SNTATEA: DEFINIIE, MODELE DE SNTATE, FACTORII CARE AFECTEAZ SNTATEA; BOALA: DEFINIIE, REACIA INDIVIDULUI LA BOAL, EFECTELE BOLII

I INFLUENA FACTORILOR DE STRES DIN MEDIUL SPITALICESC.

Modele ale !"!#!$%% &% 'ol%% Conceptul de sntate Sntatea este perceput de multi dintre noi doar prin prisma uneia din aceste dimensiuni: NEGATIV vs. POZITIV Sntatea ca a sen! a olii "i di#a ilit!ii Sntatea ca stare de ine $i#ic% psi&ic "i social. '(N)*IONA+ vs. E,PE-IEN*IA+ Sntatea ca adaptare "i re#ultat al unor procese de re.lare optim /Annandale% 01112 Sntatea ca msur 3n care individul este capa il% pe de o parte% s 3"i reali#e#e aspira!iile "i nevoile proprii% iar pe de alt parte% s rspund adecvat mediului social% $i#ic "i iolo.ic /Star$ield% 45502 )ercetrile reali#ate de 6la7ter /01152 "i Staiton8-o.ers /01102 pe loturi popula!ionale lar.i% identi$icat urmtoarele percep!ii laice /de sim! comun2 asupra snt!ii: Sntatea ca un dat natural Sntatea ca o valoare Sntatea ca dar divin Sntatea ca responsa ilitate individual Sntatea ca voin! Sntatea ca drept $undamental Sntatea ca lips a olii Sntatea ca resurs /de a muncii% de a te ucura de via!2 Sntatea ca produs 9n $apt% sntatea este o: stare comple7 "i multidimensional stare relativ "i varia il stare procesual8dinamic O()a"%*a$%a Mo"d%al! a S!"!#!$%% +OMS, de-%"%&#e !"!#a#ea .a /%ntegritate anatomic i funcional, capacitate de confruntare cu stresul fizic, biologic, psihic i social, capacitate de protecie mpotriva mbolnvirilor i morii premature, comfort fizic, psihic, social i spiritual, ca stare de bine". Sntatea nu este o stare pe care o ai 3n 3ntre.ime sau o pier#i 3n 3ntre.ime. Starea de sntate complet este aproape la $el de ilu#orie ca "i cea a $ericirii. )omple7itatea strii de sntate este dat de dimensiunile% componentele "i .radele di$erite pe care le presupune: I. Dimensiunile sntii:

 iolo.ic /anatomic% $i#iolo.ic "i ioc&imic2: psi&olo.ic /co.nitiv% emo!ional% comportamental2: socio8pro$esional /roluri% rela!ii% aspira!ii2: spiritual /valori% reli.ie% e7perien!e non8cotidiene2 II. Componentele sntii : a sen!a olii% dis$unc!iei "i di#a ilit!ii re#isten! $i#ic "i $i#iolo.ic atitudinea po#itiv $a! de via! /a percepe scopul "i semni$ica!ia vie!ii2 asumarea controlului propriei vie!ii acceptarea de sine rela!ionare social po#itiv stare su iectiv de ine III. Grade ale sntii: sntate optim sntate sntate aparent sntate precar sntate $oarte precar A"a cum reise din de$ini!ia O;S% modelul de a ordare a snta!ii este unul &olistic% ecolo.ic% care are 3n vedere at<t dimensiunile sale multiple c<t "i determinismul comple7. Fa.#o(%% .a(e %"-l0e"$ea*! #a(ea de !"!#a#e 1o# -% )(01a$% 2" 1a#(0 3a(% .a#e)o(%: $actori de mediu /ap% aer% sol% $i#ici% c&imici% iolo.ici% sociali2 stilul de via! /comportament alimentar% se7ual% a u# de su stan!e% e7erci!iu $i#ic2 $actori psi&ici /co.ni!ii% emo!ii% percep!ia "i rspunsul la stres2 'actori sociali /resurse socio8economice% or.ani#area sistemului de 3n.ri=ire medical "i politicile sanitare2 'actori iolo.ici /imunolo.ici% .enetici% ioc&imici2 Conceptul de boal! 6oala% ca "i sntatea% este de$init 3n mai multe moduri% 3n $unc!ie de perspectiva din care este privit: $orm particular de e7isten! a materiei vii a atere de la norm consecin! a unor a.en!i pato.eni sau traumatici semne% simptome% dis$unc!ii mani$estarea e"ecului 3n adaptare Termenul de oal /ca "i condi!ie o iectivat "i dia.nosticat de medic2 se rela!ionea# cu alte concepte: >e$icien!: orice pierdere sau devia!ie datorat unei oli sau traume 3n $unc!ionarea $i#ic "i psi&ic optim a individului >i#a ilitate: orice restric!ie 3n 3ndeplinirea sarcinilor cotidiene "i 3n a ilit!ile de auto8 3n.ri=ire ?andicap: orice de#avanta= social indus de de$icien! "i di#a ilitate Su$erin!: e7perien! su iectiv a simptomelor 6oala presupune nu doar tratament medical dar "i 3n.ri=ire uman% datorit $aptului c

oala /stare o iectiv2 este acompaniat de cele mai multe ori "i de su$erin! personal /stare su iectiv2. Grani!a dintre starea de sntate "i cea de oal nu este at<t de distinct precum s8ar crede. Sara$ino descrie procesul sntate8 oal ca "i un continuum% 3n care la un pol se situea# sntate optim% respectiv starea de ine iar la cellat di#a ilitatea creat de oal% respectiv uneori moartea prematur Conceptul de stare de bine 9n ultimii ani se pune un accent tot mai mare pe aspectele calitative ale strii de sntate. Prin acestea nu se diminuea# rolul inte.rit!ii somatice "i $i#iolo.ice a or.anismului dar se dore"te su linierea $aptului c sntatea 3nseamn mai mult dec<t at<t. 9n acest conte7t dou concepte devin relevante% "i anume : starea de ine "i calitatea vie!ii. Starea de ine presupune : Acceptare de sine -ela!ii po#itive cu ceilal!i Autonomie )ontrol asupra propriei vie!i Sens "i scop 3n via! >e#voltare personal Conceptul de calitatea vieii No!iunea de calitatea vie!ii este comple7 "i multidimensional. )alitatea vie!ii este de$init ca : percep!ia su iectiv a po#i!iei 3n lume 3n rela!ie cu standardele "i a"teptrile personale. )alitatea vie!ii poate $i evaluat 3n diverse domenii% "i anume : Ecolo.ic Economic )ultural 'i#ic Social Psi&ic >imensiunile calit!ii vie!ii relevante pentru starea de sntate sau oal sunt : $i#ic /mo ilitate% 3n.ri=ire personal% controlul re$le7elor% a sen!a durerii% vitalitate% ener.ie2 psi&ic / reac!ii emo!ionale% $unc!ionare co.nitiv2 social /rela!ii interpersonale% comunicare% roluri2 comportamental /somn% alimentatiei% recreere% &o iuri2 economic /$inanciar2 independent /se7ualitate2 odele ale sntii i bolii E7ista modelul traditional% io8medical de e7plicare si a ordare a olilor cronice% dar si cel iopsi&osocial care incorporea# at<t ac&i#i!iile medicinei iolo.ice% c<t "i varia ilele psi&ocomportamentale% sociale% culturale "i ecolo.ice ca $actori importan!i 3n etiolo.ia "i evolu!ia olilor /;atara##o% 01@52

)ele dou modele di$er 3n $unc!ie de modul cum rspund teoretic dar mai ales practic la 3ntre rile de mai =os: )ine cau#ea# olileA )ine este responsa il pentru oliA )e a$ectea# oalaA )um tre uie tratat oalaA )ine este responsa il pentru tratamentA )are este rela!ia dintre soma "i psi&icA )are este rela!ia dintre sntate "i oalA )are este rolul psi&olo.iei 3n sntate "i oalA Model0l '%o1 %4o o.%al s8a de#voltat ca reac!ie la cel iomedical "i are urmtoarele caracteristici: 0. 6oala are o cau#alitate multi$actorial 4. Psi&icul nu poate $i separat de $i#ic "i invers B. Su linia# at<t sntatea c<t "i oala C. Pune accent nu doar pe tratament dar "i pe preven!ie D. Su$erin!a or.anului induce su$erin! persoanei E. -esponsa ili de preven!ia olilor% tratament "i recuperare nu este doar personalul medical% ci "i societatea "i persoana 3n cau#. Odat cu apari!ia modelului iopsi&osocial s8au petrecut trans$ormri 3n accentele puse pe diverse aspecte ale snt!ii "i olii% de la: 6OA+F A)(TF la 6OA+A )-ONI)F 6OA+F la SFNFTATE 9NG-IGI-EA 9N SPITA+ la 9NG-IGI-EA IN )O;(NITATE T-ATA;ENT la 9NG-IGI-E A6O->A-E )(-ATIVF la A6O->A-E P-EVENTIVF INTE-VEN*IE la ;ONITO-IZA-E PA)IENT la PE-SOANF Alte concepte fundamentale 3n "tiin!ele medicale "i sociale ale snt!ii "i olii% rela!ionate cu cele pre#entate mai sus% care sunt indicatori relevani pentru starea de sntate a unei popula!ii sunt: 8 Speran! de via! 8 ;ortalitatea .eneral "i speci$ic 8 ;ortalitatea in$antil 8 ;ortalitatea matern 8 'ertilitate 8 ;or iditate 8 Prevalen! 8 Inciden! 8 Vulnera ilitate /.eneral "i speci$ic2 8 )ondi!ii de risc 8 Grupuri de risc 8 )omportament de risc 8 'actori de risc Variabilele de risc pot $i clasificate "i dup alte dou criterii /a distan!ei dintre risc "i 3m olnvire% respectiv a rolului acestora 3n rela!ia cu patolo.ia2% "i anume 3n factori:

A.8 Pro7imali /e.. 'umat% alcool2 8 >istali /$actori macro8sociali2 8 Intermediari /e.. ocupa!ie% $amilie% sistem medical2 6.8 Predispo#an!i /e.. convin.eri% $umat2 8 >e precipitare /eveniment stresant2 8 >e men!inere /convin.eri% $umat2. COMPORTAMENTUL DE BOLNAV +ILLNESS BE5AVIOR28 presupune capacitatea individului de a8"i percepe starea de oal% de a o interpreta adecvat "i de a lua deci#ii care $acilitea# 3nsnto"irea. Oscilea#a 3ntre un pol de normalitate "i unul de e7a.erare% catastro$i#are Fa.#o(% de 3e"$%"e(e a .o31o(#a3e"#0l0% de 'ol"a6: 8 Trsturile de personalitate /depresia% &ipocondria% an7ietatea2 8 Educa!ia /3nv!a!i s se pl<n. sau dimpotriv% s nu spun nimic2 8 ;odelul cultural 8Starea socio8economic /asi.urrile de sntate% etc2 8 6ene$iciile secundare IMPACTUL BOLII ASUPRA PACIENTULUI. 6oala determin: 8 inactivitate 8 i#olare 8 incertitudinea vindecrii 8 sentimentul de neputin! 8 culpa ili#are 8 $rica de moarte% etc INTERPRETRI ALE BOLII. 6oala e v#ut ca "i: 8 Hsitua!ie normalI de"i nedorit8 determin individul s se mo ili#e#e "i s lupte contra ei8 cre"te aderen!a la tratament 8 Hdu"manI% uneori apare H$u.a 3n sntateI% adic i.norarea% ne.area olii% capitulare 3n $a!a olii 8 Hpedeaps meritatI J olnavul nu se mo ili#ea# su$icient 8 Hpedeaps nemeritatI J $urie% revolt cu mo ili#area resurselor 8 HsalvareI% Hc"ti.I J mecanism incon"tient /e7. Solda!ii rni!i pe c<mpul de lupt2 8 H ene$iciuI% manipulare con"tient 8 Hsl iciuneI stare ascuns de olnav% ca $iind ceva ru"inos 8 Hpierdere iremedia ilI e7. E7trac!ia dentar% apendicectomia la care olnavul reac!ionea# cu depresie 8 Hvaloare aparteI% a=ut olnavul s8"i reevalue#e via!a "i valorile RSPUNSURI EMOIONALE 7N FAA BOLII: 8 irita ilitate% $urie 8 ne.are par!ial sau total 8 depresie 8 an7ietate 8 resemnare% etc