Oasele membrului superior

Membrele ca definitie sau extremitatiile sunt doua perechi de apendice mobile destinate diferitelor miscari . Exista 2 membre superioare si 2 membre inferioare . Extremitatiile prezinta o portiune care le leaga de trunchi si se numeste centura membrului si o portiune care continua centura si se numeste membru liber . Oasele membrului superior : Umar Brat Antebrat Mana Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos . Centura este construita din 2 oase : Clavicula Scapula Clavicula este un os lung , pereche , aflat la limita torace-gat , orientat transversal si este cuprinsa intre manubriul sternal si acromion . Clavicula prezinta 2 curburi inegale care-I dau forma literei S . Din aceste 2 curburi , una este mediala cu concavitatea posterioara si alta laterala cu concavitatea anterioare . Clavicula prezinta 2 fete , 2 marigini , si 2 extremitati . Fata superioarea este neteda in portiunea ei mijlocie si se poate palpa sub piele . La cele 2 extremitati fata superioara esti rugoasa si da insertii musculare . La partea mediala a acestei fete rugozitatiile dau insertii muschiului sternocleidomastoidian , iar la partea laterala sunt insertiile muschilor deltoid si trapez .

Fata inferioara raspunde primei coaste , prezinta in portiunea ei mijlocie un sant pe care se insera muschiul subclavicular . Medial de acest sant se gaseste impresiunea (depresiune in os) ligamentului costoclavicular lateral de sant . Exista 2 proeminente rugoase . Tuberculul conoidian , aproape de marginea posterioara a osului si linia trapezoidala . Pe tubercul se insera ligamentul conoid , iar pe linia trapezoidala , ligamentul trapezoidian . Cele 2 ligamente unesc clavicula cu procesul coracoidian al scapulei . Marginea anterioara este concava in treimea laterala unde da insertie muschiului deltoid si convexa in treimea mediala unde da insertie muschiului pectoral mare . Marginea posterioara este si ea concav-convexa dar in sens invers . In portiunea laterala a acestei margini se insera muschiul trapez . In portiunea mijlocie osul are raporturi cu muschiul omo-hioidian cu muschii xaleni , cu artera si vena subclavie si cu trunchiurile plexului brahial . Aceste raporturi sunt extrem de importante in practica deoarece , in caderile pe umar , clavicula se poate fractura . In aceasta portiune , fragmentele de os pot leza vasele subclavi si trunchiurile plexului brahial . Calusul (formatiunea de reparatie a osului) poate comprima sau chiar include aceste formatiuni determinand complicatii vasculare sau nervoase . Extremitatea mediala (sternala) este voluminoasa si prezinta o fata sternala prin care clavicula se articuleaza manubriul sternal . Extremitatea laterala sau acromiala este turtita si prezinta o fata acromiala destinata articularii cu acromionul . Scapula (omoplatul) este un os lat de forma triunghiulara , aflat in partea postero-superioara a toracelui . Ca repere fata de piesele scheletului se intinde intre primul spatiu intercostal si coasta a-8-a . Osul este aplicat pe torace pe care-l depaseste lateral si apar pe la formarea umarului si la delimitarea axilei .

Prezinta 2 fete , 3 margini si 3 unghiuri . Fata dorsala priveste posterior si lateral . De pe aceasta fata se desprinde transversal o lama puternica numita spina scapulei . Aceasta lama imparte fata dorsala intr-o fosa situata deasupra si alta dedesubt . Spina scapulei este atasata de fata dorsala o osului . Ea se continua lateral cu o prelungire libera neaderenta de fata dorsala a scapulei numita acromion . Spina scapulei are forma de triunghi si prezinta o fata superioara si alta inferioara si are 3 margini dintre care una anterioara prin care adera de fata dorsala a scapulei . Marginea laterala este concava , cea dorsala este groasa , rugoasa si da insertie muschiului trapez superior si muschiului deltoid inferior. Acromionul este o proeminenta turtita de sus in jos , palpabila sub piele . Prezinta o fata articulara pentru extremitatea laterala a claviculei cu care se articuleaza . La unirea acromionului cu spina scapulei se formeaza unghiul acromionului . Fosa supraspinoasa da insertie muschiului supraspinos . Fosa subspinoasa sau infraspinoasa da insertie mai multor muschi : Subspinos Rotund mare Rotund mic Fata anterioara prezinta o concavitate numita fosa subscapulara , strabatuta de creste oblice . Pe fosa si pe crestele oblice se insera muschiul subscapular . Pe portiunea mediala a fetei se mai insera si muschiul dintat anterior . Medial = mai aproape de centrul corpului Lateral = mai departe de centrul corpului Mariginea superioara este subtire , prezinta scobitura sau incizura scapului prin care trece nervul suprascapular . Medial de aceasta incizura pe marginea superioara se insera muschiul omo-hioidian . Marginea mediala se palpeaza

sub piele , este orientata spre coloana vertebrala si pe ea se insera mai multi muschi . Marginea laterala este orientata spre axila . Unghiul inferior este ascutit , se poate palpa sub piele . Unghiul superior e rotunjit si pe el se insera muschiul ridicator al scapulei . Unghiul lateral este cel mai voluminos si prezinta 2 elemente principale : Concavitatea glenoidala Procesul coracoid

Concavitatea glenoidala este legata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta numita gatul sau colul scapulei . Concavitatea glenoidala e putin profunda , are forma ovala . La cele doua extremitati ale concavitatii exista tuberculul infraglenoidiane pe care se insera muschiul triceps , iar superior se gaseste tuberculul supraglenoidian pe care se insera muschiul biceps brahial . Procesul coraoidian este o preungire recurbata pe care se insera muschii capul scurt al bicepsului brahial , coracobrahialul si pectoralul mic. Tot pe acest proces se insera ligamentele coracoidian si trapezoidian .

Scheletul membrului superior liber

Bratul scheletul bratului e format din humerus , os lung pereche care prezinta o diafiza si 2 epifize . Corpul este aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic triunghiular in portiunea inferioara . Prezinta 3 fete si 3 margini , foarte bine diferentiate in portiunea inferioara si mai slab superior .

Fata anterolaterala , prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate numita tuberculozitatea deltoidiana pe care se insera deltoidul si brahialul . Sub aceasta tuberculozitate se afla un sant putin pronuntat , santul nervului radial si artera brahiala profunda . Deasupra tuberculozitatii , fata anterolaterala este inconjurata de nervul axilar , care poate fi afectat in fracturile osului la acest nivel . Fata anteromediala prezinta un sant intertubercular care porneste de la epifiza superioara si o proeminenta pe care insera coracoidalul . Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial , deasupra santului se insera capul lateral iar sub sant , capul medial al tricepsului brahial. Marginea anterioara e bine pronuntata , marginea laterala si cea mediala sunt pronuntate in partea inferioara si mult mai sterse superior . Epifiza superioara a humerusului e unita cu corpul osului prin colul chirurgical al osului . La acest nivel se intalnesc cele mai frecvente fracturi . Epifiza proximala prezinta mai multe elemente . Capul humeral este o suprafata articulara neteda care reprezinta o treime dintr-o sfera . Priveste medial in sus si putin posterior . Axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130 grade . Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul epifizei . Tuberculul mare se afla pe fata laterala a capului .Prezinta 3 fete pentru insertii musculare . Fateta superioara pe care se insera muschiul supraspinos . Fateta mijlocie pe care se insera muschiul subspinos . Fateta inferioara pe care se insera muschiul rotund mic .

Tuberculul mic se afla pe portiunea anterioara a epifizei , pe el se insera muschiul subscapular . Santul intertubercular (culisa) bicipitala , este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se termina pe fata anterolaterala a diafizei . Tuberculul mic e situat pe partea anterioara . Santul tubercular e delimitat de creasta tuberculului si santul tuberculului mic . Prin sant trece tendonul capatului lung al muchiului biceps brahial . Pe creasta tuberculului mare se insera pectorlalul mare iar pe creasta tuberculului mic , muschiul rotund mare . Epifiza inferioara are o forma turtita recurbata din inapoi spre inainte astfel incat diametrul transversal e mai mare decat cel antero-posterior . Epifiza inferioara a osului prezinta un condil si 2 epicondili . Condilul humerusului are mai multe suprafete articulare , destinate radiusului Suprafetele articulare sunt destinate radiusului si ulnei . Ele sunt reprezentate de : Trohlea humerusului Capitul humerusului Sant intermediar Trohlea humerusului corespunde scobiturii trohleare de pe ulna . E formata din 2 margini , 2 proeminente si un sant . Santul are directie spiroida . De jos in sus si din medial in lateral . Aceasta directie imprima miscarile cotului . Capitul este o proeminenta rotunjita , aflata lateral de trohlee . El raspunde adanciturii de pe capul radiusului . Santul intermediar separa trohlea de capit . El este articular si corespunde mariginii fosetei de pe capul radiusului .

Epifiza inferioara a humerusului are 3 fose : Fosa conoida Fosa radiala Fosa olecraniana Fosa conoida se alfa deasupra trohleei pe fata anterioara a epifizei . In ea patrunde procesul coronoid al ulnei in flexia antebratului pe brat . Fosa radiala se afla deasupra capitului , in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexie . Fosa olecraniana se afla deasupra trohleei , pe fata superioara a epifizei , in ea patrunzand olecranul in miscarile de extensie . Epicondilii sunt 2 proeminente , una laterala si una mediala , pe care se realizeaza insertii . Epicondilul medial este o proeminenta triunghiulara la care se termina marginea mediala a diafizei . Pe fata posterioara prezinta santul nervului cubital . Pe epicondilul medial se insera muschii pronatori ai antebratului si flexori ai antebratului mainii si degetelor : Rotund pronator Flexorul medial al capului Flexorul ulnal al capului Flexorul superficial al capului Epicondilul lateral e mai mic decat cel medial . La el se termina marginea laterala a diafizei . Pe el se insera : Muschii supinatori ai antebratului Muschii extenzori ai antebratului , mainii si degetelor

Sunt extenzori radiali ai capului , muschiul supinator , extenzorul comun al degetelor , extenzorul propiu al degetului mic , anconeul .

Oasele antebratului
Antebratul este format din 2 oase paralele , unul situat in prelungirea degetului mic (ulna) si altul situat in prelungirea policelui numit radius . Aceste oase se articuleaza prin epifizele lor dar raman distantate la nivelul diafizelor . Radiusul , depaseste ulna prin epifiza lui inferioara si este depasit de ulna prin epifiza ei superioara . Datorita acestui fapt , ulna e mai implicata in articulatia cotului , iar radiusul in articulatia pumnului . Diafizele celor 2 oase sunt prismatic triunghiulare . Fiecare prezinta 3 fete si 3 margini . Cele 2 diafize se privesc intre ele printr-una din marigini numita margine interosoasa delimitand spatiul interosos . Ulna este un os lung pereche , se alfa in partea mediala a antebratului in prelungirea degetului mic . Osul este putin oblic de sus in jos si medial spre lateral formand cu humerusul un unghi cu deschidere laterala . Prezinta un corp si 2 epifize . Corpul osului este putin concav inainte , are 3 fete si 3 margini . Pe fata anterioara in partea superioara se insera muschiul flexor profund al degetelor , iar in partea inferioara patratul pronator .

Fata .. este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica in jos si medial. Deasupra liniei se insera muschiul amponeu . Portiunea inferioara e impartita printr-o linie verticala in 2 fasii : Mediala Laterala Pe fasia mediala a fetei posterioare se insera muschiul exterior ulnal al capului . Pe fasia laterala se insera sus muschiul supinator si mai jos : Muschiul lung abductor al policelui Muschiul scurt extenzor al policelui Muschiul lung extenzor al policelui Extenzorul propiu al indexului Fata mediala este langa portiunea superioara si se ingusteaza in portiunea inferioara unde e palpabila sub piele . Marginea anterioara este mai pronuntata . Incepe de la procesul conoid si se termina la procesul stiloidian . Marginea posterioara e proeminenta sub piele , pleca de la olecran si coboara spre treimea inferioara unde dispare . Marginea laterala da insertie membranei interosoase , care uneste diafizele celor 2 oase ale antebratului . In sus marginea se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara cu o depresiune numita incizura radiusului . Ramura de bifurcatie , posterioara se numeste creasta muschiului supinator si da insertie acestui muschi .

Epifiza superioara Prezinta 2 proeminente osoase : Verticala (olecran) Orizontala Cele 2 proeminente formeaza intre ele un unghi de 90 de grade si delimiteaza o cavitate care priveste anterior si se numeste scobitura trohleara articulandu-se cu trohlea humerusului . Scobitura trohleara prezinta o creasta anteroposterioara care corespunde santului de pe trohlea humerusului .