a-eleasi legi in $ie-are pun-t al uniDersului1 Cele doua dire-tii de interpretare ale -on-eptului de ?ao nu repre8inta de-at aspe-te partiale asupra unei singure si uni-e realitati stationare, inDariante, indes-ripti#ile, $iind-a lim#aFul ne line pri8onieri in lumea dualitatii 0-ontrariilor1! (n perspe-tiDa traditionala, sistemul de re$erinta este plasat in /ltima ealitate de -atre -el -are a aDut eCperienta dire-ta a a-esteia! (n a-est sistem de re$erinta, lumea $enomenala -urge, se trans$orma si odata -u ea -uDintele, de$initiile si per-eptiile! M-easta ealitate suport este mereu a-eeasi, -a o planeta s$eri-a -are o$era spe-tatorului a$lat in mis-are de rotatie pe o or#ita, mereu noi perspe-tiDe0deDelopare1, noi peisaFe, -are insa se repeta -i-li-, -a toate pro-esele ori -liseele din lumea $enomenala0peste tot eCista; -i-luri perioadeK1! /ltima ealitate este similara Codului geneti- al uniDersului si al omului -are in-ear-a sa-si apere inDarianta in miFlo-ul $lu-tuatiilor prin diDerse metode de e-ranare! (n a-elasi $el programul dintr-un -omputer ramane a-elasi, in -iuda mani$estarilor sau a$isarilor sale eCterioare! (n tradu-erea lui I!I!"!DuyDenda: se $a-e eroarea, $ireas-a pentru omul -ontemporan, de a plasa sistemul de re$erinta in eCterior, in lumea $enomenala sau in niDelul eCistential, -are este un satelit, printre altii, al lumii stationare ori ortoeCistentiale, situata in a$ara timpului! Desigur, a-um, /ltima ealitate pare -a rasare si apune, -a se modi$i-a sau se roteste in Furul nostru!

(n a-easta situatie, ni-i un termen -onstant nu o poate des-rie, $iind-a peisaFul per-eput se s-him#a! (n am#ele situatii termenul -onstant nu o poate des-rie; in prima pentru -a ni-i un termen nu este -u adeDarat -onstant 0lim#ile se trans$orma1, iar in al doilea -a8; ?ao ne apare mereu altul in $un-tie de portiunea din Codul geneti- -onstant al uniDersului -are este mani$estata ori proie-tata hologra$i-! M$irmatia lui DuyDenda:, -on$orm -areia; 9singurele despre -are putem Dor#i sunt Calea 0?ao1 si %umele in lumea $enomenala9 Dine in -ontradi-tie -u strategia misti-a si -u -ea stiinti$i-a! (n eDolulia stiinti$i-a -onstatam tran8itia de la sistemul de re$erinta geo-entri- 0primul niDel $enomenal, -are ne este la indemana1, la sistemul de re$erinta helio-entri-, -are des-rie mult mai #ine si mai -omplet mis-arile

planetelor, desi -eea -e a$e-tea8a in -el mai insemnat mod, sistemul solar este mis-area -i-li-a in Furul -entrului gala-ti-! )imilar, toate -urentele misti-e orientale urmares- eCperimental intrarea in stari si niDele de -onstiinta in repaus a#solut, detasate de lumea $enomenala si de pertur#atiile din a-easta, dar inrada-inate in sistemul de re$erinta a#solut al uniDersului! (n -on-lu8ie, a$irmatia lui DuyDenda: si interpretarea data de a-esta lui ?ao, nu Dine numai in -ontradi-tie -u eDolutia stiintei, -are a a#andonat sistemele de re$erinta lo-ale, relatiDe, ilu8orii, in $aDoarea unora a$late tot mai aproape de repausul a#solut, -i si -u intreaga dinami-a a starilor si niDelelor de -onstiinta din toate traditiile misti-e, -are -auta si reuses- -on-ret inrada-inarea in /ltima ealitate, in realitatea atemporala si imua#ila!
In practica taoista, ca si in aceea din /en ori din Co(a, se ur$areste eli4erarea din lu$ea relati3a si ancorarea concreta in punctul 9i6 al uni3ersului, o strate(ie si$ilara cu cea a lui Ar'i$ede care cauta puntul 9i6 din lu$ea 9eno$enala si care i<ar 9i per$is Hsa $iste cu a+utorul par('iilor intre( uni3ersulH2

Cu $ie-are nou pas -atre eli#erare al stiintei si tehnologiei unei -iDili8atii, a-easta des-opera noi pun-te $iCe pt! -a in $inal sa se tre8eas-a si sa des-opere -a pun-tul $iC al uniDersului se a$la dintotdeauna distri#uit hologra$i- in $ie-are $iinta, in sine insusi ! Des-operirea si an-orarea in a-easta realitate inDarianta inseamna $iCarea in realitatea suport0temelia1 -are este sursa tuturor $apturilor si a lu-rurilor si permite a--esul la puterile supranaturale #ine-unos-ute in toate traditiile misti-e si des-rise pe larg in Ji#huti Pada 0-artea a (((-a din Boga )utra a lui PatanFali1!
Pute$ sustine 9aptul ca Tao este per$anent, stationar si i$ua4il -C'an(. 9olosindu<ne toc$ai de pasa+ul din te6tul -cap2 :I>. lui C'uan( T5u, continuatorul lui Lao Tseu, desi Paul !e$ie3ille, interpretandu<% eronat il aduce in spri+inul interpretarii lui !u)3endaAI2 I Propulsia hologra$i-a, holomis-area sau mis-area sin-rona in $ie-are din partile -omponente ale unui sistem este un -on-ept -heie la Mirahorian0-aderea unui -orp in -ampul graDitational este o mis-are hologra$i-a1 !4Dedeti -artea; HComentariu la Misterul /MMOH de Dan Mirahorian 6 M-est -on-ept apare si la DaDid *ohm; 9(t #rings together the holisti- prin-iple o$ ]undiDided EholenessV Eith the idea that eDerything is in a state o$ pro-ess or #e-oming 0or Ehat he -alls the ]uniDersal $luCV1! 3or *ohm, Eholeness is not a stationeness, #ut a dynami- Eholeness-in-motion in Ehi-h eDerything moDes together in an inter-onne-ted pro-ess! ?he -on-ept is presented most $ully in 9<holeness and the (mpli-ate Order9, pu#lished in 19209

%2?282 TAO SI >I!UL I FILO/OFIA CDI E/A Msa -um Dom o#serDa in paragra$ul urmatorO, (mua#ilul 0Ch@ang1 se a$la in dire-ta legatura -u Jidul! Do-trina #uddhista 0Mahayana1, -are ulterior prin $u8iunea -u taoismul a aFuns la .en0c'an in l#! -hine8a1, pre-um si taoismul si Boga, urmares- tre8irea la MdeDarata ealitate, a -arei -ara-teristi-a primordiala este Ja-uitatea 0)hunyata in #uddhism, <u in taoism, Mu in .en1! ?oate a-este -ai pot $i numite; 9do-trine ale Jidului9! (deea Jidului a eCistat intotdeauna in China, $igurand in lu-rarea initiala a gindirii -hine8e, si anume 9Cartea Mutatiilor9 0Bi-Hing1! M-easta lu-rare este primordiala

deoare-e toate s-olile de gindire, -are au aparut in epo-a egatelor Com#atante 0se-! J-((( i!e!n!1 au $ost in$luentate si s-au situat in $un-tie de ea!

Ideo(ra$a c'ine5a S'ouII si$4oli5ata prin trei se$ne orna$entale

OCititorul poate gasi Dariantele de tradu-ere si interpretare ale -ap! A(J din Chuang ?8u, -are spriFina interpretarea autorilor pre8entei tradu-eri in Dol! (( 0-itatele din a-este -apitole sunt redate in Dol! ((1 OO )hou 0lit!;9Diata lunga, longeDitate91 desemnea8a etapa -e pre-ede imortalitatea 0Ch@ang-)heng pu-ssu1! )e atri#uie ideogramei -hine8e -e semni$i-a )hou Dirtuti aproape magi-e! Do-trina taoista a$irma -a poate $i prelungita durata de Diata indiDiduala prin di$ente pra-ti-i, in spe-ial utili8ind; eCer-itii de gimnasti-a si respiratorii, meditatia, priDarea de anumite alimente, tehni-ile seCuale, et-!! Doar in taoism lo-ul -entral a-ordat este a-ordat Jidului ! Esenta a-estui sistem a $ost $ormulata de -ei doi intemeietori ai a-estei s-oli; "ao ?seu si Chuang ?8u 0se-! (J i!e!n!1! /lterior >uai-%an-?8u 0se-! (( i!e!n!1 a -ontri#uit la de8Doltarea gandirii taoiste! epre8entantii -urentului neotaoist 0<ang *i, Biang Ain, =uo Aiang, "ie .i1 au a-tuali8at -on-eptele taoiste si au pus a--entul pe notiunea Jidului! %otiunea Jidului nu apartine eC-lusiD taoistilor! (ntalnim integrarea a-estei notiuni si in alte sisteme $ilo8o$i-e! Aun .i si =uan .i, -ontemporani -u Chuang ?8u, -are interpretea8a Jidul de pe po8itia -on$u-ianismului si legismului! (n -artea lui Mar-el =ranet; 9"a Pensee Chinoise9 41+6 -itim; 9Aun .i -onsidera -a pentru a inlatura ori-e posi#ilitate de greseala, inima omului tre#uie pastrata goala 0Dida1 si in pa-e! Ceea -e intelege el prin Did al inimii, nu este un Did eCtati-, -i o stare de nepartinire 0egalitate mentala,Eu Eei19 041+6 pag! 5&51!

/lterior Jidul a deDenit o tema maFora, odata -u aparitia #uddhismului Ch@an 0.en1 su# dinastia ?ang 0se-! J((-(A e!n!1, -e a $ost reluata si de neo-on$u-ianisti 0in -on-eptia lor -osmologi-a1 in timpul dinastiei )ong 0se-! A-A((( e!n!1!

(n -ele -e urmea8a Dom a#orda realitatea Jidului din trei unghiuri de Dedere; 1! modul in -are este -on-eput Jidul, 2! impli-atiile Jidului in Diata omului, +! raportul pe -are il intretine Jidul -u dualitatea Bin-Bang 0raportul Jid-Plin si -uplul Bin-Bang1O %28282%2 CO CEPTUL >I!ULUI

Msa -um am remar-at in paragra$ul re$eritor la -onsiderarea -on-eptului ?ao 0drept inDaria#il ori Daria#il1 eCista o anumita -on$u8ie in statutul lui ?ao in $un-tie de sistemul de re$erinta ales! 3ran-ois Cheng in lu-rarea sa, 4276 re$eritoare la relatia intre Jid si Plin in arta, sesisea8a a-elasi lu-ru despre Jid in $un-tie de domeniul de -are apartine a-esta; -el %umenal si -el $enomenal! Cuplul numen-$enomen este pre$erat -uplului antagoni- trans-endent-imanent, deoare-e primul este mai apropiat gandirii -hine8e! Prin numen sau numenal 0din l#! gr!; 9%oomenon9, lit!; 9lu-ru -are ramane ina--esi#il pt! ratiune91 se intelege -eea -e tine de Creatia originara, -eea -e este in-a nedi$erentiat si Dirtual sau -eea -e ratiunea nu poate atinge! Hant este -el -are a opus in; 9Criti-a ratiunii pure9, numenalul 0lu-rul 9in sine9, -are eCista independent de ori-e relatie -u spiritul nostru, printre -are $igurea8a notiunile de; 9spirit pur9, 9realitate a#soluta9, 9D-8eu91 lumii $enomenelor! Prin $enomen sunt desemnate aspe-tele -on-rete ale uniDersului -reat ! %umai $enomenele pot $i o#ie-te ale -unoasterii, numenele 0sau noumenele1 ramanand arti-ole de -redinta 0ale 9postulatelor ratiunii pra-ti-e91! O#isnuit utili8am adFe-tiDul numenal 0sau noumenal1 pentru a Dor#i despre -ara-terul unei realitati, -are se opune $enomenalului si depaseste in$init mintea nostra! %iDelul numenal si -el $enomenal nu sunt separate sau in simpla opo8itie0de tipul noneCistenta-eCistenta, gresit inteleasa1, -i legate organi-! Jidul pe -are il releDa teCtele lui "ao ?seu, Chuang ?8u si >uai-%an-?8u este in a-elasi timp starea suprema a o#arsiei si piDotul lumii $enomenale 0elementul -entral, miFlo-ul, aCul1!4D!-omentariul -ap (J6 Du#la natura a lui ?ao si a Jidului nu -onstituie o am#iguitate din pun-t de Dedere taoist, -i -au8a e$i-a-itatii si $un-tionalitatii sale 0pasiD si a-tiD simultan1! Pentru a -lari$i-a du#la natura a Jidului taoist Dom pre8enta pe rand $ie-are -on-eptie! %2?28222 >%!UL TI A ! !E UME AL Citindu-1 pe 3! Cheng 4276; 9Jidul -onstituie #a8a ontologiei taoiste! (nsu#stantialul, %imi-ul, =olul, au $ost inaintea Cerului si a Pamantului!9 Doi termeni sunt $olositi pentru a desemna Jidul; <u si Au! Au 0in <ade-=iles, >su1 desemnea8a 9neantul9, -are a pre-edat nasterea 9esentei si Dietii9 0in <ade-=iles; >sing-Ming, in pinyin; Aing ming1 si aparitia omului! (n momentul nasterii omului, a-easta $orta uni-a se diDi8ea8a in doua -omponente; >sing si Ming! eintoar-erea la %eantul originar, adi-a reuniunea dintre >sing si Ming -onstituie s-opul 9Ml-himiei interne9 0%ei-?an1! Mdeptul se straduieste sa-si puri$i-e spiritul pentru a putea reDeni la Jid 09"ien shen $u hsu91! (n lim#aFul sim#oli- al al-himistilor, a-easta operatie se eCprima prin reuniunea lui H@an si a lui "i 0sau a inimii si a rini-hilor1!4Dedeti -omentariul -ap!(((6 De-i Jidul pre-ede si su--ede, atat nasterea uniDersului $enomenal, -at si pe a-eea a omului! Cei doi termeni <u si Au, sunt adesea -on$undati! Pentru a-i de$ini, 3ran-ois Cheng 4276 ii raportea8a la -ontrariul lor! Mst$el, 9<u9 il are drept -orolar pe 9Bu9 0in pinyin; Bou, lit!; 9Ja8utul, MDutul91 si este tradus prin (nsu#stantialul, %eDa8utul, %imi-ul , in timp -e 9Au9 -u -orolarul sau 9)hi9 0lit!; 9Plin91 se tradu-e prin =ol si Jid! "ao ?seu si Chuang ?8u utili8ea8a termenul <u 0%eDa8utul1 pentru a indi-a Originea uniDersului, in timp -e termenul Au este $olosit atun-i -and tre#uie -ara-teri8ata starea originara spre -are tinde ori-e $iinta! ?ermenul Au a deDenit termenul $undamental pentru desemnarea Jidului, datorita $ilo8o$ului .hang Cai din epo-a )ong, -are a -onsa-rat eCpresia; 9?ai Au9 0lit!; 9Jidul suprem91! Mir-ea Eliade in 9(storia -redintelor si a ideilor religioase9 04226, pag! +01 a$irma -a ?ao despre -are "ao ?seu Dor#este nu este 9)upremul ?ao9, di$erentiind un ?ao se-und de -el suprem! Jidul apartinind de numenal, este eCempli$i-at de -atre "ao ?seu in -ap!; A", AJ(, AAJ, A(J, de -atre Chuang ?8u in -ap!; 9Cer-Pamant9, 9Postul (nimii9, 9Calatoria inteligentei in %ord9 si de -atre >uai-%an-?8u in -ap!; 9"egile Cerului9O O Dedeti in -omentariile si in Dol! ((

"Diagrama Necon'itionatului" a"artinin' eru'itului taoist &hEen TEuan ,F3G-FHF e#n#. @Ietrans!ormarea constiintei s"irituale si reintoarcerea la Necon'itionat: KEan este unit cu Li: Ieunirea celor cinci res"iratii la iz0or: Trans!ormarea esentei in su!lu si trans!ormarea su!lului in constiinta s"irituala ,Shen.: 7oarta Femininului o scurA@0e'eti in 0olumul ?A

%2?28282 >I!UL TI I ! !E LUMEA FE OME ALA (n a$ara primordialitatii Jidului, ontologia taoista -onsidera -a rolul sau este important si in s$era lumii $enomenale! ?ao isi are originea in Jid, dar a-elasi ?ao insu$leteste toate $apturile, tot prin intermediul Jidului din -are se naste )u$lul primordial si -elelalte su$luri Ditale! Jidul este -onsiderat, atat treapta suprema spre -are tinde omul -e Di8ea8a -onta-tarea eCperimentala a /ltimei ealitati, -at si mie8ul, aproape material, a$lat inlauntrul tuturor lu-rurilor si al $iintei umane! =olul din -entrul rotii0-ap!A(1 , apare -entrul gol al -i-lonului,al maduDei spinarii si al -reierului,adi-a niste mani$estarii ma-ros-opi-a ale golului din miFlo-ul MD% si din $ie-are nu-leu atomi-!0Dedeti ; Comentariu la Misterul /mmo1! )urselele alternatiDe de energie permit eCtragerea energiei din Did, -are este plin pana in #u8a, sunt #lo-ate $iind-a ar pune pe #utu-i a-tuala ierarhie politi-a si e-onomi-a de pe ?erra intemeiata pe utili8area -om#usti#ilor $osili0petrol,-ar#une,ga8e1! Jidul este -el -e permite tuturor lu-rurilor sa-si atinga plenitudinea! "ao ?seu 0in -ap!; A"J, (J, J(, AAJ(((, "AAJ(((, J, A(1 si Chuang ?8u 0in -ap!; 9Cer si Pamint9, 9Dis-urs -u priDire la sa#ie9, 9Prin-ipii de igiena91 se re$era la Jidul tinind de $enomenalitate! 0-itate pe -are le redam in Dol! ((1 %28282?2 >I!UL I >IATA OMULUI (n gindirea -hine8a, omul are un lo- priDilegiat! Omul, Cerul si Pamintul repre8inta -ele trei DesaDarsiri ale uniDersului 0in -ap! AAJ din ?ao ?e Hing1 Omul, plasat intre Cer si Pamant reuneste -alitatile a-estora, si este interse-tia Cerului si Pamantului! Doar Omul poate sa le armoni8e8e, in Dederea propriei sale desaDirsiri, poate sa le $a-a sa $u8ione8e in unitatea si puterea primordiala! Con$orm $ilo8o$iei taoiste, -omuni-area dintre om si uniDers este garantata si de $aptul -a el nu este numai o $iinta materiala 0din -arne si sange1, teluri-a, -i si una -ereas-a al-atuita din su$lu si spirit, mai mult, omul poseda inrada-inarea automata in Jid si in /ltima ealitate, -a toate $apturile Dii! (n 9Cartea ritualurilor9 0"i-Chi1 se spune; 9(n al-atuirea omului intra taria Cerului im#inata -u -ea a Pamantului, datorita intalnirii dintre Bin si Bang, unirii spiritelor in$erioare -u spiritele superioare, si a su$lurilor su#tile ale -elor 9Cin-i elemente9! >uai-%an-?8u spune; 9)$intii isi $a- din Cer, ?atal, din Pamint, Mama, din Bin si din Bang $unia de as-ensiune si din -ele Cin-i anotimpuri 0elemente1 $irul -ondu-ator 0-ele patru anotimpuri de la noi plus interse8onul sau perioadele de tran8itie dintre ele19! Chuang-?8u 0in -apitolul; 9"u-rurile eCterioare91, spune; 9?rupul omului -uprinde un du#lu Jid, inima omului are perspe-tiDa ei asupra Cerului9! Chuang-?8u 0in -ap!; 9M-si -a8ni mintea91, spune; ; 9Prin Jid si liniste insusita, omul s$ant redo#andeste Jirtutea Cerului9, iar in -ap!; 9Cer si Pamint9; 9)u$letul si trupul isi au legile lor! E -eea -e numim natura inas-uta! Cine isi desaDarseste natura neintrerupt, se intoar-e la taria primordiala! Cel -e redo#andeste Dirtutea -ea dintii deDine una -u O#arsia lu-rurilor, prin ea -u Jidul9! Ca si Jidul, Omul se a$la la miFlo- intre Cer si Pamant, in lo-ul unde imaginile si $ormele isi au i8Dorul! (nrada-inindu-se eCperimental in Jid, inima si spiritul omului deDin oglinda pentru )ine si lume! (n a-est sens, Chuang- ?8u 0-ap!; 9Calea Cerului91, a$irma; 9%e-uprins este spiritul Omului s$antW Oglinda tuturor $iintelor si uniDersului! Jidul, -almul, detasarea, gustul a -eea -e nu are gust 0Dedeti "ao ?seu, -ap! A(J1, ta-erea, ne$aptuirea sunt -umpana uniDersala, 9aCul rotii lumii9 0Dedeti "ao ?seu, -ap! A(((!1, desaDarsirea Caii si a Jirtutii ei! OCitate din a-este -apitole sunt redate in Dol! ((!

De a-eea -el -e guDernea8a -ore-t si s$antul sunt in repaus mereu! epausul du-e la Jid! Jidul inseamna Plinatate si Plinatatea du-e la reintregire! Jidul da su$letului des-hidere, disponi#ilitate si ast$el ori-e a-tiune isi implineste rostul 0si

este eCe-utata la momentul oportun19! M-elasi autor in -ap! 9"umea oamenilor9, spune; 9)a nu as-ulti -u ure-hea, as-ulta -u spiritul, nu as-ulta -u spiritul, as-ulta -u su$lul inimii! /re-hea poate doar sa auda si spiritul e marginit in puterea lui de a Dedea!!! ?ao se implanta in Jid!!! Din Jidul spiritului i8Doraste lumina, si omul isi a$la mantuirea!!! Cine nu si<a a9lat $antuirea, se poate spune ca<i Pri4ea( -ratacitor., c'iar daca e ase5at2 Cine-si pres-him#a au8ul si Da8ul in 9Dederea9 din adan-, nu se ia dupa stiut 0-unoastere miFlo-ita,eCperienta,memorie1 si inteligenta 0minte, ratiune, pro-esare mentala1 si spiritele si duhurile sunt toate su# -ontrolul lui! ?oate la un lo- nu sunt de-at taina Pre$a-erii 0metamor$o8ei, (luminarii19! Metoda de meditatie taoista -e -orespunde unui stadiu inalt de re-ulegere este numita Tso<;an( 0.uo Eang, lit!; 9a 9i ase5at si a uita91! Cel -e meditea8a nu re-urge la nimi- pentru a $iCa meditatia, el isi lasa spiritul sa rata-eas-a li#er, $ara sa interDina! El pra-ti-a a#senta ori-arei a-tiuni 0<u-Eei1, iar deriDa gandurilor, reDine progresiD la mat-a, reali8indu-se unitatea -u ?ao! El a#andonea8a in urma sa ori-e $orma si ori-e limitare, se eli#erea8a de ori-e atasare 0dorinte, aspiratii, asteptarii1! Metoda ?so-<ang este des-risa in -apitolul J(( din -artea a &-a din Chuang ?8u; 9(ntr-o alta 8i, Ben >ui, 1-a intalnit pe Con$u-ius si i-a 8is;9 ma ase8 si uit tot9! Con$u-ius a intre#at; 9Ce intelegi prin te ase8i si uiti totK Ben >ui a raspuns; 9Ma lepad de corpul $eu, ster( -supri$. si$turile, parasesc orice 9or$a -concentrare 9ara suport., supri$ orice inteli(enta -in3esti(ate $entala, rationala. si $a unesc cu cel care i$4ratisea5a tot, iata ce intele( prin: H$a ase5 si uit totH2 Con9ucius a conclu5ionat: HUniunea cu In9initul e6clude orice particularitate, iar e3olutia neincetata e6clude orice 9i6itate2 Cu ade3arat esti un intelept2 !e acu$ inainte te 3oi ur$a9! 04176, pag! 7'1 Mtat timp -at omul nu-si des-opera )inele, el ramane un 9pri#eag9 -hiar da-a aparent sta pe lo-! %umai -and inima omului si spiritul sau deDin golite de agitatie0Dide1, ele oglindes- MdeDarata ealitate 0)inele1, iar Diata se poate des$asura -u adeDarat in toata plinatatea ei! aportul dintre durata Dietii omului si spatiul si timpul lo-al este miFlo-it tot de Jid, -are operea8a un s-him# -alitatiD -onstant inauntrul -uplului )patiu-?imp! "ao ?seu, se re$era la impli-atiile Jidului in Diata omului in -ap!; ((, AAA, AAA(((, A"J(, AJ, AA(( si A(! Dupa -um o#serDam, strategia prelungirii Dietii impli-a inrada-inarea in ?ao, Didarea, oprirea, stingerea, ase8area, lo-ali8area 0in 9ai-i si a-um91, iar nu parasirea lo-ului, rata-irea, epui8area! ?impul si spatiul liniar, prin intermediul Jidului, sunt -ur#ate, 9Jidul, introdu-e mis-area -ir-ulara, -are leaga din nou su#ie-tul de )patiul Originar9 4276, -are-1 $inantea8a -u energie si in$ormatie, prelungindu-i inde$init Diata! Conse-inta pra-ti-a Jidului in Diata omului, ramane %e$aptuirea 0<u-Eei1, des-risa pe larg in nota 7 si in -omentariile a$erente -apitolelorO!

otele ce insotesc co$entariile si e6pun 9a5ele practicii concrete taoiste2 HConceptul de Cin<Can( si raporturile sale cu >idulH si Hconceptul de C'Mi -in pin)in : Ui* lit2: Hsu9lu, aer, eter, ener(ie,222. 9ac o4iectul para(ra9elor 22%28 si 22%282% din 3ol2 II2

5glinzile magice chinezesti + 5 curiozitate antica care continua sa !ie un mister

!5linda pe care o 'edeti in ima5ine este unul dintre cele mai stranii obiecte din lume,si a 8ost descrisa de Ooseph Needham in "Acience and -i'ilization in -hina" si studiata de cele mai stralucite minti din !ccident (7lbert Einstein, @a4 3lancG, 1a'id 6ohm, Neils 6ohr, Air #illiam 6ra55, Ooseph Needham(, si dupa cum 'eti 'edea 8ara succes . http:QQSSS.iop.or5QEOQabstractQ*,D.$*+*/QM/Q,Q*,M

3e spatele o5linzii se a8la un desen in relie8, iar 8ata discului bronz de / centimetri in diametru, este per8ect sle8uita si putin con'e4a si re8lecta lumina, ca orice alta o5linda. Nimic nu pare neobisnuit la acest lucru. 1ar daca trimitem lumina soarelui spre o5linda 'om 'edea ca pe perete nu apare o pata de lumina obisnuita, ci o ima5ine a unui lotus cu opt petale, in care se a8la cele opt tri5rame 3aGua (ba5ua(. !5linda a 8ost realizata in -hina antica printr$un proces 'echi, care ne duce inapoi la dinastia :an sec 2 i.e.n. -hinezi numesc aceast obiect ? o5linda prin care trece lumina? 8iindca ei credeau ca lumina treace prin metal, ca sa apara pe perete ima5inea de pe spateb !5linzi metalice de acest 5en, dar 8abricate in Oaponia(makyoh( au aparut in !ccident in ,+.M. 7 trebuit sa treaca un intre5 secol, pana cand Air #illiam 6ra55, un cercetator in domeniul cristalo5ra8iei, sa publice o e4plicatie stiinti8ica in ? "he Xni'erse o8 Li5ht(Xni'ersul Luminii(? in ,;.., si acceptata de Ooseph Needham, autorul seriei de 'olume dedicate Atiintei si -i'ilizatiei din -hina <Acience and -i'ilization in -hina= (,;FM(, de Nobert 9. %. "emple in cartea sa ?-hina: Land o8 1isco'ery ? (,;+F( si mai recent de 1ereG ASinson, un 8izician de la Xni'ersitatea din NeS @e4ico, care a scris un articol in @ay ,,;;M, in re'ista ?"he 3hysics "eacher?. Dar "ro lema este ca 'oar unele oglinzi au aceeasi imagine "e s"ate ,in timp ce aceea prezentata in ima5inea de mai sus, are pe spate un cerc cu simbolurile zodiacului -hinezesc, iar nu lotusul cu paGua. 1esenul de pe spate nu are nimic cu ima5inea proiectata pe perete. Non Ed5e de la departamentul de 8izica si astronomie al Xni'ersity o8 Aouth -arolina a e4aminat o ast8el de o5linda si a descoperit ca e4plicatiile acceptate azi sunt? complet eronate ?. El si studentul sau, "om 6roucGson, au trimis o raza de laser catre supra8ata metalica si au descoperit ca 8ata este acoperita cu o :!L!%N7@7 alcatuita din niste canale e4trem de 8ine, 8iecare cu o panta de doar *., 5rade 8ata de restul supra8etei, asa ca raman in'izibile ochiului. iecare linie din ima5inea re8lectata este intunecata, in sandSich intre doua linii luminoase, asa cum ne puteam astepta de la niste muchii. -on'e4itatea usoara a discului e importanta, 8iindca mareste ima5inea re8lectata si 8ace 'izibile chiar niste neuni8ormitati minore. 2nclin sa cred ca 8ie aceste o5linzi sunt realizate intr$un cu totul alt mod ,8ie ca ci'ilizatia din !ccident a 8ost prostita in mod deliberat, de la 6ra55 incoace, printr$o metoda 8olosita de specialistii chinezi in prelucrarea bronzului Ecare au 8acut initial dosul identic cu ima5inea re8ectata,doar ca sa ne conduca la concluzia 8alsa ca una o cauzeaza pe cealalta. 3lancG$@ass 6lacG :ole usin5 a pion laser; -old usion phenomena could be related to 6ose$Einstein$-ondensates. ... rom @a5ic (6aen ,;;)(, and in his booG Sith coauthor Ooel 1a'is, @irror @atter (#iley ,;++( http:QQccbs.ntu.edu.tSQ XLL"EJ"QON$71@Qscot.htm

22 TE:TUL P"I CIPAL AL T"A!UCE"II Tao Te 7in( F!ao !e ,in(G Lao Tseu FLao /iG V Cartea Caii si >irtutii W

H Calea care poate 9i ur$ata-in pasi succesi3i in plan 9i5ic, 3er4al , $ental . nu este eterna si i$ua4ila CaleH HLa 3oie Jui peut etre sui3ie-dans les actions successi3es de la 3ie. nMest pas une Lternelle et i$$ua4le >oie H2 HT'e ;a) t'at can 4e 9ollo@ed-trodden* @alAed in successi3e steps, @'et'er $ental, 3er4al or p')sical. is not t'e eternal and constant ;a)H -Le((e, Paut'ier.

Pri$ul capitol din Tao Te 7in(, asa cu$ este el redat de catre Paut'ier, ,ean<Pierre =uillau$e in Paris, !idot, %&8%, %181 F8G in li$4a latina: H>ia FJuaeG potest 9reJuentari non aeterna<et<i$$uta4ilis rationalis >ia* o$en Juod potest no$inari, non aeternu$<et i$$uta4ile o$en2 on<Entis no$en: coeli, terrae Principiu$ Entis no$en: o$niu$ reru$ $ater ItaJue, Aeternu$ on<Ens 3ult conte$plare e+us essentia$ $ira4ile$* Aeternu$ Ens 3ult conte$plare e+us li$ites Daec duo, Juae si$ul e(rendiuntur, atta$en di3erse no$inatur* Con+unctiu$ dicuntur ea pro9undu$Fseu reconditissi$u$G Pro9undu$ illud, ad'uc pro9undu$ O$niu$ essentiaru$<$ira4iliu$ portaH2

>E!ETI PA"TEA A !OUA-CAP 81<1%. SI PA"TEA A T"EIA-COME TA"II.