Cele mai vechi urme de cultura materiala, descoperite att pe raza ora?ului, ct ?

i n mprejurimile sale, dateaza din perioada bronzului trziu (1700-1600 .d.Hr.). Astfel , la Pescareasa, n sudul ora?ului a fost descoperita o necropola, dovada a existe n?ei unei a?ezari omene?ti. Urme de locuire geto-dacica, din sec. II-I .d.Hr., sunt bine conturate n zona actu alului ora?, n cartierul Olari-Sfntu Gheorghe; la fel ?i cele de la Apa Sarata ?i Bughea de Sus, care apar?in culturii dacice trzii. La Ceta?eni-Muscel, a?ezare da cica locuita fara ntrerupere din jurul anului 300 .d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atesta existen?a aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de marfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi a?ezar i dacice din ?ara. Dupa 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, fiind o provincie de grani?a a Imperiului Roman, Dacia are un important rol de aparare mpotriva atacurilor barba re, aceasta presupunnd construirea unor linii de fortifica?ie punctate de existen ?a unor castre de pamnt sau piatra. Limesul reprezinta o no?iune al carei con?inut a evoluat pe parcursul secolelor n cepnd de la cel de limita despar?itoare a unui teren ?i pna la cel de frontiera fo rtificata n fa?a unui teritoriu nca necucerit, n scopul instituirii unui obstacol. Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortifica?iile ?i trupele de grani?a, aveau misiunea de a supraveghea, apara, respinge mi?carile ?i event ualele incursiuni ale inamicului. Unul dintre lime?urile din Dacia este lime?ul transalutanus, care se ntinde pe o lungime de 235 km, construit la o distan?a variabila de 10-15 km E de Olt. Malul lime?ului nu este continuu. De la rul Arge? este nlocuit de cursul Rului Doamnei ? i al Rului Trgului. Dupa anul 245 d.Hr., n urma puternicelor atacuri carpice, lime?ul transalutanus a fost abandonat ?i grani?a a revenit pe Olt (lime?ul Alutanus). Dintre cele 13 c astre cunoscute ale Limes Transalutanus, cel de la Jidava (astazi Apa Sarata, lo calitate inglobata n ora?ul Cmpulung) este singurul construit n piatra ?i caramida ?i, n acelasi timp, cel mai mare. Castrul avea forma dreptunghiulara, era nconjura t cu un zid de incinta prevazut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi ?i semicirc ulare la col?uri si avea rolul de a controla drumul prin pasul Bran.