Sunteți pe pagina 1din 16

Strategia regiunii Bucureti-Ilfov 2014-2020 (schi preliminar n vederea consultrii publice)

Bucureti-Ilfov competitivitate, coeziune i durabilitate pentru o regiune de capital european


JUSTIFICAREA VIZIUNII STRATEGICE PENTRU REGIUNEA BUCURESTI-ILFOV Romania a trecut in ultimii ani printr-o criza economica care a afectat profund si regiunea Bucuresti-Ilfov, punanad in evidenta disparitatile intra-regionale, o competitivitate inca neconsolidata precum si un grad neuniform al dezvoltarii urbane si rurale. Toate acesta conjunctura europeana si nationala nefavorabila, regiunea Bucuresti Ilfov, in perioada de programare 2007-2013, a inregistrat progrese economice care au determinat clasificarea regiunii noastre pentru perioada de programare 2014-2020 ca regiune mai dezvoltata ce va beneficia de un sprijin mai redus din partea fondurilor europene. Este nevoie de o strategie regionala care sa conduca la reducerea decalajele din interiorul regiunii, la asigurea unor niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca si de productivitate, punand un accent deosebit pe coeziune sociala si teritoriala.

OBIECTIVE STRATEGIGE GLOBALE Strategia regiunii Bucureti-Ilfov 2014-2020 isi propune trei obiective strategice globale puternic interconectate: Consolidarea competitivitii regionale Reducerea disparitilor intra-regionale Dezvoltarea urban i rural durabil

OBIECTIVE SPECIFICE Strategia regiunii Bucureti-Ilfov 2014-2020 isi propune un numar de 6 obiective specifice: Promovarea sistemelor de transport durabile i reducerea blocajelor din cadrul reelelor de transport; Sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon; mbuntirea calitii mediului i sprijinirea dezvoltrii durabile n regiunea Bucureti-Ilfov; Masuri in vederea cresterii coeziunii sociale si teritoriale in cadrul regiunii; Cresterea competitivitii IMM-urilor; Consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii.

Promovarea sistemelor de transport durabile i reducerea blocajelor din cadrul reelelor rutiere Traficul auto in special in si dinspre municipiul Bucuresti reprezint una dintre principalele surse de poluare a aerului n regiunea Bucureti-Ilfov. O reducere a acestui trafic prin folosirea pe o scara mai larga a transportului in comun (metrou, tramvai, troleibuz, autobuz) este de natura sa contribuie in mod substantial la un sistem de transport durabil. Rezulta astfel necesitatea implementarii de masuri menite sa sprijine un transport cu emisii scazute de noxe, un rol principal revenind transportului electric. Transportul rutier intraregional inregistreaza valori de trafic peste media nationala a traficului pe fiecare categorie de drum in special DJ, totodata data fiind calitatea scazuta a strazilor orasenesti si drumurilor comunale obiectivele deplasarii nu pot sa fie atinse in limite de timp acceptabile. Se impune ca o prioritate strategica, necesitatea imbunatatirii infrastructurii de transport rutier.

Sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon Eficiena utilizrii energiei constituie un punct cheie al dezvoltrii durabile i reprezint una dintre cele mai ieftine modaliti de a ntriri independena energetic. Economia naional, ca motenitoare a unui sistem de dezvoltare industrial intensiv, rmne n continuare o consumatoare intensiv de energie, cu efecte negative asupra competitivitii, creterii economice i nu n ultimul rnd asupra mediului nconjurtor. Sprijinirea eficientizrii utilizrii energiei de ctre societile comerciale, n special de ctre IMM-uri, aduce contribuii att n planul competitivitii ct i al protejrii mediului nconjurtor. Consumul de energie al locuinelor rmne foarte ridicat n comparaie cu nivelul european. Cu toate c n ultimii ani s-au ntreprins aciuni de reabilitare termic a cldirilor, numrul de blocuri care necesit reabilitare termic este nc majoritar. Reabilitarea termica a cladirilor ramane o prioritate, n special trebuie avute n vedere si cldirile publice. Sistemul de transport i distribuie al energiei termice sufer de deficiene majore, echipamentele i conductele fiind ntr-o stare avansat de degradare. Aceast situaie pune n pericol nsi existena sistemului de nclzire orenesc. De asemenea trebuie pus accent importat pe reabilitarea si modernizarea sistemelor productie a energiei termice si energiei electrice in cadrul procesului de co-generare.

mbuntirea calitii mediului i sprijinirea dezvoltrii durabile n regiunea BucuretiIlfov Infrastructura verde n regiunea Bucureti-Ilfov a nregistrat un uor declin n ultimii 6 ani pe fondul expansiunii spaiului artificial. Spaiul verde pe cap de locuitor, municipiul Bucureti se situeaz uor sub prevederile normelor europene (23,21 mp/loc fa de 26 mp/loc). Rurile care strabat regiune sufera un proces de poluare prezentand caracteristici ale valorilor elementelor biologice alterate datorita deversarii de ape netratate. Calitatea acumulrilor de ape de pe diversele ruri care strbat regiunea Bucureti Ilfov se ncadreaz n general n clasa de calitate moderat. Panza freatica prezinta alterari ale calitatii: un sfert din apele subterane monitorizate n regiunea Bucureti Ilfov prezint depiri ale valorilor prag pentru anumii poluani iar 7 comune sunt incadrate in lista nationala a zonelor vulnerabile la poluare nitrati.
2

Cererea din ce in ce mai crescuta pentru apa potabila in regiunea Bucuresti Ilfov (34% fata de 2005) neacoperita de capacitatea de distributie existenta. Capacitatea de colectare selectare si stocare a deseurilor este subdimensionata fata de productia deseurilor inregistrate in regiune. Imbunatatirea spatiului si a climatului urban, valorificarea patrimoniului cultural precum si facilitatile de petrecere a timpului liber ca si elemente esentiale ale unei dezvoltari durabile constituie prioritati strategice ale regiunii Bucuresti Ilfov pentru perioada de programare 20142020.

Masuri in vederea cresterii coeziunii sociale si teritoriale in cadrul regiunii In perioada de programare 2014-2020 Bucuresti Ilfov se va incadra in categoria regiuniilor mai dezvoltate, intrucat produsul intern brut pe cap de locuitor depasesete media Uniunii Europene. Cu toate aceste in interiorul regiunii se regasesc discrepante semnificative in ceea ce priveste accesul la sanatate si educatie, a gradului de ocupare a forei de munc, asisten si locuine sociale.

Strategii si masuri integrate pentru favorizarea incluziunii sociala i combaterea srciei Combaterea srciei, a excluziunii sociale si a disparitatilor de dezvoltare dintre diferite zone regionale (pungi de saracie) trebuie abordata prin strategii si masuri integrate care sa se adreseze multitudinilor de fatete ale decalajelor inregistrate intra-regional. Strategiile si masurile integrate trebuie sa combata riscul saraciei sau al excluziunii sociale, mai ales in ceea ce priveste grupurile vulnerabile, sa contribuie la scaderea numarului de persoane aflate sub pragul saraciei, precum si imbunatatirea infrastructurii sociale. Profilul dominant al persoanelor srace a rmas constant n ultimele decade, astfel riscul de srcie este crescut n rndul familiilor cu 3 sau mai muli copii, familii monoparentale, persoanelor varstnice, persoanelor cu un nivel sczut de educaie, liber profesionitilor i al persoanelor angajate n economia gri, omeri, casnice i n mod anume din rndul populaiei roma. Srcia este strns corelat cu rata angajrii, lipsa de slujb fiind principala cauz a srciei. O alt corelare strns se ntlnete ntre srcie i un nivel sczut de educaie. Copiii i tinerii sunt cei mai expui riscului de srcie dintre toate categoriile, aceast situaie cunoscnd agravri n mediul rural. Accesul populaiei aflate n situaie de srcie la servicii de calitate n domeniul social, educaional i de sntate este foarte deficient, iar cheltuielile publice n aceste domenii sunt sczute. O intervenie sprijinit prin fonduri europene de a contracara aceste dezavantaje apare a fi de prim urgen.

Fora de munc i mobilittea lucrtorilor Regiunea Bucureti-Ilfov se plaseaz la nivel naional pe primul loc n ceea ce privete ocuparea forei de munc, respectiv 64,7% n anul 2011, cifr aflat sub inta de 70% fixat prin Programul naional de reform. Datorit rolului de capital jucat de municipiul Bucureti regiunea nregistreaz i n ceea ce privete populaia cu studii teriare cel mai nalt nivel naional, respectiv de 31,4% n anul 2011. Cu toate datele pozitive se poate constata o mare discrepan ntre zona rural i cea urban, judeul Ilfov nregistrnd o semnificativ rmnere n urm. ntre anii 2006 i 2011 s-a nregistrat n mod constant o scdere a ocuprii n rndul persoanelor tinere i al celor vulnerabile. Excluziunea tinerilor i a grupurilor vulnerabile de la ocupare, educaie i pregtire este una din problemele majore cu care se confrunt regiunea.

Educaie si formare de competene Datorit concentrrii de instituii de nvmnt superior Regiunea Bucureti-Ilfov nregistreaz n ceea ce privete populaia cu studii superioare o pondere superioar att n fa de media naional ct i fa de fiecare regiune de dezvoltare n parte, respectiv 31,4% n anul 2011, valoare superioar i mediei europene. n ceea ce privete nvmntul regiunea se confrunt cu problematica unei rate mari a abandonului colar, mai ales n rndul populaiei expuse la riscul de marginalizare, cum ar fi populaia roma. Regiunea se confrunt cu diminuarea numrului de cadre didactice, n principal datorit slabei salarizri, fenomen ce mbrac forme acute n mediul rural. La nivel regional se mai pot constata att o adecvare mai redus a nvmntului superior la piaa muncii, ct i o orientare ctre un numr redus de specializri. Acest fapt conduce fie la angajarea sub nivelul de pregtire, ct i la un omaj mai ridicat n rndul absolvenilor de studii superioare. Exist mari discrepane la nivel regional n ceea ce privete infrastructura de nvmnt, n special n mediul rural calitatea i accesibilitatea infrastructurii de nvmnt nu este adecvat unui proces educaional modern. Participarea populaiei la nvarea pe tot parcursul vieii este sczut, fapt care afecteaz i ansele de angajare. Fenomenul este sever n mediul rural. Oferirea i garantarea accesului tuturor cetenilor la servicii de sntate de nalt calitate Regiunea Bucuresti Ilfov se situeaza la nivel national pe primul loc in ceea ce priveste infrastructura sanitara si serviciile medicale. In ultima perioada alaturi de o serie de evolutii pozitive, cum ar fi sporirea numarului de medici de familie, s-au consemnat si ritmuri de dezvoltare mai lente fata de celelalte regiuni de dezvoltare. In vederea imbunatatirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sanatate, a cresterii accesului populatiei la servicii medicale de calitate, a reducerii mortalitatii materne si infantile, precum si pentru asigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate, principalele directii prioritare la nivel regional sunt: intarirea descentralizarii sistemului de sanatate publica, reabilitarea modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate.
4

mbuntirea competitivitii IMM-urilor, inclusiv a celor care activeaz sectorul agricol i conexe acestuia IMM-rile reprezint un factor cheie n ansamblul economic naional i european. La nivel european n ceea ce privete IMM-urile ne plasm pe ultima poziie din punct de vedere al valorii adugate, angajrii i productivitii muncii. IMM-urile din regiune se confrunt adesea cu absena unor resurse de producie i sunt expuse unor riscuri serioase de a-i reduce activitatea. IMM-rile din regiune sunt n general caracterizate printr-o sczut valoare adugat, utilizarea intensiv a muncii, o component sczut de cercetare dezvoltare i investiii reduse n echipamente tehnologice de nalt performan.

Consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii n vederea dezvoltrii de produse i servicii inovatoare Cercetarea, dezvoltarea tehnologic i inovarea sunt elemente cheie ale dezvoltrii, ale creterii inteligente. Regiunea Bucureti-Ilfov concentreaz cea mai mare parte din totalul naional n ceea ce privete cheltuielile cu cercetarea, dezvoltarea tehnologic i inovarea (CDTI). Dintr-un total la nivel de ar de 793 de instituii cu activitate n domeniul CDTI 56% sunt localizate n regiunea Bucureti-Ilfov. O important caren n ceea ce privete CDTI o reprezint slaba legtur ntre instituiile de cercetare i sectorul de afaceri. Cercetarea n domeniul agricol, potrivit studiilor n domeniu, este mai curnd condus de scopurile trasate prin programele de finanare i nu este vzut de ctre actori ca o cercetare care s aib o contribuie activ asupra modului n care sunt atinse obiectivele regionale. n domeniul cercetrii agricole se constat un deficit de inovare combinat cu o capacitate sczut de absorbie a sectorului privat . Cel mai puternic laser din lume va fi construit n judetul Ilfov ELI Extreme Light Infrastructure, fapt care va face ca Romnia s devin o ar important n ceea ce privete cercetarea tiinific.

ZONE SPECIFICE DE INTERVENTIE

1. Promovarea sistemelor de transport durabile i reducerea blocajelor din cadrul reelelor de transport

Directie startegica Promovarea transportului cu emisii sczute de carbon;

Prioritate

Zone de interventie

Dezvoltarea sistemelor de Dezvoltarea transportului transport public electric urban (modernizarea, constructia linii de tramvaie, linii metrou, troleibuze, achizitionarea si instalarea echipamentelor specifice pentru centre de electrificare: substatii electrice de tractiune, etc.); Creterea gradului de integrare al sistemelor de transport cu traciune electric; Dezvoltarea benzilor proprii pentru mijloacele de transport public i pentru cele de urgen. Modernizarea si dezvoltarea parcului de mijloace de transport ecologice; Dezvoltarea serviciului de transport public in judetul Ilfov; Promovarea unor forme de Dezvoltarea retelelor de transport alternativ; ciclism; Dezvoltare Centura Cicloturistic Bucureti;

Directie startegica

Prioritate Modernizarea cale ferata. retelei

Zone de interventie de Deschiderea circulatiei feroviare Bucuresti-VideleGiurgiu si refacerea podului Vidra-Gradistea; Modernizarea si reabilitarea Complexului feroviar Bucuresti Nord Legatura subterana Gara de Nord-Gara Progresu Legatura subterana Gara de Nord-Gara Obor; Modernizarea liniei de cale ferat Bucureti Nord Aeroportul Internaional Henri Coand ;

Masuri de implementare a Modernizarea sistemului planurilor de transport integrat de informare a durabile calatorilor; Soluii integrate ITS (IT&C) pt. sistemul de transport urban; Extinderea retelei Drumuri verzi in Bucuresti; Dezvoltarea unui sistem de informare eficient a cltorilor integrat cu facilitati de crestere a accesibilitatii; Realizarea unui sistem integrat IT pentru plata tarifului de cltorie (automate de vnzare titluri de calatorie) i informarea cltorilor privind traseele, tarifele si alte informatii de interes public;

Directie startegica Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport in special n zonele urbane.

Prioritate

Zone de interventie

Imbunatatirea Modernizarea drumurilor infrastructurii de transport aflate in gestiunea rutier. autoritatilor judetene, locale si comunale,(drumuri judetene, strazi orasenesti, drumuri comunale, sosele de centura, etc); Constructia, modernizarea inelelor urbane, pasaje sub/supraterane, supralargiri strazi urbane, etc. Reorganizarea circulatiei in zonele centrale; Asigurarea sigurantei traficului rutier: semnalizarea drumurilor, camere video, etc. Construirea de parcari sub/supraterane; Dezvoltarea de sisteme de transport intermodale regionale Construirea de terminale intermodale in scopul interconectarii diferitelor retele de transport (realizare conectare la A1, Piata Unirii, Gara de Nord, Gara Progresu, Gara Obor, Petricani, Razoare si altele); Realizarea infrastructurii de transport pentru centrul intermodal de marfa la Moara Vlasiei.

Infrastructura de transport Dezvoltarea cailor si naval canalelor de navigatie

Amenajarea cursurilor inferioare ale rurilor Arge i Dmbovia pentru navigaie i alte scopuri; Amenajare porturi 1 Decembrie si Glina considerate de catre C.E. ca fiind porturi din reteaua comprehensive.
8

2. Sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de carbon n toate sectoarele

Directie startegica Sustinerea de masuri si investitii de eficienta energetica

Prioritate Creterea eficienei energetice n domeniul cldirilor publice i locuinelor;

Zone de interventie Reabilitarea termica blocuri de locuinte si cladiri publice; Individualizarea consumurilor de energie termica cu ajutorul repartitoarelor de costuri in condominii racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice; Instalarea sistemelor de energie termic din surse regenerabile pentru cldirile instituiilor publice;

Creterea eficienei energetice a sistemelor de transport i distribuie ale agentului termic;

Reabilitarea magistralelor de termoficare, a retelelor termice primare din Municipiul Bucuresti (zona Militari, Vitan, CET Pantelimon, etc); Reabilitarea retelelor termice secundare aferente a 27 centrale termice din Municipiul Bucuresti; Reabilitarea de racorduri aferente Punctelor Termice;

Reabilitarea si modernizarea sistemelor de cogenerare

Transformarea centralelor termice in centrale de coregenerare de inalta eficienta : CT Floreasca, Casa Presei, etc) Modernizare centrale termice;

Creterea eficienei energetice a sistemelor de iluminat public

Implementarea solutiilor eficiente energetic privind iluminatul public;


9

Directie startegica

Prioritate

Zone de interventie Reabilitare / modernizare elemente ale sitemului deiluminat public (retea, stalpi, corp de iluminat).

3. mbuntirea calitii mediului i sprijinirea dezvoltrii durabile n regiunea Bucureti-Ilfov Directie startegica mbuntirea calitii mediului. Prioritate Cresterea eficientei gestionarii apelor (alimentare, epurare, reutilizare) Zone de interventie Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de utilitati publice apa canalizare; Finalizarea Statiei de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare si a canalului colector Dambovita (caseta); Realizarea de instalatii de tratarea termica deseurilor solide; Realizarea de statii de compost cu valorificare energetica; Realizarea de instalatii pentru tratarea termica a deseurilor periculoase (inclusiv deseuri medicale); Implementarea si informarea populatiei cu privire la problematica specific locala de protectie a mediului precum si mijloace de actiune specifice, inclusiv colectare selectiva.

Cresterea eficientei in gestionarea deseurilor (reutilizare, reciclare, recuperare)

10

Directie startegica

Prioritate Imbunatatirea calitatii aerului prin investitii in infrastructura verde

Zone de interventie Implementare sistem informational operativ pentru managementul calitatii aerului si solutii pt reducerea nivelului de poluare a aerului; Protejarea si extinderea Centurii verzi a Muncipiului Bucuresti; Protectia biodiversitatii si a patrimonuiului natural prin sprijinirea ariilor protejate;

Dezvoltarea urbana durabila

Imbunatatirea spatiului si a climatului urban

Reabilitare urbana a raului Dambovita; Amenajarea luncii Dambovitei in zona Lacul Morii pentru agrement; Reabilitarea calitatii apei salbei de lacuri de pe raul Colentina (13 lacuri) si a lacurilor interioare din capitala (6 lacuri); Restaurarea, protejarea i conservarea Parcului Herstru, i promovarea identitii culturale i istorice a acestuia;

11

Directie startegica

Prioritate Valorificarea durabila a patrimoniului cultural

Zone de interventie Reabilitarea cladirilor, centrelor istorice si culturale; Inventarierea siturilor de inters patrimonial; Crearea unui cadru de sprijin al proprietarilor pentru restaurarea cladirilor de patrimoniu; Restaurarea si punerea In valoare a Palatului Voievodal "Curtea Veche"; Modernizare spaiu public urban piaa de flori George Cobuc; Punerea in valoare a monumentelor de for public; Ansamblu urban complex Pod Mihai Voda, pod pietonal i pentru bicicliti peste Dmbovia i parcaje subterane; Valorificarea forturilor din judetul Ilfov; Punere in valoare catacombe subteranul centrului istoric al Bucurestiului; Reabilitare infrastructura Centru Istoric;

Amenajarea facilitatilor pentru petrecerea timpului liber

Amenajare zone de recreere, zone tematice; sport ; Realizare BIO PARC ZOO Baneasa;

12

4. Masuri in vederea cresterii coeziunii sociale si teritoriale Directie startegica Intarirea coeziunii teritoriale Prioritate Strategii si masuri integrate pentru incluziune sociala i combaterea srciei Promovarea ocuprii forei de munc i sprijinirea mobilitii lucrtorilor Zone de interventie Zone urbane deprivate pana la 20.000 de locuitori;

Intarirea coeziunii sociale

Creterea participrii tinerilor pe piaa forei de munc i integrarea durabil a acestora; Sprijinirea creterii ocuprii forei de munc, n special a persoanelor vulnerabile i expuse riscului de marginalizare social; Promovarea de noi oportuniti de angajare n zona rural;

Investiiile n consolidarea accesului la educatie si formare de competente si invatare pe tot parcursul vietii.

Combaterea abandonului colar timpuriu i promovarea accesului nediscriminatoriu la educaie de calitate: dezvoltarea de programe pentru mentinerea elevilor in sistemul de educatie; Investiii n competenele cadrelor didactice pentru invatarea centrata pe elev; mbuntirea i modernizarea infrastructurii regionale educaionale, mai ales in zonele defavorizate; Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic (TVET) si prin corelarea ofertei de formare profesionala cu cererea pietei astfel incat sa fie acoperite domeniile prioritare de dezvoltare economica specifice regiunii;
13

Directie startegica

Prioritate Oferirea i garantarea accesului tuturor cetenilor la servicii de sntate de nalt calitate

Zone de interventie Imbunatatirea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sanatate; Cresterea accesului populatiei la servicii medicale de calitate; Asigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate; Modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate.

5. Cresterea competitivitii regionale Directie startegica mbuntirea competitivitii IMM-urilor, inclusiv a celor care activeaz sectorul agricol i conexe acestuia. Prioritate Zone de interventie

Dezvoltarea infrastructurii Crearea de parcuri de afaceri. industriale, stiintifice, tehnologice, logistice, etc., dezvoltarea celor existente; Crearea si dezvoltarea incubatoarelor de afaceri;

14

Directie startegica

Prioritate Sprijinirea mbuntirii i dezvoltrii serviciilor locale de suport a IMMurilor.

Zone de interventie Facilitarea consolidrii i nfiinrii de IMM-uri, inclusiv punerea la dispoziie a capitalului de pornire, a garaniilor, a mprumuturilor i a capitalului iniial prin instrumente financiare, precum i acordarea de sprijin pentru dezvoltarea planurilor de afaceri. Sprijinirea dezvoltrii IMM-urilor n domeniile, cum ar fi industriile culturale i creative, noile forme de turism, serviciile inovatoare i a altor provocri europene i regionale; Sprijinirea educatiei antreprenoriale; Dezvoltarea de retele informatice si informationale regionale.

Sprijinirea inovrii n ntreprinderi, a difuzrii i adoptrii de noi tehnologii.

Sprijinirea IMM-urilor pentru o orientare ntr-o msur mai mare ctre cunoatere, n special n vederea crerii de produse, servicii, procese i canale de comercializare, bazate pe inovare.

Sprijin pentru dezvoltarea de produse i servicii inovatoare;

15

6. Consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii Directie startegica Dezvoltarea activitatii de cercetare dezvoltare Prioritate Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii de cercetare i inovare n vederea favorizrii excelenei n materie de cercetare i de inovare i a evoluiei tehnologice Zone de interventie Investitii n cel mai puternic laser din lume ELI Extreme Light Infrastructure, orasul Magurele; Crearea de centre de inovare si transfer tehnologic; Crearea de parcuri stiintifice; Sprijinirea clusterelor, a parteneriatelor de cooperare ntre actorii din domeniul cercetrii, al educaiei i al inovrii, dezvoltarea infrastructurilor de C&I n ntreprinderi.

REZULTAT STRATEGIC GENERAL IN ORIZONTUL 2020 Regiunea Bucuresti Ilfov va fi o regiune in care oamenii se bucura de mediile de viata urbane si rurale, distincte dar legate intre ele, in care pot valorifica oportunitatile de viata si de munca bine platite si posibilitatile variate de locuire, servicii publice performante si facilitati culturale si de recreere.

16