1.

ALIMENTATIA COPILULUI CU DIABET ZAHARAT OBIECTIVE: -asigurarea dezvoltarii somatometrice si pubertare fiziologice -mentinerea homeostaziei glicemice -profilaxia complicatiilor acute CARACTERISTICILE ALIMENTATIEI Necesarul energetic (NE) NE (kcal/zi ) = 1000 + 100 x varsta *Alaturi de aceste calcule aproximative, se fac ajustari ale necesarului energetic in functie de sex (de la pubertate) si de activitatea fizica. -echivalentul glucidic reprezinta cantitatea din diferite alimente care corespunde unui continut glucidic de 10-12 g. -in functie de acest echivalent glucidic se pot face modificari in planul alimentar, dar numai intre glucide de acelasi fel (rapide sau lente). -ex: 20 g paine alba se pot inlocui cu 50 g orez fiert; 100g mar cu 100 g portocala. -lipidele nu trebuie sa depaseasca 30-33% din ratia calorica zilnica; -1g lipide furnizeaza 9 kcal. -proportia de acizi grasi saturati trebuie sa fie 10%; AG mononesaturati- 12-14%, AG polinesaturati 6-8%, colesterolul 100mg/100 kcal -necesarul de proteine = 0,9 1,7 g/kg/zi, adica 13-15% din necesarul energetic zilnic. -1g proteine furnizeaza 4 kcal. 2. Edulcorantele sunt substante chimice folosite pt. Indulcirea alimentelor.-in functie de provenienta: naturale + sintetice;-dupa puterea calorica: calorigene + necalorigene. EDULCORANTE NECALORIGENE 1. Zaharina are putere de indulcire de 300-400 ori mai mare decat zaharul. -efecte sec: folosite timp indelungat determina repulsie pt. gustul lor particular. -se recomanda cu rezerva la copii. -doza = 4 mg/kg. -tableta de 25 mg este echivalentul a 4 6 g zahar. 2.-Ciclamatii au putere de indulcire de 30 ori mai mare decat zaharul. -efecte sec: diaree, fotosensibilizare. -doza: 2,5 mg/kg. 3. ACETSULFAM k 4.-aspartam: putere edulcoranta de 180-200 ori mai mare decat zaharul. EDULCORANTE CALORIGENE 1.fructoza: in mod natural se gaseste in miere de albina, fructe, unele legume si plante. -este de 1 1,8 ori mai dulce decat zaharul. 2.sorbitolul 3.xilitolul 4.Manitol 3. ADAPTAREA ALIMENTATIEI Stabilirea alimentatiei pt. un copil cu DZ trebuie sa tina cont de: varsta, activitatea fizica si intelectuala, schema de insulinoterapie, patologia acuta. *VARSTA impune modificarea alimentatiei cel putin o data la 6 luni, deoarece copilul este in permanenta crestere. -o problema dificila o reprezinta alimentatia sugarului. -Alimentatia naturala trebuie incurajata, iar dupa varsta de 5 luni sugarul va fi alimentat ca si sugarul fara

diabet. -Orarul meselor va fi cat mai regulat posibil, evitandu-se hipoglicemiile. ACTIVITATEA COPILULUI fizica sau intelectuala impune adaptarea alimentatiei. -se admite ca un aport suplimentar de 10-20 g glucide (in functie de varsta) este suficient pt. practicarea gimnasticii timp de 45 minute sau a inotului 30 minute. -in cazul prescolarilor si scolarilor mici, acest aport suplimentar variaza intre 5 10 g. *Recomandari practice de alimentatie in timpul efortului fizic -se va face profilaxia hipoglicemiei prin purtarea in permanenta a unor cuburi de zahar. -consumul de glucide cu absorbtie rapida cu 3 ore inaintea efortului fizic programat (pt. saturarea rezervelor musculare si hepatice in glicogen); -in caz de efort neprevazut: consumul uni supliment de glucide rapide inainte, in timpul si dupa efectuarea activitatii sportive. PATOLOGIA ACUTA respiratorie si digestiva determina ajustarea alimentatiei. *in inf. resp. acute pericolul cel mai mare este hipoglicemia. Recomandarile practice sunt: -incercarea de alimentare a copilului cu alimente lichide indulcite (ceai zaharat) si, in functie de toleranta digestiva, paine prajita, piure de fructe; se vor administra alimente usor digerabile, ce contin glucide rapide. *in bolile diareice acute este necesara profilaxia hipoglicemiilor. Tratamentul impune rehidratare orala (ceai glucozat, Gesol) sau parenterala cu sol. glucozate tamponate cu insulina.Cand starea generala se amelioreaza, se recomanda alimente usor digerabile.

4. Orarul meselor
-alimentatia copiilor cu DZ este fractionata in 6 mese: 3 principale si 3 gustari. -alcatuirea meniurilor se face in functie de: * valoarea calorica admisa; * permisiunile si restrictiile alimentare; * preferintele culinare ale copilului; * posibilitatile financiare ale familiei. -planul alimentar implica: * stabilirea orarului meselor; * sincronizarea acestora cu schema de insulinoterapie; * mentinerea unui aport glucidic similar la mesele omologe (aceeasi cantitate de glucide consumata zilnic, la aceeasi masa). -distributia teoretica a glucidelor: * mic dejun - 20%; * pranz 30%; * cina 20%; * gustarile cate 10% fiecare. -erorile alimentare cele mai frecvente:* consum excesiv de lipide; * consum insuficient de glucide complexe;* consum excesiv de glucide rapide cu gust dulce; * consum insuficient de fibre alimentare; * repartitia incorecta a meselor 5. ALIMENTATIA COPILULUI CU SINDROM NEFROTIC -edeme masive, in faza oligurica, HTA: dieta hiposodata; -odata reluata diureza: nu este necesara mentinerea acestei diete stricte; se va trece la o dieta moderat sodata (1-2 g/zi) care sa permita includerea in alimentatia zilnica a laptelui, painii, suncii, etc. -nu este necesara restrictia de lichide; -nu este necesara excluderea din dieta a alimentelor bogate in potasiu (fructe si legume proaspete). -aport multivitaminic zilnic; -aport de hidrocarbonate bogat: 4-8 g/kgc/zi; -aport proteic bogat: 2-3g/kgc/zi, in special proteine animale si

vegetale cu valoare nutritiva ridicata; -restrictie moderata a lipidelor, in special a celor animale, bogate in colesterol si trigliceride. 6. ALIMENTATIA COPILULUI CU GLOMERULONEFRITE ACUTE POST-INFECTIOASE Faza oligoanurica: -restrictie de lichide (300-500 ml apa/m2/zi + diureza zilei precedente); -excluderea sarii din alimentatie; -excluderea alimentelor bogate in potasiu (citrice, rosii, morcovi, banane); -asigurarea unui minimum caloric de 300-400 kcal/ m2/zi ; -necesarul caloric va fi asigurat prin aport de hidrocarbonate minimum 100 g/ m2/zi (sub forma dulceturilor, gem de fructe, zahar, miere de albine, fructe) si lipide (unt, frisca, smantina). -cand aportul oral este imposibil din cauza varsaturilor: lichide administrate sub forma de solutie de glucoza 20-30%, prin perfuzie intravenoasa; -proteinele vegetale si animale vor fi excluse din alimentatie in perioada de retentie azotata. Pe masura reluarii diurezei si scaderii azotemiei: se imbogateste treptat regimul, introducande-se initial proteine vegetale, apoi si proteine animale cu valoare biologica inalta (branza de vaci, carne,ou, in final laptele). 7. obezitatea la copil : indicatii de preparare si consumare -aport normal de sare -preparare fara grasimi -asezonarea salatei cu otet, lamiie, piper, ceapa, usturoi, mustar -branzeturi cu continut sub 50% lipide -carnea (cintarita fara os) va fi fiarta sau fripta, iar legumele fierte in apa -fructele nu se vor servi cu zahar -se maninca toate alimentele prescrise si nu vor fi consumate altele in plus -lichidele vor fi consumate obligatoriu in cantitatile prescrise -intervalul dintre mese: cel putin 3-4 ore, iar intre mese nu se vor consuma alimente. 8. Dieta bolnavului cu H.C. persistenta: -echilibrata in principii alimentare; -aport de glucide 8-10 g/kgc/zi; -lipide 2-3 g/kgc/zi; -proteine 3 3,5 g/kgc/zi la copilul mic si 1,5 g/kgc/zi la copilul mare. -aport caloric 100 cal/kgc/zi la copiii 1-10 ani si 50 cal/kgc/zi la peste 10 ani. -mese repartizate la un interval de 4 ore; vor cuprinde toate principiile alimentare. Alimente permise: -carne slaba de gaina, vaca, preparata ca rasol sau fiarta, la gratar, tocata ca perisoare dietetice; -peste slab fiert sau la gratar; -lapte dulce, iaurt, branza neafumata; -oua fierte moi, omleta dietetica; -supa-crema de legume, supa de rosii; -paine alba sau intermediara;mamaliga; -legume(dovlecei, spanac, rosii, cartofi, morcovi) fierte, piure, salate, sufleuri; -unt, margarina, ulei adaugat la mancare; -fructe dupa toleranta; -biscuiti, tarte, preparate cu gem, fainoase cu lapte; -condimente permise: marar, patrunjel, cimbru, leustean, vanilie; -bauturi: ceai de plante, suc de fructe si legume, compot. 9. CIROZA HEPATICA =stadiul avansat, ireversibil al numeroaselor boli cronice de ficat, in evolutia carora intervine o inflamatie

activa a ficatului. Regimul alimentar: -hiposodat si echilibrat; -aport proteic: 1-1,5 g/kgc/zi in vederea asigurarii regenerarii celulare si a prezervarii starii de nutritie si a unui ritm acceptabil de crestere. -proteinele vor fi reduse la minim sau suprimate in caz de encefalopatie porto-hepatica. -glucidele se vor administra in cantitate de 8 10 g/kgc/zi; -lipide 2 g/kgc/zi. -alimentele permise se vor administra fractionat, in mai multe mese zilnice. -lista alimentelor permise: aceeasi ca la hepatitele cronice. 10. DIETA IN GASTRITELE ACUTE -in primele 24-48 ore: suspendarea alimentatiei orale pt. a pune stomacul in repaus; -se permite consumul de apa fiarta si racita, ceai in cantitati limitate; -daca toleranta digestiva nu o permite: se intrerupe alimentatia lichidiana orala hidratare parenterala (pt. acoperirea pierderilor lichidiene obisnuite si din varsaturi); -dupa 1-2 zile: se reia treptat alimentatia orala. -alimentele se servesc la temperatura camerei; -se incepe cu supa de zarzavat limpede sau cu putin orez, administrata in cantitati mici, crescute progresiv; -treptat se adauga: branza de vaci, cas proaspat, paine alba veche, fainoase cu lapte, budinci, carne tocata si fiarta. -dupa fiecare masa: ceai musetel / menta. -regimul se tine aprox. 10 zile dupa care se trece la o alimentatie normala, evitandu-se alimentele iritante, greu digerabile (condimente, prajeli, sosuri, dulciuri concentrate, grasimi animale). -in gastrita secundara greselilor alimentare: se vor corecta greselile. DIETA IN GASTRITELE CRONICE -regimul alimentar va fi individualizat, variat si compus din alimente bine tolerate. Se vor evita alimentele iritante pt. stomac: -sosuri, condimente, alimente conservate; -dulciuri concentrate, celulozicele dure. -carne grasa / vanat, mezeluri; -bauturi iritante (ceai, alcool); -alimente prea sarate; -painea integrala (continut crescut in celuloza); -fructe uscate (nuci, alune). Alimentele permise se vor administra in mese fractionate, la ore regulate, urmate de decubit ventral sau lateral drept, eventual comprese calde pe regiunea epigastrica: -lapte, unt proaspat (in cantitati mici), iaurt, branza de vaci; -carne de vita sau pasare fiarta, peste slab; -grasimi vegetale; -paste fainoase, orez, gris, paine alba veche; -ou fiert; fructe bine coapte; -supe de legume, supe-crme; -legume fierte (piure, budinci, sufleuri): spanac, urzici, morcov, dovlecei, cartofi. 11. REGIMUL ALIMENTAR IN BOALA ULCEROASA -Boala ulceroasa = afectiune caracterizata prin aparitia de eroziuni de dimensiuni limitate care intereseaza structura peretilor gastrici si / sau duodenali. PRINCIPII DIETETICE -In perioada acuta a bolii, consumul de alimente care agresioneaza mucoasa digestiva dpdv mecanic, termic,

chimic este daunator. -Excitante slabe ale secretiei clorhidro-peptice: lapte, BV, albus ou, amidon, faina alba, carne foarta, piure legume, apa, ape minerale alcaline; -Excitanti puternici ai secretiei gastrice (evitati): alimente prajite, alcool, cafea, paine neagra, condimente, dulciuri concentrate, ciorbe; -rol important laptele: se recomanda consumul sau repetat la 2 ore ziua si la 4 ore noaptea (pt. a tampona hipersecretia acida). -Pt. a predomina protectia fata de agresiunea clorhidropeptica, un rol important il are prepararea culinara a alimentelor. -Painea prajita stimuleaza secretia gastrica; -Painea veche de 1 zi = mai putin excitosecretorie preferabila. In alcatuirea dietei trebuie sa se tina seama de urmatoarele criterii -stadializarea bolii; -complicatii; -gradul de solicitare fizica + intelectuala; -situatia financiara; -disponibilitatile legate de sezon. Necesarul caloric:-mai scazut in faza acuta a bolii, cand se impune repausul la pat; mai crescut in faza cronica. Alimentatia va fi predominant lactata in primele 1 2 zile.-laptele se va administra fractionat si in cantitate de 1200 1300 ml/zi. In urmatoarele 4 5 zile: alimentatia se completeaza cu smantana, frisca, BV, oua fierte moi, biscuiti, paine veche. Dupa 6 7 zile: cas, carne alba fiarta, peste, cartofi copti, unt, compot. -regim alimentar divizat in 5 6 mese/ zi, egale ca volum. 12. ALIMENTATIA COPILULUI CU CONSTIPATIE REGIM DE CRUTARE -iaurt, branza de vaci, cas,telemea desarata -carne slaba de vaca, pui -perisoare-peste slab -ou -omleta dietetica, sufleuri,budinci -unt, margarina, ulei -paina alba prajita-fainoase cu lapte, mamaliga bine fiarta -legume cu celuloza fina - morcovi, cartofi, sfecla coapta -fructe (sucuri, piureuri -sosuri preparate dietetic -supe de carne slabe, supe limpezi de legume, supe-crema -condimente aromate fin tocate, suc de lamiae -volumul alimentelor va fi moderat, -se vor evita vegetalele bogate in celuloza in favoarea celor cu celuloza fina -legumele se vor da fierte pentru a lasa mai putin reziduu in intestinul gros -se vor da alimente grase si alte substante cu efect bun: lapte, apa rece,dimineata pe nemancate. 13. ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICAMasurile dietetice = principalele mijloace terapeutice si recuperatorii. A)aportul adecvat de proteine = cheia succesului terapeutic si recuperator; -forme usoare de distrofie (gr. I, II): cu 1 1,5 g/kgc/zi mai mult decat ratia proteica a unui sugar eutrofic (3-3,5 g/kgc/zi)+ suplimentarea ratiei calorice cu 20-30 kcal/kgc/zi. -forme severe (gr.III): 4-5 g/kgc/zi, max 6 g/kgc/zi. B)aportul energetic: -principala sursa energetica = glucoza 10-15 g/kgc/zi, max 20 g/kgc/zi. -lipidele ca sursa de energie vor fi introduse in alimentatia distroficului tinand cont de: *in fazele initiale ale realimentarii , mai ales in formele severe, toleranta la grasimi este scazuta; *in ciuda tolerantei scazute, este necesara introducerea acestira cat mai precoce posibil.

-se vor folosi trigliceride cu lant mediu provenite din uleiuri vegetale care vor inlocui, in faza initiala a realimentarii, grasimile din lapte; -administrarea grasimilor se va face dupa o prealabila tatonare, crescand de la 0,5 g/zi la 4-5 g/kgc/zi dupa 7-10 zile de la inceperea tratamentului dietetic. aportul energetic total trebuie crescut progresiv pana la 150-160 kcal/kgc/zi. *FORME MODERATE (gr.II): -corectarea greselilor dietetice; -formule de lapte mai bogate in proteinesi mai sarace in lactoza si grasimi decat formulele adaptate si partial adaptate; -cresterea aportului energetic pana la 130-140 kcal/kg/zi trebuie facuta lent si cu multa prudenta. -la sugarii cu hipogalactie materna se va trece la alimentatie mixta, cantitativ corecta. *FORME SEVERE: -in cazurile cu deshidratare: reechilibrare ca in diaree prin PIV; -apoi, nutritie parenterala totala sau alimentatie orala; -se prefera nutritie parenterala partiala care consta din PIV inca cateva zile si suplimentarea aportului nutritiv prin alimentatie orala in cantitati initial mici si crescute progresiv. -practic, prin PIV se realizeaza un aport nutritiv compus din 80-100 ml/kgc/zi apa, 8-10 g /kg/zi glucoza sub forma de solutie 10%, 1 g /kg/zi proteine sub forma de solutie de aminoacizi si electroliti. aportul oral cu care se suplimenteaza nutritia parenterala partiala permite completarea aportului de lichide pana la 200 ml/kgc/zi si aportul progresiv de proteine , glucoza si, ulterior, trigliceride cu lant mediu (ulei vegetal) pana la valori optime. -aceste principii alimentare administrate pe cale orala sunt furnizate initial si numai partial prin dieta de tranzitie si apoi prin realimentare. 14. fibroza chistica Strategia pt. prevenirea malnutritiei cuprinde: -diagnosticul precoce al FC; -recunoasterea complicatiilor specifice FC si a afectiunilor nelegate de FC, urmate de un tratament adecvat in centre specializate. Se accepta ca optim un necesar energetic mai mare cu 120 150% 200% din aportul zilnic recomandat. Necesarul caloric: -prescolar: 1700 1950 calorii/zi; -scolar: 2300 3000 calorii/zi; -adolescent: 2900 4500 calorii/zi. Pentru cresterea aportului caloric suplimente dietetice:-ENSURE, (furnizeaza 240 480 calorii/225 g). Una dintre metodele folosite pe scara larga pt. ameliorarea statusului nutritional al copiilor cu FC = suplimentarea proteica orala. Totusi, aceste produse sunt f. scumpe si sunt asociate cu numeroase reactii adverse: varsaturi, diaree, afectarea comportamentului alimentar normal trebuie folosite cu precautie. LIPIDE: -initial s-a recomandat un aport scazut. -ulterior, s-a demonstrat ca nu exista nici o motivatie pt. un aport scazut de grasimi. -mai mult, se recomanda consumul unor cantitati relativ mari de lipide : cu 35 40% mai mare fata de normal. GLUCIDE: recomandarile dietetice sunt similare cu cele pt. copiii fara FC. Deoarece absorbtia nu este optima chiar si in cazul tratamentului substitutiv corect, se recomanda suplimentare cu VITAMINE LIPOSOLUBILE: -vit. A 4000 10000 UI/zi; -vit. D 400 800 UI/zi; -vit. E 400 800 UI/zi; -vit. K 1 mg/zi 10 mg/sapt.

Pt. o mai buna absorbtie: vit. liposolubile sa fie administrate odata cu pranzurile care contin lipide si la care se administreaza enzime pancreatice. Suplimentarea cu SARE nu este, de obicei, necesara, cu exceptia: -anotimpului cald; -pierderilor crescute de apa in cursul febrei, tahipneei, transpiratiei; -conditiilor de efort fizic intens. Dieta bolnavului cu FC va fi adaptata gradului de maldigestie sau malabsorbtie existent.Suplimentele dietetice vor fi administrate dupa pranzuri sau inainte de culcare pentru a asigura apetitul pt. hrana obisnuita.