PROIECT LA FIZIC

INTRODUCERE

n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Rentgen, bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le -a denumit raze X (descoperire realizat n anul 1895). Radiaiile X au fost numite mai trziu radiaii Roentgen sau Rentgen. Mna doamnei Roentgen

RADIAIILE X
Definiie: Radiaia (razele) X sau radiaia (razele) Rntgen sunt radiaii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm).

Un ngstrm, pronunateste o unitate de msur pentru lungimi,

denumit aa dup fizicianul suedez Anders Jonas ngstrm. Simbolul ngstrmului este (un A cu un mic cerc deasupra). Atunci cnd semnele tipografice i nu sunt disponibile, se folosete scrierea (de fapt incorect) Angstrom. Un ngstrm este egal cu 100 picometri.

RADIAIILE X
Radiaiile X se obin n tuburi vidate,n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod ( anticatod ).Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X . Catodul este un electrod prin care iese curentul electric continuu de conducie dintr-o baie de electroliz, la polul negativ al sursei.

ANTICATD, anticatozi, s. m. Plac metalic n interiorul unui tub

de raze X, care, lovit de razele catodice, devine izvor de raze X.

RADIAIILE X
Cum explicm faptul c anticatodul emite radiaii X ? Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia in dou moduri:

Electronii,avnd vitez mare,trec prin nveliul electronic al atomilor anticatodului i se

apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv ,deviaz electronul de la ditecia lui iniial. Cnd electronul se ndeprteaz de nucleu el este frnat de cmpul electric al nucleului i emite radiaii X. Radiaiile X sunt emise de atomii unui corp atunci cand acetia interacioneaz cu electroni rapizi.

RADIAIILE X
Proprietile radiaiilor X.
Se propag n vid ,cu viteza luminii. Impresioneaz placa fotografic .

Nu sunt deviate de cmpuri electrice si magnetice .

Produc fluorescena unor substane (emise de lumin ).Exemple de substane fluorescente : silicat de zinc, sulfura de cadmiu,sulfura de zinc, care emit lumin galben-verzuie.

RADIAIILE X
Observaie: Aceste proprieti sunt asemntoare proprietilor luminii.!! Sunt invizibile ,adic spre deosebire de lumin,nu impresioneaz ochiul. Ptrund cu uurin prin unele corpuri opace pentru lumin ( de exemplu prin: corpul omenesc, lamele din metale cu densitate mic, corpuri din hrtie lemn, sticl )dar ,sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb).

Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic a substanei prin care

trec i de grosimea stratului de substan.

De ce plumbul blocheaza Razele X.?

V-ati intrebat vreodata de ce radiologii se ascund dupa un perete captusit cu plumb cand va radiografiaza? Sau de ce dentistii va imbraca cu un sort plumbuit cand va fac o radiografie dentara? De ce plumbul blocheaza razele X? Intr-adevar, plumbul este folosit ca un scut impotriva radiatiilor in toata lumea tehnologiei si cercetarilor nucleare. Insa adevarul este ca plumbul nu este atat de deosebit. El doar isi face treaba mai ieftin decat restul materialelor. Razele X sunt numai un tip de radiatii electromagnetice, de energie pura, care circula prin spatiu cu viteza luminii. Printre tipurile de radiatii electromagnetice mai cunoscute, in afara cabinetului doctorului, se numara lumina insasi, microundele care va gatesc mancarea si undele radio care aduc toate programele de la radio si televizor. In drumul lor, toate aceste unde de energie vibreaza in sus, in jos si in lateral. De fapt energia lor consta din aceste vibratii: o frecventa mai mare a vibratiei mai multe vibratii pe secunda inseamna o energie mai mare a radiatiei. Iata care sunt radiatiile in ordinea crescatoare a energiilor: undele radio AM, undele radio scurte, undele TV si undele radio FM, undele radio, microundele, lumina (atat cea vizibila cat si cea invizibila pentru ochiul uman), razele X si razele gamma, acestea din urma fiind emise de materialele radioactive.

RADIAIILE

Radiaia sau razele gamma (gamma desemneaz litera greceasc

) sunt unde electromagnetice de frecvene foarte mari produse de

interaciuni ntre particule subatomice, cum ar fi la dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea i anihilarea unei perechi electron - pozitron.

Radiaiile sunt emise n timpul dezintegrrii radioactive ale unor

nuclee radioactive.

RADIAIILE
Proprietaile radiaiilor
Se propag ,n vid , cu viteza luminii . Impresioneaz o plac fotografic. Nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice . Sunt invizibile Sunt mult mai penetrante dect radiaiile X ( de exemplu, pot strbate

un strat de fier cu grosimea de 30 de cm.

RADIAIILE
Obesrvaie: Radiaiile , n general sunt periculoase pentru om. Protecia mpotriva lor se realizeaz foarte greu, ele fiind foarte penetrante . Deseori, pentru a absorbi radiaiile sunt necesari perei de plumb (cu grosimi de mai multi decimetri) sau din beton cu grosimi de civa merti.

Ionizeaz gazele prin care trec mai puin dect radiaiile X.

O art minunat prin intermediul razelor X

Efectele nocive ale radiaiilor X

expunerile dese i n doze mari la radiaii pot avea efecte nocive asupra organismului uman
inta preferat a radiaiilor X este ADN-ul.

CATARACTA- poate fi una din reactiile adverse in cazul iradierii cu raze X

afecteaz pielea producnd cancer

Oamenii de stiinta de la Universitatea Warwick au anuntat producerea unui fenomen fara nemaivazut pana acum, explozia razelor gamma. Evenimentul ceresc neobisnuit, un nou tip de explozie cosmica, reprezinta cea mai puternica forta din natura. O explozie de raze gamma poate elibera mai multa energie in cateva secunde decat ar produce Soarele in intreaga sa viata de 10 milairde de ani. Aceste evenimente sunt foarte rare, iar singurele care au fost observate pana in prezent s-au petrecut in afara galaxiei noastre. Acest lucru a insemnat un mare avantaj pentru Pamant, deoarece in cazul unei asemenea explozii care ar fi indreptata spre Terra s-ar produce o extinctie in masa.

Radioactivitatea naturala Acest fenomen a fost descoperit, n 1896, de fizicianul francez Henri Becquerel (1852-1908),n timp ce studia radiaiile X. El cerceta dac radiaiile emise de un corp fluorescent, traversnd o hrtie neagr, sunt capabile s impresioneze o plac fotografic. Becquerel a realizat experimentul folosind o sare de uraniu pe care a expus-o la soare pentru a deveni fluorescent. ntr-o zi noroas, a lsat, din ntmplare, n apropierea plcii fotografice (protejat de hrtie neagr) minereul de uraniu. Developnd placa fotografic, el a constat c aceasta a fost impresionant, reproducnd contururile minereului de uraniu. Explicaia pe care a dat-o este c uraniul emite in mod spontan radiaii. Marie Curie a continuat cercetrile lui Becquerel. Ea a descoperit c proprietatea de a emite n mod spontan radiaii o au i alte substane, ca de exemplu radiul,poloniul i srurile lor. Marie Curie este cea care a numit aceast proprietate radioactivitate.

Curiozitii:
Wilhelm Conrad Roentgen (1895-1923) Inginer mecanic, doctor n fizic, nscut la 27 martie 1945 n oraul german Lerineps. n 1895, fiind profesor la Universitatea din Wurtzburg a descoperit razele X care ulterior au primit numele de radiaii Roentgen. El este primul premiat Nobel pentru fizic, n 1901.

RADIAIILE X I
!! Descoperirea radioactiviti uraniului de ctre Henri Becquerel,n 1896, a deschis calea dezvoltrii rapide a fizicii atomice i nucleare. n anul 1898 ,soii Marie si Pierre Curie au descoperit alte dou elemente radioactive : poloniu i uraniu.

Marie Curie, nscut Maria Salomea Skodowska (n. 7 noiembrie 1867, Varovia; d. 4 iulie 1934, Sancellemoz, Frana) a fost o savant polonez stabilit n Frana, dublu laureat a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel i singurul savant care a primit dou premii Nobel n dou domenii tiinifice diferite (fizic i chimie). A introdus n fizic termenul de radioactivitate. Este cunoscut pentru cercetrile sale n domeniul elementelor radioactive, al radioactivitii naturale i al aplicaiilor acestora n medicin. A fost soia unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, i mama unei laureate a Premiului Nobel (Irne Joliot-Curie). Cu excepia fiicei sale ve Curie (scriitoare), toi descendenii si vor urma cariere tiinifice. Pierre Curie Tatl su, Eugen Curie, era un medic generalist interesat de asemenea de cercetare. nc din copilrie, Pierre ncerca s explice fenomenele cu care se ntlnea zilnic. La 16 ani i-a luat bacalaureatul i la 18 ani licena. De la 19 ani a fost luat ca preparator la Sorbona, astfel nct a putut s se dedice cercetrii tiinifice. mpreun cu profesorul Desains a studiat lungimile de und ale radiailor calorice, iar mpreun cu fratele su mai mare, Jacques, a descoperit efectul piezoelectric. n 1882, Pierre a prsit Sorbona pentru a deveni ef de lucrri la coala de fizic i chimie din Paris. i-a dat teza de doctorat din cercetrile asupra magnetismului.

Pentru produse foarte mari, acest detector cu raze X reprezinta solutia ideala in momentul in care inspectia individuala a produselor este imposibila si se doreste realizarea acestui lucru in baxuri, lazi, pachete etc. exact inainte de faza de livrare.

RADIAIILE X I
Bibliografie:

Cartea de Fizic
www.wikipedia.ro www.clopoel.ro www.didactic.ro Google imagini