Poluanii primari

Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.) Printre poluarile atmosferice naturale se numara polenul plantelor si florilor care provoaca alergii. Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica compozitia. Gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune ! " hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu#se la temperatura $oasa (condensare), de e%.& 'O(, SO(, ozonul. )aporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de e%.& vaporii de apa. 'eata, fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de !,!! # !! um. 'eata este formata din picaturi de marime variabila. *aca diametrul lor nu depaseste ! um. se numesc mist, in engleza (ceata fina), iar daca este mai mare, se numesc fog (ceata deasa).'uvantul smog este format pornind de la doua cuvinte englezesti smo+e si fog. ,umul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide. Praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de !# !! nm. -misiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine. .ceste substante se raspandesc pretutindeni, cazand din nou sub forma de particule si mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie. ,i%area unei valori limita se fondeaza pe criteriile calitatilor aerului, a parametrilor masurati, a caror interpretare variaza de la o tara la alta. Morala si legea interzic e%perimentarile pe om. 'unostintele dobandite in momentul e%perimentarii pe animale permit respectarea mar$elor de securitate in momentul fi%arii valorilor limita pentru a nu pune in pericol sanatatea omului. /u se pot cunoaste pericolele potentiale pornind doar de la concentratii& pot e%ista efecte pe termen lung provenind din fenomenele de cumulare a complementaritatii dintre mai multe substante. 0n relatia dintre e%punerea sunstantelor nocive la locul de munca si afectiuni, de e%. cancerul, pneumoconicoza, mutatiile sunt adesea demonstrate abia dupa cateva decenii mai tarziu sau de catre generatiile urmatoare. Procesele de productie industriala si productia de energie a industriei, economiei energetice, a focarelor sunt principalele surse ale poluarii atmosferice antropogene. Procesele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care nu

e%ista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe. 0n momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. 0n functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare si din circulatie se propaga local sau la distante medii.Substantele provenind de la uzine se propaga in functie de modul in care sunt transportate, pe distante mari. .erul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc..cest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne prote$eaza de razele daunatoare ale Soarelui. .tmosfera este formata din circa ! gaze diferite ,in mare parte azot (123) ,si o%igen (( 3). .cel 3 ramas este format din argon ,dio%id de carbon ,heliu si neon.4oate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai e%ista urme de dio%id de sulf ,amoniac, mono%id de carbon si ozon (O") precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica. -chilibrul natural al gazelor atmosferice care s#a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului..ceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. 0n ultimii (!! ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic..rderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dio%id de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.*ezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si o%izi de azot in atmosfera.

0.
Generalitati

MONOXIDUL DE CARBON

Mono%idul de carbon ('O) este cel mai frecvent poluant al aerului. -misiile totale de 'O din atmosfera le depasesc pe cele ale celorlalti poluanti la un loc. 4oate materiile primare energetice folosite pentru combustie contin carbon sub forma de combinatii chimice, care se o%ideaza, transformandu#se in gaz carbonic ('O() sau in o%id de carbon ('O) daca combustia este incompleta. Mono%idul de carbon se formeaza in mod natural in metabolismul microorganismelor si in cel al anumitor plante5 este un compus al gazului natural. -l se raspandeste in atmosfera sau se formeaza in stratosfera sub efectul razelor 6). 'O este produs in lant de decompozitie troposferica a metanului prin intermediul radicalului O7. O cantitate echivalenta de 'O se formeaza prin actiunea omului in momentul combustiei carbonului si hidrocarburilor. 813 din 'O provine de la vehicule, combustia nefiind completa decat daca motoarele merg in plina viteza. .numite plante cu flori, precum morcovul, pot fi%a 'O. Mari cantitati sunt fi%ate in sol si sunt degradate de microorganisme. 'antitatile reziduale se ridica in straturile mai inalte ale atmosferei.

'O este un gaz to%ic pentru oameni si animale. -l patrunde in organism prin plamani si blocheaza fi%area o%igenului prin atomul central de ,e al hemoglobinei (7b'O)& puterea sa de fi%are este de (9! de ori mai important decat cel al o%igenului. /ivelul de otravire depinde de saturaratia sanguina, de cantitatea de 'O din aer si volumul respirat. Mono%idul de carbon este un gaz incolor, inodor si insipid, care arde cu flaca albastra, stralucitoare, dar nu intretine arderea. 'O este rezultatul unuia din urmatoarele " procese& . 'ombustia incompleta a carbunilor sau a compusilor cu carbon& (' : O( ; ('O (. <eactii la temperaturi inalte intre 'O( si compusi care contin carbon& 'O( : ' ; ('O 'O produs in acest mod este utilizat in metalurgie unde reactioneaza cu o%izii de fier. O parte din acesta a$unge in aer, unde actioneaza ca poluant. *isocierea 'O( la tempetaturi inalte& 'O( ; 'O : O

Surse de poluare u CO!

a. procedee de combustie, motoare cu ardere interna5 b. procese industriale (e%emplu& centrale termoelectrice)5 c. focurile din paduri, arderile agricole, incendiile etc.

A tiune "i#iolo$i a

Prin e%punerea omului la concentratii mari de 'O, se poate produce moartea. -fectul to%ic al 'O asupra organismului este determinat de reactia 'O cu hemoglobina din sange (7b). 0n mod normal, hemoglobina functioneaza in sange ca un sistem transportor de o%igen sub forma o%ihemoglobinei (O(7b) de la plamani la celule si 'O(este transportat de la celule la plamani sub forma 'O(7b. 'oncentratia normala de 'O7b in sange este de !,=3. -%punerea indelungata a oamenilor sau animalelor la 'O poate sa produca schimbari morfologice la nivel de inima si creier. -%punerea de scurta durata la concentratii mici de 'O produc efecte asupra sistemului nervos central, vascular si respirator. 'ercetarile au demonstrat ca aupra plantelor, actiunea 'O nu este sesizabila.

00.

OXI%II DE A%O& Generalitati

*in punctul de vedere al actiunii asupra mediului, doi dintre o%izii azotului, /O si /O(, necesita cunoasterea lor. Mono%idul de azot # este in gaz incolor, mirositor, insolubil in apa. /O se formeaza la temperatura inalta prin arderea combustibililor fosili (gaze, pacura, carbuni).

/( : O( >;? (/O /O( este un gaz rosu#orange#brun cu miros caracteristic, iritant si caustic. @a # !o', vaporii sai sunt colorati in galben si devin rosu#brun la =!o'.

000.

E'EC&UL DE SER(

Gazele de$a e%istente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.,ara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri. 0nsa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.*in acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o $umatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mi$locul secolului urmator va a$unge la valoarea de ,=#9,= grade '. *upa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu mono%id de carbon si dio%id de sulf , rezultate din procesele industriale.*in aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice#pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor , este in continua crestere. @a fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. 'rescand concentrati de anhidrida carbonica si nereducandu#se ceilalti factori care contribuie la producerea efectului de sera, in anul (!=! supraincalzirea va atinge 9#= grade. 6nele studii afirma ca, si in absenta unei ulterioare acumulari de anhidrida carbonica, variatile in curs ar fi suficiente pentru a face sa creasca cu grad temperatura. - posibil.

/e aflam totusi in a$unul unei perioade de ma%ima radiatie solara, datorata pozitiei astrului, aproape perpendiculara fata de a%a terestra, lucru care se intampla o data la ( de mii de ani. .ceasta produce o mai mare in calzire datorita factorilor astronomici, incat e%perti in clima au anuntat o vara foatre calda pentru anul A2A.

Ga#ele u e"e t de ser) Gazul carbonic. ('O().

'ontinutul atmosferic de gaz carbonic (gazul cu efect de sera de provenenta antropica cel mai frecvent,) a crescut pina la (=3 de la debutul revolutiei industriale (pe parcursul a 1!! de ani.) cu o frecventa de (2! parti la milion pina la "=! parti la milion. -liminarile de gaz carbonic de origine antropica au condus la sporirea cu ==3 a potentialului efectului de sera. Gazul carbonic ('O() este unul din principalele subproducte a arderii tuturor combustibilelor fosile. 'irca A!3 a energiei comercializate pe plan mondial este produsa de catre combustibile carbonice& pacura, carbunele brun, gazul natural si lemnul. 'u fiecare an zeci de miliarde de tone de 'O( sunt astfel eliminate in atmosfera. 'irca ( miliarde de tone de gaz carbonic suplimentar este atribuit fenomenului despaduririi, inclisiv incendierii padurilor. Potrivit raportului dezvoltarii statului 'anada ( AA ), !2 milioane de tone de carbon sunt eliminate anual in 'anada. .stfel, pentru fiecare canadian revin 9 tone de 'O( eliminat anual in atmosfera. Potrivit raportului Bord <esurse ( AA(# AA") infiintat de catre 0nstitutul Bord <esurse, 'anada nu este intrecuta decit de Statele 6nite in ceea ce priveste producerea de 'O( pe cap de locuitor. .proape $umatate din gazul carbonic de origine antropica este absorbit de plantele terestre si fotoplanctonul oceanic, restul se adauga la cel atmosferic. (-misiile de 'O( sunt prezentate in unitati de greutate, in general in tone. 6neori valaorea data corestunde numai greutatii carbonului, uneori greutatii totale a gazului carbonic, carbonului si o%igenului continut. *e e%emplu, 8 miliarde de tone de carbon emis anual echivaleaza cu (( miliarde de tone de gaz carbonic. Pentru a transforma carbonul in 'O( imultiti cu ",88 si invers).

Metanul!*C+,-!
-misiile de '79 contribuie cu aproape =3 la cresterea potentialului efectului de sera. Metanul este principalul component al gazului natural ars de catre utila$ele de incalzit. -l provine de la descompunerea vegetala& cimpurile inundate de orez, mlastinile, gazele de balta, aparatul digestiv al numeroaselor animale, in special bovinele si termitele, arderile anaerobe (descompunerea vegetatiei in lipsa de O(). '79 provine in egala masura de la scurgerile conductelor de gaze, de la centrele de tratament, de la instalatiile de stoca$ si de la minele de carbune, de la materiale organice in descompunere (cum ar fi produsele alimentare aflate in depozite.) 'ercetatorii sunt alarmati, ca o noua incalzire a climei va antrena eliberare unei parti din '79 natural acumulat in cantitati mari sub ghetari si in calotele polare, provocint astfel efectul de retroactiune. .ltfel spus reincalzirea climei va avea un efect de crestere.

O.idul de a#ot! *N/O-!

/(O este un o%id de azot, provenit de la arderea combustibilului fosil, utilizarea ingrasamintelor azotate, incinerarea arborilor si reziduurilor de plante. Gazul contribuie la sporirea efectului de sera cu circa 83. .cest gaz este la fel cunoscut sub numele de Cgaz inveselitor. /(O este utilizat de$a si in calitate de anestetic.

O#onul stratos"eri ! *O00n atmosfera la o inatime foarte inalta ozonul creat natural apara ca un ecran de protectie impotriva razelor ultraviolete. 0n troposfera ozonul e un subproduct al reactiilor poluantelor atmosferice, ale industriilor si ale automobilelor eliminat in prezenta luminii solare. Ozonul troposferic reactioneaza cu tesuturile vegetale si animale provocind efectul de sera. 'ontributia ozonului stratosferic la sporirea efectului de sera se valoreaza la 23.

Cloro"luoro ar1onele *C'C-!

-ste un produs chimic care rareste stratul de ozon constituind in egala masura un gaz cu efect de sera in crestere. Savantii nu sunt siguri de efectele reale produse de ',' asupra schimbarii climatului pentru ca actiunea lor de rarifiere a stratului de ozon poate sa aduca la o noua racire a planetei. -ste posibil ca reducind emisia de ',', ceea ce e imperativ, sa prote$am starul de ozon, accelerind o noua incalzire a planetei. .ceasta problema demonstreaza in ce masura factorii de mediu sunt legati nemi$locit.

0). M.S6<.<-. 0/'.@D0<00 G@OE.@'a sa putem analiza incalzirea globala trebuie sa avem determinari de temperatura la scara intregii planete pe intervale mari de timp si date privind concetratia gazelor care produc efectul de sera. .stfel de studii s#au facut sistematic din A=1 pentru dio%idul de carbon. *atele de la sol sunt culese de la un mare numar de statii dar in prezent temperatura la suprafata pamintului este determinata si utilizand satelitii. 'ele mai moderne studii privind incalzirea globala se fac utilizind probe de gheata din .ntarctica. ,iecare strat de zapada care cade anual in .ntarctica se transforma intr#un strat de gheata. Gheata include in ea si mici bule de aer. -%aminarea bulelor de aer aduce informatii comple%e privind& #compozitia atmosferei in momentul formarii bulei

#data la care s#a format startul de gheata #temperatura in acel moment Studiile se fac utilizind izotopii radioactivi ai o%igenului 8O, 2O. 4oate investigatiile clasice sau moderne au aratat o crestere a temperaturii globale. *e foarte multa vreme in atmosfera e%ista concentratii naturale de gaze cu efect de sera, cum ar fi vaporii de apa, gazele carbonice, metanul si o%izii de azot. <azele cu lungime scurta de unda, numite lumina vizibila a soarelui pot traversa aceste gaze, incalzind atmosfera, oceanele, suprafata palnetei si organismele vii. -nergia calorica este raspandita in spatiu in forma de raze infrarosii, adica de unde lungi. .cestea din urma sunt absorbite in parte de gaze cu efect de sera, pentru a se refelecta inca odata de suprafata Pamintului. *in cauza acestui fenomen natural, numit Cefect de sera temperatura medie anuala la suprafata pamintului se mentine la =F '. .cesta e ceea ce noi numim un climat normal. .ctivitatea umana constituie cauza aruncarii in atmosfera au unei cantitati mari de gaze cu efect de sera, mai ales a gazului carbonic, a o%izilor de azot, a metanului si a clorofluorocarbonilor (','). 'onform concluziilor numeroaselor comitete internationale de cercetare stiintifica, sporirea efectului de sera a declansat o noua incalzire planetara de o amploare nemaintilnita pe parcursul istoriei. -le descriu si argumenteaza fenomenul noii incalziri globale, a schimbarii climei, a reincalzirii climatului si a efectului de sera accelerat.

). .G-/400 0/'.@D0<00 G@OE.@Principala cauza a incalzirii globale este cresterea continutului de dio%id de carbon din atmosfera. .lte gaze care contribuie la acest fenomen sunt& metanul, dio%idul de azot, ozonul, ',' si ',' (. 'oncentratia de dio%id de carbon asa cum rezulta din masuratori directe si din studii pe gheata antarctica, a crescut de la (1!ppm in $urul anului !!!, la "98ppm in A28 si "=9ppm in A2A. .ctivitatile umane care contribuie la incalzirea globala sint& producerea si utilizarea energiei (=83), ',' ( 13), practicile din agricultura ( =3), alte utilizari industriale

)0. -,-'4-@- 0/'.@D0<00 G@OE.@Pentru studiul incalzirii globale s#au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografice sau geologice. -%ista multe controverse in lumea stiintifica legate de efectele incalzirii globale dar multe idei sint acceptate de toata lumea (schimbarile de clima, modificarea nivelului marii, schimbari geomorfologice, schimbari in agricultura, schimbari politice). Schimbarile climatice& se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu !.=#( grade 'elsius pina in anul (!=!, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale. Modificarile nivelului marii& probabil cu =#9!cm pina in anul (!=!. -ste greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de

ghetarii din .rtica si .ntarctica. O mare parte din ghetari se pot topi (Groenlanda, de e%emplu, cu (.1 milioane de +m cubi de gheata) si acest lucru poate atrage dupa sine o ma$ora agravare a cresterii nivelului marii. Schimbarile geomorfologice& Marile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala, multe zone vor fi inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua.

Ce am putea "a e2
folosirea mai rara a automobilelor evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate e%cesiv. -ste necesara energie pentru a confectiona ambala$ele, dar si de a le recicla Gnvata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina.

materia3 4imie 1i1lio$ra"ie3 5Poluarea si prote ia mediului in on6ur)tor7 Ed! 8tiini"i ) 9i En i lopedi ): Bu ure9ti ;<=<> R)ua C si C?rstea S 9i @@@!$oo$le!ro