Sunteți pe pagina 1din 3

Evoluia crizei orientale si consecinele sale asupra spaiului romnesc, n secolul al XIX-lea n secolul al XIX-lea Principatele Romne au fost

afectate si ele de Criza Oriental, implicndu-se de voie sau de nevoie n acest conflict, nc de la nceputul secolului, avnd ca obiectiv obinerea autonomiei si independenei fa de Imperiul Otoman. Astfel, n urma rzboiului ruso-turc !"#$-!"!%& si a ratatului !e pace !e la "ucuresti, 'asarabia, a fost cedat de catre (urcia nvin)torilor *usiei&. +ai trziu !"%"-!"%,&, ntre cele dou mari -uteri sa desfsurat un nou conflict, csti)at tot de *usia si finalizat prin (ratatul de pace de la Adrianopol !"%,&. .a Adrianopol s-a sabilit printre altele/ oficializarea -roteciei 0ariste n -rincipate, autonomie administrativ pentru ambele ri, dreptul de navi)aie pe 1unre cu vase proprii, etc. #a $umtatea secolului al XIX-lea tensiunile ruso-otomane au dat nastere *zboiului 2rimeii !"34-!"3$&, rzboi la carea a luat parte, alturi de (urcia, si o coaliie de state n frunte cu 5rana si An)lia. n acest rzboi *usia a fost nvins, iar condiiile pcii s-au stabilit la Con%resul !e Pace !e la Paris &'()*+. .a acest 2on)res, prezidat de ministrul de e6terne francez contele 7ale8s9i, 5rana a pus problema unirii -rincipatelor *omne. n condiiile care Imperiul Otoman si Austria au susinut faptul c romnii nu vor s se uneasc, reprezentantul 5ranei, contele 7ale8s9i a propus consultarea romnilor si s-a decis formarea 1ivanurilor Ad:oc, adunri cu rol consultativ. (ot la -aris s-a decis/ nlturarea meninerea suzeranitii otomane si nlocuirea -rotectoratului *us cu o ;aranie colectiv a +arilor -ureri< cedarea ctre +oldova a =udeelor din >udul 'asarabiei 2a:ul, 'ol)rad s Ismail&< libera navi)aie pe 1unre, etc. Alese dup rezolvarea numeroaselor probleme create de (urcia si Austria, Adunrile Ad-:oc au :otrt, n decembrie !"3?, c dorinele romnilor presupun n primul rnd unirea +oldovei cu +untenia ntr-un sin)ur stat cu numele de *omnia, condus de un prin strin. 1ar, ,arile Puteri reunite n cadrul Con-erinei !e la Paris &'()(+ au prevzut e6istena a doi domni, dou )uverne si a dou adunri pentru statul numit -rincipatele @nite ale +oldovei si Aala:iei. -e baza Conveniei !e la Paris, document care or)aniza -rincipatele *omne, romnii au ales ca domn al +oldovei si al 0rii *omnesti, pe ) si ./ ianuarie '()0, aceeasi persoan/ 1le2an!ru Ioan Cuza, astfel prin dubla ale)ere realizndu-se @nirea celor dou ri. n acelasi an, actul de la %B ianuarie a obinut acordul ,arilor Puteri si n '(*' firmanul otoman de unire instituional.

*ealizarea @nirii a fcu posibil si realizarea unui pro)ram de reforme, astfel au fost elaborate/ le)ea secularizrii averilor mnstiresti, noua le)e fundamental >tatutul 1ezvolttor al 2onveniei de la -aris, reforma a)rar, 2odul civil, 2odul penal, le)ea nvmntului, etc. 1up nlturarea lui 2uza, la conducerea rii a fost adus un principe strin, 2arol de Co:enzollern >i)marin)en. Acesta a devenit domn la data de '3 mai '(**, sub numele de 2arol I. nc de la nceputul domniei 2arol I si-a manifestat intenia de a obine independena *omniei de sub Imperiul Otoman. *omnia s-a manifestat ca un stat independent prin elaborarea Constituiei !in '(**, prin participarea la e6poziii n nume propriu sau c:iar prin aducerea, pe tronul *omniei, a lui Carol I. (otusi suzeranitatea otoman e6ista n mod oficial de aceea cel mai important obiectiv al *omniei n aceast perioad era obinerea independenei. #upta pentru in!epen!en a fost favorizat de redesc:iderea Dcrizei orientaleE, n anii '(4)-'(4*, odat cu rscoalele si rzboaiele antiotomane din 'ul)aria, 'osnia, Cere)ovina, >erbia si +untene)ru. Acestea erau susinute de *usia care dorea s dein supremaia, n zon. *omnia a dorit s obin independena pe cale diplomatic, ns noua constituie Otoman &'(4*+, a pstrat statutul *omniei de -rovincie Imperial. n aceste condiii, sin)ura cale de obinere a independenei era cea militar si apropierea de *usia. n urma tratativelor ncepute n '(4* la .ivadia, n data de B aprilie '(44, se nc:eie 2onvenia romnorus,care prevedea/ *usia avea dreptul s treac, cu armata, peste teritoriul *omniei, pe propraia c:eltuial si pe un traseu care s ocoleasc 'ucurestiul, *usia trebuia s pstreze inte)ritatea teritorial a *omniei si s respecte drepturile politice ale statului romn. n '. aprilie, Rusia a !eclarat rz5oi Porii, iar otomanii au bombardat localitile de la Fordul 1unrii, romnii rspunznd prin bombardarea Aidinului. #a 0 mai '(44, ministrul de e6terne, ,i6ail 7o%lniceanu, rspunznd unei interpelri, a proclamat n cadrul 1!unrii 8eputailor in!epen!ena Romniei, a doua zi fiind proclamat si n >enat. *omnii si-au manifestat intenia de a participa la rzboiul ruso-turc, prin vocea prim-ministrului I. 2. 'rtianu, ns rusii au refuzat. (otusi dup ce asalturile rusesti au fost respinse la -levna, marele duce Ficolae, conductorul trupelor rusesti, i-a cerut spri=in lui 2arol I. Acesta a acceptat si a obinut comanda trupelor romno-ruse de la -levna.

1up un asalt esuat asupra -levnei, cnd soldaii romni au cucerit reduta ;rivia, -levna este asediat si nevoit s capituleze n faa romnilor. n acest rzboi armata romn a mai participat la lupte importante, pn n '(4(, la *a:ova, >mrdan, Aidin, pn la capitularea (urciei. n urma tratatelor nc:eiate la >an >tefano februarie& si 'erlin iunie-iulie&, din'(4(, +arile -uteri au recunoscut independena *omniei. .a 2on)resul de la 'erlin s-a stabilit pentru *omnia/ obinerea independenei cu condiia acceptrii modificrii articolului ? al 2onstituiiei din '(**, *omnia primea 1obro)ea cu 1elta 1unrii si Insula >erpilor deinut anterior de (urcia& si era nevoit s-i cedeze *usiei =udeele din >udul 'asarabiei 2a:ul 'ol)rad si Ismail&. .a !B noiembrie !"?", 1obro)ea a devenit *omniei, iar !""! *omnia a devenit *e)at. -e plan economic s-a putut realiza o politica protecionist si o le)islaie care s favorizeze dezvoltarea *omniei. -rincipatele romne s-au aflat, n secolul al XIX-lea, n mi=locul evenimentelor, care sunt cunoscute sub numele de Dcriza orientalE. Participarea romnilor la aceste evenimente, au determinat si realizare obiectivelor propuse/ autonomia (ratatul de la Adrianopol '(.0&, 9nirea ,ol!ovei cu :ara Romneasc a -ost -avorizat !e Rz5oiul Crimeei si Con%resul !e la Paris&'()*+, iar o5inerea In!epen!enei s-a realizat prin participarea Romniei la Rz5oiul !in "alcani&'(44-'(4(+; <n acest secol s-au remarcat si oamenii politici, ce au con!us ara, cei mai reprezentativi -iin!= 1l; I; Cuza, I;C; "ratianu, ,; 7o%lniceanu, Carol I, etc;