Fost-au acestu tefan vod om nu mare de statu, mnios i de grabu vrstoriu de snge nevinovat; de multe ori la ospee omorea

fr judeu. Amintrilea era om ntreg la fire, neleneu, i lucrul su l tiia a -l acoperi i unde nu gndiiai, acolo l aflai. La lucruri derzboaie meter, unde era nevoie nsui s vria, ca vzndu-l ai si, s nu sndrpteaze i pentru aceia raru rzboiu de nu biruia. i unde-l biruia alii, nu pierdea ndejdea, c tiindu-s czut jos, s ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dup moartea lui i ficiorul su, Bogdan vod, urma lui luas, de lucruri vitejeti, cum s tmpl din pom bun, road bun iese. Iar pe Stefan vod l-au ngropat ara cu mult jale i plngere n mnstire n Putna, care era zidit de dnsul. Atta jale era, de plngea toi ca dup un printe al su, c cunotiia toi c s-au scpatu de mult bine i de mult aprtur. Ce dup moartea lui, pn astzi i zicu sveti Stefan vod, nu pentru sufletu, ce ieste n mna lui Dumnezeu, c el nc au fostu om cu pcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici dup aceia l -au ajunsu.
(Grigore Ureche, Letopiseul Trii Moldovei, de cnd s-au desclecat ara i de cursul anilor i de viaa domnilor carea sunt de la Drago-vod pn la Aron-vod, n Cronicari moldoveni, Editura Humanitas, Bucureti ,1996)