Sunteți pe pagina 1din 42

Tehnologia de prere a laptelui

Culighin Elena, gr-4 Protecia Mediului

Schema tehnologic de fabricare a laptelui de consum

1.1 Procesul tehnologic de fabricare

Receptia calitativa i cantitativa a laptelui materie prima

Laptele-materie prima este transferat de la ferma, cu ajutorul autocisternelor izoterme, la fabrica pentru prelucrare. Receptia calitativa

Tinand seama de rolul hotarator al calitatii materiei prime in ceea ce privete obtinerea unui produs de calitate, o deosebita atentie se acorda determinarii caltatii laptelui-materie prima. Aspectul calitativ al desfaurarii procesului tehnologic este urmarit prin determinarea pe parcursul intregului flux tehnologic a principalilor indici fizico-chimici si bacteriologici ai materiei prime i ai produsului finit, prin analize de laborator. Receptia calitativa consta in analiza organoleptica i examenul fizicochimic i microbiologic, prin analize de laborator.

Schema tehnologic de recepie a laptelui

1- cistern auto pentru lapte, 2- pomp, 3- cntar, 4- van de recepie a laptelui, 5- filtru, 6- refrigerent, 7- instalaie pentru obinerea apei glaciale , 8- tanc de pstrare

Transportul laptelui

Cisternele - sunt de obicei mprite n dou sau trei compartimente separate ntre ele; - n unele cazuri, umplerea cisternelor se face cu ajutorul vidului, ceea ce permite evitarea folosirii pompei i simplificarea conductelor, care constituie o serioas surs de contaminare a laptelui. - att cisterna propriu-zis ct i accesoriile ei trebuie s fie astfel construite i montate nct s permit o uoar splare i eficient.
Spre deosebire de transportul laptelui n bidoane, utilizarea autocisternelor izoterme prezint mari avantaje, i anume: menine aproape constant temperatura laptelui simplific munca i reduce timpul de ncrcare i descrcare; asigur condiii igienice superioare; Singurul dezavantaj const n faptul c introducnd ntr-o cistern o cantitate mic de lapte puternic contaminat, se contamineaz ntregul coninut.

Receptia calitativa i cantitativa a laptelui materie prima

Receptia cantitativa

Receptia cantitativa se realizeaza volumetric, prin masurarea volumului de lapte din bazinul de receptie cu ajutorul unei tije gradate. In cazul masurarii cu un aparat de masurare volumetrica (debitmetru galactometru) pentru evitarea erorilor de masurare se previne patrunderea aerului in conductele de transport al laptelui.

Galactometru

Van de recepie a laptelui

Caracteristici tehnice
Denumirea 20.04-0,8
Volumul nominal, m3 Volumul total, m3

20.04-1,0 1,0 1,12

0,8 0,92

Lungimea, mm
Limea, mm nlimea,mm Masa, kg

1900
1550 600 81

2650
1260 600 85

Tanc de stocare vertical

Caracteristici tehnice
Denumirea caracteristicii

10.01H-4,0 10.01H-5,0 10,01H-6,0 4,0 5,0 6,0

Volumul util, m3 Tensiunea, V Diametrul interior, mm


Dimensiunea (diametrul) capacului

380
1820 500 1950

380
1820 500 1950

380
1820 500 1950

Diametrul exterior

nlimea, mm
Masa, kg

2370
770

2770
830

3270
900

Tanc de stocare vertical 10.02

Caracteristici tehnice
Denumirea caracteristicii

10.02-1,0

10.02-2,0
2,0
1400 1515 2240

10.02-2,5
2,5
1400 1515 2500

Volumul util, m3 1,0


Diametrul interior, mm Diametrul exterior, mm nlimea, mm Puterea , kW 1100 1220 1850

0,55

1,1

1,1

Frecvena rotaiilor, rot/min

23-28

23-28

23-28

Dup recepie, laptele este pstrat n tancuri de stocare

Tanc izoterm de depozitare a laptelui

n cadrul ntreprinderilor foarte mari se construiesc tancuri siloz, de capaciti foarte mari 2000040000l , montate n aer liber, n afara spaiilor productive, i izolate n exterior contra variaiilor de temperatur i a intemperiilor. Acestea sunt prevzute cu sisteme de conducte i dispozitive automate de splare i control.

Curatire i filtrare

In prima faza a procesului tehnologic propriu-zis se urmarete indepartarea impuritatilor mecanice patrunse in lapte pe diferite cai, inainte de umplerea bazinului de receptie, chiar daca a fost filtrat la locul de producere, in ferma. Impuritatile sunt retinute prin montarea unor site la tuurile de golire a laptelui din autocisterne i in timpul prelucrarii ulterioare, in separatorul centrifugal.

Standardizare continut de grasime - pasteurizare

In vederea asigurarii unei calitati i valori nutritive constante a laptelui de consum, continutul in grasime al acestuia este adus la o valoare constanta, functie de continutul de grasime al sortimentului dorit (lapte smantanit, partial smantanit, ex. 1.8% grasime sau lapte integral: 3,5...4% grasime). Aceasta presupune o reducere a continutului initial de grasime, cu ajutorul separatorului centrifugal, care asigura separarea grasimii din lapte sub actiunea fortei centrifuge, pe baza diferentei de greutate specifica a componentelor laptelui integral, i anume smantana i laptele smantanit. Separatorul centrifugal este inserat in fluxul de pasteurizare-racire lapte, smantanirea avand loc dupa preancalzirea laptelui in zona de preancalzire a pasteurizatorului. Principiul de functionare al separatorului centrifugal, pentru separarea laptelui integral in smantana i lapte smantanit este redat in figura nr. 1.

Sectiune in tamburul separatorului centrifugal. 1-racorduri ieire a fazei separate: smantana, respectiv lapte smantanit 2-tambur talere 3-zona distributie 4-talere 5-inel de blocare 6-distribuitor 7-canal colectare 8-corp toba 9-ax; racord intrare lapte integral

Pasteurizarea
Pentru separarea grasimii, laptele se incalzete in zona de preancalzire a pasteurizatorului la temperatura de 35-45C i este introdus in tamburul de separare al separatorului centrifugal. Odata cu separarea grasimii are loc i o curatire a laptelui, impuritatile din lapte adunandu-se pe peretii capacului tamburului i se elimina prin demontarea i curatirea manuala a tamburului. Deoarece cantitatea de lapte prelucrat este redusa, maxim 2000 litri /zi, iar continutul de grasime dorit in laptele de consum este, in general, mai mic decat continutul de grasime al laptelui integral, procesul de standardizare are loc prin combinarea laptelui integral cu lapte smantanit, obtinut prin extragerea grasimii din laptele integral cu ajutorul separatorului centrifugal. Astfel, se introduce in vana de lapte de consum, o anumita cantitate de lapte integral , la care se adauga apoi cantitatea de lapte smantanit necesara, rezultata din calcul (bilant de materiale), pentru a se atinge continutul de grasime dorit.

2.1 vedere laterala vana pentru racire-normalizare lapte de consum; 2.2 vedere frontala vana pentru racire normalizare lapte de consum.

Principiul de standardizare pentru obtinerea laptelui de consum

Standardizarea laptelui de consum se realizeaza dupa finalizarea operatiei de pasteurizare a laptelui integral, in vana de depozitare tampon i de racire a laptelui de consum, prin adaosul laptelui smantanit pasteurizat (laptele smantanit colectat intr-un rezervor de la separatorul centrifugal) preluat cu o pompa.

Pasteurizarea

Pasteurizarea laptelui se realizeaza printr-un regim termic care asigura distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente in laptele materie prima. Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie sa asigure distrugerea bacilului tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis) i a tuturor germenilor patogeni, precum i a florei banale, in proportie de peste 99,9%,

Schema instalatiei de pasteurizare a laptelui.

Figura nr. 4. Schema instalatiei de pasteurizare a laptelui. 1. Tanc tampon 2. Pompa alimentare 3. Control debit 4. Zona de preancalzire 5. Separator centrifugal 6. Zona de incalzire 7. Zona de mentinere 8. Pompa de traseu (pentru evitarea pierderilor de presiune) 9. Sistem de producere a apei de incalzire 10. Zone de preracire 11. Zone de racire 12. Valva de deviere flux 13. Panou de control

Instalatia

de pasteurizare este formata din 5 zone, in care au loc urmatoarele faze tehnologice: preancalzirea laptelui (4), urmata de separarea centrifugala, realizata cu ajutorul separatorului centrifugal (5); incalzirea la temperatura 78 C in contracurent cu laptele pasteurizat, avand o temperatura de 85 C; pasteurizarea laptelui la 85 C (6) , cu apa fierbinte avand o temperatura de 95 C; mentinerea laptelui pasteurizat timp de 20 secunde (7) i preracirea laptelui cu apa de la retea (11).

Pasteurizator de lapte

Pasteurizator cu plci

1- Bazin de alimentare; 2- Pompa de lapte; 3-Pompa de apa calda; 4- Dispozitiv de automatizare; 5- Cap de recirculare; I- Sector de racire cu apa racita; II,III- Schimbator de caldura; IVSector de incalzire; V- Sector de mentinere la cald

Pasteurizator

Caracteristici tehnice Caracteristic a -0,5 0,5 6,25 1850 1400 -1,0 1,0 11,75 1850 1400 -1,5 1,5 11,75 1850 1400 -2,0 2,0 15,75 1850 1400

Productivita tea, t/h


puterea, kW Lungimea Limea

nlimea
emperatura de pasterizare, Ttimpul de meninere,se c , , ,

1250

1250

1250

1250

74/96

74/96

74/96

74/96

20

20

20

20

200

200

200

200

Schimbtor de cldur cu plci

Caracteristici tehnice
Denumi Producti Lungim rea vitatea, ea, mm m3/h 1,0 2,0 3,0 5,0 1,0 2,0 3,0 5,0 260 310 600 850 Limea nlime , mm a, mm 250 250 450 450 900 900 800 800

Schimbtor de cldur cu plci de perete

Caracteristici tehnice Denumirea caracteristicii Productivitatea, t/h Indicator 1.0

Variaia temperaturii
Dimensiunile, mm

Pn la 3C
235*210*780

Masa, kg

49,5

Racire lapte pasteurizat


Dupa zona de mentinere la temperatura de pasteurizare, laptele este racit pentru depozitare, prin parcurgerea zonelor 10 i 11. Deoarece sectia nu este dotata cu instalatie de apa gheata, racirea finala (11) a laptelui la temperatura de maxim 4 C se realizeaza in vana tampon pentru laptele de consum, prevazuta cu instalatie proprie de racire.

Instalaie de pasteurizare i rcire 013

Depozitare tampon
Depozitarea laptelui pasteurizat se realizeaza in vana tampon pentru lapte de consum, unde se realizeaza i racirea finala a laptelui la temperatura de maxim 4 C, deoarece sectia nu este dotata cu instalatie de apa gheata.

Van de depozitare a laptelui

Caracteristici tehnice Denumire a Volumul nominal, m3 Volumul total, m3 Lungimea ,m Limea, m nlimea, m Tensiune a, V

20.01-0,8 20.01-1,2 20.01-2,0 20.01-3,5 0,8 0,85 1,2 1,3 2,0 2,1 3,5 3,7

1585
1100 1160
3~220/380

2350
1250 1220
3~220/380

2900
1250 1220
3~220/380

3050
1350 1650
3~220/380

Ambalare lapte de consum


Deoarece laptele este un produs uor perisabil, iar expunerea la lumina are un efect de distrugere a vitaminelor i de a influenta aroma produsului, ambalajul trebuie sa-l protejeze de ocurile mecanice, de lumina i oxigen. Laptele pasteurizat pentru consum se ambaleaza in pungi din folie de polietilena multistrat, imprimata. Ambalarea se face cu o maina automata de ambalare lapte la punga, tip ML 1800, cu o productivitate de maxim 1800 buc./h.

Maina de ambalat lapte la pungi (folie polietilena) 6.1 Ansamblu maina de ambalat lapte la pungi; 6.2 Datele tehnice pentru care este proiectata maina (detaliu imagine placuta inscriptionare maina);

Maini-automate de turnat lapte AO111-03(Germania) i AO-111-05(Italia)


Caracteristici tehnice Caracteristica AO-111-03 AO-111-05 Pneumoautoma Festo(Germania Camozzi(Italia) tica ) Productivitatea, pachete/min Volumul unei doze, l Eroarea, % Grosimea peliculei, mm Limea peliculei, mm Pn la 25 0,25; 0,5; 1,0 2-4 0,09 320 Pn la 25 0,25; 0,5; 1,0 2-4 0,09 320

Tensiunea, V
Lungimea, mm

220
1590

220
1590

Automat APM
Operaiuni tehnologice: Prelucrarea bactreicid a peliculei; Formarea pachetelor din pelicul; Marcarea dii pe pachet(pn la 8 cifre); mplerea pachetelor cu produs; nlturarea aerului (prin vid); Taierea pachetelor.

Depozitare, transport i livrare lapte de consum


Navetele cu pungi de lapte de consum sunt stivuite pe europaleti, care sunt transportati cu ajutorul unui carucior tip liza in camera frigorifica a sectiei( dulap frigorific), la o temperatura de depozitare de 2 4 C. Transportul laptelui de consum, din momentul ieirii din camera frigorifica i pana in momentul ajungerii in reteaua de distributie, va trebui asigurat la o temperatura de maxim 4 C, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice i termoizolate. Perioada de valabilitate a laptelui pasteurizat pentru consum, ambalat in pungi de folie polietilena inchise prin termosudare este stabilit de producator, pe baza testelor de stabilitate (analiza periodica a probelor mentinute la o temperatura de maxim 4 C).

S-ar putea să vă placă și