Antipoetica incepe sa se structureze o data cu aparitia romantismului.

in "Prefata" la drama "Cromwell" (1927), Victor Hugo reabiliteaza uratul ca forma estetica predilecta, pentru ca " rumosul nu are decat un tip! uratul, o mie." "stetizarea uratului in poezie continua cu "Florile raului", de #$arles %audelaire. in poezie e&ista un lirism obiectiv, la poetii parnasieni, prin care se traduce e&istenta impersonalului, si un lirism subiectiv, prin care poezia se liricizeaza. 'n prefata dramei #rom(ell, manifestul literar al romantismului francez, Victor Hugo proclama ca )nu e&ista reguli, nici modele", caci noua doctrina este )liberalismul literaturii". Acest liberalism fusese insa anticipat de manifestari culturale preromantice precum )*turm und +rang" sau estetica lui *c$iller din Asupra poeziei naive si sentimentale, unde se face distinctia clara intre artistul clasic, e&presie a naturii insesi, si cel romantic, ce aspira spre natura pierduta, dar traieste in dezacord cu sine si cu umanitatea in genere. ,lterior, fratii August -il$elm si riedric$ .on *c$legel impun termenul )romantic" si definesc artistul si spiritul romantic, primul fiind insetat de infinit, cel de/al doilea fiind caracterizat prin melancolie. 0u intamplator, romantismul promo.eaza constructiile antitetice, contrastele, e&tremele, e.identiind .alori artistice si in zonele mai putin estetice ale realitatii si anticipand astfel simbolismul, care .a fundamenta o ade.arata estetica a uratului. 1 alta discrepanta fata de clasicism este aceea ca romanticul descopera natura abisala, fascinantele spatii infinite, marele cosmos, pe care il concretizeaza in detalii sugesti.e, de.enite simboluri / cerul, stelele, oceanul, marea, lacul, iz.orul, codrul, .ariatele forme ale .egetalului /, dar este preocupat si de abisurile sufletesti, caci omul insusi este un microuni.ers care fiinteaza in comuniune deplina cu marea natura. 2rincipiul 2oetic
"dgar Allan 2oe (319 ianuarie 1459, %oston67assac$usetts / 87 octombrie 1499, %altimore67ar:land), scriitor american, poet, romancier, nu.elist ;i critic literar, creator al genului de scurte po.estiri ;i precursor al literaturii moderne de fic<iune ;tiin<ifico/ fantastic=. A dus o .ia<= de boem ;i a sf>r;it tragic ?n mizerie ;i alcoolism, dar tocmai din acest infern al e&isten<ei sale s/au n=scut multe dintre crea<iile ce a.eau s= impun= literaturii uni.ersale norme de e.aluare estetic= necunoscute p>n= atunci. @n cei patruzeci de ani ai unei .ie<i $alucinante, scriitorul a izbutit s= publice multe .olume de .ersuri, de proz=, estetic= ;i teorie literar=, f=c>nd do.ada unei for<e de crea<ie e&traordinar=.

*i/a inceput studiile la ,ni.ersitatea din Virginia, apoi, dupa o scurta perioada de timp petrecuta in armata, a inceput sa publice articole de critica in periodice literare, de.enind celebru pentru stilul sau caustic, riguros, de o inalta tinuta intelectuala si cu o larga desc$idere filosofica. +oua dintre eseurile sale, 2rincipiul poetic si ilosofia compozitiei, au ramas pina astazi repere de neocolit ale poeticii moderne. #onsiderat unul dintre cei mai pro.ocatori scriitori ai secolului A'A, cu o influenta considerabila in literatura americana si europeana, parinte al prozei politiste si precursor al romanului * si $orror, si/a inceput cariera literara ca poet (cu Bamerlane and 1t$er 2oems, 1427! 2oems, 14C1). *ingurul sau roman finalizat, B$e 0arrati.e of Art$ur Dordon 2:m (2o.estea lui Art$ur Dordon 2:m), este publicat in 14C4, iar primul .olum de po.estiri, Bales of t$e DrotesEue and ArabesEue, apare in 1495. 'nsa cartea care il .a impune definiti. in atentia publicului este B$e Fa.en and 1t$er 2oems (149G)! prin intermediul traducerilor lui %audelaire, care il descria ca pe )cel mai important scriitor al epociiH, reputatia sa europeana incepe totodata sa capete un contur bine definit. A mai publicat 7asca 7ortii Fosii si alte po.estiri (2olirom, 255C), cuprinzind sc$itele, nu.elele si po.estirile scrise intre 14C1 si 1492, si 7isterul lui 7arie Foget si alte po.estiri (2olirom, 255G), care intregea tabloul nu.elisticii cu prozele tiparite intre 149C si 1499. 1pera literar= Iirica #u unele e&cep<ii, crea<ia liric= a lui "lgar Allan 2oe este umbrit= de m=iestria po.estirilor sale, care l/au consacrat ?n literatura uni.ersal=. Botu;i poeme ca "Annabel Iee", "#orbul" sau ",lalume" ?l impun ;i ca unul din marii lirici ai lumii, f=cut cunoscut publicului european ?n special prin traducerile ?n francez= ale lui %audelaire ;i 7allarmJ. Admirabile traduceri ?n limba rom>n= au fost realizate de poe<ii +an %otta ;i "mil Dulian. @n poemele lui 2oe sunt remarcabile metaforele deliberat eterogene, amestecul de imagini, combina<ia de pasiune ;i ra<iune, frumuse<ea sonor= realizat= prin rime nea;teptate ;i disonan<e. +e aceea nu numai simbolismul, dar ;i mi;c=rile artistice ulterioare au recunoscut ?n 2oe un predecesor. 2roza 7=rturia cea mai comple&= a pozi<iei prioritare ?n declan;area curentelor de ?nnoire a literaturii o constituie proza lui "dgar 2oe. 2o.estirile

sale "A.enturile lui Dordon 2:m" (B$e 0arrati.e of At$ur Dordon 2:m), "2r=bu;irea casei ,s$er" (B$e all of t$e House of ,s$er), "#=r=bu;ul de aur" (B$e Dold %ug), "2isica neagr=" (B$e %lacK #at), "%utelia de Amontillado"" (B$e #asK of Amontillado) sunt c>te.a din po.estirile lui "dgar Allan 2oe care au for<at frontierele imaginarului, ?mbin>nd teritoriile .ie<ii ;i ale mor<ii ?ntr/o sintez= $alucinant=, o .iziune ce d= .aloare simbolic= unor proiec<ii maladi.e ale lumii reale. 7iscarea literar= Lunimea condus= de Bitu 7aiorescu ?i descopera prozele, este tradus din limba francez=, ?n care fusese tradus de poetul #$arles %audelaire de Veronica 7icle, 7i$ai "minescu sau 'on Iuca #aragiale si aceasta descoperire are un impact deosebit asupra apari<iei literaturii noastre fantastice. #ritic= literar= ;i eseistic= 2ublica<iile de critic= literar= ale lui "dgar Allan 2oe se caracterizeaz= printr/o profund= cunoa;tere a literaturii, prin spirit sarcastic, sim< ascu<it ?n receptarea ade.=ratelor .alori creati.e. *crierile sale teoretice, ?n special concep<ia sa asupra stilului de nu.ele scurte, s/au bucurat ?nc= din timpul .ie<ii de o aten<ie ;i pre<uire deosebit= ;i au e&ercitat o influen<= puternic= asupra genera<iilor ulterioare de prozatori. #u " ilosofia crea<iei poetice" (B$e 2$ilosop$: of #omposition, 149M) sau "2rincipiul poetic" (B$e 2oetic 2rinciple, 14G5) s/a f=cut ?nceputul teoriilor literaturii moderne. sugene