NOIUNI DE NEUROLOGIE

665

d) examenul contractiilor si al miscarilor involuntare. Miscarile automate i!iolo"ice # cli$itul% $endularea mem&relor 'n mers etc. # sunt diminuate sau a&olite 'n sindroamele extra$iramidale (&oala )ar*inson). +ontractiile si miscarile involuntare a$ar de asemenea 'n numeroase &oli su& di erite orme, # tremuraturi, &oala )ar*inson% alcoolism% -asedo.% de"enerescente% sclero!a 'n $laci/ # contracturi, tetanie% tumori cere&rale% tetanos/ # miscari coreice (miscari involuntare de!ordonate% &ruste si ra$ide), coree% 0emi#&alism/ # miscari ateto!ice (miscari involuntare% lente% care se sc0im&a ara 'ncetare), le!iuni extra$iramidale/ # convulsii tonico#clonice, a$ar 'n cri!ele e$ile$tice. e) +oordonarea miscarilor este acultatea de a $une 'n actiune mai multi musc0i $entru a e ectua o miscare. 1e reali!ea!a $rin mecanisme com$lexe% la care $artici$a cere&elul% a$aratul vesti&ular% trunc0iul cere&ral si scoarta cere&rala. Excitatiile de la $eri erie% culese de $ro$rioce$torii din musc0i% tendoane si articulatii% de rece$torii vesti#&ulari si vi!uali% in ormea!a $recis des$re $o!itia cor$ului 'n s$atiu% stadiul miscarilor si tonusului muscular. 'n unctie de aceste in ormatii% sunt emise im$ulsuri care re"lea!a tonusul muscular 'n ra$ort cu modi icarile ec0ili&rului cor$ului si cu miscarile 'n curs de executare. 1e studia!a cer2nd &olnavului sa execute anumite miscari ca, aducerea indexului $e v2r ul nasului% a calc2iului $e "enunc0i sau executarea ra$ida de "esturi alternative (miscari ra$ide de su$inatie si $ronatie). 3ul&urarile de coordonare $oarta numele de atoxie si $ot i $rovocate de le!iuni cere&eloase. ) Examenul statiunii si al mersului im$lica nu numai coordonarea miscarilor% dar si ec0ili&rarea acestora. 1e examinea!a o&serv2nd &olnavul 'n ortostatism% $e v2r ul $icioarelor sau $e calc2ie% $recum si caracterul mersului. Mersul are unele caractere care $reci!ea!a adesea dia"nosticul. 'n ta&es% mersul este necoordonat% &olnavul arunc2nd $icioarele si lovind $am2ntul cu calc2iele (4mers talonat4)/ 'n le!iunile cere&eloase mersul este de om &eat% oscilant% insta&il/ 'n 0emi$le"ie% la stadiul de recu$erare "am&a este ri"ida% mem&rul in erior este 'ntins% as$ectul iind de mers cosind/ 'n le!iunile neuronului motor $eri eric% &olnavul ste$ea!a% "am&a iind ridicata sus% $entru a nu lovi $am2ntul cu v2r ul $iciorului. ") Examenul ec0ili&rului se ace 'n ortostatism% cer2nd &olnavului sa#si li$easca $icioarele, daca#si $ierde ec0ili&rul 'n tim$ ce sta cu oc0ii desc0isi% tul&urarea este de natura cere#&eloasa/ daca#si $ierde ec0ili&rul numai la 'nc0iderea oc0ilor (semnul Rom&er" $o!itiv)% le!iunea este ie vesti&ulara% ie s$inala (ta&es% sindrom neuro#anemic etc.).

0) Examenul re lexelor com$orta cercetarea re lexelor osteotendinoase cutanate% de $ostura si $atolo"ie. Re lexele osteotendinoase se examinea!a $rin $ercutia cu ciocanul de re lexe a tendonului% musc0iului care $rovoaca la omul normal contractia musc0iului res$ectiv. +ele mai im$ortante re lexe osteotendinoase sunt urmatoarele, re lexe a0ilian #care consta 'n lexia $lantara a $iciorului $rin $ercutia tendonului a0ilian/ re lexul ro# tulian # care consta 'n extensia "am&ei $e coa$sa $rin $ercutia tendonului cvadrice$sului/ re lexul &ici$ital # se examinea!a $ercut2nd tendonul &ice$sului la $lica cotului si $rovoaca lexia usoara a ante&ratului/ re lexul trici$ital # 'n care $rin $ercutia trice$sului 'n vecinatatea olecranului se $roduce extensia usoara a ante&ratului etc. 'n tim$ul cercetarii re lexelor% &olnavul tre&uie sa ie 'n relaxare musculara com$leta. Re lexele osteotendinoase 'n situatii $atolo"ice $ot i exa"erate% ceea ce traduce o le!are a caii $iramidale% diminuate sau a&olite (coma% le!iuni de neuron motor $eri eric% atro ii mari% ta&es).