Sunteți pe pagina 1din 3

NATIUNI, RASE, POPOARE, ETNII A intelege cine esti..., nu te mai aseaza mai presus de cineva sau ceva.

Si, din aceata perspectiva, incepi sa cauti solutii. oc!etam de mii de ani cu idea ca am "i natiuni alese. #acii, rom$nii, c!inezii, mongolii, romanii, turcii, ungurii, evreii, egiptenii. Spaniolii, portug!ezii, olandezii, "rancezii. Rusii, %ulgarii, indienii, ara%ii, persii Americanii. Si cu lim%ile a"erente lor, pe care, pentru a nu ma repteta, nu le voi mai enumera. Si lista poate continua& al%i, negri, gal%eni, rosii. u oc!i negri, verzi, al%astri, caprui. u parul negru, saten, roscat sau %lond. 'emei sau %ar%ati Ei %ine, toate acestea constituie un amalgam ce populeaza Pamantul acum. Un amalgam ce a reusit sa treaca peste culorile pielii, parului sau ale oc!ilor. Rezultand metisii. are sunt acceptati peste tot in lume. Un amalgam ce permite ca partenerii dintr(un cuplu sa provina din etnii, rase, popoare di"erite. Iar progeniturile acestora sa "ie acceptate ca si normalitate. Si care imprumuta lim%a si se integreaza in cultura zonei in care locuiesc, uneori neuitandu(si propria cultura sau lim%a. Acum S(a "acut un mare pas inainte prin "aptul ca noi ca oameni, am reusit sa consideram normalitate amestecarea raselor, etniilor )c!iar daca nu in proportie de *++, in lumeS(a "acut un mare pas inainte prin emanciparea "emeilor si respectarea lor. 'emeia a trecut de la statutul de .ane/a0, la cel de partener al %ar%atului )c!iar daca nu in proportie de *++, in lume-. Unde stam pe loc si care este urmatorul pas1 2a uit si la mine si la modul in care a inceput sa se sc!im%e perspectiva din care vad lucrurile. Pai, in ultimii trei ani am trecut prin etapa .#ac, #acia0. Si a "ost o etapa interesanta, pentru ca m(a %ucuram ca am o identitate cu radacini adanci in trecut )desi nu este "oarte mediatizata si studiata istoria #aciei 3 ea este parte din istoria ascunsa si insu"icient cercetata a Romaniei-. Simteam nevoia acestor radacini )desi eu personal sunt un metis provenit din amestecuri de greci, sar%i, evrei, rom$ni, poate si note ara%e sau tiganesti-. Eu ca si rom$n simteam nevoia de a apartine cuiva. a am radacini in ceva ce a "ost )sau este- o natie puternica. Si pentru ca nu regaseam nimic in Romania de astazi care sa ma "aca sa ma simt mandru ca sunt rom$n, am cautat radacinile in #acia. Am citit "oarte mult despre acest su%iect. Am aprins cateva 'ocuri. 2(am im%racat in straiele #eceneilor. Am atins cele mai su%tile vi%ratii ale lor. #e4a, #acia devenise centrul Pamantului, izvorul civilizatiei. Iar eu eram mandru ca "aceam parte din acest izvor. Eram cu o treapta mai sus decat alte popoare. Eram... 5mmm... Oarecum dispretuitor. Pentru ca nu ai cum sa "i mandru "ara sa e/iste si nota atasata de dispret. 2ai apoi, am citit intr(o %rosura a lui 6aleriu Popa )7 auzele spirituale ale %olilor0- , ca dispretul declanseaza a"ectiuni ale rinic!ilor. 2(am analizat un pic si am recunoscut componentele dispretului inlauntrul meu. Si o %una parte dintre ele le(am inlaturat. 5mmm... 2editatie in miscare. Apoi, in martie 8+*9, dupa incidentul cu 7tricolorul romanesc si 2icuta Sa%ina0 din ovasna, am scris o nota )neterminata, pe care ulterior am atasat(o ca si descriere a unei imagini- prin care doream sa(i trag un pic de urec!i pe rom$nii ce stau indi"erenti ani de zile cu privire la ceea ce se intampla cu rom$nii din 5arg!ita si ovasna, dar care iau "oc )atitudine-, la :ucuresti, sau pe la raiova sau prin alta parte, numai atunci cand mai apare cate un ast"el de su%iect.

Pe parcursul redactarii ei, tonul meu s(a sc!im%at, pentru ca tot analizam si cautam solutii. Si imi spuneam ca daca noi gandim ca suntem 7%uricul0 pamantului, de ce n(ar gandi si ungurii la "el1 Pentru ca "iecare dintre noi, de la varste "ragede suntem invatati ca apartinem celei mai "rumoase natii de pe Pamant. Si atunci am inteles de "apt, ca una dintre sursele de con"lict intre oameni este "aptul ca cei delegati sa se ocupe de administrarea tarii, nu doresc de "apt decat putere. Si pentru a avea putere, tre%uie sa gadile orgoliile 7supusilor0 prin ideea nationalista si teritoriala. Si atunci rusii se gandesc ca sunt mai cu mot decat c!inezii, c!inezii decat indienii, rom$nii decat ungurii, s.a.m.d. Ei dar si reversul este adevarat. Si c!inezii se gandesc ca sunt mai cu mot decat rusii, indienii decat c!inezii, ungurii decat rom$nii, s.a.m.d. Acest tipar de gandire este multplicat pe tot glo%ul. Puteti "ace singuri calculele. Insa daca nu am mai "i legati de prezenta )proprietatea- noastra intr(un spatiu delimitat prin granite, atunci am avea nevoie doar de administratori. Nu am mai avea nevoie de armata, pentru ca nu ar mai avea ce apara. #ar tre%uie sa lasam deoparte orgoliile nascute din ideea de proprietate a unui teritoriu. Pentru ca noi, oamenii nu am "ost niciodata proprietarii de drept ai Pamantului. Sunt numeroase "orme de viata care si(ar putea disputa cu noi proprietatea si care sunt aici dinainte de a e/ista noi ca oameni. Si am putea incepe lista lor cel putin cu micro%ii si %acteriile. #ar inainte de a discuta despre granitele teritoriale, tre%uie sa intelgem mai intai ca %arierele culturale tre%uie des"iintate. In sensul ca putem respecta lim%a, cultura si traditiile "iecarui grup de oameni, dar si ca putem crea o noua cultura, luand tot ceea ce este mai %un dintre "iecare dintre cele e/istente. Avem impresia ca ne(am indepartat de regnul animal, unde "iecare isi marc!eaza teritoriul, ca mai apoi sa si(l apere c!iar si cu pretul vietii. #ar noi oamenii, cu ce suntem di"eriti in comparatie cu animalele1 u nimic. #e "apt suntem mult mai rai pentru ca distrugem ec!ili%rul natural. #a, avem P (uri, ta%lete, !aine, masini si case. #a, vor%im. #ar si animalele comunica. Alt"el. Suntem tot niste animale, mai "eroce si mai periculoase decat cele sal%atice. Noi putem omora 8++.+++ de oameni cu o %om%a. Sau putem intra cu raz%oi peste altii pentru a le lua resursele. #ar cum ar "i daca am distri%ui resursele in mod ec!ita%il1 #esigur, pana acum nu s(a putut. Nu ne puteam deplasa rapid dintr(o zona in alta a glo%ului. Si atunci tre%uia sa iei de la cei mai apropiati de teritoriul tau. ;)desi nici atunci nu ar "i "ost c!iar atat de necesar-. Resursele s(ar "i putut ditri%ui ec!ita%il. #ar acum omenirea are nevoie de un salt de constiinta. Un salt in sistemele sociale si politice. Suntem in "aza in care ne putem opri complet din ceea ce "acem si sa spunem& 7Stop. 5ai sa vedem cum putem crea in 4urul nostru comunitati de oameni. Nu de natiuni, nu de "orte "inanciare, nu de etnii. #oar de oameni, care sa se a4ute si respecte, indi"erent de culoare, etnie, natiune. Suntem o singura natiune& cea a celor care traim pe Pamant0. :un, atunci si ce lim%a vom vor%i1 Pai dupa cum am constatat, in ziua de astazi nu te mai poti descurca "ara sa stii engleza. Este atat de multa in"ormatie in engleza, incat esti nevoit sa o inveti. 2(a o%ligat cineva1 Nu. O "ac pentru ca am nevoie de a comunica cu alti oameni. Sunt o"ticat din cauza asta1 Nu. O "ac pentru ca vreau. 2a o%liga U< sau USA1 Nici vor%a= Invatam engleza in mod natural. #ar daca va "i rusa sau germana1 Pai da, datorita lim%ii dorim ca lim%a noastra sa "ie cea mai raspandita. Pentru ca avem o lim%a, nu(i asa1 Si atunci apar iar discutii si animozitati. #ar daca o luam pe cea mai raspandita si o "acem lim%a o"iciala in toata lumea, iar cea de(a doua lim%a sa "ie cea materna1 e "aci cu lim%a romana in lume1 #ar cu mag!iara1 #ar cu turca1 #ar cu germana1 #ar cu "ranceza1 #ar cu rusa1 6edeti, lim%a este un mare impediment in comunicarea oamenilor. >im%a materna nu o poti "olosi decat in arealul tau. Pe cand o singura lim%a o"iciala in toata lumea ar insemna distrugerea primelor %ariere culturale dintre oameni. Ar insemna un prim pas catre o noua societate. #esigur, daca se doreste. #esigur, poate dura 8(9 generatii. Si de(

a%ia atunci oamenii vor putea vor%i 8 lim%i la per"ectie. Una cea o"iciala mondiala si a doua cea materna. u cea o"iciala mondiala te poti descurca oriunde in lume si oricine din lume se poate descurca in zona ta lingvistica. Si apoi putem spune ca a venit momentul in care liniile desenate pe !artie, dar invizi%ile din spatiu, sa "ie sterse si din mentalul nostru colectiv.

S-ar putea să vă placă și