Emoiile din perspectivaschimbuluisocial

Cristescu, Irina. (2008). Emoiile din perspectiva schimbului social. Sociologie romneasc. Volumul VI, nr. 3 !. Ia"i# Editura $olirom.

ABSTRACT

Social exchange theory assumes that individual goals are achieved by self-interested actors through transacting with other social actors. Because social exchange regards interaction among people and the behavior they display in those circumstances, our paper is concerned with analyzing the role of emotions in social exchange, illustrating how these ideas bear on the context, process and outcomes of exchange. herefore, we analyze the relevance of theories of emotions in social exchange, the relationship between emotions and social exchange considering emotions both dependent and independent variables, emotions and the wor! place "negotiation of intellectual exchange#, the emotions produced by status "the negotiation of social exchange from the perspective of status theories#, providing specific suggestions for developing lin!s between theories of emotion and theories of social exchange.
Keywords:

$motions, social exchange, emotional intelligence.

INTRODUCERE

Indi%erent de tipul de relaii e&istente 'ntre indivi(i interaciunea social) vi(ea() acela"i aspect# schimbul social. *n %uncie de bene%iciul schimbului social, actorii sunt cei care decid re+ulile de des%)"urare al acestuia. ,in aceast) perspectiv) suntem tentai s) consider)m persoanele implicate 'n interaciune ca -udec.nd cu /s.n+e rece0, in%ormaia %iind procesat) cu prec)dere co+nitiv, urm)rindu se avanta-ele schimbului social. 1 anali() atent) a numeroaselor schimburi interrelaionale evidenia() 'ns) %aptul c) emoiile sunt un element %undamental al interaciunii. 2eoria schimbului social se re%er) la atin+erea scopurilor individuale prin /tran(acionarea0 cu ceilali actori sociali av.nd la ba() interdependena "i interesul propriu. Conte&tul schimbului social dispune de un anumit ton emoional, presupune e&istena anumitor re+uli emoionale, %apt ce conduce la a-ustarea comportamentului atunci c.nd emoiile ies prea mult la iveal). 3a nivel individual procesul schimbului social poate conduce la st)ri de bine, de satis%acie, de lini"tire, la %el cum re(ultatele obinute 'n urma schimbului social pot conduce la sentimente de m.ndrie sau ru"ine %a) de propria persoan), de %urie sau mulumire %a) de ceilali. 4st%el, dinamica emoional) ocup) un rol central 'n schimbul social, chiar dac) nu i s a acordat at.t de mult) importan) p.n) 'n pre(ent. *ntr o accepiune +eneral) se consider) c) emoiile sunt st)ri evaluative (po(itive sau ne+ative), de scurt) durat) care au componente co+nitive "i neurolo+ice (5. 5chachter "i 6.E. 5in+er, 7892: C.E. I(ard, 7887). *n ultimii 70 ani 7

psiholo+ii au 'ncercat s) m)soare emoiile prin intermediul cuvintelor pe care indivi(ii le %olosesc pentru a descrie propriile sentimente "i cele e&primate de ceilali. 4ceast) abordare psihometric) are la ba() dou) probleme principale# 7. dac) e&ist) un num)r restr.ns de dimensiuni care pot reuni concis emoiile %undamentale 'n ciuda di%eriilor termeni utili(ai pentru a descrie st)rile simite: 2. dac) unele emoii (%ie "i cele apropiate 'ntre ele) se di%erenia() 'ntre ele. 4cest %apt a condus la evidenierea a dou) modele# unul care susine c) emoiile dispun de un continuum, variind de a lun+ul unor dimensiuni %undamentale (3. ;uttman, 78<!: 6.4. =ussell et al., 7888: >. ?ano, 7887), iar cel de al doilea evidenia() c) de"i apropiate ca tipolo+ie, unele emoii nu trebuie considerate ca %iind dispuse pe acela"i continuum, 'ntruc.t dispun de un comportament de e&teriori(are di%erit (,.6. 3arsen, E. ,iener, 7882). ?enion)m c) 'n anali(a emoiilor trebuie avut) 'n vedere calea de mi-loc, emoiile variind de a lun+ul unor dimensiuni abstracte, dar dispun.nd "i de propriet)i concrete care le %ac s) se di%erenie(e 'ntre ele. $rivite din perspectiva des%)"ur)rii schimbului social, emoiile trebuie anali(ate prin prisma implicaiilor la nivel conte&tual, procesual "i de evaluare a re(ultatelor obinute. $ropunem ast%el "ase abord)ri ale studiului emoiilor, dou) pentru %iecare aspect al schimbului social, pe care le vom de(volta pe parcursul articolului# conte&tul schimbului social @ abordare cultural normativ) (4.=. >ochschild, 7880) "i structural relaional) (=. Collins, 78A<: 2.,. Bemper, 78A8): procesualitatea schimbului social @ abordare co+nitivist) (4.? Isen, 788A: ;.>. CoDer, 7887) "i teorii sen(orio in%ormaionale (,.=. >eise, 78A8: =.>. EranF, 7888): re(ultatele schimbului social @ din perspectiva atribuirii sociale (C. Geiner, 788<, 7889) "i a %ormaiunilor sociale (social-formations) (=. Collins, 7887: E.6. 3aDler "i 6. Hoon, 7889). 1biectivul articolului este de a semnala c.teva repere teoretice importante 'n studiul emoiilor din perspectiva schimbului social "i totodata de a evidenia le+)turile e&istente 'ntre teoriile emoiilor "i cele ale schimbului social. 4m considerat important) nu numai trecerea 'n revist) a teoriilor e&istente, ci "i tratarea temei prin anali(a unor ca(uri particulare care s) e&empli%ice mai bine cele susinute. ,in aceast) perspectiv) am anali(at modalit)ile de implicare ale emoiilor la locul de munc) av.nd 'n vedere dou) coordonate principale# implicaia emoiilor ca variabil) independent) "i implicaia emoiilor ca variabil) dependent), urm)rind ast%el nu numai modul 'n care emoiile in%luenea() schimbul social, ci "i modul 'n care schimbul social '"i pune amprenta asupra emoiilor.

EMOII I SCHIMB SOCIAL: ABORDRI, TEORII, MODELE

4tunci c.nd ne propunem s) anali()m emoiile sociale din perspectiva implicaiilor acestora 'n schimbul social trebuie s) avem 'n vedere acele teorii ale emoiilor care sunt valabile 'n conte&tul, procesualitatea "i re(ultatele obinute 'n urma schimbului social. 4nterior am menionat "ase abord)ri care, +rupate dou) c.te dou), vi(ea() cele trei coordonate ale schimbului social# abordare cultural normativ) "i structural relaional) (corespun()toare conte&tul schimbului social), abordare co+nitivist) "i teorii sen(orio in%ormaionale (corespun()toare procesualit)ii schimbului social), perspectiva atribuirii sociale "i a %ormaiunilor sociale (social-formations) (corespun()toare re(ultatelor obinute 'n urma schimbului social). *n continuare vom evidenia pe lar+ la ce se re%er) %iecare dintre aceste abord)ri.
Emo !e d " #ers#e$% &' $o"%e(%)!) s$* m+)!) so$ '!

1rice conte&t social presupune e&istena anumitor a"tept)ri privind tipul de emoii care se a%i"ea() 'n spaiul public "i modalitatea de e&primare a acestora. 4ceasta este "i premisa abord)rii cultural normative. 5) lu)m e&emplul interviurilor pentru un post. *ntr o ast%el de situaie e&ist) anumite re+uli de a%i"are a emoiilor. Comportamentul este 'n str.ns) le+)tur) cu modalitatea de e&teriori(are a emoiilor "i de aceea trebuie s) urme(e anumite re+uli de mani%estare sau de re+lare atunci c.nd situaia ar putea sc)pa de sub control. ,e aici importana re+ulilor de a%i"are a emoiilor 'n cadrul schimbului social, re+uli care s) determine un anumit ton emoional 'n %uncie de conte&tul social 'n care ne re+)sim. Emoiile sunt construite social, a%i"ate "i +estionate 'n conte&tul di%eritelor roluri sociale, cate+orii sau identit)i 'ndeplinite de individ. 4"a cum ar)ta "i E. ;o%%man (78<8) situaiile sociale presupun anumite scenarii de comportament, anumite norme pe care individul le urm)re"te atunci c.nd '"i adecvea() comportamentul la o anumit) situaie. =eaciile emoionale urmea() anumite re+uli de a%i"are, 'ns) cel mai important de semnalat este %aptul c) normele emoionale pot constitui adevarate scenarii de comportament. 5pre e&emplu sunt a"teptate "i acceptate mani%est)ri emoionale la %inalul unui concert sim%onic, 'ns) acelea"i emoii e&primate la 'nceputul unei piese nu sunt acceptate. *n cadrul conte&tului social trebuie avute 'n vedere nu numai aspectele ce vi(ea() a%i"area emoiilor, ci "i emoiile e&perimentate de indivi(i 'n %uncie de po(iiile sociale ocupate. 4ceast) abordare structural relaional) a %ost menionat) de =. Collins (78A<) 'n cadrul teoriei strati%ic)rii sociale. $otrivit acestei teorii indivi(ii care e&perimentea() emoii po(itive sunt cei care de obicei dau ordine, 'n comparaie cu cei care trebuie s) le 'ndeplineasc). 4cest %apt se poate e&plica prin di%erenele e&istente 'n o%erirea recompenselor "i cele de evitare ale costurilor, +radul de respect "i de 'ncredere social) pe care 'l primesc indivi(ii din partea celorlali, "iIsau sentimentul de control pe care 'l au indivi(ii 'n conte&tul respectiv. Este ceea ce a evideniat "i 2.,. Bemper (78A8, 788A, 7880) prin teoria sa asupra emoiilor, teorie cu prec)dere structuralist) datorit) centr)rii pe dou) aspecte importante# putere "i status. 4cesta a pornit de la asumpia c) un nivel 2

crescut de putere sau status conduc la sentimente po(itive, pe c.nd nivelurile sc)(ute de putere "i status conduc la e&perimentarea sentimentelor ne+ative. ?ai mult dec.t at.t, 2.,. Bemper arat) c) o cre"tere a puterii induce sentimente de si+uran), iar sc)derea acesteia conduce la sentimente de team) "i an&ietate. *n ca(ul statusului lucrurile sunt asem)n)toare, 'n sensul c) o 'mbun)t)ire a statusului produce sentimente de satis%acie "i bucurie, 'n timp ce o depreciere a acestuia conduce la sentimente de ru"ine, m.nie, depresie. 2rebuie remarcat %aptul c) 'n cadrul conte&tului social emoiile dispun de anumite norme de mani%estare, 'ns) acestea varia() 'n %uncie de natura relaiilor cu cei din -ur. *n cadrul relaiilor de serviciu sunt a"teptate reacii emoionale neutre, pro%esionalismul %iind centrat pe aceast) idee. Jneori se poate 'nt.mpla ca actorii sociali s) %oloseasc) intenionat anumite strate+ii de aciune %a) de ceilali, a%i".nd intenionat anumite emoii care s) induc) 'n eroare "i, ast%el, situaia s) %ie meninut) sub control.
Emo !e d " #ers#e$% &' #ro$es)'! %, so$ '! s$* m+)!)

Emoiile permit /vehicularea0 in%ormaiilor at.t 'n %orul interior, subiectiv, c.t "i 'ntre indivi(i. *n prim) instan) indivi(ii resimt propriile reacii emoionale "i %olosesc in%ormaia pentru a %ace in%erene asupra lor "i asupra mediului 'ncon-ur)tor. 1 persoan) care e&a+erea() ca mani%estare atunci c.nd ideile 'i sunt parial criticate de un %oarte bun prieten, poate crede, ex post facto, c) prietenia lor este ameninat). 2otodat), e&teriori(area emoiilor le poate semnala celor din -ur starea sau dispo(iia asociat) situaiei respective in%luen.ndu i 'ntr o anumit) m)sur). *n e&emplul anterior, se poate ca persoana care a criticat ideile celuilalt s) poat) %ace aceea"i in%eren), "i anume c) prietenia lor este ameninat). ,e aceea, 'n cadrul procesualit)ii schimbului social trebuie avut 'n vedere impactul emoional al aciunilor s)v.r"ite. Cu alte cuvinte emoiile trebuie considerate ca %iind semnale purt)toare de mesa-e at.t pentru cel care le comunic), c.t "i pentru cei c)rora li se adresea() (,.=. >eise, 7888: =.>. EranF, 7883). Eaptul c) ne simim prost pentru c) am 'nc)lcat anumite norme emoionale este un semnal intern care ar trebui s) conduc) la un comportament 'n acord cu %apta s)v.r"it), "i anume, s) ne cerem scu(e. *n ca(ul acestor situaii emoiile nu numai c) semnali(ea() individului %apta 'n nere+ul), 'ns) determin) "i c.nd aceste emoii trebuie a%i"ate %a) de cei din -ur. Este vorba de teoria controlului a%ectiv (affect control theory, >eise, 788A) care evidenia() %aptul c) individul caut) mereu o consisten) 'ntre %n&elesurile fundamentale (ceea ce el crede c) este adev)rat) "i %n&elesurile tranzitorii (ceea ce individul e&perimenta() la un moment dat). =eaciile emoionale evidenia() tocmai e&istena sau 'nc)lcarea acestei consistene. ,in perspectiv) co+nitivist), emoiile declan"ea() co+niii ce conduc la modi%icarea sau re+larea comportamentului 'n acord cu des%)"urarea procesualit)ii schimbului social. *ntrebarea care se pune 'n ast%el de ca(uri este cum in%luenea() st)rile emoionale percepia %a) de propria persoan) "i %a) de cei din -ur, prediciile 'n ceea ce privesc /tran(aciile0 viitoare "i reacia asociat) situaiilor incerte. 5pre e&emplu, dat) %iind situaia incert) a

procesualit)ii schimbului social, emoiile care susin o procesare optimist) a in%ormaiilor, 'n comparaie cu una pesimist) '"i pun amprenta asupra consecinelor ulterioare procesualit)ii "i re(ultatelor obinute 'n urma schimbului social. 4"a cum ar)tau ;.>. CoDer (7887) "i 4.?. Isen (788A) indivi(ii 'ntr o stare de spirit po(itiv) codea(), interpretea() "i reactuali(ea() mult mai acurat evenimentele dec.t indivi(ii care sunt 'ntr o stare ne+ativ) de spirit. *n anul 7882, G.E. Gri+ht "i ;.>. CoDer, 'n urma unei cercet)ri 'ntreprinse, demonstrea() c) st)rile emoionale pot %i "i surse de subiectivi(are a -udec)ilor sociale. *n cercetarea lor, cei doi autori obin re(ultate con%orm c)rora, indivi(ii a%lai 'ntr o stare de spirit po(itiv) tind s) supraestime(e apariia evenimentelor po(itive %a) de ne+ative 'n comparaie cu cei a%lai 'ntr o stare de spirit neutr). 5ubiecii a%lai 'ntr o stare de spirit ne+ativ) din contr), au supraestimat apariia evenimentelor ne+ative. 4lte cercet)ri evidenia() %aptul c) emoiile po(itive corelea() cu tendina de asumare a deci(iilor riscante, 'ns) numai c.nd "ansa de insucces este destul de mic). ?ai +reu de demonstrat este de ce starea de spirit influen&eaz 'udec&ile socialeK 1 posibil) e&plicaie poate %i cea dat) de L. 5chDart "i ;.3. Clore (7883, 7880, 788!) con%orm c)reia indivi(ii iau deci(ii, av.nd 'n vedere 'n mare parte reaciile emoionale de moment pe care le %olosesc drept /material in%ormaional0. ,in aceast) perspectiv) reaciile emoionale sunt considerate stimuli care de multe ori sunt con%undai cu in%ormaia obiectiv). 4ceast) accepiune este interesant) din punct de vedere al implicaiei emoiilor 'n schimbul social. ,ac) st)rile emoionale sunt considerate in%ormaii (deci punct de plecare 'n reali(area schimbului social), atunci este posibil ca emoiile provenite din schimburi sociale trecute e%ectuate 'ntre indivi(i s) %ie activate 'n schimburi sociale care se reali(ea() 'n pre(ent. 1 alt) posibil) e&plicaie este cea dat) de modelul capacit&ii reduse "reduced capacity model, ?.G EMsencF, 78AA: 4.?. Isen, 788A: ,.?. ?acFie "i 3.2. Gorth, 7888, 7887## emoiile distra+ atenia sau diminuea() capacitatea co+nitiv), e&perienele emoionale conduc.nd la o procesare super%icial) a in%ormaiei. *n cercet)rile 'ntreprinse, autorii menionai anterior au evideniat %aptul c) subiecii a%lai 'ntr o stare de spirit po(itiv) sunt mai puin ateni la coninutul unui mesa- "i ast%el reactuali(area nu este %oarte acurat) 'n comparaie cu persoanele care sunt neutre din punct de vedere a%ectiv. 5e presupune ast%el c) reaciile emoionale consum) resursele co+nitive care ar putea %i distribuite 'n alte direcii. $entru a susine aceast) idee, ,.?. ?acFie "i 3.2. Gorth arat) c) indivi(ii 'ntr o stare po(itiv) au nevoie de mai mult timp s) citeasc) "i s) interprete(e un mesa- dec.t cei neutrii a%ectiv, %apt ce evidenia(), din nou, o capacitate co+nitiv) redus). 4ceste re(ultate transpuse 'n teoriile schimbului social se pot traduce ast%el# procesarea lent) a in%ormaiei conduce la cre"terea coe(iunii "i a solidarit)ii 'n cadrul +rupurilor, promov.ndu se o atmos%er) rela&ant). Cei care adopt) o po(iie rela&at) 'n cadrul schimbului social sunt indivi(ii care, de obicei, nu sunt capabili s) in) o eviden) precis) a costurilor "i bene%iciilor. 3

Emo !e d " #ers#e$% &' re-)!%'%e!or o+ ")%e ." )rm' s$* m+)!) so$ '!

Evaluarea re(ultatelor obinute 'n urma schimbului social depind %oarte mult de modul 'n care %iecare dintre noi /proces)m0 la nivel individual ceea ce am obinut. Le putem con%runta ast%el cu dou) tipuri de situaii# una 'n care evaluarea noastr) se ba(ea() pe atribuirea intern) sau e&tern) (sine, ceilali, situaia 'n sine) a succesuluiIinsuccesului re(ultatelor obinute (teoria atribuirii) @ av.nd de a %ace 'ntr o ast%el de situaie cu o +am) de emoii ce evoluea() de la mulumire de sine, m.ndrie, ru"ine, p)rere de r)u, a-un+.nd p.n) la m.nie @ , cea de a doua situaie vi(.nd emoiile, privite ca un tot, imprimate de schimbul social. C.nd indivi(ii e&perimentea() situaii sortite e"ecului sau care 'i 'mpiedic) s) '"i 'ndeplineasc) obiectivele 'n totalitate, re(ultatul se /materiali(ea()0 'ntr o reacie emoional) +eneral di%u(). C. Geiner (788<) nume"te acest tip de emoii, /primitive0, 'ntruc.t sunt dependente de re(ultatul interaciunii. 4st%el de emoii +enerea() un proces de atribuire prin intermediul c)rora actorii sociali 'ncearc) s) 'nelea+) "i s) interprete(e sursele (cau(ele) ce au condus la ast%el de re(ultate ale interaciunii. ,e aceea, aceste emoii sunt considerate a %i dependente de re(ultatul interaciunii "i independente de atribuirile asociate evenimentului. $rocesul de atribuire remodelea() reaciile emoionale di%ereniind emoiile +enerale 'n reacii a%ective speci%ice (C. Geiner, 788<). 5tarea de tristee datorat) unui interviu care nu a avut re(ultatele dorite se poate trans%orma 'n ru"ine (dac) e"ecul se atribuie propriei persoane) sau m.nie (dac) e"ecul este atribuit intervievatorilor). 4cest tip de emoii sunt considerate a %i dependente de atribuire, %iind cosiderate re(ultatul direct al atribuirilor asociate evenimentului respectiv.
EMOIILE LA LOCUL DE MUNC

4 considera emoiile doar re(ultate intrapsihice datorate schimbului social maschea() rolul comple& pe care acestea 'l -oac) 'n mediile or+ani(aionale. =olurile 'ndeplinite presupun di%erite variaii ale e&presiilor emoionale, %apt ce conduce la comportamente de a%i"are di%erite 'n %uncie de situaiile cu care se con%runt) indivi(ii. 5pre e&emplu, emoiile de bucurie a%i"ate de an+a-ai clienilor nu sunt indicatori ai st)rii de bine. ?ai de+rab), acest comportament de a%i"are a emoiilor trebuie considerat ca parte inte+rant) a rolului pe care an+a-aii 'l 'ndeplinesc. 4lte roluri presupun suprimarea emoiilor, an+a-aii adopt.nd %ie o po(iie neutr) (avocai), %ie una 'n acord cu clienii (ca(ul an+a-ailor la pompele %unebre). 5e pune ast%el problema a"tept)rilor le+ate de rolul 'ndeplinit. Emoiile e&primate 'n mediul or+ani(aional se datorea() conte&tului or+ani(aional "i tran(aciilor emoionale (emotional tranzactions) ($.6. 6ordan, L.?. 4shFanasM, C.E. >artel, 2002). Contextul organizaional se re%er) la practici %ormale "i in%ormale utili(ate de or+ani(aie pentru a in%luena a%i"area emoiilor de c)tre membrii acesteia. $entru a putea menine sub control modalitatea de a%i"are a emoiilor, conte&tul or+ani(aional presupune metode de selecie a an+a-ailor, sociali(area acestora, sisteme de recompense "i pedepse. Tranzaciile emoionale se re%er) la secvena de comunicare 'n care an+a-atul a%i"ea() emoia, observ) reacia persoanei int) "i ale+e s) menin)

sau s) '"i modi%ice reacia emoional). *nainte de a evidenia pe scurt la ce re%er) %iecare dintre aceste componente trebuie s) menion)m dubla accepiune a emoiilor 'n cadrul schimbului social, %ie c) acesta are loc 'n medii %ormale sau in%ormale. 4nali(a schimbului social trebuie privit) at.t din perspectiva emoiilor ca variabil) dependent), c.t "i ca variabil) independent). 4tunci c.nd ne re%erim la abordarea emoiilor ca variabile dependente avem 'n vedere modul 'n care mediile %ormale sau in%ormale in%luenea() emoiile, conduc.nd la schimbarea comportamentului de a%i"are al acestora, impun.ndu l sau menin.ndu l. *ntruc.t am ales ca(ul particular al mediului or+ani(aional, ne interesea() modul 'n care conte&tul or+ani(aional in%luenea() a%i"area comportamentului emoional prin intermediul celor trei componente ale sale# metode de recrutare "i selecie, sociali(are, sisteme de pedepse "i recompense. *n tratarea emoiilor ca variabile independente ne interesea() modul 'n care acestea in%luenea() interaciunea "i schimbul social 'n mediile %ormale sau in%ormale. ,in aceast) perspectiv) ne interesea() impactul emoiilor produse de statusIrol "i putere. Le vom re%eri, pe scurt, la %iecare dintre aceste dou) ca(uri.
Co"%e(%)! or/'" -' o"'!

emoional observ.nd "i apoi interiori(.nd comportamentele cole+ilor e&perimentai. 1 modalitate de control a comportamentului emoional este feedbac!-ul primit din partea cole+ilor care au c)p)tat de-a e&perien) 'n domeniu, "i care impun prin comportamentul lor "i o norm) a emoiilor ce pot %i a%i"ate %a) de membrii or+ani(aiei, nu numai %a) de clienii cu care se intr) 'n contact. Sisteme de recompens )i pedeaps. 5ociali(area 'i 'nva) pe noii venii ce comportament emoional se a"teapt) a %i a%i"at din partea lor, 'n timp ce sistemele de recompens) "i pedeaps) sunt cele care menin sau modi%ic) acest comportament. Ca "i 'n ca(ul sociali()rii, sistemele de recompens) "i pedeaps) sunt promovate at.t de mediile %ormale, c.t "i de cele in%ormale.
Tr'"-'$ o"'re' emo !or

4"a cum am amintit anterior, mani%estarea emoiilor poate %i in%luenat) "i poate in%luena la r.ndul s)u interrelaionarea cu ceilali, e%ectele %iind vi(ibile la nivelul schimbului social. *n continuare ne vom concentra atenia asupra modului 'n care mediul or+ani(aional '"i pune amprenta asupra e&teriori()rii comportamentului emoional. 4nat =a%aeli "i =obert I. 5utton (788A) evidenia() importana conte&tului or+ani(aional 'n modelarea comportamentului emoional al an+a-ailor. 4"tept)rile le+ate de comportamentul emoional care se dore"te a%i"at de c)tre an+a-ai sunt create "i meninute prin intermediul a trei dimensiuni corespun()toare conte&tului or+ani(aional# recrutarea "i selecia an+a-ailor, sociali(area "i sistemul de recompense "i pedepse. (ecrutare )i selec&ie. ,in aceast) perspectiv) or+ani(aiile sunt interesate s) coopte(e persoane care pot a%i"a emoii apropiate rolului pe care trebuie s) l 'ndeplineasc). =.6. Eorbes "i $.=. 6acFson (7880) au evideniat %aptul c) persoanele intervievate care (.mbesc, dau din cap 'n sens aprobator au o probabilitate mai mare s) primeasc) slu-ba dec.t persoanele care evit) contactul vi(ual, au o e&presie %acial) neutr) "i nu prea (.mbesc. Jn aspect interesant din aceast) perspectiv), ce ar trebui s) %ac) obiectul cercet)rilor, este e&istena unei anumite tipolo+ii a emoiilor urm)rite de an+a-atori 'n ceea ce privesc emoiile necesare pentru a obine o slu-b) "i emoiile necesare pentru 'ndeplinirea acesteia. Socializare. 4 doua dimensiune propus) de cei doi autori menionai anterior este sociali(area. 5ociali(area or+ani(aional) se re%er) la adoptarea re+ulilor de e&perimentare a emoiilor, practic, la modalit)i 'n care re+ulile trebuie interiori(ate "i e&teriori(ate. 4st%el, an+a-atul va "tii care emoii trebuie e&primate "i care nu. 2eoriile 'nv))rii evidenia() %aptul c) noii venii 'n or+ani(aii 'nva) despre a%i"area comportamentului !

,e"i or+ani(aiile se pot %olosi de recrutare, sociali(are "i sisteme de pedepse "i recompense pentru a 'ncura-a a%i"area unui anumit comportament emoional, trebuie avute 'n vedere "i in%luenele pe care persoana int) le e&ercit) asupra an+a-atului prin intermediul /%ormulelor0 verbale "i nonverbale. ,e aceea, conte&tul or+ani(aional este di%erit de cel al tran(acion)rii emoiilor. Conte&tul tran(acion)rii emoiilor se re%er) la partea din cadrul interaciunii centrat) pe comunicarea dintre emi)tor "i receptor. ,in aceast) perspectiv) emoiile emi)torului se modi%ic) 'n %uncie de feedbac!-ul primit din partea receptorului. ,e aceea, tran(acionarea emoiilor poate %i considerat), a"a cum evidenia B. GeicF (78A8, 77<), ca /dubl) interaciune0# comportamentul emoional iniial transmis de emi)tor poate stimula persoana int) s) transmit) un feedbac! implicit sau e&plicit privind continuarea a%i")rii aceluia"i comportament emoional sau nu. Emi)torul reacionea() la feedbac! modi%ic.ndu "i comportamentul 'n sensul meninerii, abandon)rii, revi(uirii emoiilor a%i"ate.
E(#er me"%'re' emo !or d " #ers#e$% &' #er$e#er 0 "%er"'! -,r re/)! !or

4%i"area unui anumit comportament emoional "i implicit e&presiv se materiali(ea() 'n anumite bene%icii ce vi(ea() 'n prim) instan) partea material) "i apoi pe cea intern) a individului. E&ist) situaii 'n care individul se identi%ic) cu ceea ce %ace, iar bene%iciul material al or+ani(aiei este e&perimentat de c)tre individ po(itiv, 'n sensul cre"terii stimei de sine, a 'ncrederii 'n sine. Le interesea() 'ns) ca(urile 'n care aceast) potrivire nu este tocmai per%ect), pentru a evidenia posibile e&plicaii pentru eventualele comportamente ce pot intra 'n contradicie cu a"tept)rile de rol. Le interesea(), ast%el, care ar %i posibilele surse de incompatibilitate 'n a%i"area emoiilor, mai precis surse care conduc la /alterarea0 emoiilor "i implicit a comportamentului emoional. Consider)m importante urm)toarele situaii# 7. discrepan) 'ntre emoiile a%i"ate "i cele e&perimentate (simite) de individ @ e&ist) un de(acord 'ntre ceea ce individul trebuie s) a%i"e(e "i ceea ce simte 'n realitate: 2. discrepan) 'ntre ceea ce individul trebuie s) a%i"e(e sub raport emoional "i re+ulile emoionale e&terne: 3. discrepan) 'ntre ceea ce individul trebuie s) a%i"e(e sub raport emoional "i internali(area re+ulilor emoionale. ,in aceast) perspectiv) 4.=. >ochschild (7883) "i $.4. 2hoits (788<) indic)

urm)toarele situaii# armonie emoional), disonan) emoional), devian) emoional). *rmonia emo&ional. 4cesta este ca(ul ideal 'n ceea ce prive"te e&primarea "i simirea emoiilor, armonia emoional) e&prim.nd tocmai con+ruena dintre ceea ce simte individul, ceea ce a%i"ea() "i a"tept)rile pe care le are %a) de propria persoan). 4rmonia emoional) este un indicator al sentimentului de apartenen) al individului la mediul din care %ace parte. 4cest indicator are o deosebit) importan) mai ales 'n mediul de lucru al individului acesta nee&periment.nd stresul asociat cu nepotrivirea cu locul de munc). +isonan&a emo&ional apare atunci c.nd emoiile a%i"ate sunt 'n acord cu re+ulile impuse 'ns) 'n de(acord cu ceea ce simte individul (4.=. >ochschild, 7883). E%ectele disonanei emoionale depind de modul de internali(are a re+ulilor de e&perimentare a emoiilor. Jnele persoane a%i"ea() emoii %alse de"i sunt de p)rere c) acestea nu ar trebui s) %ac) parte din rolul 'ndeplinit la serviciu. 1 ast%el de a%i"are a emoiilor este cunoscut) 'n literatura de specialitate sub sinta+ma de fa!ing in bad faith (disimulare %orat)). 3a polul opus sunt e%ectele ce vi(ea() suprimarea sentimentelor adev)rate 'ns) pe %ondul internali()rii re+ulilor de a%i"are emoionale impuse. 4ceste e%ecte sunt mai +reu de identi%icat 'ntruc.t de"i indivi(ii a%i"ea() emoii %alse, sunt de p)rere c) acestea trebuie s) %ac) parte din rolul 'ndeplinit la serviciu. 1 ast%el de reacie este desemnat) 'n literatura de specialitate prin sinta+ma fa!ing in good faith (disimulare cu bun) "tiin)). $roblema care se pune este dac) acest tip de comportament a%i"at este d)un)tor sau nu individului. Consider)m c) de"i aceast) disonan) nu se traduce la nivel individual ca o tr)ire ne+ativ) 'n timpul a%i")rii sentimentelor, indivi(ii accept.nd re+ulile impuse, consider.ndu le ca %iind normale, nu trebuie s) se ne+li-e(e e%ectul pe termen lun+ al acestei disimulrii cu bun-credin&. +evian&a emo&ional apare atunci c.nd emoiile a%i"ate intr) 'n contradicie cu normele impuse. ,eviana emoional) di%er) de disonana emoional) 'ntruc.t 'n primul ca( membrii or+ani(aiei '"i e&prim) sentimente proprii %)r) a lua 'n considerare re+ulile impuse. Internali(area re+ulilor -oac) un rol important in%luen.nd e%ectele incon+ruenei dintre emoiile simite "i cele a%i"ate. 4n+a-aii care '"i e&prim) sentimentele proprii respin+.nd normele impuse 'n a%i"area emoiilor sunt pedepsii, %iind concediai. Jn ca( aparte 'l constituie an+a-aii care '"i e&prim) propriile sentimente care intr) 'n contradicie cu a"tept)rile de rol pe care le au internali(at. 1 persoan) 'ntr o ast%el de situaie nu este 'n stare s) e&prime sentimente de empatie sau 'n+ri-orare, de"i este con"tient) c) ast%el de sentimente %ac parte din rolul 'ndeplinit ( C. ?aslach, 78A8). 4rmonia emoional), disonana emoional) "i deviana emoional) in%luenea() comportamentul individului indi%erent de rolul 'ndeplinit 'n mediul de lucru. Cele mai indicate ocupaii 'n care se pot studia acestea sunt cele 'n care comportamentul emoional primea(), cum ar %i 'nsoitoarele de (bor, avocai, etc.

Nes /)r'"' 1', de !o$)! de m)"$,: d so"'", emo o"'!, s') "%e! /e", emo o"'!, s$,-)%,2

*ntruc.t modalitatea de internali(are a re+ulilor impuse di%er) de la o persoan) la alta, comportamentele 'n sine variind ast%el de la o persoan) la alta, am considerat interesant) anali(a emoiilor la locul de munc), "i anume, nesi+urana %a) de locul de munc), 'ncerc.nd s) +)sim posibile e&plicaii asociate cu acest %enomen. 6. >artleM, ,. 6acobson, $.;. Blandermans "i C.V. Van Vuuren (7887) de%inesc nesi+urana %a) de locul de munc) ca /discrepan) 'ntre sentimentul de si+uran) a"teptat din partea serviciului "i sentimentul de si+uran) perceput de individ0. 4utorii care au studiat acest %enomen au observat c) nesi+urana la locul de munc) are ca e%ect %ie implicarea "i depunerea unui e%ort mai mare din partea individului, %ie sc)derea per%ormanei datorit) stresului. ,in aceast) perspectiv) ne a interesat modul 'n care reaciile emoionale asociate nesi+uranei %a) de locul de munc) e&plic) variaia re(ultatelor asociate cu percepia nesi+uranei %a) de locul de munc). 5.G. ,eFFer "i G.C. 5chau%eli (788<) evidenia() c) nesi+urana %a) de locul de munc) este o percepie internali(at). 3. ;reenhal+h (7882) a ar)tat c) o +estionare corect) a percepiilor %a) de nesi+urana la locul de munc) 'n ca(ul schimb)rilor or+ani(aionale conduce la cre"terea e%icienei din partea an+a-ailor. *n continuare, ;reenhal+h evidenia() c) an+a-aii sunt motivai s) se implice mai mult 'n munca depus) deoarece# 7. sentimentul de si+uran) este 'nsoit "i de sentimentul de mulumire de sine, 2. an+a-aii care se simt ameninai trebuie s) '"i menin) po(iia dob.ndit) "i s) aib) permanent acces la recompense. 5.G. ,eFFer "i G.C. 5chau%eli (788<), ?.$. 1N,riscoll "i C.3. Cooper (7889) susin c) nesi+urana la locul de munc) are consecine ne+ative asupra individului, printre care# e%ortul redus de munc), an+a-ament redus %a) de or+ani(aie, satis%acie redus) %a) de munc). Este interesant cum indivi(ii au reacii di%erite %a) de nesi+urana la locul de munc), cum unii sunt capabili s) "i +estione(e percepiile 'n le+)tur) cu nesi+urana %a) de locul de munc) "i alii nu. 1 e&plicaie interesant) 'n acest sens o d) inteligen&a emo&ional. 6.,. ?aMer "i $. 5aloveM (788A) arat) c) inteli+ena emoional) este di%erit) de celelalte tipuri de inteli+en) deoarece se concentrea() pe modul 'n care oamenii recunosc "i %ac %a) emoiilor "i coninutului emoional. *ntruc.t se ba(ea() pe recunoa"terea "i re+larea emoiilor, inteli+ena emoional) se di%erenia() "i de mana+ementul de impresie care este o abilitate social) %olosit) 'n relaiile interumane. ,e"i abordarea "i de%inirea inteli+enei emoionale este destul de recent), 'n literatura de specialitate 6. $ia+et (7887) a e&plorat le+)turile teoretice 'ntre a%ectivitate "i inteli+en) 'nc) din anii N<0, iar autori precum =.5. 3a(arus (7882), C.E. I(ard (788<) "i 6.E. 3e,ou& (7888) au discutat le+)tura dintre emoii "i co+niie 'n anii N80. *ntr un model al inteli+enei emoionale reali(at 'n 788A, 6.,. ?aMer "i $. 5aloveM includ patru componente# percepia, asimilarea, 'nele+erea "i +estionarea emoiilor. ?odul 'n care aceste patru componente interacionea() contribuie la inteli+ena emoional). ,ercep&ia emo&iilor se re%er) la abilitatea indivi(ilor de a %i con"tieni de propriile emoii "i de a %i capabili s) "i

<

e&prime emoiile "i nevoile emoionale c.t mai accesibil pentru cei din -ur. 2otodat) se re%er) "i la abilitatea indivi(ilor de a distin+e e&presiile emoionale 'ntre ele. Con"tienti(area emoional) constituie un punct de plecare pentru a anali(a percepiile care reies din e&perimentarea nesi+uranei %a) de locul de munc). Cu alte cuvinte, individul este cel capabil s) +estione(e consecinele emoionale "i comportamentale asociate cu %enomenul nesi+uranei. Capacitatea de a identi%ica emoiile celorlali, c.t "i sinceritatea acestora este important) 'n con%runtarea sentimentului de nesi+uran) %a) de locul de munc). *similarea emo&iilor se re%er) la capacitatea indivi(ilor de a distin+e 'ntre di%eritele emoii pe care le e&perimentea() "i de a reali(a o ierarhi(are a acestora 'n %uncie de prioritatea pe care acestea o au 'n in%luenarea procesului de anali(). *n ca(ul percepiilor le+ate de nesi+urana %a) de locul de munc), indivi(ii pot e&perimenta o +am) e&tins) de emoii vi(.nd m.nia, %rica, %rustrarea, e+oismul. 4similarea emoiilor permite an+a-atului s) se concentre(e asupra in%ormaiilor importante ce e&plic) de ce sunt e&perimentate ast%el de emoii. Cu alte cuvinte, an+a-atul este capabil s) determine dac) aceste emoii sunt potrivite sau nu situaiei respective. 4ceast) dimensiune a inteli+enei emoionale permite adoptarea di%eritelor perspective de anali() a situaiilor, inclu(.ndu le pe cele optimiste "i pesimiste. 4dopt.nd di%erite perspective de anali() a situaiilor an+a-aii pot determina soluia emoional) optim) care re(olv) ast%el con%lictul emoional pe care 'l resimt, p)r)sind ast%el cercul de ne+ativism asociat percepiei de nesi+uran) %a) de locul de munc). -n&elegerea emo&iilor presupune abilitatea de a 'nele+e emoiile comple&e cum ar %i cele de loialitate "i tr)dare simultan), c.t "i pe cele tran(itorii. =ecunoa"terea "i anali(a emoiilor contribuie la dep)"irea emoiilor ne+ative asociate di%eritelor situaii e&perimentate. 2otodat), prin intermediul acestei abilit)i, individul este capabil s) identi%ice emoiile tran(itorii prin care trec "i ceilali, permi.nd ast%el "i anali(a comportamentului celor din -ur. .estionarea emo&iilor se re%er) la capacitatea de conectareIdeconectare de la anumite emoii, 'n %uncie de bene%iciile pe care le aduce 'n cadrul situaiei e&perimentate. *n ca(ul nesi+uranei %a) de locul de munc) este indicat) deconectarea de la sentimente precum m.nie, dac) acestea scad randamentul an+a-atului. 6. Eitness (2000) a evideniat %aptul c) e&perimentarea emoiilor ne+ative la locul de munc) a%ectea() relaiile 'ntre cole+i coduc.nd la con%licte ce nu pot %i re(olvate. Conectarea la emoiile altora poate %i bene%ic) at.ta timp c.t motivea() indivi(ii. ;estionarea emoiilor ca dimensiune a inteli+enei emoionale conduce la departa-area acesteia de domeniul personalit)ii, deoarece re+larea emoional) poate %i adaptat) di%eritelor tipuri de personalitate. Cele patru dimensiuni evideniate anterior se combin) pentru a crea o variabil) al c)rei scop este restabilirea echilibrului "i pre(icerea comportamentului an+a-ailor atunci c.nd sunt supu"i situaiilor similare nesi+uranei %a) de locul de munc). ,e aceea, studiile 'ntreprinse p.n) 'n pre(ent evidenia() %aptul c) persoanele care dispun de o inteli+en) emoional) mai de(voltat) sunt cele care reu"esc s) +estione(e con%lictele care pot ap)rea datorit) 9

e&periment)rii emoiilor ne+ative la locul de munc) 'n comparaie cu cele care dispun de o inteli+en) emoional) mai puin de(voltat). $rin aceasta nu se dore"te o discriminare, 'n sensul c) persoanele care dein o inteli+en) emoional) mai de(voltat) nu trebuie considerate superioare celorlalte, 'ntruc.t de"i dispun de o ast%el de capacitate "i acestea sunt e&puse emoiilor ne+ative. Ceea ce am dorit s) evideniem este %aptul c) persoanele care dispun de o inteli+en) emoional) mai de(voltat) dec.t altele sunt cele care au o probabilitate mult mai mare de a dep)"i episoadele ne+ative care se ivesc la un moment 'n mediul de lucru. $entru a sinteti(a cele e&puse anterior red)m 'n Ei+ura 7 adaptarea dup) modelul propus de $eter 6. 6ordan, Leal ?. 4shFansM "i Charmine E.6. >artel (2002) privind reacia comportamental) asociat) cu nesi+urana %a) de locul de munc)#

CONCLU3II

$rin articolul de %a) am dorit s) +)sim un posibil r)spuns pentru 'ntrebarea# ce rol 'oac emo&iile %n schimbul social/ $entru aceasta am evideniat importana emoiilor "i a procesului emoional 'n cadrul schimbului social av.nd drept ar+umente teorii psihosociolo+ice relevante 'n conte&tul schimbului social. 2eoriile emoiilor ridic) o serie de 'ntreb)ri pertinente privind relevana acestora 'n cadrul schimbului social e&tin(.nd +ama %enomenelor tratate de teoriile schimbului social, evideniind e&plicaii 'n ceea ce privesc coe(iunea "i solidaritatea social). ,in aceast) perspectiv) am evideniat "ase abord)ri ale emoiilor prin prisma schimbului social. ,erspectiva cultural-normativ a evideniat cum conte&tul schimbului social trebuie s) aib) 'n vedere normele emoionale care limitea() a%i"area public) a e&presiilor %aciale conduc.nd la re+larea comportamentelor emoionale din partea indivi(ilor 'n %uncie de statusIrolurile 'ndeplinite. *bordarea structural-rela&ional pune %a) 'n %a) emoiile e&perimentate av.nd 'n vedere di%eritele po(iii ocupate (status roluri 'nalte versus status roluri sc)(ute), anali(.nd c.nd emoiile asociate acestora determin) o meninere sau diminuare a relaiilor interpersonale. *bordrile senzorioinforma&ionale consider) emoiile ca semnale 'n cadrul procesului de schimb social, evideniind inteniile "i 'ncrederea care se poate avea 'n partenerii de schimb sau c.nd emoiile resimite de indivi(i sunt con+ruente cu identitatea asumat) de ace"tia. eoriile cognitive indic) %aptul c) starea de spirit a indivi(ilor in%luenea() pre(icerea unor comportamente din partea partenerilor de schimb 'n acord cu acestea (po(itive sau ne+ative). eoria atribuirii ne a-ut) s) 'nele+em cum interpretea() "i

e&plic) indivi(ii sentimentele +enerale +enerate de re(ultatele schimbului social. eoria forma&iunilor sociale indic) condiiile 'n care sentimentele e&perimentate sl)besc sau 'nt)resc coe(iunea relaiilor sociale. *n conclu(ie, am evideniat c) relaiile de schimb 'ntre indivi(i "i +rupuri re(ist) dac)# 7. emoiile simite sunt 'n acord cu cele a%i"ate, corespun(.nd unor norme "i presupun.nd asumarea identit)ilor: 2. emoiile sunt 'mp)rt)"ite deschis ast%el 'nc.t s) stimule(e 'ncrederea reciproc) din partea indivi(ilor: 3. emoiile sunt atribuite unor unit)i sociale relevante. =elaiile "i +rupurile care 'ndeplinesc aceste criterii ar trebui s) conduc) la complian), sacri%iciu "i aciuni colective care pot %i e&plicate prin teoriile schimbului social. ,e aceea, tratarea emoiilor prin prisma schimbului social conduce la o +enerali(are "i apro%undare a e&plicaiilor date solidarit)ii "i coe(iunii.
BIBLIO4RA5IE

CoDer, ;.>. (7887). ?ood con+ruitM o% social -ud+ments.pp. 37 <3. Chelcea, 5eptiumiu (coord.). (2008) ,sihosociologie. eorii, cercetri. aplica&ii. Ia"i# Editura $olirom. Collins, =. (78A<). 0onflict Sociology. LeD HorF# 4cademic. Collins, =. (7887). 1n the micro%undations o% macrosociolo+M. *merican 1ournal of Sociology. 89(<)# pp. 88! 707!. ,eFFer, 5.G.4, 5chau%eli, G.C. (788<). 2he e%%ects o% -ob insecuritM on psMcholo+ical health and DithdraDal# a lon+itudinal studM. *ustralian ,sychologist, 30# pp. 727 7!7. 5an Erancisco# 6osseM Cass. EMsencF, ?.G. (78AA). >uman ?emorM# 2heorM, research and individual ,i%%erences. LeD HorF# $er+amon. Eitness, 6. (2000). 4n+er in the DorFplace# an emotion script approach to an+er episodes betDeen DorFers and their superiors, co DorFers and subordinates. 1ournal of 2rganizational Behavior, 27# pp. 7!A 792. Eorbes, =.6., 6acFson, $.=. (7880). Lonverbal behavior and the outcome o% selection intervieDs. 1ournal of 2ccupational ,sychology, <3# pp. 9< A2. EranF, =.>. (7888). $assions Dithin reason# the strate+ic role o% emotions. LeD HorF# Lorton. EranF, =.>. (7883). 2he strate+ic role o% emotions# reconcilin+ over and undersociali(ed accounts o% behavior. (ation. Soc., <(2)# pp. 790 78!. ;o%%man, Ervin+. (78<8). he presentation of self in everyday life. LeD HorF# ,oubledaM. ;reenhal+h, 3. (7882). ?aintainin+ or+ani(ational e%%ectiveness durin+ or+ani(ational retrenchment. 1ournal of *pplied Behavioral Science, 78# pp. 7<< 7A0. ;uttman, 3. (78<!). 4n outline o% some neD methodolo+M in social research. ,ublic 2pinion 3, 78# pp. 38< !0!. >artleM, 6, 6acobson, ,., Blandermans, $.;. "i Van Vuuren, C.V. (7887). 1ob insecurity4 coping with 'obs at ris!. 3ondon# 5a+e. >eise, ,.=. (78A8). 5nderstanding events. LeD HorF# Cambrid+e Jniv. $ress. >eise, ,.=. ( 788A). 4%%ect control theorM# concepts and model. 1. 6ath. Sociol., 73# 7 33.

>ochschild, 4.=. (7883). 2he mana+ed heart# the commerciali(ation o% human %eelin+s. CerFeleM# Jniv. Cali%. $ress. >ochschild, 4.=. (7880). Ideolo+M and emotion mana+ement# a perspective path. *n Bemper, 2.,. (esearch agendas in the sociology of emotions. LeD HorF# 5JLH $ress. Isen, 4.?. (788A). $ositive a%%ect, co+nitive processes and social behavior. *n *dv. in $xp.Soc. ,sychol., 20# pp. 203 2<3. LeD HorF# 4cademic. I(ard, C.E. (788<). Emotion co+nition relationships and human development. *n C.E. I(ard, 6. Ba+an, =.C. Oa-onc. $motions, cognition and behavior# pp. 7A 3A. LeD HorF# Cambrid+e Jniv. $ress. I(ard, C.E. (7887). he psychology of emotions. LeD HorF# $lenum. 6ordan, $eter 6., 4shFanasM, Leal ?., >artel, Charmine E.6. (2002). Emotional intelli+ence as a moderator o% emotional and behavioral reactions to -ob insecuritM. *cademy of 6anagement (eview, 2A(3)# pp. 397 3A2. Bemper, 2.,. (78A8). 4 social interactional theorM o% emotions. LeD HorF# GileM. Bemper, 2.,. (788A). >oD manM emotions are thereK Geddin+ the social and the autonomic components. *merican 1ournal of Sociology, 83# pp. 293 288. Bemper, 2.,. (7880). =esearch a+endas in the sociolo+M o% emotions. LeD HorF# 5JLH $ress. 3arsen, =.6., ,iener, E. (7882). $romises and problems Dith the circumple& model o% emotions. *n ?.5. ClarF. $motion. LeDburM $arF, C4# 54;E. 3a(arus, =.5. (7882). 2hou+hts on the relations betDeen co+nition. *merican ,sychologist, 3A# pp. 7078 702!. 3aDler, E.6., Hoon, 6. (7889). Commitment in e&chan+e relations# test o% a theorM o% relational cohesion. *merican Sociology (eview., 97# 88 708. 3e,ou&, 6.E. (7888) . 2he emotional brain# 2he misterious underpinnin+s o% emotional li%e. LeD HorF# 5imon and 5chuster. ?acFie, ,.?., Gorth, 3.2. (7888). $rocessin+ de%icits and the mediation o% positive a%%ect in persuasion. 1ournal of ,ersonality and Social ,sychology, <A# pp. 2A !0. ?acFie, ,.?., Gorth, 3.2. (7887). Eeelin+ +ood but not thinFin+ strai+ht# the impact o% positive mood on persuasion. *n 6.$. Eor+as. $motion and social 'udgements. 1&%ord# $er+amont. ?ano, >. (7887). 2he structure and intensitM o% emotional e&periences# method and conte&t conver+ence. 6ultivariate Beh. (es., 29(3)# 388 !77. ?aMer, 6.,., 5aloveM, $. (788A). Ehat is emotional intelli+enceK *n $. 5aloveM "i ,.6. 5luMter. $motional development and emotional intelligence4 educational implications, pp. 3 37. LeD HorF# Casic CooFs. ?aslach, C. (78A8). >oD do people cope. ,ublic 7elfare, 39# pp. <9 <8. 1N,riscoll, ?.$., Cooper, C.3. (7889). 5ources and mana+ement o% e&cessive -ob stress and burnout. *n $.C. Garr. ,shychology at wor!4 pp. 788 223. >ammondsDorth, JB# $en+uin. $ia+et, 6ean. (78<!I7887). Intelli+ence and a%%ectivitM# their relantionship durin+ child development. $alo 4lto, C4# 4nnual =evieDs.

=a%aeli, 4nat, 5utton, =obert I. (788A). E&pression o% emotion as part o% the DorF role. *cademy of 6anagement (eviews, 72(7)# pp. 23 3A. =ussell, 6.4. Geiss, 4, ?endelsohn, ;.4. (7888). 4%%ect +rid# a sin+le item scale o% pleasure and arousal. 1. ,ers. Soc, ,shychol, <A(3)# !83 <02. 5chachter, 5., 5in+er, 6.E. (7892). Co+nitive, social and psMcholo+ical determinants o% emotional state. ,sychology (eviews, 98# pp. 3A8 388. 5chDart, L., Clore, ;.3. (7883). ?ood, misattribution and -ud+ements o% Dell bein+# in%ormative and directive %unctions o% a%%ectivitM states. 1ournal of ,ersonality and Social ,sychology, !<(3)# <73 <23. 5chDart, L. (7880). Eeelin+s as in%ormation# in%ormational and motivational %unctions o% a%%ective states. *n 8andboo! of motivation and cognition4 foundations of social behavior. LeD HorF# ;uil%ord. 2hoits, $.4. (788<). 5el% labelin+ processes in mental illness# the role o% emotional deviance. *mercian 1ournal of Sociology, 7<# pp. 37A 3!2. GeicF, B. (78A8). he social psychology of organizing. (ed. a 2 a). =eadin+, ?4# >ou+hton ?i%%lin. Geiner, C. (788<). 4n attribution theorM o% achievment motivation and emotion. ,sychology (eviews, 82# pp. <!8 <A3. Geiner, C. (7889). 4n attributional theorM o% motivation and emotion. LeD HorF# 5prin+er Verla+. Gri+ht, G.E., CoDer, ;.>. (7882). ?ood e%%ects on sub-ective probabilitM assessment. 2rg. Behav. 8um. +ecision ,roc,<2# pp. 2A9 287.