Sunteți pe pagina 1din 92

UNIVERSITATEA ECOLOGIC BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUCA|IE FIZIC SI SPORT









Potop Vladimir



CURS
GIMNASTICA DE BAZ

















- 2013 -
1
CUPRINS

Capitolul I - Concepte si modele de gimnastic de a lungul istoriei
1.1. Gimnastica n epoca antic
1.2. Evolu|ia gimnasticii ntre sec. XVI-XX-lea
1.3. Evolu|ia scolii Romnesti de gimnastic
Capitolul 2 - Gimnastica de baz
2.1. Generalit|i
2.1.1. Caracteristicile gimnasticii de baz
2.1.2. Sistematizarea gimnasticii de baz
2.2. Exerci|ii de front si forma|ii
2.2.1. Sarcinile exerci|iilor de front si forma|ii
2.2.2. Sistematizarea exerci|iilor de front si forma|ii
2.3. Ac|iuni pe loc
2.4. Ac|iuni din deplasare
2.5. Alctuiri si schimbri de forma|ii
Capitolul 3 - Exerci|ii de dezvoltare fizic general
3.1. Caracteristicile exerci|iilor de dezvoltare fizic general
3.2. Sistematizarea exerci|iilor de dezvoltare fizic general
3.3. Aspecte metodologice privind predarea exerci|iilor de dezvoltare
fizic general
3.3.1. Pozi|iile fundamentale si derivate ale corpului
3.3.2. Pozi|iile si miscrile segmentelor corpului
3.4. Exerci|ii libere
3.5. Exerci|ii cu obiecte portative
3.5.1. Exerci|ii cu bastoane
3.6. Exerci|ii la aparate de gimnastic
3.6.1. Exerci|ii cu, la si pe banca de gimnastic
3.6.2. Exerci|ii la scara fix
3.7. Indica|ii metodice pentru alctuirea si desfsurarea complexului
3.8. Dozarea efortului n complexele de exerci|ii

2
3.9. Adaptarea si coordonarea miscrii corporale cu linia
melodic si alegere acompaniamentului muzical
Capitolul IV - Exerci|iile aplicativ-utilitare
4.1. Sistematizarea exerci|iilor aplicativ-utilitare
4.1.1. Exerci|iile aplicativ utilitare specifice gimnasticii
4.1.2. Exerci|iile aplicativ-utilitare nespecifice gimnasticii
Capitolul V - Formarea deprinderilor n gimnastic
5.1. Definirea si caracteristicile deprinderilor motrice
5.2. Factorii care influen|eaz formarea deprinderilor motrice
5.3. Etapele formrii deprinderilor motrice
5.4. Metodele folosite pentru formarea deprinderilor
Capitolul VI - Prevenirea accidentelor n gimnastic
6.1. Cauzele producerii accidentelor
6.2. Procedee de asigurare n gimnastic
6.3.Condi|iile necesare n acordarea corect a procedeelor de asigurare
Bibliografie
3
Capitolul I
Concepte yi modele de gimnastic de a lungul istoriei
1.1. Gimnastica n epoca antic
Cercetrile ntreprinse atest folosirea exerci|iului fizic din cele mai
ndeprtate timpuri, odat cu formarea si dezvoltarea societ|ii umane.
n Egipt exerci|iile de gimnastic erau practicate n scoal, pentru o
dezvoltare armonioas fizic, dar si spiritual (prin dans si muzic), iar pentru
hindusi practicarea exerci|iilor fizice se refer n Cartea Sfnt, cunoscut sub
denumirea de Vedele.
n China, marele Confucius (551-479 .e.n.) considera c exerci|iile fizice
sunt incluse n cele sase arte liberale muzica, ceremonialul, aritmetica,
calegrafia, scrima si arta de a conduce carul. Mai trziu conceptul despre educa|ie
se lrgeste prin introducerea unui nou sistem de gimnastic numit: exercijii de
jinut. Kong-Fu (2698 .H.), medic chinez creeaz un sistem de exerci|ii de
gimnastic respiratorie, folosit mpotriva mbolnvirilor, grupate pe specificul
bolilor.
n Grecia, educa|ia reprezenta o func|ie fundamental a statului filozofii i
legislatrii cei mai remarcabile ai Greciei, au fost educatori adevra|i pentru
poporul lor.
Concep|ia general cu privire la practicarea exerci|iilor fizice a urmat trei
direc|ii principale: igienic, militar i armonioas.
Sistemul filozofic grec cuprindea trei concepte corespunztoare:
1) Concep|ia igienic asupra gimnasticii, folosind exerci|ii fizice aplicate
ra|ional, asupra tuturor segmentelor corpului mbinate cu un regim de alimenta|ie,
cu masajul si cu bile.
Prin|ii acestui concept au fost Hipocrate (460-377 .e.n.), cel mai mare
medic al Greciei antice si Galen (138-201 e.n.), care n lucrrile sale de medicin
se refer direct la importan|a exerci|iilor fizice. Dup Galen medicina se mpr|ea
n igienic si terapeutic, iar gimnastica era mijlocul de pstrare al snt|ii
(Niculescu, G., 2011).
4
2) Concep|ia militar care avea la baz pregtirea tinerilor pentru a deveni
buni militari. Sus|intorii acestei concep|ii au fost spartanii. n Sparta nou nscutul,
biat, sntos era preluat de Stat, format si educat pentru a deveni destoinic
lupttor.
3) Conceptul idealului armonios a luat fiin| la Atena, acolo unde
dezvoltarea culturii, artelor, a avut cel mai nalt grad din toat Grecia.
Atenienii erau preocupa|i de atingerea perfec|iunii umane (armonia ntre
fizic si spirit), prin conceptul Kalos, Kai, Agatos adic Om frumos i bun.
Cei mai importan|i sus|intori ai acestui concept de educa|ie au fost Platon
(427-347 .e.n.) si Aristotel.
Dup cum ne dm seama conceptele filozofilor antici cu privire la exerci|iile
de gimnastic au creat un fundament de nezdruncinat pentru noi, cei de astzi.
Toate modelele de educajie ale anticilor au n conjinutul lor micarea,
exercijiul de gimnastic, prin care se dltuia fizic, psihic i intelectual omul.
Aceste concepte au fost preluate, studiate si continuate de filozofii si
pedagogii secolelor urmtoare.


1.2. Evoluia gimnasticii ntre sec. XVI-XX-lea
Pn n secolul al XVI lea idealul armonic a cunoscut o perioad de regres,
din motive religioase. ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVI-lea, medicul
Hieronymus Mercurialis (1530-1606) public la Vene|ia lucrarea Arta
gimnasticii- Ars gymnastica, n care reia conceptele anticilor treznd interesul
pentru practicarea exerci|iilor de gimnastic. De la un secol la altul filozofii sunt
din ce n ce mai preocupa|i de dezvoltarea fizic si psihic a fiin|ei umane prin
aplicarea exerci|iilor de gimnastic. Astfel c n a doua jumtate al secolului
XVIII-lea n Europa se afirm reprezentan|i ai unor concepte noi despre gimnastic
precum si modalit|i de aplicare ale lor n scoli si institu|ii.
Unul dintre acestia a fost Guts Muths Johann Cristoph (1759 1839) care
a scris lucrarea Gimnastica pentru tineret. Este considerat prima lucrare
modern de educa|ie fizic din lume.
5
Un alt titan al pedagogiei universale a fost Pestalozzi (1746 1827) de
origine elve|ian, care sublinia importan|a si necesitatea exerci|iilor fizice n
dezvoltarea fizic si intelectual a corpului. Ideile si experien|a sa sunt publicate n
lucrarea Despre educajia fizic aprut n 1807, unde el arat c exerci|iile
fizice trebuie aplicate ra|ional, metodic si gradat. Acord o importan| crescut
exerci|iilor pentru articula|ii, ct si exerci|iilor naturale (mers, alergare, srituri
etc.).
Ideile sale au fost preluate de al|i pedagogi si filozofi, au fost mbog|ite
chiar din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea si din prima decad al secolului
al XIX-lea. Astfel, un reprezentant al scolii franceze vechi, Don Francesco
Amoros (1777-1848) si-a dedicat ntreaga activitate pentru rspndirea practicrii
exerci|iului fizic.
Amoros defineste gimnastica ca fiind ,tiinja rajional a micrilor
noastre, n raporturile cu simjurile, cu inteligenja, cu sentimentele, cu moravurile
i dezvoltarea tuturor facultjilor noastre.
n Scoala German veche, care avea la baz conceptul filozofului Guts
Muths, Jahn Vater, vine cu mbunt|iri asupra metodelor de practicare ale
exerci|iilor de gimnastic precum si cu aparate noi, inventate de el pentru aplicarea
exerci|iilor de gimnastic (paralelele si bara fix) ideea lui de baz este c ntreaga
popula|ie a |rii s practice exerci|iile fizice.
n opera sa Arta gimnasticii german scris n colaborare cu Eiselen, n
1816 el contribuie cu urmtoarele capitole foarte importante:
terminologia
exerci|iile de gimnastic,
jocuri de gimnastic si metodica.
Un compatriot al lui J .Vater, Adolf Spiess (1810-1858), continuator al
ideilor lui G.Muths, aduce mbunt|iri n practicarea gimnasticii. n cele dou
opere ale sale n patru volume si un manual practic numit: Gimnastica pentru
colari mpr|it n dou pr|i (una pentru copii ntre 6-10 ani, si alta pentru copii
ntre 10-15 ani), preconizeaz un sistem de gimnastic adaptat cerin|elor procesului
instructiv-educativ din scoal.
6
El mparte exerci|iile de gimnastic n: exercijii libere, exercijii n comun,
exercijii de ordine.
Scoala Nordic de gimnastic l are ca deschiztor de drumuri pe P.H. Ling
(1776-1839). n aceast parte a Europei preocuparea pentru introducerea si
practicarea exerci|iilor de gimnastic era comun.
Danemarca a fost prima |ar din Europa care a introdus educa|ia fizic n
scolile de toate gradele.
P.H. Ling a fost continuatorul sistemului danez de practicare obligatorie a
exerci|iilor fizice, el a fundamentat n Suedia propriul sistem de educa|ie fizic.
Ling acord o aten|ie deosebit func|iei de respira|ie si ca atare exerci|iilor
care angreneaz muschii dorsali, centurii abdominale si ai diafragmului.
Scoala Rus prerevolu|ionar l are ca reprezentant pe fiziologul P.F.
Leshaft (1837-1909), din Petersburg, ntemeietorul Scolii ruse stiin|ifice de
educa|ie fizic. El este admiratorul idealului armonic al gimnasticii antice si
critic metodele contemporane, ntemeiate pe automatismul miscrii.
Consider c termenul de instruire fizic putea acoperi foarte bine
legtura educa|iei fizice cu educa|ia intelectual.
n scoala Ceh veche, profesorul de istorie al artelor Hiroslav Tyrs (1832-
1884) inspirat de anticii greci si ideile biologice ale lui Darwin, creeaz propriul
ideal de educa|ie n care se mbinau: sntatea, for|a si frumuse|ea. El nfiin|eaz
prima Societate de gimnastic la Praga n 1862.

1.3. Evoluia ycolii Romneyti de gimnastic
Scoala Romneasc de gimnastic, si are nceputurile abia n primul
deceniu al secolului al XIX-lea, cnd preocuparea pentru practicarea exerci|iului
fizic, sub denumirea de gimnastic, se regseste n diferitele scoli, care puteau
prevede n bugetul lor si salariile profesorilor de gimnastic.
Utilizarea exerci|iilor de gimnastic n pregtirea si educarea tinerilor s-a
intensificat datorit profesorilor drui|i acestui ideal. Printre acestia, o activitate
deosebit a desfsurat profesorul h. Mocianu, mpreun cu colegii lui. Acesta a
avut si o bogat activitate publicistic de specialitate. Amintim cteva lucrri:
7
Cartea de gimnastic cu figuri si text explicativ din 1864, Istoria, anatomia i
igiena gimnasticii n 1879, ,Scoala de patinaj i not n 1882, Cartea de
gimnastic pentru uzul colilor primare, secundare i superioare, 1887 n
colaborare cu N. Velicu.
La nceputul secolului XX, Spiru Haret (1851-1912) devine ministrul
Institu|iei Publice, el reorganizeaz toate ramurile de nv|mnt cu aten|ie
deosebit asupra scolii primare. Printre preocuprile asupra nv|mntului
romnesc, Spiru Haret a urmrit cu perseveren| rspndirea si organizarea
gimnasticii sub toate formele ei, n toate ciclurile de nv|mnt, n toat |ara. S-au
realizat regulamente, n structuri metodice, si manuale care au fost rspndite la
scolile de toate gradele, stabilindu-se obligativitatea practicrii gimnasticii n
scoal cte o or pe sptmn cu fiecare clas. Con|inutul programelor era
eclectic, reunind aspecte ale scolii franceze (Dement), ct si din scolile suedez si
german (Ling, J ahn, Spicss) care cuprindeau: miscri libere si de ordine, exerci|ii
cu instrumente (bastoane, haltere, frnghie, scnduri de srit, mciuci din lemn) si
la aparate (fus, paralele, inele, prjin etc.)
Spiru Haret a avut ini|iativa introducerii n scoal la ora de gimnastic, a
jocului na|ional de oin. Tot el a alctuit o comisie din maestri gimnasti D.
Ionescu (Bucuresti), R.S. Corbu (Brila), T. Berescu (Iasi) care , 1899 au
alctuit primul regulament oficial al jocului de oin competi|ional. Tot Spiru
Haret a fost promotorul unor ntlniri si conferin|e ale profesorilor gimnasti din
ntreaga |ar si nu n ultimul rnd este primul care ia o hotrre n privin|a
concursurilor interscolare, pentru ntreaga |ar.
ncepnd cu 1902 si pn 1924 activitatea de gimnastic a fost organizat si
ndrumat de Societatea de Gimnastic, Muzic i Sport din Iasi si Societatea de
Educajie Fizic din Bucuresti.
n 1924 se nfiin|eaz, Institutul Superior de Educajie Fizic din Bucuresti,
dup modelul celui din Stockholm. Acesta se ocupa de pregtirea cadrelor de
specialitate.
n 1933 se introduce educa|ia fizic n sec|iile comerciale de toate
categoriile.
8
Capitolul 2
Gimnastica de baz
2.1. Generaliti
Gimnastica de baz constituie prima ramur a gimnasticii, cu caracter
formativ, care prin folosirea unor exerci|ii naturale si special construite, caree stau
la baza celorlalte ramuri ale gimnasticii, are o larg aplicabilitate att n
nv|mntul de toate gradele, n celelalte ramuri sportive, ct si la persoanele de
vrsta a II-a si a III-a.
Gimnastica are ponderea cea mai mare n programele scolare la toate nivelele.

2.1.1. Caracteristicile gimnasticii de baz
Gimnastica de baz este o ramur necompeti|ional a gimnasticii.
Ea acup un loc important n sistemul de mijloace pe care educa|ia fizic
scolar, gimnastica aplicat n alte domenii le utilizeaz pentru realizarea
obiectivelor generale.
Gimnastica de baz contribuie la formarea priceperilor si deprinderilor
motrice, precum si la dezvoltarea calit|ilor motrice de baz.
Asigurnd o bun pregtire a practica|ilor pentru activit|ile viitoare,
gimnastica de baz se poate practica oriunde, ns trebuie respectate regulile de
igien individual si colectiv.
Practicarea gimnasticii de baz formeaz la copii deprinderile de a executa
miscri cu diferite segmente, pe direc|ii precise, cu anumit vitez, amplitudine si
grad de ncordare muscular si o |inut corect. Adaptarea si localizarea influen|ei
acestor exerci|ii pot contribui si la corectarea anumitor deficien|e fizice.
Contribuie la dezvoltarea spiritului de observa|ie, ini|iativei, la dezvoltarea
capacit|ii de percepere a spa|iului si timpului.
Gimnastica de baz contribuie la ntrirea snt|ii celor care o practic si la
cresterea mrirea capacit|ii de munc fizic si intelectual.


2.1.2. Sistematizarea gimnasticii de baz
9
schema nr. 2.1.



2.2. Exerciii de front yi formaii
Exerci|iile de front si forma|ii sunt principalele mijloace pentru formarea
priceperilor si deprinderilor de organizare a colectivului de elevi, de la nceputul
pn la sfrsitul lec|ie.
De asemenea, contribuie la disciplinarea colectivului, dezvolt sim|ul ritmului
si a tempoului si la formarea unei |inute corecte.
Exerci|iile se execut sub o comand unic, dat de profesor, termenii au o
denumire precis, iar comenzile trebuie bine cunoscute de ctre cel care conduce
10
ac|iunile respective. Ele au o larg aplica|ie n lec|iile de educa|iei fizic, n
antrenament n diferite sporturi si demonstra|ii sportive.
Cunoasterea aprofundat a con|inutului si folosirea corect a acestor exerci|ii
mai asigur si folosirea integral a timpului acordat pentru lec|ie.

2.2.1. Sarcinile exerciiilor de front i formaii
asigur organizarea colectivului pe tot parcursul lec|iei, precum si
desfsurarea ordonat a acestuia;
contribuie la crearea unei omogenit|i a colectivului n miscare, printr-un
ritm vioi al execu|iei;
educ coordonarea segmentar si a ntregului corp, orientarea n spa|iu si
timp;
dezvolt sim|ul ritmului si estetic al miscrii;
educ disciplina colectivului si |inuta corect;
educ concentrarea aten|iei si siguran|a n miscare etc.

2.2.2. Sistematizarea exerciiilor de front i formaii
Dup scopul urmrit, con|inutul exerci|iilor de front si forma|ii se poate
mpr|i n trei grupe mari:
aciuni pe loc;
aciuni din deplasare;
alctuiri i schimbri de formaii.
Predarea si conducerea exerci|iilor de front si forma|ii se realizeaz prin
comand, ordine si dispozi|ii verbale, prin semne vizuale sau auditive.
Comanda este o formulare scurt, precis, energic si mobilizatoare care se
adreseaz colectivului, cu o tonalitate adaptat condi|iilor de lucru n vederea
executrii sarcinilor.
Comanda are dou pr|i distincte:
prevestitoare, care aten|ioneaz colectivului asupra ac|iunii ce urmeaz s se
execute si pentru explicarea scurt a exerci|iului ce urmeaz a fi executat;
11
executiv (svrsitoare), care determin nceperea ac|iunii anun|ate, scurt,
energic si cu un ton nalt.
Este important ca ntre cele dou pr|i ale comen|ii s existe o scurt pauz,
astfel nct executan|ii s se poat concentra asupra ac|iuni ce trebuie executat, iar
dac s-a gresit si execu|ia nu este corect, se foloseste la loc comanda si se
repet comanda n ntregime.
Pentru organizarea si conducerea colectivelor n afara comezilor se mai
folosesc si al|i termeni numi|i de baz.
Formaia reprezint dispunerea executan|ilor ntr-o ordine stabilit n vederea
efecturii ac|iunilor n comun, n cadrul lec|iei sau n alte activit|i (fig.2.1).
Frontul este partea forma|iei n care executan|ii sunt dispusi cu fa|a nainte.


fig.2.1. Termeni de baz n formaii
Rndul este forma|ia n care executan|ii sunt dispusi unul dup altul, pe linia
umerilor a acestora.
Flancul reprezint extremitatea dreapt sau stng a forma|iei n rnd.
Intervalul reprezint deprtarea ntre doi executan|i aseza|i unul lng altul, pe
linia frontului n rnd.
Intervalul n ordine strns executan|ii sunt dispusi unul lng altul, la
intevale egale cu o l|ime de palme ntre coate.
Intervalul n ordine rrit executan|ii sunt dispusi unul lng altul, la
intervalul indicat prin comand (un bra| ndoit, un bra| ntins, dou bra|e ntinse
sau mai mare).
Ljimea formajiei este deprtarea dintre flancuri.
irul este forma|ia n care executan|ii sunt dispusi unul dup altul cu spatele
la cellalt.
12
Adncimea formajiei este deprtarea dintre primul si ultimul executant,
aseza|i n coloan (sir).
Distanja reprezint spa|iul ntre doi executan|i aseza|i unul napoia altuia.


2.3. Aciuni pe loc
Aceste exerci|ii asigur organizarea colectivului la nceputul, n timpul si la
sfrsitul lec|iei. Contribuie la captarea aten|iei si educarea disciplinei, creaz o
atmosfer corespunztoare raportului, anun|area temei si ncheierea organizat a
lec|iei.
1.Comanda Drepi se foloseste pentru luarea pozijiei de stnd controlat. Se
execut rapid prin apropierea picioarelor cu clcile lipite si cu vrfurile
picioarelor usor deprtate, cu greutatea egal repartizat pe ambele picioare,
abdomenul retras si pieptul usor ridicat, umerii trasi napoi, capul drept, bra|ele
ntinse pe lng corp cu degetele apropiate si palmele lipite de coapse, privirea
nainte (fig.2.2.a).

a b c
fig.2.2.
2.Comanda repaus se foloseste pentru luarea unei pozi|ii mai lejere, pentru
odihn. n gimnastic folosim mai multe feluri de repaus:
- pe loc repaus n forma|ie strns executantul duce energic piciorul stng
naintesi usor lateral, minile cad liber pe lng corp, rmnnd atent fr sa fac
alte miscri (fig.2.2.b).
- deprtat pe loc repaus se foloseste n forma|ie rrit, mai ales n coloana
de gimnastic, ducnd piciorul stng lateral, la l|imea umerilor, cu greutatea egal
repartizat pe ambele picioare si minile la spate (fig.2.2.c).
13
- de voie pe loc repaus se ia fr prsirea forma|iei, iar executan|ii pot
vorbi ncet sau si pot aranja echipamentul.
- grup n repaus rupeji rndurile MARS! Executan|ii se ntorc mai nti la
stnga mprejur, execut trei pasi de front si executan|ii pot prsi forma|ia.
3.Alinierea este ac|iunea de dispunere ordonat a executan|ilor ntr-o
forma|ie indicat. n linie pe un rnd, la comanda V-alinia|i!, capul se ntoarce
spre dreapta si cu pasi aduga|i se deplaseaz spre stnga la intervalul indicat, de
obicei la l|imea de palm prin ndoirea cotului drept, astfel fiecare s vad pieptul
celui de-al patrulea executant. Primul executant din flancul drept st pe loc, n
pozi|ia de stnd controlat, cu privirea nainte.
Alinierea se poate folosi si spre stnga, sau spre centru, dar aceasta se
specific prin comand. Exemplu: spre stnga, v-aliniaji! sau spre centru, V-
alinia|i!. Capul se va ntoarce spre direc|ia indicat.
4.Numrtoarea se foloseste pentru controlul efectivului sau pentru
alctuirea diferitelor forma|ii. Comanda: n continuare (sau cte doi, trei etc.)
numra|i!. Numrtoarea se ncepe din flancul drept (sau din flancul stng sau din
extremit|i, dac se indic prin comand) rostind cifrele pe rnd, odat cu
ntoarcerea scurt a capului spre urmtorul executant, dup care se revine cu
privirea nainte. Ultimul executant din flancul stng (drept) face un pas nainte,
rostind cifra respectiv, revenind napoi n forma|ie.
5.Raportul este un moment organizatoric si se foloseste la nceperea lec|iilor
sau antrenamentelor. Comenzile premergtoare raportului sunt:
- Grup (clas), n linie pe un rnd (sau alt forma|ie) Adunarea!, V-
alinia|i!, n continuare numra|i!, drep|i.- Pentru raport nainte.
Formula raportului: D-le profesor ...grupa (clasa) ...cu un efectiv de control
...prezent la lec|ie...este gata pentru lec|ia de...;raporteaz studentul (elevul)...
Urmeaz salutul profesorului. Dup salut, studentul (elevul), care a raportat d
comanda drep|i, apoi repaus, dup care trece n flancul drept al forma|iei prin
pas de front.
14
6.ntoarcerile pe loc se folosesc cu scopul de a schimba direc|ia frontului
conform necesit|ii. Comanda: la stn-ga!, la dreap-ta!, jumtate la stn-ga!,
jumtate la dreap-ta!, la stnga mpre-jur!.
ntoarcerile se efectueaz n doi timpi. Exemplu: la dreap-ta!. La timpul 1
se execut o ntoarcere pe clciul picioarului drept si vrful piciorului stng; la
timpul 2 se apropie piciorul stng de cel drept. n timpul ntoarcerii bra|ele sunt
apropiate de corp.
La clasele I II, ntoarcerile se pot executa prin sritur, folosind comenzi
sugestive. Exemplu: spre geam sri|i.
7.Ruperile de rnduri sunt ac|iuni de pe loc prin care se desfac si refac rapid
forma|iile utilizate pentru dezvoltarea orientrii n spa|iu, captarea aten|iei si
asigurarea unui climat emo|ional necesar realizrii sarcinilor lec|iei respective.
Ruperile de rnduri pot fi executate cu sau f oprire, unde profesorul la
comand indic succesiv locuri si aparate din sal sau teren spre care elevii trebuie
s alerge, apoi el d comanda de adunare ntr-o forma|ie dorit.
8.Deplasarea formaiei pe distane scurte este o ac|iune folosit cu scopul
aranjrii colectivului pentru utilizarea ct mai bun a spa|iului disponibil. Aceast
ac|iune se regseste cel mai frecvent n alinierea si la ntoarceri. Deplasrile se pot
efectua spre nainte, napoi sau lateral (stnga, dreapta) prin pasi succesivi sau
aduga|i. Comanda: ... pasi nainte (napoi) ...mars!.
9.Aciunile complexe sunt combina|ii ntre diferite ntoarceri de pe loc si
deplasare pe distan|e scurte, predate prin metoda fragmmentar-imitativ, pe timpii
componen|i, avnd o structur de 8, 16 sau 32 timpi. Comanda: cu ac|iunea
indicat...mars1.


2.4. Aciuni din deplasare
Aceast grup de exerci|ii se execut din deplasare sub diferite forme, avnd
o mare aplica|ie n gimnastic. Acestea sunt: pas de mar, pas de front, pas de
voie, deplasare lateral, pas alergtor etc.
15
Pornirea este ac|iunea de ncepere a deplasrii realizat cu piciorul stng,
folosind comanda: nainte...mars!, air mersul pe loc se efectueaz cao deplasare,
folosind comnda: pe loc mars!.
Oprirea este o ac|iune din deplasare care reprezint ncetarea acesteia, avnd
urmtoarele tipuri:
- oprirea simpl se execut n doi timpi. Comanda stai! se d pe piciorul
drept, dup care la t
1
se mai efectueaz un pas nainte cu piciorul stng si la t
2

apropierea piciorului drept.
- oprirea cu faja la front este o ac|iune compus alctuit dintr-o oprire si o
ntoarcere (la stnga, la dreapta sau stnga-mprejur) cu fa|a spre profesor. Aceast
oprire se efectuez n 4 timpi, la 1-2 se execut oprirea iar la 3-4 ntoarcerea,
corespunztor comenzii.
Pasul de mar- se deosebeste de mersul obisnuit deoarece contactul
piciorului cu solul se ia mai nti cu vrful apoi cu toat talpa. Bra|ele se misc
liber pe lng trunchi.
Mersul n caden se efectueaz la comanda: n caden|-mars!, la care
grupa ia pasul dup primul executant, n ritmul imprimat de profesor.
Pasul de front se execut la comnda: pas de front-mars! cu ridicarea
piciorului ntins nainte, la nl|imea de 15-20 cm de la sol, dup care se aseaz
energic pe sol. Bra|ele se misc energic pe lng corp, bra|ul dinainte se ndoaie
din cot, ridicndu-se la un lat de palm mai sus de centur, iar bra|ul dinapoi este
ntins si se ridic att ct i permite articula|ia umrului.
Pas de voie se efectueaz la comanda: pas de voie-mars!. Se merge fr
caden| si se permite aranjarea echipamentul.
Deplasare lateral se execut prin pasi aduga|i, fiecare pas efectundu-se n
doi timpi. Comanda: doi pasi lateral spre stnga (dreapta)-mars!.
Trecere de la mers la pas alergtor se execut de pe loc sau din deplasare,
folosind comanda: pas alergtor-mars! se d pe piciorul stng, apoi se mai
execut un pas cu dreptul si se porneste n alergare cu piciorul stng. Bra|ele se
misc liber pe lng corp, ndoite din coate.
16
Trecerea de la pas alergtor la mers se efectueaz la comanda: la pas-
mars!, se d pe piciorul drept, se mai face un pas cu piciorul stng, unul cu
dreptul pentru a se reduce viteza si la urmtorul pas cu stngul se trece la mers, cu
trei pasi de front.
Schimbarea direciei se poate efectua prin ntoarceri din deplasre (mers si
alergare) si prin ocolire de 90-180.
- ntoarceri din deplasare se execut din mers sau din deplasare, folosind
comenzile: la dreapta (jumtate la dreapta, la stnga, la stnga-mprejur) -mars!.
Pentru ntoarcerea la stnga sau jumtate la stnga, comanda executiv se d
pe piciorul drept, dup care se mai execut un pas cu piciorul stng si jumtate de
pas cu piciorul drept, urma|i de ntoarcere pe vrfurile ambelor picioare,
continund deplasarea pe noua direc|ie, ncepnd cu piciorul stng.
ntoarcerea la dreapta din mers se execut n acelasi mod, dar cu comanda
executiv pe piciorul stng.
ntoarcerea la stnga-mprejur din mers se execut la comanda: la stnga-
mprejur-mars!, comanda executiv se da pe piciorul drept, dup care se execut la
t
1
un pas cu piciorul stng, apoi un pas cu piciorul drept simultan cu ntoarcerea de
180 la t
2
, schimbndu-se astfel sensul deplasrii fr ntrerupere.
Dac se lucrea pe muzic, comanda executiv mars se d la sfrsitul frazei
muzicale, astfel nct dup efectuarea miscrilor necesare ntoarcerii, s se poat
ncepe mersul pe o nou fraz muzical.
- ntoarcerile din alergare se execut asemntor, folosind aceleasi comenzi
ca la ntoarcerile din mers: la stnga-mars!, la dreapta-mars!, la stnga-mprejur-
mars!.
ntoarcerea la stnga-mprejur din alergare se execut n patru timpi, n ritmul
alergri, folosind comanda: mars! se d pe piciorul drept, dup care urmeaz
patru pasi alergtori pe loc, simultan cu ntoarcerea de 180 spre stnga, relunduse
alergarea n sens opus, ncepnd cu piciorul stng si numrtoarea de la 1.
Dac se lucreaz pe muzic, comanda executiv mars! se d la sfrsitul
primei pr|i muzicale, t
4
, astfel dup care se efectueaz pasii necesari si ntoarcerea
17
la t
5-8
, unde ncepea alergrii n sensul comandat s se nceap pe o nou fraz
muzical.
- Schimbarea direcjiei prin ocolire se efectueaz la comanda: cu ocolire spre
stnga (dreapta, diagonal, stnga-mprejur)-mars! (fig.2.3.a,b,c).

fig.2.3.

Deplasarea n figuri reprezint parcurgerea de ctre executan|i ntr-o coloan
a unor figuri, n deplasare, n sal sau pe terenuri n aer liber. Pentru aceasta
executan|ii trebuie s cunoasc diferite repere pe suprafa|a de deplasare, ac|iunea
fiind condus de primul executant din coloan (fig.2.4).

fig.2.4. Reperele slii de sport (gimnastic)

Deplasrile pot fi n linie dreapt, sau circulare, iar dup mrime mari,
mijlocii si mici.
Diagonala reprezint linia care uneste dou unghiuri opuse. Comanda: pe
diagonal mars!. Capul coloanei va schimba direc|ia de deplasare si va continua
spre col|ul opus
Zig-zag este figura compus din mai multe unghiuri. Comanda: n zig-zag-
mars!
18
Bucla. Capul coloanei schimb direc|ia de deplasare prin ocolire spre dreapta
sau stnga mprejur, la comnda: n bucl deschis sau (nchis)- mars!, apoi
men|ine aceeasi direc|i. Dup mrime ea poate fi mare, mijlocie sau mic, iar ca
direc|ie pe o latur a slii sau pe diagonal (fig.2.5.a, b, c).

a b c
fig.2.5.
Spirala (melcul). Este o nfsurare a unei coloane n form de spiral. Spirala
poate fi deschis sau nchis. La comanda: n spiral deschis mars! capul
coloanei nfsoar coloana n spiral pn la centru, dup care, prin ocolire la
dreapta (stnga), desface spirala fr alt comand (fig.2.6.a).
Spirala nchis se execut la comanda: n spiral nchis-mars! atunci cnd
capul coloanei, ajungnd la centru se poate da comanda: la stnga mprejur-stai!,
iar pentru desfacrea coloanei cu ocolire spre dreapta (stnga) nainte mars!
(fig.2.6.b).

a b
fig.2.6.
$erpuirea. La comanda prin ocolire la stnga (dreapta) mprejur mars!,
capul coloanei ocoleste 180 pe lng coloan, la distan|a de un pas. Iar dup
descrierea primei bucle se d din nou comanda n serpuire mic (mijloci sau
mare) mars!.
Distan|a ntre coloane care se deplaseaz n direc|ii opuse trebuie s fie de
un pas, pentru ntreruperea deplasrii prin serpuire se d comanda: cu ocolire spre
dreapta (stnga)-mars! (fig.2.7.a, b, c, d).
19

a b c d
fig.2.7.
Cercul poate fi mare, mijlociu sau mic. Comanda n cerc mare (mijlociu
sau mic)- mars! (fig.2.8.a, b, c).


a b c
fig.2.8.
Arcul de cerc este o jumtate de cerc, la comanda: n arc de cerc mars!
(fig.2.9.a).
Arc dublu se execut jumtate de cerc de dou ori n acelasi sens
(fig.2.9.b).
Contraarc se execut prin dou comenzi: n arc -mars! si se continu apoi
cu n contraarc -mars! (fig.2.9.c).
Optul este format din dou contraarcuri si se execut la comanda: n opt
mars! capul de coloan execut primul contraarc, n continuare ocoleste si execut
al doilea contraarc prin ncrucisare (fig.2.9. d).

a b c d
fig.2.9.
20
ncruciyarea se realizeaz prin trecerea coloanelor din direc|ii opuse, printr-
un anumit punct, efectundu-se alternativ, la comanda prin ncrucisare n centru
slii-mars! (dif.2.10).

fig.2.10.
Interptrunderea dou coloane formate din mai multe siruri venind din
direc|ii opuse trec unele printre altele la comanda: prin interptrundere mars!
(fig.2.11.a).
Traversarea se execut la comanda cu traversare prin stnga (dreapta)
mars! (fig.2.11.b).

a b
fig.2.11.
Deplasrile n figuri sunt variate, se pot folosi si adapta la toate ciclurile de
nv|mnt. La clasele mici, la nceput, copiii parcurg traseul apuca|i de mini,
folosind repere (cuburi, mingi, alte obiecte). Lec|ia nu trebuie s cuprind cu multe
deplasri n figuri, deoarece devine plictisitoare.
Exerciii de atenie. Sunt frecvent ntlnite n lec|ia de educa|ie fizic, n
special la clasele mici, pentru captarea si dezvoltarea aten|iei si a memoriei,
orientrii n spa|iu si timp.
Exemple de exercijii:
- executarea miscrilor la diferite semnale;
21
- executarea invers a miscrilor demonstrate;
- executarea anumitor pozi|ii si miscri prin imita|ie;
- mers si alergare cu opriri n diferite pozi|ii (ghemuit, culcat, asezat etc.) la
diferite semnale.


2.5. Alctuiri yi schimbri de formaii
n activitatea de educa|ie fizic se folosesc trei feluri de forma|ii:
forma|ii de adunare;
forma|ii de deplasare;
forma|ii de lucru.
Formaii de adunare. Reprezint forma de organizare pentru raport,
demonstrarea exerci|iilor, explica|ii etc, organizate de obicei n ordine strns,
umr lng umr.
n func|ie de numrul executan|ilor, de locul de desfsurare a activit|ii,
forma|ia de adunare poate fi n linie pe un rnd sau pe mai multe rnduri, n careu
pe un rnd, crec etc. Exemplu: n linie pe un rnd (pe mai multe rnduri, careu sau
cerc)...adunarea! (fig.2.12.a, b, c).

a b c
fig.2.12.
Formaii de deplasare. Colectivul este organizat pentru diferite ac|iuni de
deplasre n comun (mers, alergare, ntoarceri etc).
Forma|iile cele mai frecvent folosite sunt coloanele cte unu, nsa dac
numrul copiilor este mai mare si spa|iu este limitat, se vor organiza coloane de
cte 2, 3, 4, etc. Dup precizarea forma|iei de deplasare: n coloan de pu sir,
coloan de gimnastic cte 4...adunarea!. Distan|a ini|ial ntre executan|i se
men|ine pe tot parcursul deplasrii (fig.2.13 a, b).
22

a fig.2.13. b
Formaii de lucru reprezint formele de dispunere ordonat a executan|ilor,
la distan|e si intervale precise, pentru executarea n bune condi|ii a exerci|iilor de
dezvoltare fizic. Exemple: coloana de gimnastic de cte trei, patru sau mai mul|i
(a), coloana de gimnastic n sah (b), forma|ia n cocor (c), semicerc (d).
Coloana de gimnastic n trepte cte trei sau patru.


a b c d
fig.2.14.

23
ALCTUIRI $I SCHIMBRI DE FORMA|II
1. DE PE LOC
1.1. Din linie
a)Trecere din linie pe un rnd n linie pe 2 i 3 rnduri
Trecerile din linie pe un rnd n linie pe dou si trei rndruri se pot realiza n 2,
3 si 4 timpi. Este necesar ca nainte de comanda pentru schimbarea forma|iei s se
realizeze alinierea cte 2 sau 3, n func|ie de forma|ia dorit de realizare.
De obicei numrtoarea se face de la dreapta spre stnga, dar se poate realiz si
numrtoare de la stnga spre dreapta.
Astfel, succesiunea metodic de realizare a trecerii din linie pe un rnd pe dou
rnduri este:
- se numr cte doi sau trei, comanda: de la dreapta spre
stnga...numra|i!;
- se explic fiecare numr ce trebuie s execute;
- se d comanda pentru schimbare una din forma|ii:
Din linie pe un rnd n linie pe dou rnduri, n 2, 3 sau 4
timpi...mar!;(fig.2.15.a, b).
- n doi timpi: numrul 1 st pe loc, iar numrul 2 execut un pas oblic nainte,
cu piciorul drept t
1
si apropierea piciorului stng t
2
(fig.2.15a).
- n trei timpi: numrul 1 st pe loc, iar numrul 2 execut un pas nainte cu
piciorul stng t
1
, pas lateral cu piciorul drept t
2
, apropierea picioarelor t
3

(fig.2.15.b).
- n patru timpi: numrul 1 st pe loc, iar numrul 2 execut un pas nainte cu
piciorul stng t
1
, apropierea piciorelor t
2
, pas lateral pas lateral cu piciorul drept n
fa|a numrului unu t
3
, apropierea picioarelor t
4
(fig.2.15.b).

a b
fig.2.15.
24
Din linie pe un rnd n linie pe trei rnduri, n 2, 3 sau 4 timpi...mar!
(fig.2.16.a, b).
- n doi timpi: numrul 2 st pe loc, iar numrul 1 execut un pas oblic cu
piciorul stng napoi t
1
n acelasi timp cu numrul 3, care execut un pas oblic cu
piciorul drept si apropierea piciorului drept si respectiv stng t
2
(fig.2.16.a).
- n trei timpi: numrul 2 st pe loc, iar numrul 1 execut un pas napoi cu
piciorul drept si un pas nainte cu piciorul stng numrul 3- t
1
; pas lateral cu
piciorul stng numrul 1 si pas lateral cu piciorul drept numrul 3-t
2
; apropierea
piciorului stng numrul 1 si a piciorului drept numrul 3 -t
3
(fig.2.16.b).
- n patru timpi: numrul 2 st pe loc, iar numrul 1 execut un pas napoi cu
piciorul drept si un pas nainte cu piciorul stng numrul 3- t
1
; apropierea
piciorului stng numrul 1 si a piciorului drept numrul 3 t
2
, pas lateral cu
piciorul stng numrul 1 si cu piciorul drept numrul 3 t
3
, apropierrea piciorului
drept numrul 1 si a piciorului stng numrul 3 t
4
(fig.2.16.b).

a fig.2.16. b
b)Trecerea din linie pe dou rnduri n linie
pe 4 i 6 rnduri
Trecerea din linie pe dou rnduri n linie pe 4 rnduri se realizeaz, folosind
aceeasi succesiune prezentat din linie pe un rnd. Dup numrtoarea cte doi, se
trece la executarea comenzii: din linie pe dou rnduri n linie pe patru rnduri
...mar!.
Trecerea se poate realiz n 2, 3, si 4 timpi, folosind aceeasi tehnic de execu|ie
ca la schimbrile din linie pe un rnd n dou rnduri (fig.2.17.a)
Trecerea din linie pe dou rnduri n linie pe 6 rnduri are dou ac|iuni, astfel:
- deprtarea liniilor, la comanda: cte un pas nainte i napoi ...mar!;
25
- schimbarea propriu-zis, care se realizeaz identic ca la trecerea din linie pe
un rnd n trei rnduri, ambele linii execut n acelasi timp aceleasi ac|iuni, la
comanda: din linie pe 2 rnduri n linie pe 6 rnduri ...mar! (fig.2.17.b).
Trecerea se poate realiza n 2, 3, si 4 timpi, folosind aceeasi tehnic de execu|ie
ca la schimbrile din linie pe un rnd n linie pe trei rnduri (fig.2.17.b).

a b
fig.2.17.
c) Coloana de gimnastic cte n prin arc de cerc
Realizarea acestei coloane se foloseste urmtoarea succesiune:
- se numr cte n, folosind comanda de la dreapta spre stnga cte
n...numra|i!;
- se comand: din linie pe un rnd n coloan de gimnastic cte n prin arc
de cerc...mars!;
- realizarea schimbrii: numrul 1 se ntoarce pe loc, cu pasi succesivi, iar
celelalte numere se deplaseaz prin arc de cerc, n dreptul numrului 1 pe
partea dreapt sau stnga (fig.2.18).

fig.2.18.
26

d)Coloana de gimnastic n trepte
Realizarea acestei coloane se foloseste urmtoarea succesiune:
- se numr cte n folosind comanda: de la dreapta spre
stnga...numraji!;
- se comnd: din linie pe un rnd n coloan de gimnastic cte n n
trepte...mar!.
- realizarea schimbrii: numrul 1 rmne pe loc, celelalte numere se
deplaseaz spre nainte sau napoi cu numrul egal cu cel strigat la
numrtoare (fig.2.19.)

fig.2.19.
Variant: se numr 9-6-3-pe loc, la comanda: n foma|ie de trepte ---mars!,
fiecare executant se deplaseaz nainte, conform cifrei numrtoare (2.20).

fig.2.20.
e)Coloana de gimnastic cocor
Aceast coloan de gimnastic cocor poate fi nchis sau dechis, semnnd
cu litera V, iar orientarea executan|ilor este cea care d numele variantei
forma|iei. Pentru realizarea acestei coloane se foloseste urmtoarea succesiune:
- se numr n continuare pentru cocor deschis de la extremit|i spre
centru...numra|i! (fig.2.21.b), iar pentru cocor nchis se gseste centrul prin
27
numrtoare de la extrimit|i spre centru, apoi se numr: de la centru spre
extrimit|i...numra|i! (fig.2.21.a); fiecare executant se deplaseaz nainte cu
numrul pasilor indica|o la numrtoare.
- pentru schimbarea forma|iei se foloseste comanda: din linie pe un rnd n
coloana de gimnastic n cocor nchis (deschis)...masrs!.


a b
fig.2.21.

1.2. n coloan (yir):
a)Trecere din coloan cte unu n coloan cte2 i 3
Succesiunea ac|iunilor este aceeasi ca la trecerile din linie, deosebirea fiind
n deplasarea mai nti spre stnga sau dreapta, apoi spre nainte sau napoi.
Din coloan cte unu n coloan cte doi, n 2, 3 sau 4 timpi...mar!.
- n doi timpi, numrul 1 st pe loc, numrul 2 execut un pas nainte oblic
stnga cu piciorul stng t
1
si apropierea piciorului drept
2
(fig.2.22.a).
- n trei timpi, numrul 1 st pe loc, numrul 2 execut un pas lateral stnga
t
1
, pas nainte cu piciorul drept t
2
si apropierea piciorului stng t
3
(fig.2.22.b).
- n patru timpi, numrul 1 st pe loc, numrul 2 execut pas lateral stnga t
1
,
apropirea piciorului drept t
3
, pas nainte cu piciorul stng t
3
si apropierea picorului
drept t
4
(fig.2.22.b).
28

a b
fig.2.22

Din coloan cte unu n coloan cte trei, n 2, 3 sau 4 timpi...mar!.
- n doi timpi, numrul 2 st pe loc, numrul 1 execut un pas napoi oblic
dreapta cu piciorul drept si pas oblic nainte stnga cu piciorul stng numrul 3 t
1,

apropierea piciorului stng numrul 1 si a piciorului drept numrul 3- t
2
.
(fig.2.23.a).
- n trei timpi, numrul 2 st pe loc, numrul 1 execut un pas lateral dreapta
iar numrul 3 pas lateral stnga cu acelasi picior -t
1
, pas napoi cu piciorul stng
numrul 1 si pas nainte cu piciorul drept numrul 3-t
2
si apropierea piciorului
drept numrul 1 si a piciorului stng numrul 3 -t
3
(fig.2.23.b).
- n patru timpi, numrul 2 st pe loc, numrul 1 execut pas lateral dreapta
si pas lateral stnga numrul 3- t
1
, apropirea piciorului stng numrul 1 si a
piciorului drept numrul 3- t
3
, pas napoi cu piciorul drept numrul 1 si pas nainte
cu piciorul stng numrul 3-t
3
si apropierea picorului stng numrul 1 si a
piciorului drept numrul 3-t
4
(fig.2.23.b).
29

a b
fig.2.23.

b) Trecere din coloan cte doi n coloan cte 4 i 6
Succesiunea ac|iunilor este aceeasi ca la schimbrile din linie din dou
rnduri n 4 si 6 rnduri, numai c deosebirea este la 4 coloane numerele 2 se
deplaseaz cu un pas oblic dreapta si respectiv stnga. Comanda: Din coloan
cte doi n coloan cte 4 n 2 (3 sau 4) timpi ...mar!. (fig.2.24.a),
Iar la trecere n 6 coloane se execut prin dou acjiuni:
- deprtarea coloanelor ntre ele cu un pas lateral;
- numerele 1 execut pas oblic napoi stnga si respectiv dreapta ctre exterior,
numele 2 stau pe loc iar numerele 3 execut un pas oblic nainte stnga si respectiv
dreapta ctre interior. Comanda: Din coloan cte doi n coloan cte 6 n 2 (3
sau 4) timpi ...mar!.
30

a b
fig.2.24.
c) Trecere din coloan cte unu n coloan
cte 4 i 5 trepte
Trecerea dintr-o coloan n forma|ie cte patru n trepte, se numr cte 5 n
adncime, apoi la comanda: pe patru coloane n trepte ...mars!, numerele 1
execut trei pasi spre dreapta, numerele 2 un pas spre dreapta, numere 3 un pas
spre dreapta, iar numerele 4 trei pasi spre stnga (fig.2.25.a).
Pentru trecerea dintr-o coloan n foma|ie cte cinci n trepte, se numr cte
5 n adncime, apoi la comanda: pe cinci coloane n trepte ...mars!, numerele 1
execut patru pasi spre stnga, numerele 2 execut doi pasi spre stnga, numerele 3
rmn pe loc, numerele 4 execut doi pasi spre dreapta, iar numerele 5 execut
patru pasi spre dreapta (fig.2.25.b).

a b
fig.2.25
31
d) Trecere din dou coloane n patru coloan
cte patru n ah
Aceast trecere se realizeaz prin numrtoare cte doi n adncime, la
comanda: n coloan cte patru n sah...mars!, ambele coloane se deplaseaz n
exterior cu cte doi pasi, apoi numerele unu din fiecare coloan execut un pas spre
dreapta, iar numerele doi un pas spre stnga(fig.2.26).

fig.2.26

2. DIN DEPLASARE:
Alctuirea diferitelor forma|ii conform necesit|ii se pot realiza din mers sau
din alergare.
a) Trecere din coloan cte 1 n coloan
cte n i invers
Trecerea din coloan cte 1 n coloan cte 2, 3...n din deplasare se execut
la comanda: n coloan cte 1 sau (2, 3...n)...mars!.
Pentru a trece din coloan cte 1 n coloan cte 2, se numr cte 2 n
adncime, numrtoarea se face conform comenzii cu rsucirea capului spre stnga
si napoi. La comanda n coloan cte doi ...mars! numerele 1 reduc lungimea
pasului, iar numerele 2 avanseaz n stnga sau dreapta numerelor unu (fig.2.27.a).
32
Pentru a trece n coloan cte trei la comanda: n coloan cte trei...mars!,
numerele doi si trei se deplaseaz n stnga si respectiv dreapta numerelor unu
(fig.2.27.b).

a b
fig.2.27
Revenirea din coloan cte doi sau trei coloane se face la comanda:n
coloan cte unu...mars!, numerele doi micsoreaz pasul si se deplaseaz napoi n
coloan, la fel se ntmpl si din trei coloane, la aceeasi comand numerele doi si
trei micsoreaz pasul si se deplaseaz napoi n coloan.
b) Formarea coloanei de gimnastic.
Din coloan cte unu n coloan cte 3, 4, 5 cu ocolire sau ntoarcere 90 de
pe o latur a slii. Se numr n adncime cte 3, 4 sau 5 etc., la comanda: din
coloan cte unu n coloan de gimnastic cte 3, 4 sau 5 etc pe mijloc...mars!.
Grupele de numere n se ntorc din deplasare spre stnga sau dreapta, n func|ie
de sensul de deplasare, iar celelalte grupuri de numere se deplaseaz dup primul
grup de n, pn cnd ntregul grup de elevi a realizat forma|ia cerut (fig.2.28).

fig.2.28
33
Revenire din coloana de gimnastic n coloan cte unu se realizeaz la
comanda: cu ocolire spre stnga n coloan cte unu...mars!.
c) Coloana de gimnastic n ah. Se realizeaz prin respectarea urmtoarei
succesiuni:
- se realizeaz o coloan de gimnastic cte n;
- se numr cte n, se poate numra linia 1 pentru a afla numrul de
coloane;
- realizarea schimbrii de forma|ii, se pot deplasa liniile spre dreapta sau
stnga;
exemple:
- n cazul numrtorii n continuare, se pot deplasa spre stnga (dreapta), la
comanda: liniile cu numere cu so| un pas spre dreapta...mars! si spre napoi:
,sirurile cu numerele cu so| un pas napoi...mars! (fig.2.29).
- n cazul numrtorii cte doi, comanda: liniile cu numerele 1, doi pasi spre
dreapta...mars! si spre nainte: sirurile cu numrul 2, un pas nainte...mars!.


fig.2.29
d) Coloana de gimnastic prin desfacere i contopire. Se realizeaz prin
desfacre si contopirea sirurilor, rspectnd urmtoare succesiune:
- desfacerea coloanei cte 1 n dou coloane cte 1 (fig.2.30.a);
- contopire din dou coloane cte 1 se formeaz o coloan cte 2 (fig.2.30.b);
- desfacerea coloanei cte 2 n dou coloane cte 2 (fig.2.30.c);
34

a b c
fig.2.30
- contopire prin formarea coloanei cte patru pe mijlocul slii (fig.2.31.b).
- ocolire spre stnga n coloan de gimnastic cte patru (fig.2.31.b).

a fig.2.31 b
Revenirea din coloana de gimnastic prin desfacre i contopire, se
realizeaz prin ac|iunile inverse, din patru coloane se desfac n dou cte dou,
apoi ocolind pe ambele laturi ale slii, se ntlnesc la mijloc, unindu-se cte dou,
iar se desfac cte o coloana alternativ stnga si dreapta a slii si n final se ntlnes
la mijloc prin contopire cte unu si se trece n coloan cte unu, prin ocolire spre
dreapta sau stnga.



35
Capitolul 3
Exerciii de dezvoltare fizic general
Exerci|ii de dezvoltare fizic general constau din pozi|ii si miscri naturale
sau special construite, care se pot executa fr sau cu obiecte, cu partener sau la
aparate speciale. Prin aceasta se realizeaz nsusirea bazelor generale ale miscrii
(direc|ie, amplitudine, vitez, grad de ncordare muscular), precum si dezvoltarea
fizic general si armonioas a aparatului locomotor.


3.1. Caracteristicile exerciiilor de dezvoltare fizic general
Exerci|iile de dezvoltare fizic general si gsesc un loc important n toate
formele de activitate de educa|ie fizic si sport (lic|ii de educa|ie fizic,
antrenament sportiv, gimnastica aplicat n alte domenii etc.). Executarea acestor
exerci|ii contrbuie la dezvoltarea si ntrirea aparatului locomotor, cardio-vascular,
respirator, al sistemului nervos.
Folosirea sistematic a exerci|iilor de dezvoltare fizic general contribuie la
rezolvarea urmtoarelor sarcini:
- prelucrarea selectiv a articula|iilor si musculaturii;
- dezvoltarea for|ei musculare;
- dezvoltarea vitezei si mobilit|ii articulare;
- priceperea de a dirija miscrile segmentelor;
- corectarea deficien|ilor fizice;
- formarea |inutei corecte.
Aceste exerci|ii con|in un numr foarte mare cu posibilit|i nelimitate de
combinare a acestora.
Influen|eaz precis asupra diferitelor grupe musculare, articula|ii sau pr|i ale
corpului, ac|ionnd selectiv sau analitic asupra organismului n ntregime.
Structura acestor exerci|ii este simpl, oferind posibilitatea dozrii, relativ
precise a efortului. n func|ie de vrst, sex, nivel de pregtire permite nssusirea
rapid si corect a miscrilor.

36

3.2. Sistematizarea exerciiilor de dezvoltare fizic general
Exerci|iilor de dezvoltare fizic general se sistematizeaz dup mai multe
criterii:
criterii anatomice (segmentar):
- exercitii pentru gt;
- exerci|ii pentru bra|e si centura scapulo-humeral;
- exerci|ii pentru trunchi (musculatura abdominal, spatelui, musculatura
pr|ilor laterale);
- exerci|ii pentru membrele inferioare (picioare);
- exerci|ii pentru articula|iile coxo-femurale etc.
dup caracterul activitii musculare:
- exerci|ii de for| sau vitez;
- exerci|ii cu caracter de mobilitate si elasticitate muscular;
- exerci|ii cu caracter de relaxare.
dup formele de participare:
- exerci|ii libere (fr obiect);
- exerci|ii cu partener (n perechi);
- exerci|ii cu obiecte portative (mingi, corzi, bastoane etc.);
- exerci|ii la aparate speciale (banca de gimnastic, scara fix, banca curbat,
cablul elastic etc.);
- exerci|ii la instala|ii speciale (pozi|ii, miscri unice, exerci|ii, secven|e sau
blocuri ac|ionale realizate cu sau fr obiecte portative).


3.3. Aspecte metodologice privind predarea exerciiilor de dezvoltare
fizic general
Pentru dezvoltarea for|ei, a vitezei si a elasticit|ii musculare este necesar:
- s se execute sistematic exerci|iile;
37
- cresterea treptat a complexit|ii exerci|iilor n paralel cu cresterea
capacit|ii de adaptare a organismului la efort;
- schimbarea vitezei si ritmului de execu|ie etc.
Alegerea si folosirea corespunztoare a pozi|iilor de plecare, conduce la
asigurarea condi|iilor optime de executare, de izolare anumitor articula|ii, usurare,
ngreuiere a execu|iei.
Alternarea exerci|iilor trebuie s urmreasc angrenarea succesiv a grupelor
musculare, folosirea la nceput exerci|ii mai simple, cu vitez redus, o crestere a
dozrii si complexit|ii exerci|iilor la mijlocul complexului, ajungnd spre sfrsitul
complexului s intre ct mai multe grupe musculare cu intensitate maxim.
Cresterea si asigurarea atractivit|ii prin lucru cu partener, cu obiecte si la
aparate speciale, precum prin introducerea acompaniamentului muzical, a jocului si
a ntrecerilor.
n predarea exerci|iilor de dezvoltare fizic general trebuie s se foloseasc o
terminologie adecvat, comenzi corecte, respectarea parametrilor miscrii si a
|inutei corecte.
Exerci|iile de dezvoltare fizic general au cea mai mare aplicabilitate n toate
activit|ile de educa|ie fizic. Ele trebuie s fie accesibile si adecvate nivelului de
pregtire, vrstei si sexului, s fie concepute ntr-o ordine logic pentru fiecare
segment si simetric pentru ambele pr|i ale corpului.
Exerci|iile sunt mpr|ite n timpi compuse din 2, 4, 8,16, 32 timpi. Pentru
descrierea exerci|iilor se foloseste o terminologie specific prescurtat:
1. Pozijiile fundamentale: Stnd-St.; Pe genunchi-pe G.; Asezat-A|ez.;
Culcat-Cul.; Atrnat-At. Sprijin-Spr.
2. Prjile corpului: Abdomen-Abd.;antebra|-Ab.; Bras-B.; Cap-C.; Clci-
Cc.; Ceaf-Cf.; Coaps-Cp.; Corp-Cp.; Cot-Ct.; Crestet-Crt:; Deget-Dg.; Fa|-F.;
Frunte-Fr.; Gamb-Gb.; Genunchi-G.; Gt-Gt.; Glezn-Gl.; Mn-M.; Palm-Pl.;
Picior-P.; Piept-Pt.; Pumn-Pm.; Spate-Sp.; Sezut-Sz.; Sold-S.; Talp-Tp.;Trunchi-
Tr.;Umr-U.;Vrf-V.
3. Denumirea micrii: Alergare-Alerg.; Arcuire-Arc.; Aplecare-Aplec.;
Apropiere-Aprop.; Aruncare-Arunc.; Balans-Bal.; Cdere-Ced.; C|rare-C|.;
38
Coborre-Cob.; Deprtare-Dep., Deplasare-Deplas.; Ducere-Duc., Echilibru-Echil.;
Fandare-Fand.; ndoire-ndoi.; ndreptare-ndrept.; nclinare -nclin.; ntindere-
ntind.; ntoarcere-ntoarc.; Legnare-Legn.; Rsturnare-Rsturn.; Rsucire-
Rsuc.; Revenire-Rev.; Ridicare-Ridic.; Rostogolire-Rostog.; Rotare-Rot.;
Sritur-Sprit.; Subbalansare-Subbal.; Urcare-Urc.
4. Aparatele de gimnastic: Banc-Bnc.; Bar-Br.; Brn-Brn.; Cadru-Cdr.;
Cal-Cl.; Capr-Cpr.; Frnghie-Frg.; Inele-In.; Lad-Ld.; Paralele-Prl.; Paralele
inegale-Prl.inl.; Scar fix-Sc.f.; Trambulin-Tramb.
5.Direcjia micrii: nainte-nai.; napoi-nap.; Diagonal-diag.; Dreapta-drp.;
J os-jos;Lateral-lat.; Oblic-obl.; orizontal-oriz.; Stnga-stg.; Sus-sus.
6. Al|i termeni: Alternativ-alt.; Aplecat-apl.; Apropiat-apr.; Apucat-ap.;
Clare-cl.; Deprtat-dep.; ncrucisat-ncr.; ndoit-nd.; ntins-nt.; Rsturnat-rst.;
Rsucit-rs.; Sprijinit-spr.
Pentru descrierea i scrierea exerci|iilor de dezvoltare fizic general trebuie
respectat urmtoarea succesiune:
pozijia inijial (plecare) este pozi|ia din care ncepe miscarea si poate fi
fundamental sau derivat, iar la aparate se specific si pozi|ia fa| de
aparat;
timpul (ii) de execu|ie care se scrie sub pozi|ia ini|ial, la nceput;
denumirea micrii care este partea cea mai important n descriere legat
de:
- segmentul care execut miscarea;
- direcjia n care se execut miscarea;
pozijia final poate fi una din pozi|iile fundamentale sau derivate.
n gimnastic un rol important l are crearea imaginii despre miscare prin
intermediul reprezentrile grafice (desenul liniar). Pentru realizarea desenului
trebuie respectate urmtoarele reguli:
reprezentarea solului se face printr-o linie orizontal continu.
reprezentarea aparatelor se realizeaz n cele mai multe cazuri din lateral, cu
excep|a calului cu mnere, datorit specificul miscrilor,se desemneaz din
spate (fig.2.32).
39
fig.2.32
corpul se desemneaz din lateral (a), din fa| (b) sau din spate (c), lungimea
picioarelor trebuie s fie jumtate din nl|ime (fig.2.33).


a b c
fig.2.33
capul este reprezentat de un cerc gol, vzut din fa| (a), din profil dreapta
sau stnga (b, c), spate (d) sus (e), reprezentnd a VII-a parte din nl|ime
(fig.2.34).
fig.2.34
a b c d e
minile se desemnea n prelungirea antebra|ului, n pozi|ia normal, n
cazuri speciale se poate marca si policele.
Segmentele care se gsesc n planul apropiat se desemeneaz cu o linie
continu la nivelul umerilor si soldurilor, iar celelalte segmente din plan
deprtat, cu o linie ntrerupt (fig.2.35).

fig.2.35
Folosirea semnelor necesare n|elegerii mai corecte a miscrii desenate:
- pentru precizarea direc|iei se foloseste sgeata:
- pentru precizarea ntoarcerii se foloseste sgeata arcuit: 180,
360...
40

- pentru marcarea miscrii cu revenire se foloseste sgeat cu dou capete:

- pentru arcuire se foloseste linia frnt, iar numrul de arcuiri este deasupra
linie.

- pentru executarea miscrii si n partea opus, simetric, se folosesste semnul:
+
- cifra scris naintea miscrii reprezint numrul de repetri (3 X):
Descrierea terminologic si desenate corect a exerci|iilor de dezvoltare fizic
general, trebuie s constituie o parte important de tehnologie didactic a
propiectului (planul de lec|ie) alctuit de ctre profesor.

3.3.1. Poziiile fundamentale i derivate ale corpului
1. STND - pozi|ie fundamental ortostatic biped, cu clcile apropiate,
vrfurile usor deprtate, genunchii ntinsi, pieptul usor ridicat, bra|ele ntinse pe
lng corp, cu degetele apropiate si ntinse, capul drept si privirea nainte.
Poziii derivate:
pe ambele picioare:
- deprtat, ncrucisat, cu genunchii ndoi|i, fandat;
- pe vrfuri: deprtat, ncrucisat, fandat.
pe un picior:
- pe toat talpa: cu cellat picior (ndoit sprijinit, ndoit sus|inut, ntins
sprijinit, ntins sus|inut);
- pe vrfuri: cu cellat picior (ndoit sprijinit, ndoit sus|inut, ntins sprijinit,
ntins sus|inut).
2. PE GENUNCHI pozi|ie fundamental cu baza de sus|inere pe gambe,
vrfurile ntinse, clcile apropiate si bra|ele ntinse pe lng corp.
Poziii derivate:
pe ambii genunchi:
41
- cu genunchii apropia|i si clcile deprtate;
- cu genunchii deprta|i si clcile apropiate;
- cu genunchii si clcile deprtate;
- pe genunchi pe clcie asezat.
pe un genunchi:
- cu cellalt picior: ndoit (sprijinit sau sus|inut), ntins (sprijinit sau sus|inut),
ncrucisat.
3. A$EZAT- pozi|ie fundamental unde corpul se sprijin pe sezut, cu
picioarele ntinse pe sol, bra|ele pe lng corp.
Poziii derivate:
cu picioarele ntinse:
- deprtat;
- pe o coaps;
- echer.
cu picioarele ndoite:
- deprtat;
- grupat (cu genunchii ndoi|i complet);
- ncrucisat (turceste);
- pe o coaps;
- echer.
cu un picior ntins si cu cellalt ndoit:
- deprtat;
- ncrucisat;
- peo coaps;
- echer.
4. CULCAT pozi|ie fundamental unde corpul se gseste n totalitate cu
partea dorsal n contact cu suprafa|a de reazem, axa lui longitudinal fiind
paralel cu aceast suprafa|
Poziii derivate:
facial (nainte):
42
- cu picioarele ntinse;
- cu un picior ntins cellalt ndoit;
- cu ambele picioare ndoite.
dorsal (pe spate):
- cu picioarele ntinse;
- cu un picior ntins cellalt ndoit;
- cu ambele picioare ndoite.
costal (lateral):
- cu picioarele ntinse;
- cu un picior ntins cellalt ndoit;
- cu ambele picioare ndoite.
5. ATRNAT pozi|ie fundamental unde corpul este ntins si se men|ine
suspendat de un aparat, apucat cu minile, axa umerilor fiind sub punctele de
sprijin.

Poziii derivate:
pe vertical:
- de mini;
- de picioare;
- de alt parte a corpului.
pe orizontal:
- facila;
- dorsal.
combinate:
- de mini si de picioare;
- de mini si alt parte a corpului
6. SPRIJIN pozi|ie fundamental unde corpul este ntins pe vertical si se
sprijin pe mini, iar axa umerilor se afl deasupra punctelor de reaszem.
Poziii derivate:
simplu:
43
- pe vertical;
- pe orizontal.
mixt:
- pe vertical;
- pe orizontal.
Poziii combinate reprezint mbinarea mai multor pozi|ii fundamentale,
pstrnd caracteristicile pozi|iilor.
Astfel avem:
sprijin stnd pozi|ie combinat compus din sprijin si stnd (fig.2.36.a,
b);
sprijin ghemuit pozi|ie combinat compus din sprijin si derivata stnd
ghemuit (fig.2.36.c);
sprijin pe genunchi- pozi|ie combinat compus din pe genunchi si
sprijin (fig.2.36.d);

a b c d
fig.2.36

sprijin culcat pozi|ie combinat compus din sprijin si culcat
(fig.2.37.a);
atrnat culcat pozi|ie combinat compus din atrnat si culcat
(fig.2.37.b, c).

a b c
fig.2.37
44
3.3.2. Poziiile i mirile segmentelor corpului
CAPUL
Poziii Miycri
1. Aplecat:
- nainte;
- lateral (drp., stg.);
- napoi (extensie).
2. rsucit:
- dreapta
- stnga
1. aplecare:
- nainte;
- lateral (drp., stg.);
- napoi (extensie).
2. rsucire:
- dreapta
- stnga
3. rotare:
- spre dreapta
- spre stnga

BRA|ELE
Poziii cu braelor ntinse
pe direcii principale
pe direcii
intermediare
pe direcii oblice
- nainte
- sus
- lateral
- jos
- nainte jos
- nainte sus
- napoi jos
- lateral jos
- lateral sus
- oblic nainte jos
- oblic nainte sus
- oblic napoi jos
- diagonal: ssagital
sau frontal
Poziii cu braele ndoite 90
- antebra|ele nainte (bra|e jos)
- anterbra|e sus (bra|e nainte)
- antebra|e sus sau jos (bra|e lateral);


Poziii cu braele ndoite complet
- mini pe sold;
- mini la piept;
- mini pe umeri;
- mini la ceaf;
- mini pe cap;
Miycrile braelor
45
- ridicare
- coborre
- ndoire
- ntindere
- rotare: dreapta, stnga, nainte, napoi
- balansare: plan sagital, frontal
- rsucire: interior sau exterior
- forfecare: plan orizontal, vertical, frontal
- ducere (se execut numai n plan paralele cu solul)

Poziii ale braelor din baletul clasic
Pozi|ia I-a- bra|ele coron nainte jos, degetele mijlocii deprtate la 3-4
cm (2.38.a);
Pozi|ia a II-a- bra|ele coron nainte (dif.2.38.b);
Pozi|ia a III-a- bra|ele coroan sus (fig.2.38.c);
Pozi|ia a IV-a un bra| rotunjit sus, iar cellat rotunjit nainte (fig.2.38.d);
Pozi|ia a V-a Un bra| rotunjit sus, iar cellalt rotunjit lateral (fig.2.38.e);
Pozi|ia a VI-a un bra| rotunjit nainte, iar cellalt rotunjit lateral (fig.2.38.f;
Pozi|ia a VII-a bra|ele rotunjite lateral (fig.2.38.g).

a b c d e f g
fig.2.38

TRUNCHI
Poziii Miycri
1. aplecat nainte
2. nclinat nainte
3. ndoit:
- nainte
1. aplecare nainte
2. nclinare nainte
3. ndoire:
- nainte
coroan termen specific prin care se subn|elege c bra|ele
sunt rotunjite, palmele fa|-n fa|, degetul mare ascuns n
palm, iar degetele se gsesc ntr-o pozi|ie specific.
46
- lateral (dreapta, stnga)
4. n extensie
5. rsucit: dreapta, stnga
--


6. ndoit rsucit dreapta sau
stnga
--

- lateral (dreapta, stnga)
4. extensie
5. rsucire: drepta, stnga
6. rotare:
- plan forntal
- plan orizontal
7. ndoire rsucit: dreapta,
stnga
8. balansare:
- plan frontal
- plan sagital

PICIOARE
Poziii Miycri
- ndoit
- ntins
- ridicat
-
-
- rsucit spre interior
- rsucit spre exterior
-

-
- ndoire
- ntindere
- ridicare
- coborre
- ducere
- rsucire spre inteior
- rsucire spre exterior
- rotare spre: interior
exterior; dreapta-stnga;
nainte-napoi
- balansare n plan: sagital,
frontal, orizontal
- forfecare n paln: orizontal,
vertical

Poziiile picioarelor din baletul clasic
Pozijia I-a piciorele se gsesc, apropiate si rsucite, cu vrfurile n afar,
pe aceeasi linie, diametral opuse. Clcile, se afl n contac (fig.2.37.a).
Pozijia a II-a picioarele se gsesc deprtate lateral, rsucite, cu vrfurile n
afar, pe aceeasi linie, diametral opuse. Clcile sunt deprtate la o talp
(fig.2.37.b).
Pozi|ia a III-a picioarele sunt apropiate, clciul piciorului din fa| este
plasat n dreptul bol|ii plantare a piciorului din spate. Pozi|ia poate fi realizat cu
piciorul stng sau drept nainte (fig.2.37.c).
Pozi|ia a IV-a picioarele sunt apropiate, ncrucisate, cu tlpile paralele si
lipite, vrfurile orientate diametral opuse si aliniate sagital vrf-clcie (fig.2.37.d).
Pozi|ia a V-a picioarele sunt ncrusisate cu tlpile paralele si deprtate,
vrfurile orientate diametral opuse si aliniate sagital vrf-clcie (fig.2.37.e).
47

a b c d e
fig.2.37

3.4. Exerciii libere (fr obiecte)
Exerci|iile libere sunt cele mai des folosite n activitatea de educa|ie fizic,
putnd fi practicate att n sal ct si n aer liber. Nu necesit aparatur si condi|ii
de lucru deosebite.
Avnd o structur simpl, aceste exerci|ii sunt nsusite rapid si pot fi
executate si fr supravegherea profesorului.
n raport cu nmrul executan|ilor, exerci|iile libere sau fr obiect cuprind:
Exerci|ii individuale;
Exerci|ii cu partener;
Exerci|ii n grup.
Exerci|iile libere pot fi realizate: pe loc, de pe loc cu deplasare pe distanje
scurte i revenire i din deplasare.
Exerci|iile libere pot fi combinate cu alte miscri: pasi de dans, pasi specifici
sportului aerobic, variante de mers si de alergare, schimbri de forma|ii, structuri
acrobatice.
Privind diferite domenii de activitatete, exerci|iile liber au ca obiective:
- stimularea tonicit|ii si troficit|ii musculare;
- educarea atitudinii corporale, globale sau par|iale, corecte;
- dezvoltarea fizic armonioas;
- prevenirea sau corectarea unor atitudini sau deficien|e fizice;
- dezvoltarea calit|ilor motrice si psihomotrice;
- educarea special a marilor func|iuni ale organismului, mai ales a respira|iei.
48
Metodologia predrii exerci|iilor libere trebuie adaptat la domeniul n care
acestea vor fi aplicate n raport cu domeniul, obiectivele si sarcinile,
particularit|ile de vrst, sex, nivel de pregtire si experien| ale colectivului.
COMPLEX DE EXERCI|II LIBERE

Nr.
DESEN CON|INUT



1.


P.P. Stnd.
1. Rid. B. nainte cu ridicare pe Vf.
2, 4, 8. Coborrea B., revenire pe toat talpa.
3. Ridicarea B. sus cu ridicare pe Vf.
5. Rs. T. la stg., ridicarea B.lateral.
6. Revenirea T., coborrea B.
7. Sprijin ghemuit


2.


P.P. Stnd deprtat, M. pe sold.
1-2. ndoirea T. lateral stg. cu arcuire.
3-4. ndoirea T. lateral dr. cu arcuire.
5-6. ndoirea T.lat.stg.B.dr.sus arcuire.
7-8. ndoirea T.lat.stg.B.dr.sus arcuire.



3.

P.P. Stnd, B. nainte.
1. Forfecarea B. dr.
2. Forfecarea B. stg.
3-4. Rsucirea T. la stg.



4.
P.P. Stnd, B. lateral.
1. ndoire rsucit la P. stg., B.dr. la P.
2. Ridicarea T., ridicarea B.prin lateral sus si btaia
palmelor.
3. ndoire rsucit la P. dr., B. stg. la P.
4. Ridicarea T., ridicarea B.prin lateral sus si btaia
palmelor.



5.


P.P. Stnd, B. lateral.
1. Ridicarea P.dr.nainte, coborrea B., btaia palmelor sub
P.
2. Coborrea P. si ridicarea B. lateral.
3. Ridicarea P. stg. nainte, coborrea B., btaia palmelor
sub P.
4. Coborrea P. si ridicarea B. lateral.



6.

P.P. Pe G. pe Cc. asezat.
1. Rid.pe G.rs.T. spre stg. rid. B. dr. sus
2. Asezare pe G., revenirea T., cob. B.
3. Rid.pe G., rs.T.spre dr. rid. B. stg.sus
4. Asezare pe G., revenirea T., cob. B.
49



7.
P.P. Culcat lateral dr., B. sus.
1. Ridicarea P. stg. lateral, B.stg. lateral.
2. Coborrea P., ridicarea B. sus.
3. ndoirea G.stg., M.stg. la G.
4. ntinderea P.stg. si a B. stg.



8.

P.P. Asezat, sprijinit pe coate.
1. ndoirea G., Vf. pe sol.
2. ntinderea G.
3. Men|inut.
4. Coborrea P.



9.
P.P. Pe G., sprijinit pe palme.
1. Balansul P. dr. napoi.
2. Coborrea P.dr., ndoirea G. la piept
3. Balansul P. dr. napoi.
4. Coborrea P. dr. asezarea G. pe sol.



10.
P.P. Stnd.
1. Sritur cu deprterea P., btaia palmelor napoia T.
2. Sritur cu apropierea P.
3. Sritur cu deprtarea P., ridicarea B.prin lateral sus cu
btaia palmelor.
4. Sritur cu apropierea P.


3.5. Exerciii cu obiecte portative
Aceast grup are un caracter complex, dat de combinarea miscrilor
corporale cu mnuirea obiectelor respective, n scopul prelucrrii aparatului
locomotor, al dezvoltrii ndemnrii si coordonrii neuromusculare.
Obiectele care se pot folosi n gimnastic sunt foarte variate ca structur,
dimensiuni si greutate. Pentru a n|elege influen|a pe care exerci|iile cu diferite
obiecte le au asupra organismului le-am grupat:
a) Obiecte folosite pentru pregtirea fizic general: bastoane, mingi
medicinale, gantere, cablu elastic (Sandu), extensoare etc.
b) obiecte portative specifice gimnasticii ritmice, care se folosesc si n
pregtirea fizic general: mingi elastice, cercuri, corzi etc.
n lec|ii de educa|ie fizic se pot folosi urmtoarele obiecte:
- mingi de cauciuc (mici, mari culori diferite);
- cercuri din lemn sau plastic (mici si mari- culori diferite);
- corzi (din sfoar din cnep sau material plastic diferite culori);
- esarfe (din materiale usoare, plastic culori diferite);
50
- bastoane (din lemn fasonat sau plastic, dimensiuni diferite);
- panglici (din saten cu plastic diferite culori si dimensiuni);
- steaguri (din materiale sub|iri sau plastic- diferite culori);
- alte obiecte improvizate, care nu vor pune n pericol sntatea
executan|ilor cum ar fi: corzi cu flori, cercuri cu panglici, discuri
colorate, nuielus, plriu|e etc.
Mnirea acestor obiecte separat sau concomitent cu executarea diferitelor
miscri ele corpului vor influen|a semnificativ dezvoltarea:
preciziei miscrii;
prinderea si aruncarea;
coordonrii segmentare si cu obiectul;
sim|ul echilibrului;
ritmicitatea motric.


3.5.1. Exerciii cu bastoane
Folosirea bastoanelor n lec|ia de educa|ie fizic face ca miscrile s fie
ample si mai bine dirijate, avnd o mai bun influen| asupra musculaturii si
articula|iilor.
Exerci|iile cu bastoanele rezolv sarcini cum ar fi:
formarea bazelor ale miscrii prin exerci|ii de for|, ntindere si
relaxare muscular;
realizarea unor deprinderi motrice de baz: aruncare, prindere,
echilibru, coordonare;
corectarea deficien|ilor fizice, fiind un obiect specific.
Exerci|iile cu bastoane se pot efectua din toate pozi|iile fundamentale si
derivatele acestora.
Apucrile bastonului (prizele):
- cu ambele mini: de capete, de un capt, de mijloc, cu bra|ele ntinse,
ndoite, simetric sau asimetric;
- cu o mn de un capt, de mijloc
51
Pozijiile bastonului sunt identice cu cele ale bra|elor n exerci|iile libere
Micrile bastonului constau din: duceri, balansuri (n arc, cerc, si opt),
nvrtiri, rulri, aruncri, treceri (srituri) peste baston.
Indica|ii metodice
- colectivul se va familiariza treptat cu pozi|iile si miscrile obiectului, cu
apucrile;
- se vor alege forma|ii n care s nu fie posibilit|i de lovire,
- exerci|iile se pot practica n orice condi|ii, la orice vrst si pregtire fizic;
- exerci|iile cu bastoane se pot folosi n mai multe verigi ale lec|iei (scopul
pregtirii selective a aparatului locomotor sau formarea anumitor deprinderi
dezvoltarea unor calit|i motrice- detenta, viteza de reac|ie, ndemnare,
coordonare etc);
- exerci|iile cu bastoane se pot folosi cu succes n jocuri si stafete aplicative;
- n finalul lec|iilor se pot folosi exerci|ii lente cu bastoane, combinate cu
exerci|ii de respira|ie si relaxare;
- se impune o dozare corect n ceea ce priveste numrul de repetri si viteza de
execu|ie. Miscrile executate cu partener sau grup sunt mai plcute, ele crend
o stare emotiv favorabil pentru realizarea sarcinilor lec|iei.
COMPLEX DE EXERCI|II CU BASTONUL DE GIMNASTIC
Nr DESEN

CON|INUT



1.
P.P. Stnd B. jos, bastonul de capete apucat.
1. Ridicarea B. sus.cu ridicare pe Vf.
2. ndoirea G. si C., bastonul asezat pe umeri.
3. Ridicarea B. sus, ntinderea G., ridicare pe Vf.
4. Coborrea B. prin nainte jos.



2.
P.P. Stnd deprtat, bastonul napoia T., C. ndoite prind
bastonul.
1-2. Aplecarea T.nainte arcuire.
3-4. Extensia T. arcuire.



3.


P.P. Ghemuit, B. nainte, ambele M. pe capul bastonului
sprijinit vertical pe sol.
1. Balansul P. stg. napoi.
2. Ghemuit.
3. Balansul P. stg. lateral.
4. Ghemuit.
5-8. Se repet T. 1.- 4.
52



4.

P.P. Stnd deprtat, T. aplecat, B. sus, ambele M. pe capul
bastonului sprijinit vertical pe sol.
1-2. Rsucirea T. la stg. arcuire.
3-4. Rsucirea T. la dr. arcuire.



5.

P.P. Culcat facial, C. ndoite, ambele M. la capul de jos al
bastonului sprijinit vertical pe sol.
1-4. Deplasarea M. alternativ n sus (stg., dr.), asezarea lor
pe capul de sus al bastonului.
5-8. Deplasarea M. alternativ n jos.




6.
P.P. Pe g. pe Cc. asezat, B. jos, bastonul de capete apucat.
1. Ridicare pe G.stg., P.dr. ntins napoi cu ridicarea B. sus.
2. ndoirea G. stg., asezare pe Cc., coborrea B.
3-4. Miscarea se repet cu P.dr.



7.
P.P. Pe G., B. jos, bastonul de capete apucat.
1. Ridicarea B. sus si ntinderea
G.stg. cu P.lateral.
2-3. ndoirea T. lateral stg. arcuire.
4. Ridicarea T., coborrea B. jos,
ndoirea G. stg. cu apropierea P.



8.
P.P. Asezat, B.jos, bastonul de capete apucat.
1. Ridicarea B. sus cu deprtarea P.
2-3. ndoirea T. nainte, bastonul la Vf. arcuire.
4. Ridicarea T., coborrea B.,
apropierea P.



9.
P.P. Culcat dorsal, B. sus, bastonul de capete apucat.
1. Coborrea B., ndoirea G., P.ntre B.
2. ntinderea G., ridicarea B.sus.
3. Coborrea B., ndoirea G., P.ntre B.
4. ntinderea G., ridicarea B.sus.




10.
P.P. Stnd, B.sus, bastonul de capete apucat.
1. Sritur dreapt cu balansul P.stg. nainte si coborrea
B. nainte
2. Sritur cu apropierea P.stg. si
ridicarea B. sus.
3-4. Miscarea se repet cu P. dr.




3.5. 2. Exerciii cu mingi medicinale
Exerci|iile cu mingi medicinale pot angrena n ac|iune ntregul sistem
muscular si articular al executantului, dezvoltnd musculatura si fortificnd
ligamentele si articula|iile.
53
Aceste exerci|ii contribuie n acela si timp si la perfec|ionarea ndemnrii, a
coordonrii neuromusculare, iar cnd sunt practicate sub forma de joc, influen|eaz
intens starea emo|ional.
Mingile sunt usor de manevrat, pot fi utilizate din cele mai diferite pozi|ii de
lucru: stnd, aplecat, culcat, atrnat. Exerci|iile pot fi dozate prin mrimea
greut|ii, numrului de repetri, viteza de execu|ie, pot fi localizate precis la
anumite grupe musculare.
Se pot efectua: aruncri, ridicri si coborri, rulri toate combinate cu
miscri ale segmentelor.
Indica|ii metodice:
- pregtirea unui numr corespunztor de mingi (pentru fiecare a executant,
pentru perechi sau grupuri);
- perechile vor fi echilibrate ca for| si talie;
- greutatea mingilor, pozi|iilor de lucru si exerci|iile se vor alege n func|ie de
vrsta si pregtirea colectivului;
- la copii pn la 14 ani sunt indicate mai mult jocuri cu mingi medicinale cu
greut|i mici (1 kg);
- momentele de relaxare vor fi mai dese;
- exerci|iile se vor ncepe si ncheia, pentru prevenirea accidentelor;
- n timpul explica|iilor mingile se vor aseza pe sol;
- n lec|ia de educa|ie fizic, exerci|iile cu mingi medicinale se vor plasa n
veriga de influen|are selectiv a aparatului locomotor si veriga de dezvoltare
a deprinderilor motrice (aruncri, prinderi, transport de greut|i), dar si n
veriga de dezvoltare a calit|ilor motrice.
Construcia obiectului.
Are un nvelis de piele.
Este umplut cu iarb de mare, cl|i, pr de cal.
Greutate n kg.: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.
Caracteristici ale exerciiilor cu mingea medicinal.
Formeaz deprinderea de aruncare - prindere.
Dezvolt for|a muscular a bra|elor.
54
Apucarea/prinderea mingiei:
- palmele prind mingea lateral
- degetele sunt bine desfcute
- podul palmei este lipit de minge
Sistematizarea exerciiilor cu mingea medicinal.
a. Dup modul de lucru:
- individual
- cu partener
- n grup
- de pe loc
- din deplasare (mers, alergare, srituri)
d. Miri specifice cu mingea medicinal:
- aruncare-prindere
- rulri efectuate pe corp, pe segmentele acestuia sau pe sol
- rotri combinate cu miscri ale segmentelor
- echilibrarea mingiei medicinale pe unele pr|i ale corpului (cap,
palm, vrful piciorului)
Recomandri metodice pentru exerciiile cu mingea medicinal.
Cunoscnd greutatea mingiei se realizeaz gradarea precis a
efortului n func|ie de vrsta si gradul de pregtire al executan|ilor.
Pentru prevenirea accidentelor se nva| mai nti prinderea si apoi
aruncarea.



COMPLEX DE EXERCI|II CU MINGEA MEDICINAL.

Nr.
DESEN CON|INUT



1.
P.P. Stnd deprtat, B. jos, mingea prins cu ambele
M.
1. ndoirea G.
2. ntinderea G., ridicarea B. sus cu aruncarea
mingiei n sus.
3. Prinderea mingiei si ndoirea G.
4. ntinderea G.
55



2.


P.P. Stnd deprtat, B.dr. ndoit, mingea pe palm,
B.stg. lateral.
1. Aruncarea mingiei n sus spre stg.
2. Prinderea mingiei pe palma stg.
3. Aruncarea mingiei n sus spre dr.
4. Prinderea mingiei pe palma dr.



3.


P.P. Stnd, B. sus, mingea prins cu ambele M.
1. ndoirea coatelor, mingea spre nap.
2. ntinderea coatelor, B. sus.
3. ndoirea coatelor, mingea la piept.
4. ntinderea coatelor, B. sus.



4.
P.P. Stnd, B. jos, mingea prins cu ambele M.
1. ndoirea coatelor, mingea la piept.
2. ntinderea coatelor, B. nainte.
3. Ridicarea bra|elor sus.
4. Coborrea bra|elor prin nainte jos.



5.
P.P. Culcat, B. sus, mingea prins cu ambele M.
1 - 2. Ridicare n asezat cu B. sus.
3 - 4. Culcat cu B. sus.



6.
P.P. Stnd deprtat, B. jos, mingea prins cu ambele M.
1. Ridicarea B.prin lateral dr., sus.
2-3. ndoirea T. lateral stg., ndoirea G. dr.
4. Coborrea B. prin nainte, jos, ntinderea G. dr.



7.
P.P. Stnd deprtat, B. jos, mingea prins cu ambele M.
1. Aplecarea T. nainte, ridicarea B. sus.
2. ndoirea T., coborrea B. ntre P.
3. Ridicarea T. n aplecat cu B. sus.
4. Ridicarea T., coborrea B. jos.



8.
P.P. Culcat, mingea prins ntre glezne.
1. Ridicarea P. nainte.
2. ndoirea G.
3. ntinderea G., P. nainte.
4. Coborrea P.



9.
P.P. Culcat facial, B.ndoite, C. pe palme mingea prins ntre
glezne.
1. ndoirea G.
2. ntinderea G.
3. ndoirea G.
4. ntinderea G.
56



10.
P.P. Stnd cu mingea prins ntre glezne.
1. ndoirea G.
2. Sritur n extensie cu ridicarea B. sus, ndoirea G., si
aruncarea mingiei napoi.
3. ntoarcere 180 si prinderea mingiei.
4. Ridicare n stnd.




3.6. Exerciii la aparate de gimnastic
Vor dezvolta: for|a, mobilitatea, amplitudinea, echilibrul. Aparatele apar|in
att practicii gimnasticii de baz (aparate de gimnastic suedez), ct si practicii
gimnasticii sportive sunt:
- banca de gimnastic (din lemn 3,40m / 0,24 m);
- scara fix (spalierul) (nl|ime 2-3 m, l|.0,90m-1m);
- scara suspendat sau scara marinreasc (din lemn sau frnghie nl|ime
aproape ct sala);
- frnghia vertical (din cnep rsucit, ag|at de tavan prin intermediul
unui crlig de fier, cu o lungime de nl|imea slii);
- prjina (din lemn fasonat si lcuit, fixat de tavanul slii printr-un dispozitiv
special cu lungimea de 4-5 m);
- capra de srit (din lemn, acoperit cu piele, cu picioare metalice reglabile,
nl|imea 0,95 m- 1 m, lung- o,65m);
- lada de srit (compus din 6-7 cutii de lemn, asezate una peste alta, cu fa|a
acoperit, nl|imea 1,25m, lungimea 1,40m, l|imea 0,45m);
- calul de srit (din metal cu picioare reglabile, acoperit cu piele, nl|imea
1,10m (F); 1,35 m (B), lungimea 1,60m, l|imea 0,35m);
- trambulina (din lemn cu arcuri elastice, acoperit cu psl);
- plasa elastic (alctuit dintr-un cadru metalic, de diferite dimensiuni, cu
picioare, pe care se fixeaz o plas elastic alctuit din benzi elastice);
- saltele de gimnastic (din burete, dur, moale, sau cu anumite dispozitive cu
arc si componente elastice);
- prtiile pentru torente acrobatice (sunt niste covoare nguste dintr-un
material elastic dur, care au dimensiuni 12-20m).
57
Aparatele special construite pentru gimnastic sunt:
Banca de gimnastic.
Scara fix.

Caracteristici ale exerciiilor la aparate speciale.

Aceste exerci|ii sunt:
- exerciii libere efectuate la aceste aparate
- special concepute pentru aceste aparate
Continu ntr-o etap superioar nsusirea bazelor generale ale miscrii
(direc|ie, amplitudine, ritm, tempou, grad de ncordare, structur
coordinativ).
Asigur condi|ii bune de alternare a efortului pe segmentele copului.
Ofer puncte de sprijin sau de atrnare ferme.
ezarea executantului fa de aparat:
- cu fa|a
- cu spatele
- cu umrul (stng sau drept)
Trebuie cunoscut apucarea specific fiecrui aparat.
Formeaz atitudinea corect si estetic a corpului.
Ajut prevenirea si corectarea deficien|elor fizice.
Solicit analizatorii:
- vizual
- kinestezic
Accesibile la colectivele de executan|i diversi ca sex,vrsta, pregtire.
Permit:
- localizarea precis a miscrilor la segmentele corpului
- dozarea corespunzatoare a efortului
- selectarea grupelor musculare pe care dorim s le dezvoltm
pentru for| sau mobilitate
Folosite n exerci|iile combinate pentru dinamismul si atractivitatea lor.
58
Marea varietate este datorat utilizrii tuturor pozi|iilor fundamentale ale
corpului ( stnd, pe genunchi, asezat, culcat, sprijin, atrnat) si multe din
variantele acestora.
Se practic numai n sal, ele find aparatura de baz, necesar n dotarea
unei sli de sport.
Recomandri metodice pentru exerciiile la aparate speciale.
Metodica de predare:
- vor fi efectuate dup ce au fost nsusite exerci|iile libere
- trebuiesc:
- alternate segmentele si grupele musculare
- schimbate pozi|iile de lucru
- se realizeaz exerci|ii pentru ambele laturi ale corpului
(stnga, dreapta)
Gradarea efortului:
- n func|ie de numrul de repetri ele pot fi:
- exerci|ii de influen|are selectiv
- exerci|ii pentru dezvoltarea unei calit|i motrice
- viteza de exec|ie este moderat
Prevenirea accidentelor:
- aparatele speciale vor fi verificate din punct de vedere
tehnic nainte de lec|ie
- exerci|iile sunt efectuate numai sub supravegherea si la
comanda profesorului
- executan|ii cnd lucreaz la acese aparate speciale
trebuie s cunoasc procedeele de autoasigurare

3.6.1. Exerciii cu, la i pe banca de gimnastic

Construcia aparatului:
La construc|ia bncii se foloseste lemn de pin, frasin, paltin.
Este format dintr-o:
- scandur lat de 23 - 27 cm.
59
- trei picioare
- stinghie care leag picioarele lat de 10 -12 cm., rotunjit
Dimensiuni:
- lungimea: 3 m. 4,5 m.
- nl|imea: 30 33 cm.
3.6.1.1. Caracteristici ale exercijiior la banca de gimnastic.
Este un aparat multifuncional cu posibilit|i variate de folosire:
- loc de aezare a executan|ilor pentru:
- explica|ii
- demonstra|ii
- odihn
- realizarea pregtirii organismului pentru efort (nclzirea)
- nvarea diferitelor elemente din gimnastica artistic, ritmic
(exerci|ii pregtitoare sau elementul propriu-zis)
- ngreuierea exerciiilor de dezvoltare fizic general
(for|, n special a trunchiului sau mobilitate)
- exersarea unor deplasri individuale ( mers, alergare, srituri,
echilibrare, trre) sau deplasri de obiecte (transport)
- organizarea exerciiilor combinate
Ofer posibilititi de selec|ie, localizare si gradare a exerci|iilor n raport
de vrsta, sexul sau gradul de pregatire al executan|ilor.

3.6.1.2. Sistematizarea exercijiilor cu banca de gimnastic.
a. Lucrul cu aparatul se realizeaz:
- la banca de gimnastic
- pe banca de gimnastic
- cu banca de gimnastic
- peste banca de gimnastic
- printre bncile de gimnastic
b. Poziia executantului fa de aparat:
- cu fa|a
60
- cu spatele
- cu umrul
c. Aezara pe banc:
- longitudinal
- transversal
d. Dup modul de lucru:
- individual
- cu partener
- n grup
- de pe loc
- din deplasare
Recomandri metodice pentru exerciiile la banca de gimnastic.
Se vor combina activit|ile musculare:
- ncordare
- relaxare
Amplasarea bncilor s fie fcut nainte de nceperea activit|i,
pentru a cstiga timp.
Numrul de executan|i la o banc va regla gradarea efortului.

COMPLEX DE EXERCI|II LA BANCA DE GIMNASTIC

Nr. DESEN
CON|INUT



1.
P.P. Stnd cu umrul stg. la banc.
1. Asezarea tlpii P.stg. pe banc, ridicarea B.lat.
2. Urcare n stnd pe banc, ridic.B.sus.
3. Coborrea P. stg. pe sol, umrul dr.la banc, coborrea
B.lateral.
4. Apropierea P.dr. n stnd, cob. B. jos.



2.
P.P. Stnd cu umrul stg. la banc, B. lateral, P. stg.Vf.
sprijinit pe banc.
1. Ridicarea B.sus.
2-3. ndoirea T. lateral stg., ndoirea coatelor, palmele la
ceaf.
4. Ridicarea T., ntinderea coatelor, B. lateral.
61



3.
P.P. Sprijin ghemuit cu palmele pe banc.
1. ntinderea G.stg, balansul P. dr. nap.
2. Apropierea P.dr., ndoirea G. n sprijin ghemuit.
3. ntinderea G.dr., balansul P. stg.nap.
4. Apropierea P.stg., ndoirea G. n sprijin ghemuit.



4.
P.P. Asezat longitdinal pe banc, M. apucat de marginea
ndeprtat.
1. Ridicarea n sprijin culcat dorsal cu ridicarea P.stg.
nainte.
2. Apropierea P. stg., asezare pe banc.
3. Ridicarea n sprijin culcat dorsal cu ridicarea P.stg.
nainte.
4. Apropierea P. stg., asezare pe banc.



5.
P.P. Asezat longitdinal pe banc, M. apucat de marginea
ndeprtat.
1. Ridicarea B. sus.
2-3. ndoirea T. nainte, M. ating Vf. P.
4. Ridicarea T., M. apucat de marginea ndeprtat.



6.
P.P. Asezat pe sol cu Vf. P. pe banc.
1. Ridicare n sprijin culcat dorsal.
2. Ridicarea P. stg. nainte.
3. Apropierea P. stg.
4. Coborre n asezat.



7.
P.P. Stnd cu fa|a la banc, M. pe sold.
1. Balansul P. stg nainte.
2. Asezarea tlpii P. stg. pe banc n fandat.
3. Balansul P. stg nainte.
4. Apropierea P. stg.



8.
P.P. Sprijin culcat facial cu M. pe banc.
1. Ridicarea B.dr.sus si nt. 90 la dr.
2. nt. 90 la dr., M. dr.pe banc sprijin culcat dorsal.
3. Ridicarea B. stg.sus si nt. 90 la stg.
4. nt. 90 la stg., M. stg. pe banc sprijin culcat nainte.



9.
P.P. Sprijin ghemuit cu palmele pe banc.
1. Sritur n sprijin culcat nainte.
2. Deprtarea P.
3. Apropierea P.
4. Sprijin ghemuit.
62



10.
P.P. Stnd cu fa|a la banc, M. pe sold, G. dr. ndoit, P. cu
talpa pe banc.
1. Sritur dreapt cu schimbarea P.
2. ndoirea G. stg., asezarea tlpii pe banc.
3. Sritur dreapt cu chimbarea P.
4. ndoirea G. dr., asezarea tlpii pe banc.


3.6.2. Exerciii la scara fix
Construcia aparatului.
Scara este din lemn, format din:
- stlpi de sus|inere (dou bare lateral) la distan| de 75 90 cm.
- trepte:rotunde, aproximativ 14 19, care unesc stlpii de sus|inere.
Scara se compune din unul, dou sau mai multe compartimente, montate pe
peretele slii de sport prin crlige puternice si dibluri care rspund la exterior
pentru a rezista n timpul lucrului la presiuni si trac|iuni mari.
Utilizat n gimnastica suedez, n prezent face parte din inventarul unei sli
se sport.

3.6.2.1. Caracteristici ale exerciiilor la scara fix
Permit localizarea ac|iunilor musculare.
Apucarea treptei este similar cu apucarea bastonului sau apucarea
aparatelor de gimnastic artistic (paralele, inele, bar) degetul mare opus
celorlalte degete.
Au caracter corectiv al deficien|elor la coloana vertebral.
Formeaz deprinderile de c|rare.
Ofera posibilitatea de atrnare la nl|imi diferite.
Asigur perfec|ionarea unor calit|i motrice: mobilitate articular, for|,
ndemanare.
Folosit ca aparat de sprijin sau de fixare a unor segmente ale corpului n
nv|area sau perfec|ionarea elementelor acrobatice statice (cumpana, pod,
stnd pe cap, stnd pe mini).
63
n combina|ie cu banca de gimnastic sau obiecte (mingea medicinal,
bastonul de gimnastic), se realizeaz exerci|iile combinate.



3.6.2.2. Sistematizarea exercijiilor la scara fix.
a. Poziia executantului fa de aparat:
- cu fa|a
- cu spatele
- cu umrul
b. Poziii de lucru:
- pozijii fundamentale:
- stnd
- pe genunchi
- asezat
- culcat
- atrnat
- atrnat cu puncte de sprijin
- variante ale pozijiilor fundamentale
c. Dup modul de lucru:
- individual
- cu partener
- combinate cu obiecte portative sau aparate speciale
d. Apucarea treptei este:
- de sus apucat
- de jos apucat
Recomandari metodice pentru exerciiile la scara fix.
Metodica predrii:
- apucarea treptei :
- se nv| la prima lec|ie
- se corecteaz permanent n lec|ii
64
- alternarea execu|iilor efectuate lateral: stnga-dreapta
- la un numr redus de scri fixe se organizeaz:
- doi executan|i la o scar
- serii
- circuit
Gradarea efortului:
- acomodarea cu aparatul se face cu exerci|ii din: -
stnd pe sol
- atrnat la nl|imi mai mici
Prevenirea accidentelor:
- se lucreaz numai la comanda profesorului:
- nceperea si ncetarea lucrului
- schimbul grupelor
- la terminarea exerci|iilor din atrnat, coborrea se va face din treapt n treapt si
nu prin sritur de pe scara fix

COMPLEX DE EXERCI|II LA BANCA DE GIMNASTIC.

Nr. DESEN
CON|INUT
1.
P.P. Stnd cu fa|a la scara fix, B.nainte, apucat de trept la
nivelul umerilor.
1. Rotarea B.stg. jos, nap. sus, nainte.
2. M. apucat de trept.
3. Rotarea B.dr. prin jos, napoi, sus, nainte, ridicare pe
Vf.
4. M. apucat de trept.
2.
P.P. Stnd deprtat cu fa|a la scara fix, T. aplecat, B. sus,
M.apucat de trept.
1. Rid. B.stg. lateral, rsucirea T. la stg.
2. Revenirea T., ridicarea B. sus, M. apuc trept.
3. Rid. B.dr. lateral, rsucirea T. la dr.
4. Rev. T., rid.B. sus, M. apuc trept.
3.
P.P. Stnd cu umrul dr.la scara fix, cotul.dr.ndoit,
M.apucat de trept, B.stg. sus.
1-2. Fandare lat., ntinderea cotului dr., B.stg. cobort
lateral arcuire.
3. ndoirea cotului dr., bal. P.stg. lateral
4. Coborrea P.stg., ridicarea B.stg.sus.
65
4.
P.P. Stnd cu fa|a la scara fix, B.nainte, M. apucat de
trept la nivelul umerilor.
1. Balansul P. stg. napoi.
2. Apropierea P. stg.
3. ndoirea G.
4. ntinderea G. rev.P.P.
5.
P.P.Stnd cu spatele la scara fix, coatele ndoite, M.apucat
de trept la nivelul umerilor.
1. Ridicarea P. stg. nainte.
2. Coborrea P. stg.
3. Ridicarea P. dr. nainte.
4. Coborrea P. dr.



6.
P.P. Stnd cu fa|a la scara fix, B.lateral, P. stg. ridicat
nainte, Vf. sprijinit pe trept la nivelul bazinului.
1. ndoirea P. dr.
2. ntinderea P.dr.
3. ndoirea P. stg.
4. ntinderea P. stg.



7.
P.P. Atrnat cu spatele la scara fix.
1. ndoirea G.
2. ntinderea G., P. nainte.
3-4. Coborrea P.



8.

P.P. Pe G. pe Cc.asezat cu spatele la scara fix, B.sus,
M.apucat de trept.
1-2. Ridicare pe G., T. si capul n extensie.
3-4. ndoirea G., asezat pe Cc.



9.
P.P. Stnd cu spatele la sara fix, B. jos, M. apucat de trept.
1. Aplecarea T., capul n ext.
2. ndoirea T., capul la G.
3. Ridicarea T. la aplecat, capul n extensie.
4. Ridicarea T. n stnd.



10.
P.P. Stnd cu fa|a la scara fix, coatele ndoite, M. apucat de
trept, G. stg. ndoit, Vf. asezat pe trept.
1. Sritur dreapt cu schimbarea P.
2. Asezarea Vf. dr. pe trept.
3. Sritur dreapt cu schimbarea P.
4. Asezarea Vf. stg. pe sipc.



3.7. Indicaii metodice pentru alctuirea yi desfyurarea complexului
Dac privind schema descris anterior, vom observa c fiecare grup de
exerci|ii urmreste localizarea miscrilor, si angrenarea treptat n efort a
organismului.
66
Pentru conceperea si desfsurarea unui complex (program) de exerci|ii vom
avea n vedere urmtoarele:
1. Complexul va ncepe cu exerci|ii usoare, ce vor activa ... la nivelul
grupelor musculare aflate n miscare, si a articula|iilor solicitate.
Ritmul de lucru este lent, intensitatea mic, deci vom avea un efort mic,
sczut.
2. n continuare vor fi angrenate pe rnd mai multe segmente (muschii
scapulo-humerali, ai bra|elor, ai trunchiului etc.).
Ritmul de lucru se va intensifica, va creste amplitudinea n execu|ie,
intensitatea va fi medie, deci efortul va fi mediu.
3. Cu ct vom angrena un numr mai mare de muschi, corespunztor
diferitelor segmente ale corpului (musculatura trunchiului abdominal si dorsal,
a membrelor inferioare) cu att ritmul si intensitatea de lucru vor creste.
Parametrii fiziologici vor atinge cote ridicate:
- pulsul aproape 120 pul./min.;
- ritmul respirator 80-90 bt/min.
Aceste cote ridicate ale factorilor fiziologici se datoresc exerci|iilor intense
pentru dezvoltarea musculaturii abdominale, dorsale, ct mai ales
dezvoltarea for|ei explozive a membrelor inferioare (detenta).
4. n continuare exerci|iile pentru respira|ie si cele pentru relaxare vor fi
binevenite deoarece organismul va avea nevoie de pauz pentru odihn si relaxare.
Exerci|iile pentru respira|ie se vor executa ntr-o manier special si atent
condus:
- 4 timpi - inspira|ie;
- 4 timpi apnee;
- 4 timpi - expira|ie.
Se vor repeta numai de 2-3 ori dup execu|ia oricror miscri mai grele,
care necesit efort mai mare.
Exerci|iile pentru relaxare au n vedere de contractura musculaturii prin
miscri de scuturare.
67
5. Fiecare exerci|iu va fi realizat ntr-un ritm si un tempo convenabil pentru
unei execu|ii corecte: dac ritmul este ridicat (alert) execu|ia si va pierde din
acuitate, dac ritmul este lent, va interveni o relaxare nedorit si va scdea interesul
pentru miscare.
6. Tempoul si ritmul imprimat miscrii este realizat prin numrtoare. Se
poate |ine ritmul prin:
bti din palme si numrtoare;
bti n diferite obiecte de percu|ie (tvi|e, trambuline, be|isoare etc.);
de ritmul unei buc|i muzicale, aleas special pentru miscare;
completat cu numrtoarea verbal pe ritmul muzicii.
Prin folosirea fluerului, la nceputul fiecrei miscri.
7. Execu|ia corect si estetic apare ca urmare a unei concordan|e perfecte
ntre miscare si fondul muzical.
Acompaniamentul muzical poate fi diferit (discuri, casete audio,
diferite instrumente muzicale) si trebuie foarte bine n|eles de cel care
lucreaz cu executan|ii, n vederea optimizrii rezultatelor.
Muzica are un rol deosebit n crearea unei atmosfere plcute, destinse
si a unei dispozi|ii de lucru.
8. Predarea exerci|iilor din complex se realizeaz n felul urmtor:
a) Executarea de ctre profesor a primului exerci|iu, cu explica|iile
necesare;
b) Reluarea execu|iei mpreun cu ntregul colectiv, ntr-un ritm lent, pentru
fixarea si memorarea miscrilor.
c) Al doilea exerci|iu va fi executat n acelasi fel, cu localizare precis,
pentru memorare, n ritm lent;
d) Exerci|iul se va relua cu ntregul colectiv n ritm lent;
e) Apoi se vor executa legat I exerci|iu cu al II-lea, de ctre profesor si
ntreg colectiv;
f) Primele dou exerci|ii vor fi executate numai de colectiv, ntr-un ritm
lent, la indica|iile profesorului, pe numrtoare. Este bine, ca n timpul
68
execu|iei tot colectivul s numere cu voce tare, pentru a realiza miscarea
sincronizat cu numrtoarea (ritmul melodiei).
n felul acesta se vor nv|a (memora) toate exerci|iile complexului;
ntregul complex va fi realizat cursiv (cap-coad) de tot colectivul mpreun
cu profesorul, apoi fr acesta, dar sub atenta lui ndrumare, n ceea ce
priveste corectitudinea execu|iei;
Se vor face 2-3 repetri ale ntregului complex, sub atenta observare a
profesorului, care se poate deplasa printre executan|i corectnd |inuta si
execu|ia;
Timpul de desfsurare al ntregului complex nu trebuie s depseasc 8-10
minute;
Numrtoarea nu se va ntrerupe, ea va da ritmul de execu|ie;
Fiecare exerci|iu din complex poate fi repetat de 4-6 ori, deoarece repetrile
multiple pot obosi prea devreme executan|ii, si n acelasi timp pot influen|a
neplcut execu|ia si |inuta;
Miscrile care alctuiesc exerci|iile trebuie s fie ct mai logic legate ntre
ele pentru a da fluiditate exerci|iului, pentru a fi eficiente si pentru a strni
interesul si plcerea de a fi realizate;
n acest sens se pot introduce cu succes diferi|i pasi: ritmici din gimnastica
aerobic, de dans sportiv, modern sau popular, care vor spori aten|ie si
interesul executan|ilor;
ndrumrile si cerin|ele metodice amintite vor trebui s constituie jaloanele
principale n alctuirea oricrui complex de exerci|iu libere, cu obiecte
portabile, cu aparate ajuttoare sau la aparate de gimnastic sau cu partener
si n grup.
ntocmit judicios complexul (programul) poate fi multifunc|ional el
asigurnd cu o dozare de 6-8 repetri dezvoltarea fizic general si nclzirea
organismului;
- cu o dozare de peste 20 de repetri si mai mult poate deveni un complex
pentru dezvoltarea fizic specific n gimnastica de performan|;
- cu o dozare mai redus 2-4 repetri poate fi un complex pentru nviorare;
69
- cu o dozare de 6-8 ori devine un complex de ntre|inere sau cu caracter
aerobic;
- dac vom stiliza miscrile, le vom adapta ritmului unei buc|i muzicale
poate fi folosit ca ansamblu demonstrativ pentru diferite activit|i artistice
sportive;
- forma|iile de lucru sunt n mare parte cele de tabl de sah;
- este recomandabil, ca din cnd n cnd s se schimbe linia frontului sau
spre dr., sau stg., sau cu fa|a n direc|ia opus;
- de asemeni pentru a constientiza si grbi actul nv|rii vom proceda la
aducerea n fa|a colectivului, pentru a prelua conducerea complexului, cte
un executant, care va fi de fiecare dat altul.


3.8. Dozarea efortului n complexele de exerciii
Dup cum este subliniat si n capitolul anterior, dozarea este una din regulile
de baz ale procesului nv|rii.
Dozarea trebuie s se adapteze continuu la particularit|ile individuale ale
executan|ilor.
Miscarea, exerci|iul fizic nu poate fi asimilat dect dac este judicios
ndrumat si dozat.
Pentru fiecare etap de vrst, specialistul trebuie s gseasc doza
optim, cu influen|e benefice asupra organismului.
Astfel, pentru vrsta mic, de grdini|, de scoal primar nu vom depsi 4
repetri ale fiecrui exerci|iu.
Pentru scolarii mari, de gimnaziu, repetrile pot fi de pn la 6 ori.
Pentru elevii mari, de liceu si alte categorii de practican|i, repetrile vor fi de
pn la 8 ori.
Dozarea presupune si o atent modificare a numrului de exerci|ii cuprinse
n complex, adic, ntre 6 exerci|ii pentru vrstele mici; 8-9 exerci|ii pentru scolarii
de gimnaziu; 10-12 exerci|ii pentru elevii mari, si alte categorii de executan|i.
70
Durata complexelor este ntre 10-20 minute, n func|ie de ritmul si tempoul
imprimat (lent, vioi sau rapid).
Complexitatea si originalitatea miscrilor se va materializa prin:
1. schimbri ale pozi|iilor de plecare sau finale;
2. prin introducerea unor pasi ritmici sau de dans;
3. prin folosirea acompaniamentului muzical.
Toate vor fi atent adaptate vrstei executan|ilor.
Densitatea efortului va fi consecin|a nevoii de odihn:
Pentru vrstele mici pauzele vor fi mai dese si mai mari (timp 5-6);
Pentru vrstele mai mari, numrul lor si durata se vor micsora, n favoarea
execu|iei miscrilor.
Efectele aplicrii exerci|iilor sub forma complexelor apar n func|ie de
regularitatea si continuitatea cu care sunt repetate:
- imediate, care se refer la stimularea factorilor morfo-func|ionale, si a
tuturor proceselor chimice n timpul desfsurrii miscrii;
- de durat, care presupun asimilarea n timp, si care se vor men|ine
printr-o aplicare continu si judicioas.
Discontinuitatea, lucrul sporadic, fr o repetare de cel pu|in 2-3 ori /
sptmnal, conduc la ineficien|.
Mai ar fi ca acest Complex s se practice zilnic n mod constient si ct mai
eficient.
Lipsa de miscare are efecte devastatoare pentru organism, din acest motiv
trebuie s educm pe cei care doresc s fac miscare la o practicare organizat
si continu.


3.9. Adaptarea yi coordonarea miycrii corporale cu linia melodic yi
alegere acompaniamentului muzical
Muzica este modalitatea artistic cea mai desvrsit prin care omul si
exprim sentimentele, tririle si strile sufletesti.
71
Muzica este produs de sunete, care sunt mbinate ntr-un anume ritm si
tempo pentru a exprima o trire, un sentiment, o imagine.
Omul are reac|ii diferite la auzul diverselor sunete, provenite din surse
diferite: zgomote, sunete singulare sau cele ale unei melodii, care l determin s-si
modifice miscrile proprii n conformitate cu acele sunete.
Cu ct miscrile corpului reusesc s redea mai fidel con|inutul buc|ii
muzicale, cu att putem vorbi de concordan|a muzicii cu miscarea si invers.
n alegerea acompaniamentului muzical potrivit pentru realizarea
complexului de exerci|ii vor fi aplicate cteva reguli pedagogice legate de
particularit|ile de vrst, sex si bagaj motric:
1. Pentru vrstele mici (5-7 ani) pot fi alese melodii cu caracter vioi sltre|,
jucus.
Ca mijloace tehnice de realizare vom avea: miscri libere, cu obiecte adecvate
vrstei (be|isoare colorate, clopo|ei, xilofon etc,), jocuri muzicale, cu teme si
imitative;
Ca obiecte folosite pot fi si afara celor de mai sus diferite jucrii, mingi mici
colorate, baloane, ... colorate, panglici etc.
2. Pentru vrsta scolar mic (7-9 ani):
Mijloace tehnice de realizare vor fi:
- miscri libere sau cu obiecte diferite;
- jocuri muzicale cu teme;
- dansuri.
Tempoul folosit va fi ct mai aproape de particularit|ile vrstei: vioi,
jucus, sltre|.
Obiecte folosite:
- diferite obiecte portabile, descrise mai sus;
- obiecte de ...;
- aparate de gimnastic (saltele, bnci de gimnastic, spalierul, brna mic
etc.);
- aparate ajuttoare de gimnastic (mingi medicinale mici, mingi de ping-pong
sau de tenis, mingi de cauciuc, cercuri, corzi etc.).
72
3. Pentru vrsta scolar mare (10-14 ani)
mijloace tehnice se pot modifica n func|ie de cerin|e:
- miscri libere cu structuri n continu modificare, care vor solicita
aten|ia n execu|ie si controlul |inutei si esteticii;
- folosirea obiectelor portabile; de gimnastic si ajuttoare;
- dansuri cu caracter de: dans modern, dans sportiv sau popular.
Tempoul si ritmul acompaniamentului muzical va fi variat, vioi, jucus dar
si cu accente solemne si eroice.
Toate aceste aspecte vor dezvolta si perfec|iona ritmicitatea si muzicalitatea
motric.
Acompaniamentul muzical folosit n timpul orei de educa|ie fizic sau de
gimnastic influen|eaz si determin:
o atmosfer plcut, ce va nltura starea de oboseal si stres;
sporeste concentrarea aten|iei asupra structurii miscrii si a modului de execu|ie
a acesteia;
creeaz bun dispozi|ie, sus|innd desfsurarea efortului un timp mai
ndelungat;
ajut la nsusirea, nv|area actului motric prin constientizarea acestuia si
sincronizarea lui cu ritmul si tempoul buc|ii muzicale;
influen|eaz con|inutul miscrii si forma de execu|ie a acestuia;
determin si influen|eaz practicarea independent (de bun voie) a miscrii
prin aprofundarea fondului muzical;
dezvolt imagina|ia creatoare, conducnd la originalitatea n execu|ie, sporind
expresivitatea artistic.
Alegerea acompaniamentului muzical, n lec|iile de antrenament de
gimnastic competi|ional, criteriile se vor adapta cerin|elor specifice acestei
ramuri sportive, ct si particularit|ilor individuale.
Acompaniamentul muzical este o particularitate a gimnasticii feminine
pentru realizarea exerci|iilor la sol.
Dup regulamentul interna|ional acesta trebuie s fie interpretat la un singur
instrument sau orchestrat, dar fr voce, n acelasi timp se solicit ca miscarea s
73
fie n concordan| ci muzica, iar ncheierea exerci|iului s coincid cu finalul
buc|ii muzicale.
Alegerea buc|ii muzicale se va realiza dup urmtoarele criterii:
1. Dup caracteristicile somato-func|ionale si cele psiho-motrice ale
gimnastei (conforma|ie, temperament, dinamism, nivel de pregtire tehnic,
ritmicitate motric).
2. n|elegerea exact a caracterului buc|ii muzicale si adaptarea miscrii la
particularit|ile acestuia (intensitatea, nl|imea, tempoul melodiei).
3. Execu|ia ampl a miscrilor, cu acuitate tehnic, n concordan| cu ritmul
muzicii.
4. Participarea la miscare a tuturor segmentelor corpului, care vor sublinia
caracterul muzicii.
5. Orientarea n timp si spa|iu, care oblig la o miscare bine determinat de
axe, direc|ii, planuri si ritm de execu|ie.
Sincronizarea miscrii cu linia melodic va spori expresivitatea motric si va
influen|a aprecierea juriului (arbitrilor) din punct de vedere artistic.
Utilizarea aparatelor muzicale electronice (magnetafon, casetofon, CD
playere etc.) constituie elementul de modernizare al procesului instructiv-educativ,
din educa|ia fizic sau antrenamentul de gimnastic.
Eficien|a procesului nv|rii este mult mai mare prin folosirea muzicii,
deoarece aceasta nlocuieste par|ial sau total comanda profesorului si
numrtoarea.











74
Capitolul IV
Exerciiile aplicativ-utilitare
4.1. Sistematizarea exerciiilor aplicativ-utilitare
Exerci|iile aplicativ-utilitare sunt mijloace ale gimnasticii de baz, naturale
si utilitare, care ajut la rezolvarea situa|iilor concrete ivite n practicarea unor
ramuri sportive ori n via|. Ele au o contribu|ie deosebit si la dezvoltarea
calit|ilor motrice de baz - for|, vitez de reac|ie si execu|ie, rezisten| si
ndemnare.
Grupele de exerci|ii cuprinse n aceast categorie pot fi clasificate n:
- exerci|ii specifice gimnasticii: trre, echilibru, c|rare, escaladare,
ridicare si transport de greut|i, trac|iune si mpingere, parcursuri
aplicative.
- Exerci|ii nespecifice gimnasticii: mers, alergare, aruncare si prindere,
srituri.
Exerci|iile aplicative solicit si din partea profesorului o bun cunoastere a
mijloacelor de organizare si conducere a colectivelor. Pentru aceste exerci|ii cele
mai frecvente forme de organizare sunt: independent si traseul aplicativ, ca forme
de exersare amintim: individual, torent, urmrire, stafet.

4.1.1. Exerciiile aplicativ utilitare specifice gimnasticii
1) Trrea este un mijloc specific de deplasare care se face cu centrul de
greutate ct mai aproape de suprafa|a de sprijin si la care iau parte numr mare de
grupe musculare.
Clasificarea exercijiilor de trre (cele mai folosite):
Trre pe bra|e si picioare (pe patru labe);
- trre pe genunchi si pe mini;
- trre pe genunchi cu sprijin pe antebra|e;
- aceleasi forme dar cu sprijin pe o mn si pe ambele picioare sau pe un
picior si pe ambele mini.
Trre din culcat:
- trre din culcat cu sprijin pe antebra|e;
75
- trre din culcat pe spate, cu ajutorul bra|elor si picioarelor;
- trre din culcat facial sau dorsal numai cu ajutorul picioarelor;
- trre pe o parte.
Trre din asezat:
- trre din asezat cu ajutorul bra|elor si picioarelor;
- trre pe sezut numai cu ajutorul picioarelor.
Trre cu transport de greut|i sau persoane
Trre cu treceri peste, pe sub si cu ocolirea obstacolelor.
2) Echilibrul.
Echilibrul si tonusul muscular al corpului sunt reglate n mod reflex de
aparatul vestibular. Sim|ul echilibrului se mbunt|este sub influen|a practicrii
exerci|iilor fizice, si n special al celor specifice de echilibru.
Clasificarea exercijiilor de echilibru:
Exerci|ii de echilibru pe loc. Aceast grup cuprinde:
- diferite pozi|ii de stnd si variante ale acesteia (pe vrfuri, pe un picior);
- pozi|ii de sprijin mixt: n ghemuit, sprijin pe genunchi sau pe un
genunchi;
- treceri dintr-o pozi|ie mai joas ntr-o pozi|ie mai nalt si invers.
Exerci|ii de echilibru n deplasare:
- combina|ii cu diferite variante de mers si alergare, cu pozi|ii sau miscri
de bra|e;
- deplasri n sprijin mixt;
- treceri peste obstacole si transport de greut|i;
- aruncare si prindere n timpul deplasrii n echilibru, cellalt executant
fiind pe sol;
- echilibru combinat cu exerci|ii cu partener.
3) Crarea yi escaladarea
Cu ajutorul acestor exerci|ii aplicative, executan|ii pot executa urcri,
coborri sau treceri peste aparate, la diferite nl|imi, cu ajutorul bra|elor si
picioarelor sau numai cu bra|ele.
76
C|rarea se poate executa la scara fix, scara de frnghie (marinreasc),
frnghie, prjin, cadru de gimnastic.
Escaladarea se poate face pe banca de gimnastic nclinat, cu trecere peste
alte aparate sau peste obstacole naturale, c|rarea se poate combina cu
escaladarea.
C|rarea la scara fix:
Se execut cu ajutorul bra|elor si picioarelor cu deplasare n sus, n jos si
lateral.
- c|rare cu bra| si picior opus;
- c|rare cu bra| si picior de aceeasi parte;
- c|rare cu un bra| si ambele picioare;
- c|rare cu ambele bra|e si cu un singur picior;
- c|rare numai cu bra|ele etc.
C|rare pe frnghie:
Se poate face n:
- atrnat mixt c|rare n doi timpi si trei timpi
- atrnat cu corpul ntins, cu picioarele ghemuite, n echer.
4) Ridicri yi transport de greuti
Aceste exerci|ii au o deosebit importan| n formarea deprinderilor
necesare n via|, dezvolt for|a si ndemnarea.
Clasificare: ridicarea si transportul obiectelor, ridicarea si transportul
persoanelor (transportarea unui partener de ctre altul: clare pe spate, clare pe
umeri sau pe un umr, sub bra|; transportarea de ctre doi sau mai mul|i: n bra|e,
pe scunel format din apucarea minilor etc).
5) Traciuni yi mpingeri
Aceste exerci|ii sunt asemntoare cu cel de transport de greut|i, dar aici se
pstreaz permanent contactul picioarelor cu suprafa|a de sprijin.
Se execut n perechi sau n grup. De cele mai multe ori aceste exerci|ii
presupun caracterul de ntrecere.
Obiectele care se folosesc n timpul desfsurrii exerci|iilor au rol de a face
legtura ntre executan|i sau de a usura priza.
77
Clasificarea tracjiunilor:
ntre doi executan|i:
- din fandat nainte, apucat de o mn sau de ambele mini (baston);
- stnd spate n spate cu aceleasi apucri;
- seznd fa| n fa|, aceleasi apucri;
- stnd unul dup altul, apucat de mini (de talie): cel din fa| trage pe cel
din spate care opune rezisten|;
- stnd umr la umr, apucat reciproc de coate: trac|iune lateral;
- stnd pe banca de gimnastic fa| n fa|, apucat de o mn, fiecare
ncearc s-si doboare adversarul de pe banc prin trac|iune;
- stnd ntr-un cerc desenat pe sol, apucat de mn: scoaterea adversarului
din cerc prin trac|iune.
ntre mai mul|i executan|i (n grup):
- dou siruri fa| n fa|, executan|ii apuca|i de talie, primii din fiecare sir
apuca|i de mini (baston): trac|iuni cu deplasarea adversarilor peste o
linie de pe sol;
- aceeasi forma|ie, executan|ii apuc o frnghie groas;
- din forma|ie de cerc, apucat cu o mn de o frnghie cu capetele legate:
la semnal se ncearc ridicarea cu mna liber a unui obiect asezat pe sol
n spatele fiecruia.
Exemple de mpingeri:
- stnd fa| n fa|, cu palmele sprijinite, sau apucat reciproc de umeri,
mpingerea cu trecerea adversarului peste o linie trasat pe sol napoia
fiecruia;
- ghemuit sau stnd pe un picior: dezechilibrarea adversarului prin
mpingere cu palmele sau cu umrul; acelasi exerci|iu din ghemuit;
- aceeasi ac|iune din sprijin pe genunchi sau seznd spate n spate;
- dou coloane fa| n fa|, apucat de o prjin: mpingerea adversarului
peste o linie trasat napoia sirului.


78
6) Parcursuri de obstacole (aplicative)
Se folosesc cu succes n lec|iile de educa|ie fizic, fiind combinate din
exerci|iile aplicative nv|ate si avnd caracter de ntrecere, contribuind n acelasi
timp la fixarea deprinderilor nsusite.
n lec|ie, aceste deprinderi se folosesc n veriga de consolidare a
deprinderilor, dar pot fi introduse cu succes si n primele verigi, pentru nclzire. n
acest caz, obstacolele vor fi mai mici, usor de trecut, iar mijloacele ct mai simple,
pentru a nu obosi copiii.
Un parcurs de obstacole este format din dou sau mai multe obstacole
diferite, care se parcurg cu o anumit vitez, contra timp, sau ntrecere ntre grupe.
Scopul parcursurilor aplicative este antrenarea executan|ilor n vederea
rezolvrii unor situa|ii concrete din via|, depsirea obstacolelor materiale, fizice si
psihologice.
Caracteristic parcursurilor aplicative este adaptarea din punct de vedere al
con|inutului si dificult|ii, ofer posibilit|i de gradare a efortului, nu necesit
dotri deosebite.
Parcursurile aplicative urmresc crearea situa|iilor de nv|are, cunoasterea
foarte bun a colectivului, tratarea diferen|iat a executan|ilor, evaluarea obiectiv
a efortului.
Formele de exersare a parcursurilor aplicative sunt: torentul, urmrirea i
tafeta.
Torentul este o form de exersare a mijloacelor aplicative, care solicit o
vitez mare de desfsurare. El este usor de organizat, cerin| principal fiind aceea
de men|inere a unei distan|e ct mai mici ntre executan|i, tot timpul execu|iei.
Urmrirea este o form de exersare mai rar folosit inspirat din ciclism.
Dispunerea obstacolelor trebuie s sugereze o figur geometric nchis (cerc,
triunghi, ptrat).
Modul de organizare si de lucru este cte doi, cel din urm avnd obliga|ia
s-l ajung pe cel din fa|.
79
$tafeta este forma de exersare a mijloacelor aplicative, sub form de
ntrecere. Pentru stafete se monteaz parcursuri paralele, cu aceleasi aparate, grade
de dificultate si cerin|e.


4.1.2. Exerciiile aplicativ-utilitare nespecifice gimnasticii
Aceste exerci|ii sunt specifice atletismului si jocurilor sportive, dar sunt
folosite si n cadrul lec|iilor de gimnastic, avnd uneori un caracter specific.
1) Mersul n gimnastic se caracterizeaz printr-o deplasare ordonat, cu o
|inut controlat (mersul gimnastic), prin care se urmreste si formarea |inutei
corecte
n prima parte a lec|iei, variantele de mers se folosesc n scopul nclzirii sau
linistirii organismului, iar n partea fundamental a lec|iei, pentru dezvoltarea la
copii a calit|ilor motrice .
2) Alergarea constituie un mijloc de deplasare mai rapid, un mijloc
important de antrenare a aparatelor respirator si circulator. Alergarea este folosit
pentru dezvoltarea vitezei, for|ei si rezisten|ei la toate vrstele.
3) Aruncarea yi prinderea
Exerci|iile de aruncare si prindere contribuie la perfec|ionarea coordnrii
miscrilor, necesitnd un sim| muscular fin si precis. Dezvolt ndemnarea,
viteza, aprecierea vizual a distan|ei.
Ca obiecte de aruncare si prindere se folosesc mingile de diferite dimensiuni,
mingile medicinale, de diferite greut|i, mingile de oin si de tenis, cercuri,
bastoane, mciuci.
Sistematizarea aruncrilor:
- aruncri individuale;
- aruncri la distan|;
- aruncri la |inte fixe cu diferite mingi sau alte obiecte;
- aruncri la |inte mobile;
- aruncri de la unul la altul (n perechi sau n grup);

80
4) Srituri
Sriturile sunt mijloace de baz ale educa|iei fizice, care, alturi de celelalte
mijloace contribuie la dezvoltarea fizic general a celor care le practic.
Practicarea sriturilor contribuie la formarea deprinderilor motrice de a trece
peste diferite obstacole, mai repede si mai economic, dezvoltnd coordonarea
general.
Sistematizarea sriturilor se poate face dup mai multe criterii:
Dup origine:
- srituri naturale;
- srituri create de om
dup elan:
- cu elan;
- Ir elan.
Dup aparatele sau obstacole ntrebuin|ate:
- srituri libere;
- srituri peste obstacole naturale si la aparate de gimnastic.

Dup asezarea minilor pe aparat:
- srituri cu sprijin,
- srituri fr sprijin.
Dup modul n care minile se sprijin pe aparat:
- sprijin simultan,
- alternativ sau cu o singur mn;
- minile se pot aseza la mijloc, la captul apropiat sau deprtat,
- fa| de locul de btaie al picioarelor.
Gradarea exerciiilor de mers, alergare yi srituri se realizeaz prin:
- mrirea distan|ei;
- modificarea procedeului,
- schimbarea vitezei de execu|ie;
- mrirea tempoului,
81
- mrirea dificult|ii prin: ngrdirea spa|iului, micsorarea suprafe|ei de
sprijin (exerci|ii pe vrfuri), mrirea nl|imii suprafe|ei;
- mrirea complexit|ii prin introducerea de sarcini suplimentare sau/ si
simultane pentru segmente diferite
- exersare ambidextr si n condi|ii variate.





















82
Capitolul V
Formarea deprinderilor n gimnastic
5.1. Definirea yi caracteristicile deprinderilor motrice
Deprinderile motrice sunt acte sau ac|iuni motrice formate prin exersare la
un nalt grad de stabilitate, precizie si eficien|.
La gimnastic putem vorbi de dou grupe mari de deprinderi motrice astfel
(Grigore, V., 2003):
1. Deprinderi motrice de baz si aplicativ-utilitare: mers, alergare, aruncare,
prindere, sritur, trre, c|rare, escaladare, men|inerea echilibrului, ridicare si
transport de greut|i.
2. Deprinderi motrice specifice: pozi|ii, miscri de for|, miscri de balans.
Caracteristicile deprinderilor motrice n gimnastic sunt:
- au o structur neobisnuit si sunt foarte variate;
- sunt simple sau complexe;
- sunt condi|ionate de nivelul calit|ilor motrice;
- solicit precizie si execu|ie estetic
- solicit perseveren|, curaj, hotrre si stpnire de sine.

5.2. Factorii care influeneaz formarea deprinderilor motrice
Formarea deprinderilor n gimnastic este n func|ie de mai mul|i factori ca:
- nivelul calit|ilor motrice si volitive;
- complexitatea deprinderilor;
- experien|a motric a executan|ilor;
- motiva|ia (interesul);
- starea psiho-fizic;
- priceperea profesorului / antrenorului de a transmite cunostin|e;
- condi|iile materiale n care se desfsoar activitatea.

5.3. Etapele formrii deprinderilor motrice
Pentru formarea deprinderilor de gimnastic trebuie parcurse anumite etape,
care pentru asigurarea reusitei sunt obligatorii.
83
Etapele pe care le parcurge o deprindere n procesul formrii sale sunt
diferite ca numr n func|ie de profunzimea analizei, pe de o parte, si pe de alt
parte de profilul domeniului din care este analizat (fiziologic, psihologic, metodic
si pedagogic).
Marea majoritate a autorilor prezint minimum trei etape, dar pentru a fi mai
analitici pot fi descrise patru sau chiar cinci (Krestovnikov, Demeter, Weineck,
Rudik, Fitts, Dragnea si Bota)
Grigore, V., 2003 eviden|iaz ca n formarea deprinderilor n gimnastic
sunt necesare parcurgere a trei etape:
1. formarea reprezentrii miscrii
2. nv|area care presupune existen|a modelului si raportarea la el.
3. fixarea si perfec|ionarea deprinderilor.

5.4. Metodele folosite pentru formarea deprinderilor
nsusirea specific gimnasticii ntruneste caracteristicile generale ale unui
astfel de proces, cum ar fi existen|a unei finalit|i, a unui sistem de metode,
procedee si mijloace de realizare, precum si existen|a unui sistem de evaluare.
Metodele de nv|are reprezint modalit|i de ac|iune cu ajutorul crora
elevii, n mod independent sau sub ndrumarea profesorului, si nsusesc
cunostin|e, si formeaz priceperi si deprinderi, aptitudini, atitudini, concep|ia
despre lume si via| etc (Ionescu, M., Chis, V., 2001).
Alegerea si stabilirea metodelor si procedeelor pentru nv|area noilor
structuri tehnice depinde de o serie de factori si anume:
- gradul de dificultate si structur a miscrii;
- nivelul de pregtire fizic si tehnic si starea de moment a
executantului;
- sarcinile par|iale ale pregtirii;
- nivelul de nsusire tehnic a miscrii.
Dintre metodele utilizate cu succes n gimnastic le prezentm urmtoarele:


84
1) Metoda global
Se foloseste mai ales cnd structurile tehnice sunt simple si usoare, dar si
nv|area unor miscri de dificultate, cnd toate condi|iile premergtoare nv|rii
miscrii respective au fost ndeplinite. Putem folosi aceast metod cnd sunt
suficiente mijloace de asigurare si ajutor.
n practica gimnasticii s-au conturat o serie de variante ale nv|rii globale,
astfel:
a) metoda global propriu-zis, adic folosirea direct a miscrii n
ntregime, n procesul de nv|are;
b) metoda folosirii exerci|iilor pregtitoare, care are la baz alegerea unor
miscri din aceeasi familie, cu structur asemntoare, dar pe msura
posibilit|ilor executan|ilor la care se adreseaz.
Procedeele caracteristice metodei globale sunt:
- execu|ia independent
- execu|ia miscrilor cu ajutor direc|ional;
- conducerea lent prin miscare;
- conducerea direc|ional rapid prin miscare
2) Metoda parial
Metoda par|ial poate fi considerat ca fiind metoda caracteristic
gimnasticii. Necesitatea folosirii acestei metode are la baz cresterea
posibilit|ilor de nv|are a structurii tehnice, precum si cresterea
accesibilit|ii structurii ce a fost programat spre nv|are.
Cerin|e pentru aplicarea metodei par|iale
- fragmentarea miscrii s nu modifice structura ei;
- fragmentele s cuprind toate fazele;
- alegerea pr|ilor controlabile att de ctre antrenor, ct si de executan|i;
- gradul de fragmentare depinde de complexitatea si gradul de nsusire a
miscrii;
- miscrile par|iale s nu cuprind informa|ii motrice colaterale.
Astfel putem fragmenta structurile tehnice n func|ie de necesit|ilor.
Variantele ale metodei par|iale sunt:
85
- metoda par|ial propriu-zis;
- metoda realizrii unor sarcini motrice mai nguste;
- metoda fragmentat-imitativ;
Sarcinile principale ce pot fi rezolvate cu ajutorul acestor exerci|ii sunt legate
de:
- precizarea ac|iunilor concrete si formarea reprezentrii lor despre miscare;
- perfec|ionarea tehnic a miscrii;
- corectarea greselilor ce apar pe parcursul nv|rii.
3) Observaiei execuiei (colegilor, adversarilor, proprii)
4) Metoda verbal (prelegerea, explica|ia, conversa|ia)
5) Metoda demonstraiei, folosind procedee (demonstrarea miscrii n
ntregime, demonstrarea pe pr|i sau numai a anumitor pr|i, demonstrarea n ritm
lent)
6) Metoda programrii metoda programrii algoritmice, mpr|it n trei
serii de exerci|ii: suportul fizic al miscrii, nv|area si consolidarea structurii
tehnice si perfec|ionarea miscrii.
Pentru ca procesul formrii deprinderilor n gimnastic s fie eficient este
bine ca s se |in cont de anumite aspecte:
- n|elegerea corect a miscrii (scopul ac|iunii, procedee de realizare a
ac|iunii, motiva|ia ac|iunii respective);
- demonstrarea ac|iuni (condi|ii apropiate de practic, explica|ii necesare pe
parcursul demonstra|iei, schi|area planului mental);
- continuitatea repetrii (esalonarea repetrilor, numr corespunztor de
repetri);
- fixarea deprinderii (control, autocontrol, cresterea efortului, corectitudinea,
precizie, amplitudine, ritm, estetic);
- aplicarea n condi|ii variate (schimbarea cerin|elor, modificarea condi|iilor
de repetare).



86
Capitolul VI
Prevenirea accidentelor n gimnastic
Exerci|iile din gimnastica artistic au o structur tehnic complex,
prezentnd un grad de dificultate si risc ridicat, ce solicit din partea gimnastelor
calit|i motrice, efort fizic si nervos deosebit. Miscrile fiind executate n condi|ii
si pozi|ii neobisnuite ale corpului (chiar riscante), pot favoriza producerea unor
accidente, unele chiar foarte grave. Un accident produs poate scoate din activitate
pe cel accidentat pentru o perioad mai scurt sau mai lung de timp, afectnd si
starea sufleteasc a celui accidentat, ct si a colegilor, scznd astfel interesul
pentru miscare, ct si randamentul n pregtire.

6.1. Cauzele producerii accidentelor
Accidentele pot aprea datorit:
1. Metodicii greite de predare n organizarea i desfurarea lecjiilor de
gimnastic, concretizat n:
ne respectarea principiilor didactice n nv|are;
lipsa sau insuficienta nclzire general si special;
apari|ia oboselii;
2. Lipsei de disciplin n lec|ie si n afara ei, concretizat n:
continuarea lucrului la aparatul de gimnastic, dup comanda de ncetare;
executarea altui exerci|iu dect cel indicat de profesor (antrenor);
lucrul nesupravegheat la aparatele de gimnastic, nainte de lec|ie si dup
terminarea ei;
ncercarea unor exerci|ii (elemente) grele, ce nu au fost predate de profesor;
executarea unor elemente dificile, la provocarea colegilor;
efectuarea antrenamentului individual nesupravegheat;
repetarea exagerat a unor miscri ce nu reusesc;
3. Organizrii defectuoase a locului de antrenament i strii necorespunztoare
a aparatelor de gimnastic:
desfsurarea antrenamentelor n condi|ii improprii (sal insuficient luminat,
neaeresit, friguroas, spa|iu redus);
87
lipsa spa|iului de siguran| n jurul aparatelor, precum si montarea si
amplasarea lor defectuoas;
lipsa echipamentului corespunztor;
lipsa unui prost de prim-ajutor n sal;
4. Lipsa controlului medical sau realizarea lui superficial de ctre profesor
(antrenor)
5. Cunoaterea insuficient a gimnatilor de ctre profesor (antrenor)
necunoasterea calit|ilor executan|ilor, a rezisten|ei lor la efort, a
stpnirii de sine, a curajului, prezen|ei de spirit, supunerea lor la eforturi
ce depsesc posibilit|ile lor.
6. Lipsa sau folosirea necorespunztoare a procedeelor de asigurare.
7. Lipsa instructajului de protecjie a muncii i de prevenirea a accidentelor,
care este obligatoriu.

n lec|ia de gimnastic, pot aprea si factori care pot contribui la producerea
accidentelor.
Aceyti factori se refer la:
profesorul (antrenorul) care conduce lec|ia. Accidentele carte pot aprea
sunt legate de neglijen|a n munc a conductorului procesului instructiv
(nu verific aparatele la care se lucreaz, necunoasterea sportivilor) sau
de lipsa pregtirii pentru lecjie (folosirea unor metode gresite n
selec|ionarea si predarea elementelor si exerci|iilor, metode ce depsesc
nivelul de pregtire fizic a gimnastilor);
colectivul care lucreaz. Accidentele pot aprea datorit indisciplinei din
timpul lec|iei, precum si fricii si nencrederii n for|ele proprii si n cal
care face asigurarea;
nzestrarea material a slii si modul de instalare a aparatelor. Aparatura
pe care se lucreaz dac nu ofer siguran| n execu|ie, riscul de
accidentare este mai mare.


88
6.2. Procedee de asigurare n gimnastic
Asigurarea reprezint totalitatea msurilor luate de antrenor si sportiv
naintea si n timpul lec|iei de antrenament, precum si n competi|ii, cu scopul de a
evita producerea accidentelor si de a preveni producerea altora. Astfel, profesorului
i revene sarcina de a verifica starea aparatelor pe care se lucreaz, cldura,
luminozitatea slii, asisten|a mijloacelor de protec|ie (lonj, groapa cu burete,
mansoane de protec|ie la paralele, brn, palmierele etc.). existen|a unei pregtiri
fizice corespunztoare si cerin|a unei pregtiri tehnice corecte a sportivilor
contribuie la prevenirea accidentelor.

Procedee de asigurare sunt: asistena, ajutorul, autoasigurarea.
Asistena constituie un procedeu permanent n antrenamente si competi|ii.
Asisten|a presupune prezen|a profesorului (antrenorului) n preajma gimnastului,
pentru a-i acorda ajutor n caz de pericol. El urmreste atent miscrile executate de
gimnast, cu scopul de a putea interveni rapid n cazul unei desprinderi gresite de pe
aparat sau unei execu|ii nereusite, nlturnd astfel pericolul de accidentare.
Acestea reclam din partea antrenorului att cunostin|e tehnice si biomecanice
solide, ct si experien| n pregtire. Asisten|a presupune urmrirea gimnastului n
miscare, fr a-l atinge (atingerea n concurs este penalizat).
Accidentele se pot produce: la aterizare, la desprinderi involuntare dup
trecerea verticalei, la miscrile de rota|ie, la miscrile cu desprinderi sau trecere
peste aparat. Interven|ia antrenorului urmreste incertitudinea rota|iei corpului sau
amplificarea acesteia n scopul redresrii sportivului, astfel nct acesta s ajung
pe ambele picioare. Asisten|a la antrenament trebuie s fie permanent, n mod
deosebit la nv|area unor miscri dificile si complexe.
n concursuri, asisten|a este limitat la fete, la paralele inegale, la anumite
elemente si la aterizare, iar la bie|i la inele si bar.
n competi|ii, posibilitatea de a gresi trebuie s fie exclus. Deoarece
gimnastul trebuie s fie pregtit foarte bine si s execute cu usurin| si elegan|
toate exerci|iile.
89
Ajutorul este form de asigurare folosit preponderent n perioada de
nv|are si consolidare a miscrilor. El este permis numai n antrenamente.
Acordarea exagerat a ajutorului n antrenamente constituie o greseal, ce duce la
prelungirea procesului de nv|are, la crearea dependen|ei execu|iei de ajutorul sau
prezen|a antrenorului.
Ajutorul const, de fapt, n interven|ia direct a antrenorului, cu scopul de a
usura execu|ia unei miscri si de a da ncredere executantului; el reclam mult
pricepere si miestrie din partea celui care acord ajutorul.
Formele ajutorului sunt:
ajutorul direct antrenorul intr n contact direct cu gimnastul, conducnd-l n
miscare;
ajutorul indirect se realizeaz cu ajutorul lonjei sau a altor aparate (groapa cu
burete, plasa elastic), la trecerile peste aparat, la desprinderi si la coborrile
foarte grele;
ajutorul verbal sau prin semne se foloseste pentru a indica anumite momente
ale miscrii.
Autoasigurarea este realizat de gimnast si const ntr-o serie de msuri si
ac|iuni pe care le ia pentru a iesi dintr-o situa|ie dificil si a evita cderile de pe
aparat. Ea se realizeaz prin reducerea amplitudinii miscrii sau efectuarea unui
balans suplimentar, cnd se efectueaz si exerci|ii specifice de nv|are a
autoasigurrii (cum se execut, cderile, cum se ia contact cu solul etc.).


6.3. Condiiile necesare n acordarea corect a procedeelor de asigurare
Acestea condi|ii se refer la:
pregtirea temeinic pentru lec|ie;
s cunoasc tehnica, miscrile pe care le pred, precum si manevrele dificile
din timpul execu|iei;
s stie cnd si cum se acord ajutorul;
s foloseasc aparatele ajuttoare pentru a ajuta procesul de nv|are a
elementelor grele;
90
s se fereasc de improviza|ii;
s atrag aten|ia gimnastilor asupra manevrelor mai dificile din cadrul
exerci|iilor;
s aib suficient for| pentru a putea interveni n momentele importante din
timpul execu|iei;
s fie prompt si hotrt n ac|iunile pe care le ntreprinde n timpul
asigurrii;
s inspire ncredere gimnastilor prin asisten|a si ajutorul pe care le acord.


91
BIBLIOGRAFIE
1. Biayu, Gh., 1984, Gimnastica. Bucuresti, Editura Sport-Turism
2. Stroescu, A., Podlaha, R., 1974, Terminologia gimnasticii. Bucuresti.
Editura Stadion
3. Solomon, M., Grigore, V., Bedo, C., 1996, Gimnastica. Trgoviste, Editura
IMPEX
4. Grigore, V., 2003, Gimnastica. Manual pentru cursul de baz. Bucuresti.
Editura BREN
5. Podlaha, R., yi col., 1989, Curs de gimnastic. Partea I-a Gimnastica de baz.
Bucuresti, INEFS
6. Niculescu, G., 2011, Gimnastica de baz. Bucuresti, Editura Printech.