Sunteți pe pagina 1din 29

SMERENIA SI MANDRIA In deplina opozitie cu mandria sta smerenia.

Asa cum radacina tuturor relelor e mandria, tot asa pricina tuturor celor bune e smerenia. Inainte de toate avem nevoie de smerenie si trebuie sa fim gata sa spunem: Iarta-ma! pentru orice cuvant pe care-l auzim, caci prin smerenie se nimicesc toate rautatile vrajmasului si potrivnicului nostru.

Sa ntelegem mai ntai ce este mndria? Mndria este primul din cele sapte pcate capitale, dup cum smerenia este cea mai mare virtute. ns att de comple!, de ambiguu, de per"id si viclean, de nociv si distrugtor este acest pcat, nct pn si marii s"inti au "ost ispititi de el. #u este om pe "ata pmntului care s nu "ie ispitit de acest diavol$ de la copilul cel mai mic, pn la omul cel mai n vrst, de la cel mai simplu om, pn la ce mai nvtat. %catul mndriei este auto&supra&dimensionarea persoanei noastre. Suntem mndri si "acem acest pcat al mndriei atunci cnd' ne atribnim unele merite sau daruri care de "apt nu sunt ale noastre, cnd ne ludm n "ata oamenilor pentru ce am "cut, "r s gndim c (umnezeu ne&a nvrednicit s le "acem, cnd ne suprm pe oricine si din orice motiv, cnd ne "acem publicitate pentru orice "apt bun, pe care poate nici n&am "acut&o, cnd ignorm si rdem att pe bun dreptate, ct si pe nedrept de cineva, cnd invidiem si urm pe cineva care este mai bun dect noi, cnd vorbim pe cineva de ru indi"erent dac este adevrat sau nu, cnd ne mbrcm n di"erite )aine tentante pentru a place oamenilor sau pentru a "i n centrul atentiei, cnd spunem aproapelui "aptele bune pe care le&am "acut etc. *eversul acestui pcat este virtutea smereniei.

(in acest pcat se nasc toate celelalte. +oat viata trebuie s luptm mpotriva acestui pcat si sa "im constienti c&i putem cdea prad n orice moment al vietii. #umai ntelepciunea ne poate a,uta s discernem acest pcat, s sesizm aparitia lui n mintea noastr. +rebuie luptat din "raged tinerete mpotriva acestui mare microb, pn nu produce -boli cronice- de netmduit. .oarte putini medici pot vindeca asemenea boli.

Mandria-plina de sine, trufasa, sulemenita si fardata, trece increzatoare si multumita de sine pentru a fi vazuta de toti.

Mandria

...,,"ariseul, stnd, a/a se ruga n sine' (umnezeule, 0i mul0umesc c nu sunt ca ceilal0i oameni, rpitori, nedrep0i, adulteri, sau ca /i acest vame/. %ostesc de dou ori pe sptmn, dau zeciuial din toate cte c/tig. Iar vame/ul, departe stnd, nu voia nici oc)ii s&/i ridice ctre cer, ci&/i btea pieptul, zicnd' (umnezeule, "ii milostiv mie, pctosului. Zic vou c acesta s-a cobort mai ndreptat la casa sa, dect acela. Fiindc oricine se nal pe sine se va smeri, iar cel ce se smerete pe sine se va nla....,, 1uca cap.23,22 (espre mandrie indeobste Sa privim, mai intai de toate, mandria. Mandria4 5are dintre noi nu a intalnit&o? 5are dintre noi nu s&a intepat in spinii ei? 5ine nu a indurat bat,ocura si biciuirile ei? 5u totii o cunoastem din viata noastra, caci o intalnim adeseori. 6 a"lam pretutindeni unde traiesc oameni. Alearga pe strazi, se arata tru"asa si ingam"ata prin piete, paseste plina de sine prin locurile publice. +roneaza plina de importanta in "otoliile moi ale institutiilor. Intra c)iar si in biserica, mani"esta o tru"ie "ariseica. %atrunde pana si in c)iliile calugarilor. 7a razbate din orice persoana de vaza, se iveste aproape la "iecare "ereastra. 7ste plina de sine, tru"asa, sulemenita si "ardata, si trece increzatoare si multumita de sine pentru a "i vazuta de toti. .irea ei nu ii ingaduie sa se ascunda. 7a vrea sa straluceasca si sa uimeasca. 8rea sa "ie obiectul atentiei si al admiratiei tuturor. 7a singura se arata pe sine si, pentru a "i vazuta de pretutindeni, cauta sa stea la inaltime. Mandria cauta sa urce tot mai sus. 9neori c)iar se avanta spre inaltimi ametitoare.

5and diavolul 1&a ispitit pe Iisus :ristos a "acut&o pe inaltimea unui munte. #u s&a coborat in adancul su"erintelor si umilintelor, asa cum (umnezeu +atal a "acut mai tarziu cu Mantuitorul, ci 1&a ridicat pe loc inalt, "agaduindu&I lucruri mari' imbelsugare, slava omeneasca si stapanire asupra lumii intregi. .acea multe "agaduinte, dar putea el, oare, sa dea ceva? #u, pentru ca el insusi nu are nimic, decat numai rautatea, mandria si "ocul iadului. Asa cum a "acut du)ul cel viclean cu Iisus :ristos, ridicandu&1 pe muntele inalt al ispitelor, asa "ace si cu noi$ ne ridica pe inaltimi, ne cumpara cu "agaduinte mincinoase si inselatoare, ne prinde cu laude lingusitoare, ne tru"este in oc)ii nostri, ne proroceste belsug, bogatii si slava, ne asaza pe un loc inalt, ce nu ne este propriu, unde ni se poate "ace usor rau de inaltime si de unde ne poate dobori cu usurinta in prapastia vesnicei pierzanii. Si cu cat ne ridica mai sus pe scara mandriei, cu atat mai adanc ae va azvarli de acolo, si cu atat mai ingrozitoare va "i prabusirea.

+reptele mandriei Slava desarta +rei sunt treptele mandriei. %rima, ino"ensiva la prima vedere, este slava desarta. (iavolul este viclean si nu&l inalta pe om dintr&odata la o inaltime ametitoare, ci cauta, mai intai, sa trezeasca in el nazuinta dupa dobandirea slavei. Slava desarta inseamna cautarea slavei omenesti & paguboasa, goala, desarta. Marele cunoscator al virtutilor si patimilor omenesti si "in psi)olog al vietii du)ovnicesti, S"antul Ioan Scararul, socoteste ca slava desarta si mandria sunt momente di"erite in evolutia aceleiasi patimi. (upa cuvintele sale' -di"erenta dintre aceste doua patimi este aceeasi ca dintre copil si barbat... Slava desarta este inceputul, iar mandria s"arsitul-. 6mul iubitor de slava desarta a simtit gustul dulcetei otravitoare a slavei omenesti si de aceea cauta numai lingusiri si laude. Aceasta patima isi arata intreaga sa vra,masie "ata de (umnezeu inca din pantecele mamei. Iubitorul de slava desarta cauta si inseteaza dupa slava atunci cand aceasta apartine numai (umnezeului 5elui 8esnic ;(euter. <=, <$ 1uca =,2>?. 5uvantul lui (umnezeu striga totdeauna si pretutindeni' -.ie slava (omnului in veac4- ;%s. 2@<, <2? %saltirea, mai cu seama, este plina de preamarire adusa lui (umnezeu si de cununi de lauda pentru lucrarile 1ui minunate ;%s. 2<A, 2<B,2>A&lA@?. Si iata, iubitorul de slava desarta uita ca si el este c)emat sa aduca slava 5reatorului. 7l, sarmanul, indragostit de sine, se crede el insusi dumnezeu si cauta slava pentru sine. (e aceea, S"antul Ioan Scararul are dreptate atunci cand il numeste pe omul iubitor de slava desarta -crestin inc)inator la idoli-. Si mai neobisnuit este "aptul ca slava desarta se poate strecura c)iar si in su"letul credincios si evlavios. 9n ast"el de om incepe sa se laude c)iar si cu "aptul ca il slaveste pe (umnezeu. Slava desarta nu cunoaste nici un "el de oprelisti si )otare. 7a gaseste pretutindeni prile, de iubire si lauda de sine. S"antul Ioan Scararul a dezvaluit acesta in c)ip deosebit in urmatoarele cuvinte' -Asa cum soarele straluceste la "el pentru toti, tot ast"el si slava desarta se lauda cu toate virtutile, straduintele.

(e pilda, sunt stapanit de slava desarta cand postesc$ ingaduindu&mi insa o anumita mancare, ca sa nu "ie cunoscut de ceilalti postul meu, iarasi ma stapaneste slava desarta pentru c)ibzuinta mea$ imbracandu&ma in )aine lu!oase sunt biruit de desertaciune, sc)imbandu&le in )aine nearatoase. Iarasi sunt stapanit de modestia mea. Incep sa vorbesc, slava desarta ma cuprinde$ voiesc sa tac, iarasi slavei desarte ma predau. 6riunde voi azvarli acest spin el tot cu var"ul in sus va sta.Mare nenorocire este slava desarta, caci in toate isi poate a"la )rana. 5u ce nu se lauda, oare, un om? 5u bogatia sa, cu "rumusetea, mintea, darurile, vesmintele, virtutile, ba c)iar si cu patimile sale, totul poate slu,i ca prile, de slava desarta. Indeosebi "emeile au slabiciunea de a se lauda si a se bucura cand sunt laudate. Atat de adanci sunt radacinile slavei desarte in inima omului incat, daca acesta nu are nimic deosebit cu care sa se laude, incepe sa se mandreasca cu "unda, cu palaria sa, sau c)iar cu pana de la palarie. %riviti&i pe cei mici4 Si in inimile lor curate incepe, inca de timpuriu, sa rasara "loarea otravitoare a slavei desarte. .etitele se lauda cu roc)iile, bratarile si papusile lor, iar daca li se spune cumva ca )ainutele sau ,ucariile lor nu sunt "rumoase se simt ranite si incep a plange. 6, cata slava desarta umple inima unui baietel care a primit ingaduinta de a purta putin ceasul unc)iului4 7l iese a"ara la prietenii lui de ,oaca si incepe sa se laude in "ata lor. #u ingaduie nimanui sa atinga pretiosul obiect. Iar cand uimirea si invidia incep sa se zugraveasca pe c)ipurile celorlalti, atunci slava desarta si bucuria micutului tru"as nu mai are granite. (aca slava desarta rasarita in su"letul inca nevinovat al copilului nu este grabnic inabusita, va creste curand si va deveni boala prime,dioasa pentru acel su"let. Slava desarta nu "ace di"erenta de neam sau clasa sociala. Asa dupa cum o boala poate atinge pe oricine, tot ast"el si slava desarta se poate incuiba in orice om. 6amenii insemnati a"la in maretie prile, de slava desarta. (ar si simplii muritori stiu sa a"le in sine ceva cu care sa se mareasca. Claise %ascal, cu pro"unzimea sa de cuget, e!prima acest "apt in urmatoarele cuvinte' -8anitatea este atat de adanc inradacinata in inima omului, incat si ostasul, si slu,itorul, si bucatarul, si )amalul, se lauda, si "iecare vrea sa aiba admiratorii sai. Si "iloso"ii vor sa ii aiba pe ai lor$ si aceia care scriu impotriva acestui lucru vor sa castige slava, ca aii scris bine$ si aceia care citesc cele scrise vor sa se mareasca cu aceasta, ca le&au citit$ si eu, care scriu acestea, poate am aceeasi dorinta$ si poate o vor avea si aceia care vor citi acestea scrise de mine...Aici, in ironia lui %ascal se poate distinge durerea sa in "ata situatiei tragice in care se a"la su"letul omului cazut. Si intr&adevar, slava desarta este rezultat al caderii. %ana la caderea in pacat, primii oameni, in rai, nu cunosteau nici mandria, nici slava desarta. 5ata vreme omul a "ost vrednic de "ericire, nu a cautat slava, ci dadea salva 5reatorului sau. (e cand a devenit vrednic de plans, a inceput sa inseteze sa "ie "ericit si laudat de altii. Intalnim slava desarta nu numai la cei din lume, ci si la oamenii du)ovnicesti. Iar daca la mireni ea este prime,dioasa, la oamenii du)ovnicesti este aducatoare de pierzanie. %e langa aceasta, interesant este si "aptul ca slava desarta poate sili pe om sa se nevoiasca, sa se trudeasca, sa se roage, sa posteasca si sa dea milostenie. (ar toate aceste nevointe du)ovnicesti sunt atat de ne"olositoare celui stapanit de slava desarta pe cat de nebunesc este a turna apa intr&un urcior spart. .ariseii, despre care ne relateaza S"anta 7vang)elie, nu savarseau ei, oare, din dorinta de slava desarta toate "aptele bune? Si in loc sa primeasca

rasplata de la (umnezeu pentru nevointele lor, ei au auzit din gura lui :ristos cuvintele pline de osanda' -8ai voua, carturarilor si "ariseilor "atarnici4- ;Matei =<,2>?. Acela care se slaveste pe sine, si cea mai buna "apta de va savarsi, nu are nici un "olos din aceasta, de va cauta slava omeneasca. %entru aceea si Iisus :ristos ii povatuieste pe ucenicii Sai' -1uati aminte ca "aptele dreptatii voastre sa nu le "aceti inaintea oamenilor ca sa "iti vazuti de ei$ ast"el nu veti avea plata de la +atal vostru 5el din ceruri. (eci, cand "aci milostenie, nu trambita inaintea ta, cum "ac "atarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa "ie slaviti de oameni$ adevarat graiesc voua$ si&au luat plata lor. +u insa, cand "aci milostenie, sa nu stie stanga ta ce "ace dreapta ta, ca milostenia ta sa "ie intr&ascuns si +atal tau, 5are vede in ascuns, iti va rasplati tie- ;Matei D,2&>?. Mantuitorul sugereaza aceeasi pazire atenta de slava desarta si in rugaciune, si in post, precum si indeobste in savarsirea tuturor "aptelor bune si bineplacute. #u in zadar slava desarta este asemuita de unii S"inti %arinti cu o mica "urnica taratoare. 6ricat de mica ar "i ea, poate distruge marile roade ale virtutilor. -.urnica-, spune S"antul Ioan Scararul, -asteapta secerisul graului, iar slava desarta asteapta strangerea bogatiilor.- %rin bogatii, aici, trebuie sa se inteleaga truda du)ovniceasca si virtutile dobandite. .urnica se bucura ca va avea prile,ul sa "ure un bob, iar slava desarta se bucura ca se va putea lauda cu nevointele savarsite. (ar prin puterea legilor du)ovnicesti, in clipa in care te lauzi cu binele pe care l&ai savarsit l&ai si pierdut. %entru ca, daca vei cauta slava de la oameni, iti primesti de,a rasplata aici si te lipsesti de rasplata in ceruri. S"antul 7piscop +eo"an Eavoratul numeste slava desarta cel mai vatamator si lingusitor vra,mas. -Acesta il "ace pe om sa "ie asemenea unui muncitor, care oricat ar castiga, risipeste imediat tot castigul, "ara sa lase ceva si pentru ziua de maine. Acela care se slaveste pe sine si& a castigat de,a rasplata si nu are ce sa astepte sa&i "ie dat in viitor. 7l este totdeauna gol, asemenea aceluia care risipeste tot ce are. Fol se va in"atisa si in lumea de dincolo. #umai pacatele sale il vor insoti, iar "aptele bune, care i&ar "i putut "i de "olos pentru a birui pacatele, nu vor avea nici o valoare. Iata cat de ucigatoare este paguba pricinuita de slava desarta.- #ebunia slavei desarte consta in "aptul ca te sileste sa te trudesti in zadar, rapindu&ti rasplata pentru truda. -#evoitorul stapanit de slava desarta-, spune plin de intelepciune S"antul Ioan Scara&rul, -isi pricinuieste siesi doua rele' primul, ca isi istoveste trupul, iar al doilea, ca pe langa aceasta nu primeste nici o rasplata pentru truda sa.- 6mul stapanit de slava desarta seamana cu gaina proasta. (e cum a ouat un ou ea se lauda, cotcodacind, ast"el incat sa "ie auzita. (ar in "elul acesta nu&si "ace decat ei rau, caci de cum o aud oamenii ii si iau oul. +ot ast"el si demonii rapesc de la omul stapanit de slava desarta binele savarsit. 5restinul iubitor de slava desarta este intotdeauna nec)ibzuit, dupa intelepciunea dumnezeiasca. (in desertaciune, el se lauda inaintea tuturor cu bogatiile pe care le&a adunat. Si cel care isi arata multora comorile, acela negresit va "i ,e"uit de )oti. +ru"ia A doua treapta a mandriei este tru"ia. Satana este cel care il asaza pe omul tru"as pe o treapta mai inalta decat cea pe care se a"la iubitorul de slava desarta. (e aceea, aici si placerea este mult mai mare, dar si ameteala pricinuita de inaltime este mai puternica. +ru"ia se naste din

slava desarta, asa precum "luturele se naste din omida. (aca slava desarta se multumeste sa se agate, tru"ia zboara in inalt, asemenea "luturelui. 6mul slavei desarte se multumeste numai sa iubeasca totul la propria lui persoana, pe cand tru"asul este atat de indragostit de sine incat nu numai ca isi admira la nes"arsit propriile calitati, dar c)iar nu ii place aproape nimic din ceea ce vede la ceilalti. 7l gandeste despre sine ca este cel mai destept, cel mai vrednic, cel mai desavarsit. 5el iubitor de slava desarta asteapta numai laude si din ele se des"ata$ cel tru"as nu stie de ce sa se mai bucure' de laudele care ii sunt aduse sau de umilintele pe care el le arunca asupra ceilalti. Iubitorul de slava desarta se simte bine si in cercul reGstrans, local, al "alsilor sai prieteni si lingusitori. (aca nu sunt dintre acestia atunci el se des"ata c)iar si cu laudele pe care el singur si le aduce' -8ezi, cat esti de "rumos4 5e tinuta dreapta ai4 5e podoabe "rumoase porti4 5at de "rumos canti4- s.a.m.d.

6mul tru"as nu se multumeste sa&si stie suprematia. 7l nu se satura nici cu recunoasterea venita din partea celor apropiati lui. 7l vrea sa "ie cunoscut de un cerc cat mai larg de oameni. 8rea sa straluceasca, sa lumineze, sa "ie cinstit de toti. Si pentru ca vede ca tru"ia celorlalti sting)ereste zborul propriei sale tru"ii incepe sa umileasca si sa osandeasca pe toti si toate. (aca cumva vede vreo patima la vreun rival de&al sau, il da in vileag cu cruzime in "ata tuturor. Si atunci gandul tainic pe care&l are este urmatorul' -8edeti cum e acela4 5at de rele sunt "aptele lui4 5at de ,osnic ii este su"letul4 7u nuHsunt ca el4- (aca vede la rivalul sau virtuti, nu numai ca nu se pleaca inaintea lor, dar c)iar rade de ele cu o ironie amara. (aca vreun rival al sau este daruit cu daruri si se remarca prin ceva, atunci il va numi orgolios si iubitor de slava. (aca este evlavios, il va )uli ca "iind "atarnic. (aca este econom si modest in imbracamintea pe care o poarta, il va numi zgarcit. Si in plus va cauta ca toti ceilalti sa "ie de acord cu el. Slava desarta are o vedere obtuza si se multumeste numai sa&si vada calitatile si sa culeaga laude pe seama lor. +ru"ia are un orizont mai larg de cuprindere. 7a nu rabda nimic care sa o umbreasca. Iubitorul de slava desarta traieste mai putine clipe amare decat cel tru"as. 1a omul iubitor de slava desarta pedeapsa se a"la mai mult ascunsa dincolo de mormant. %e cand pentru cel tru"as c)inul pricinuit de tru"ie incepe inca de aici, de pe pamant. 5el mai adesea strans legata de tru"ie este si pizma, iar aceasta poarta cu sine propria pedeapsa. 5el tru"as este si manios. Iar cel manios singur isi atata "ocul su"erintei lui. +ru"ia se aprinde de la "ocurile iadului. 7a promite victimelor sale mari des"atari, imbatare ametitoare, marire in oc)ii celorlalti, cand de "apt nu duce decat la rusine inaintea oamenilor intelepti si izgonire de la (umnezeu. 6mul tru"as, oricat de destept ar parea in oc)ii proprii, el nu este, de "apt, decat un biet nebun. 7l crede ca va a"la o des"atare inalta pentru su"letul sau in satis"acerea propriei tru"ii, dar precum un narcotic, ca si cum ar lua opium, de "apt, prin tru"ie, se otraveste singur pe sine. 5ate nelinisti, cate gri,i, cate patimi clocotinde nu vom a"la in su"letul omului tru"as iubitor de

marire4 Acesta crede ca are intotdeauna dreptate. (ar, oare, pot toti oamenii din lume sa "ie de acord intru toate cu el? Si iata, de cum se vede contrazis, "ierbe si incepe sa su"ere. 7l este indragostit de sine insusi si vrea ca si ceilalti sa&l cinsteasca, sa se minuneze de el. (ar, poate el sa "aca din toti oamenii admiratorii sai? 9nii incep sa&l critice, altii c)iar sa il dea in vileag. Iar el nu poate sa suporte asa ceva si incepe sa su"ere cumplit. #umeroase sunt su"erintele tru"iei nebunesti, inca de aici, de pe pamant, dar negrait mai grele sunt su"erintele pricinuite de aceasta in lumea de dincolo. -Acela care se inalta pe sine, se va smeri-, spune Mantuitorul. %entru tru"ie dreptatea cereasca a ales cea mai cumplita pedeapsa, umilinta, si anume umilinta vesnica si nes"arsita. +ru"ia este o trasatura diavoleasca. Asa cum diavolul isi a"la des"atarea in aceea ca pricinuieste su"erinte si necazuri oamenilor, tot ast"el si cel tru"as cauta ca prin acoperirea de rusine, osandirea si dezonoarea adusa celorlalti sa ramana el la loc de cinste printre oameni. +ru"ia isi aduce singura lauda. +ot ast"el se lauda si "ariseul in templu, osandindu&l pe vamesul care se caia. 7a nu suporta alte pareri, nu poate indura sa "ie criticata. 5el tru"as isi vede numai propriile calitati si se supraestimeaza. (espre ceilalti vorbeste cu mandrie, uneori cu bunavointa, rareori cu ingaduinta, dar cel mai adesea cu dispret. Ii subapreciaza pe cei egali lui. 7ste crud si grosolan cu cei a"lati pe pozitii in"erioare, iar pe cei mai talentati decat el, sau pe cei a"lati in pozitii mai inalte ii trateaza cu condescendenta si mila, dar daca se lanseaza intr&o discutie mai desc)isa cu acestia, veti vedea ca, dintre toti acestia, tot pe sine se va pune pe primul loc. (esigur, si in tru"ie e!ista di"erite trepte si nuante. 9nul este tru"as intr&o masura mai mica, un altul este par,olit de marire de sine. 9nul simte ca tru"ia este o patima, dar parca neputincios sau lipsit de vointa de a lupta cu ea o ascunde cu dibacie, pe cand un altul este tru"as cu nerusinare. Aici ,oaca un rol insemnat si treapta de dezvoltare mentala, educatia si cultura generala a celui stapanit de aceasta patima. 5el neinvatat va "i un prost tru"as. Intelectualul este un tru"as ra"inat, daca putem spune ast"el. 5el neinvatat se va certa in c)ipul cel mai grosolan daca este contrazis sau dat in vileag cu ceva. 5el cu educatie va cauta sa te cucereasca prin unele calitati ale lui, in asa "el incat sa te castige ca lac)eu al iubirii lui de marire. (ar si intelectualul, sub in"luenta mandriei care mocneste in el, poate sa "oloseasca mi,loacele grosolane ale celui neinstruit. Si la unul, si la celalalt patima ramane, in esenta ei, una si aceeasi. 7a este asemenea sarpelui' daca o calci, te musca. In societate, unde se dezbat unele probleme de interes general, cel tru"as se va da in vileag prin "aptul ca intotdeauna ii place sa&si impuna propria parere. 7l este dispus oricand sa se contrazica cu ceilalti, gaseste intotdeauna ceva de obiectat, este mare maestru in critica, si se simte e!trem de ,ignit daca tocmai el este cel criticat sau contrazis. +ru"asul iubeste bat,ocura. Acesta gaseste intotdeauna la ceilalti ceva sa ze"lemiseasca. #ea,unsurile caracterelor acestora sunt, mai cu seama, ,ucaria pre"erata pentru gura lui necurata. (aca insa nu are nimic de obiectat la vreun om desavarsit, incepe sa bat,ocoreasca nasul sau barbia stramba a acestuia. 6mul tru"as poate creste in mandria sa pana acolo incat sa a,unga sa bat,ocoreasca pe toti si pe toate, cu e!ceptia propriei persoane.

+ru"ia ii "ace pe oameni rai, neprietenosi, artagosi, sa tina minte raul, maniosi, neiertatori si vesnic dusmanosi. %uneti doi oameni mandri sa traiasca impreuna. Asezati&i intr&un palat mare si "rumos4 %rea mici li se vor parea spatioasele incaperi. #u se vor putea suporta unul pe celalalt. Se vor certa neincetat. .iecare dintre ei va considera ca el are dreptate. (aca ciocnesti doua pietre de cremene vor iesi scantei, nu "aina. 5el tru"as nu se va domoli niciodata. (aca cineva ii va da un s"at bun sa "iti siguri ca nu&l va urma. 8a "ace "iecare tot dupa voia sa, c)iar daca aceasta nec)ibzuinta a sa ii va pricinui mari necazuri. +ru"ia tulbura linistea "amiliilor, a satelor, insangereaza sezatorile, nuntile si oamenii, razvrateste orasele, aprinde lumea intreaga si ii invra,beste pe oameni unii cu altii. #imic nu distruge viata in prietenie si randuielile in comunitate mai mult ca tru"ia. 7a destrama, caci nu cunoaste nici smerenia, nici dragostea, care sunt singurele care unesc, contopesc si zidesc. +ot omul tru"as isi este siesi un "el de dumnezeu. Si asa cum divinitatii i se acorda o atentie si o cinstire deosebita, tot ast"el si el, dintre toti oamenii, vrea ,ert"e si cinstire, respect "ata de persoana proprie, "ara sa se simta prin aceasta dator cuiva cu ceva. 9n ast"el de om, odata ce s&a inradacinat de"initiv in aceasta marire de sine aducatoare de pierzanie, poate a,unge cu usurinta si la cea de a treia si cea mai in"ricosatoare treapta a mandriei si anume mandria impotriva lui (umnezeu insusi.

Mandria impotriva lui (umnezeu %ana la aceasta treapta se inalta 1uci"er, cel "ara de masura. (ar aceasta inaltime a "ost atat de ametitoare c)iar si pentru el, incat nu a putut sa ramana acolo si a cazut. 7l isi zicea in cugetul sau' -*idica&ma&voi in ceruri si mai presus de stelele (umnezeului celui puternic voi aseza ,iltul meu4... Asemenea cu 5el %reainalt voi "i- ;Isaia 2>, 2<&l>?. (ar aceasta mandrie l&a doborat in cele mai de ,os ale pamantului. %rin inselaciune i&a ispitit Satana spre o ast"el de mandrie si pe protoparintii nostri in rai. 8eti "i ca (umnezeu4... ;.acere <, A?, le spune el. Si primii oameni, care au pornit pe calea inselatoare a mandriei, au cazut, si au cazut adanc, incat nu se mai puteau ridica singuri si trebuia ca insusi .iul lui (umnezeu, Iubirea intrupata, sa Se pogoare pe pamant spre a ne rascumpara si mantui. 8eti "i ca (umnezeu4 5e ademenire mare si minunata in aparenta4 5ine nu si&ar dori sa "ie ca (umnezeu4 (ar problema este ca diavolului nu ii sta in putinta sa ne "aca asemenea lui (umnezeu. 7l este mincinos. .agaduintele lui sunt desarte. Ademenindu&ne catre inaltimi, ne arunca de acolo tocmai in adancuri. Adam si 7va au vrut sa "ie asemenea lui (umnezeu. (ar ce s&a intamplat? In unele privinte ei au cazut c)iar mai pre,os decat animalele. Se vede limpede din istoria urmasilor lor ne"ericiti intarirea acestui trist adevar. Si iata, din momentul tragic al caderii din rai, oamenii merg ca niste orbi pe calea mandriei, neincetat inseteaza sa se inalte si cad neincetat. Si cu cat zboara mai sus, cu atat cad mai rau. Intregul zbucium al lumii insangerate in care traim astazi isi are obarsia in mandria nebuneasca.

7a este pricinuitoarea tuturor marilor caderi ale omului modern. 5ati scriitori, cati "iloso"i, cati politicieni, cati cuceritori au uitat, orbiti de mandrie, ca, totusi, si ei sunt simpli muritori, si au purces la savarsirea de "apte marete si peste puterile lor si, inaltandu&se impotriva lui (umnezeu, si&au s"arsit sarmana lor viata, unii in boli ingrozitoare, altii complet distrusi, iar altii in deplina umilinta, nebuni, iar toti dimpreuna' in iad4 (umnezeu insusi celor mandri le sta impotriva ;Iacob >, D?. (u)ul mandriei contrazice intotdeauna si nu vrea sa primeasca invatatura de la nimeni. 7l este despotic, "oarte iubitor de sine si crud. 5el mandru ar pre"era mai degraba sa i se ia viata decat sa "ie demascat si umilit. 7l doreste sa conduca si sa e!iste competitie. 8rea sa "ie asemenea lui (umnezeu. -Asa precum c)iparosul nu&si pleaca ramurile ca sa se intinda pe pamant, nici mona)ul cu inima mandra nu vrea sa "aca ascultare-, spune S"antul Ioan Scararul. 5el mandru nu va recunoaste niciodata ca este vinovat de ceva. 9n batran "oarte cunoscator il s"atuia du)ov&niceste pe un "rate ce se tru"ea, la spovedanie. Iar acesta, orb "iind, zise' -Iarta&ma, parinte, nu sunt mandru.- Auzind acestea, preainteleptul batran zise catre el' -Si ce alta dovada mai vadita a patimii acesteia poti da, "iule, decat cuvantul ce l&ai spus' nu sunt mandru ...#eamul omenesc, cazut, al veacului acestuia nu vrea sa recunoasca mandria ca pacat, ci o socoteste a "i o virtute. Atat de mult a amestecat omul sensul cuvintelor, incat nu bat,ocoreste mandria satanica, ci smerenia. 7l considera ca ceva "iresc atunci cand cineva da dovada de mandrie. A "i mandru se impune ca o datorie si pricina de lauda. 6rice om, astazi, trebuie sa aiba ca tel propria sa demnitate, sa&si pastreze cinstea, sa&si apere propria persoana. (ar dincolo de toate aceste cuvinte & cinste, demnitate, ambitie & se ascunde mandria nebuneasca. (ati in vileag un ast"el de -cavaler- al -nobilului- orgoliu in vreun pacat al sau4 #u va putea indura o ast"el de ,ignire cu smerenie crestina, ci de indata se va in"uria si va colcoti. Si in vapaia -nobilei sale manii- va straluci c)ipul mandriei lui satanice. (aca mandria este o calitate morala atat de inalta, de ce Iisus :ristos nu spune nicaieri' -.iti asemenea Mie mandri4 Aparati&va cinstea4 ci porunceste tocmai contrariul' -Invatati&va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima- ;Matei 22, =I?, -5ui te loveste peste obrazul drept, intoarce&i si pe celalalt- ;Matei A, <I?? #u, mandria este intuneric, iar intunericul nu are partasie cu lumina. (upa cuvintele inteleptului Iui (umnezeu, S"antul Ioan Scararul, cel mandru nu are nevoie sa "ie ispitit de diavol, -caci el s&a "acut siesi si diavol, si vra,mas.- %recum iubeste diavolul aurul, asa si cel mandru isi apara patima ce se ascunde inlauntrul lui. Acesta nu rabda, cum am spus, nici o mustrare. Iar dupa cuvintele S"antului Ioan Scararul -acela care alunga mustrarea isi arata dragostea sa pentru pacat.- %entru aceasta omul mandru de astazi a a,uns la o cadere atat de adanca, din pricina "aptului ca prin -nobila sa mandrie-a alungat orice indrumare, si a ascuns in spatele cinstei sale toate necuratiile4 7 propriu celor inalti cu cugetul sa rabde cu barbatie si cu bucurie ocarile-, spune acelasi s"ant parinte. -5ei mandri sunt nelinistiti, au du)ul pornit intr&o dispozitie razboinica. (aca totul se des"asoara in "avoarea lor, ei se inalta pana la ceruri.

(aca vreun necaz se abate asupra lor, cartesc groaznic si ii invinovatesc pe toti. (aca li se intampla vreo nenorocire se pornesc c)iar a&1 )uli pe (umnezeu.- 5el mandru este anti)rist, lupta impotriva lui (umnezeu, incepe cu -nevinovata- slava desarta si poate a,unge la absoluta satanizare. S"antul Avva (orotei ne istoriseste despre un "rate de manastire din vremea sa, care apucand pe calea mandriei, si&a s"arsit viata nebun. 1a inceput se mandrea inaintea celor asemenea lui, iar cand ceilalti "rati aduceau lauda altcuiva inaintea lui, el il umilea si spunea' -5ine este acest "rate? 7u nu socotesc pe nimeni vrednic decat pe parintele Macarie-. (upa o vreme insa, a inceput sa osandeasca si pe S"antul Macarie' -5ine este Macarie? 7u socotesc vrednici numai pe S"antul 8asile si pe S"antul Frigorie-. (ar mona)ul cel mandru nu s&a oprit aici. #u dupa multa vreme, el a inceput sa graiasca de rau in inima sa si pe acesti mari s"inti si sa socoteasca ca autoritati du)ovnicesti numai pe s"intii apostoli %etru si %avel. Avva (orotei, vazand cum creste mandria in acest "rate, i&a spus acestuia' -.rate, in curand vei grai de rau si pe s"intii apostoli-. Si intocmai, asa s&a si intamplat. .ratele cel mandru a inceput sa spuna' -5ine este %etru si cine este %avel? #imeni nu inseamna nimic decat numai S"anta +reime-. in cele din urma s&a mandrit insusi impotriva lui (umnezeu, pierzandu&si mintile. Adevarat graieste S"antul Ioan Scararul, cand spune ca -mandria este tagaduirea lui (umnezeu, nascocirea dracilor, nimicirea aproapelui, maica osandirii, vlastar al laudelor, semnul nerodniciei, izgonitoarea a,utorului lui (umnezeu, inainte&mergatoare a iesirii din minti, pazi&toarea pacatelor, pricina paraliziei du)ovnicesti, izvor al maniei, J...K prile, de nemilostenie, J...K contabila amarnica, ,udecatoare necrutatoare, potrivnica lui (umnezeu si radacina )ulei.Si in zilele noastre sunt multi oameni, care se inalta pe sine c)iar impotriva lui (umnezeu insusi si indraznesc sa )uleasca preas"antul Sau nume. #u sunt oare ast"el de oameni ateii si necredinciosii, care asemenea nebunului din %saltire spun' -#u este (umnezeu4- ;%s. 2<, 2?? Multi contemporani ai nostri, din mandrie oarba si prosteasca, nu vor sa creada. 7i socotesc ca "iind o in,osire sa se supuna adevarurilor credintei ortodo!e.

Smerenia %recum mandria este izvorul tuturor patimilor, tot ast"el si smerenia este maica tuturor virtutilor. S"antul Ioan Fura de Aur numeste smerenia temelia pe care -se poate inalta "ara nici o prime,die orice altceva- bun si mantuitor pentru noi. -Si iarasi, daca aceasta temelie lipseste, c)iar daca cineva s&ar inalta, prin viata sa, pana la ceruri, tot ce a zidit cu usurinta se distruge si va avea s"arsit rau-.

6mul a "ost creat pentru smerenie, iar nu pentru mandrie. 6 cunoastere de sine mai adanca si mai adevarata il poate incredinta de aceasta. (umnezeu a randuit toate cele ce&l incon,oara pe om ast"el incat acestea sa&i slu,easca acestuia spre smerire, iar nu spre mandrie. %riviti, de pilda, cat de neputincios este omul care tocmai s&a nascut4 (e cata truda este nevoie pentru cresterea si educarea lui4 5e animal, intreaba S"antul +i)on de EadonsL, are trebuinta de atata ingri,ire, pana ce creste mare, precum omul? -Multe animale isi agonisesc singure )rana imediat dupa ce s&au nascut, pe cand omul cata vreme nu este purtat, imbracat de maini straine, )ranit, incalzit si "erit de munci straine4- In alt loc acelasi s"ant ne spune' -#oi ne nastem goi si in lacrimi$ traim in necazuri, nenorociri si pacate$ murim cu "rica si suspine$ suntem ingropati in pamant si ne pre"acem in tarana.Iar S"antul Simeon #oul +eolog, zugravind situatia smerita si nenorocita a omului, spune ca intreaga noastra viata este -lupta cu patimile, iar inlauntrul sau, inca inainte de patimi omul poarta gunoi si miasma.-%oate oare sa e!iste ceva mai lipsit de c)ibzuinta decat omul, care, vazandu&se acoperit de lepra, se mandreste numai cu aceea ca poarta )aine stralucitoare si aurite?- (a, cunoasterea de sine duce, dupa marturia tuturor S"intilor %arinti, la smerenie. -.ii atat de smerit, spune S"antul (imitrie al *ostovului, precum (umnezeu te&a creat4Si ca adaos, amintesc cuvintele S"antului Apostol %avel' -Si ce ai, pe care sa nu&l "i primit? Iar daca l&ai primit, de ce te "alesti, ca si cum nu l&ai "i primit?-;I 5or. >, B?. Smerenia ce se naste din cunoasterea de sine nu c)inuie, nu asupreste su"letul, ci il indeamna la umilinta si recunostinta "ata de (umnezeu, care este atat de bun cu noi, sarmanele Sale "apturi neputincioase. Smerenia nu este o resemnare lipsita de nade,de, o pierdere a personalitatii lipsita de vointa, ci avant in"lacarat spre lumina. 7a este calea luminoasa spre rai, izvor de bucurii "ara de s"arsit, dobandire a desavarsirii dumnezeiesti si umplerea vietii goale a omului cu "rumusete si sens dumnezeiesc. 5u a,utorul lui (umnezeu, sub indrumarea S"intilor %arinti, vom incerca in randurile ce urmeaza sa zugravim tocmai aceasta.

#u e!ista virtute mai incantatoare decat smerenia. 7a este izvor al tuturor binecuvantarilor, radacina a tot binele, maica a tuturor virtutilor. Si totusi, in ciuda tuturor acestor inalte calitati ale ei, smerenia se ascunde, asemenea par"umatului toporas in tu"ele in"lorite ale celorlalte virtuti, de parca ea nu inseamna nimic si nu slu,este la nimic. (aca mandria poate "i asemuita cu stancile inalte de munte, goale si neroditoare, smerenia este ca o gradina in"lorita sau o intinsa tarina roditoare, care se revarsa in departare printre valcele. %e inaltimi nu creste nimic. Acolo domneste vesnic "rigul. In vai se coc "ructele dulci si granele pentru )rana. S"antul Ioan Fura de Aur asemuieste pe oamenii mandri cu var"urile inalte si neroditoare ale valcelelor adanci, iar )arul lui (umnezeu cu apa. Asa precum apa curge in ,os, ocoleste dealurile inalte si cauta sa se verse in locul cel mai de ,os, ast"el si )arul lui (umnezeu ocoleste pe cei mandri si se revarsa asupra celor smeriti. Smerenia este raza a )arului, venita din rai. Si prin ce sc)imbari ceresti trece su"letul cand in el patrunde raza )arului4 %ana de curand cu"undat in intunericul noptii pacatului, el se trezeste deodata imbracat in lumina. Iar in aceasta lumina omul smerit incepe sa&si vada propriile sale pacate si porneste sa se curateasca de ele, pe cand inainte de a "i invesmantat de lumina )arului, toate in el i se pareau a "i in oranduiala deplina. Si acest lucru este "iresc sa "ie asa$ numai luminat de sus omul isi poate vedea pacatosenia, intr&o incapere intunecata aerul nu pare plin de pra", ci intotdeauna proaspat si curat. (ar de indata ce o raza de soare patrunde in incapere, imediat vedem cat pra" zboara prin ea. Ast"el, smerenia il "ace pe om sa vada starea vrednica de plans in care se a"la si il impinge sa porneasca la propria indreptare. 7a curata inima de multimea patimilor, impodobeste su"letul cu "lorile virtutii dumnezeiesti si ast"el, treptat, aceasta naste toate virtutile, ea singura ramanand in umbra, caci aceasta este "irea ei &sa nu se arate, sa nu "ie slavita de oameni. 7ste asemenea radacinilor copacilor' in a"ara da roade minunate, insa ea ramane ascunsa in adancul pamantului. 5aci daca radacinile vor iesi din pamant, spre a "i vazute, copacul nu va mai

avea "ructe si se va usca. Ast"el este si smerenia. (aca incepe sa se arate, virtutile dispar, iar omul piere du)ovniceste. 9na din cele dintai calitati ale smereniei este blandetea. 6mul cu adevarat smerit este bland, nu numai atunci cand toti sunt atenti si amabili cu el, ci si atunci cand este )ulit si ponegrit. 7l nu se tulbura, nu se in"urie, ci toate le rabda in tacere. 5el smerit nu poate sa nu "ie bland, caci il linisteste )arul lui (umnezeu ce se odi)neste in el. Se spune ca marea, care este vesnic involburata si agitata, se imblanzeste cand asupra ei se lasa ceata deasa. Asemenea se intampla si cu su"letul nelinistit al omului, cand asupra lui se pogoara )arul S"antului (u). Si un ast"el de su"let este cel smerit. Ebuciumul, "urtunile, nelinistile sunt speci"ice su"letelor mandre. S"antul Ioan Scararul spune' -In inimile blande Se odi)neste (umnezeu$ iar su"letul nelinistit este salas al diavolului.(umnezeu iubeste pe cei smeriti$ acestora 7l li Se descopera si intru ei binevoieste4 in 8ec)iul +estament 7l spune' -Spre unii ca acestia imi indrept privirea Mea$ spre cei smeriti, cu du)ul umilit si care tremura la cuvantul Meu4- ;Isaia DD, =?.

6mul smerit isi vede permanent nea,unsurile. 7l nu osandeste pe nimeni, nu cerceteaza pacatele celorlalti, nu ia in bat,ocura, se socoteste pe sine ca "iind cel mai rau dintre toti oamenii. 7l este ascultator si supus "ata de toti. Slu,este cu bucurie tuturor. #u se manie atunci cand ceilalti primesc onoruri, nu pizmuieste slava celuilalt, caci el pentru sine nu cauta "oloase lumesti. %rivirea sa este indreptata catre cer. 7l cauta sa "ie bineplacut lui (umnezeu si de la 7l asteapta mantuirea. 6mul smerit rabda cu barbatie dispretul celorlalti, se poarta cu blandete, sinceritate si plin de dragoste cu oamenii ,osnici, caci cei smeriti intotdeauna au o blandete minunata. Iar su"letul smerit, dupa cuvintele S"antului Ioan Scararul, este -scaun al blandetii-. 6mul smerit nu are ganduri rele. 5)iar daca ar avea un ast"el de gand, ar "i degraba alungat. 5el smerit nu cunoaste viclenia. 7l nu se pre"ace a "i

binevoitor, caci este intr&adevar asa, nu cauta sa obtina "oloase prin lingusiri si sa "ie pe placul oamenilor, caci nu are nevoie de acestea. 7l dispretuieste laudele si se bucura cand este umilit, deoarece vrea sa se "aca urmator (omnului Iisus, 5are pentru a noastra mantuire -S&a desertat pe Sine, c)ip de rob luand, "acandu&Se asemenea oamenilor, si la in"atisare a"landu&Se ca un om, S&a smerit pe Sine, ascultator "acandu&Se pana la moarte, si inca moarte pe cruce- ;.ilipeni =, B&3?. 6mul smerit nu vrea sa "ie mai presus de invatatorul sau. intocmai precum .iul lui (umnezeu la 5ina 5ea de +aina S&a ridicat, S&a incins cu stergar, Si&a su"lecat manecile si a inceput sa spele picioarele ucenicilor Sai, intocmai si cel smerit este gata sa slu,easca tuturor ca un rob, "ara sa vada in asta vreun merit. 5aci el isi aminteste de povata Mantuitorului' -(aca 7u, (omnul si invatatorul, v&am spalat voua picioarele, si voi sunteti datori ca sa spalati picioarele unii altora$&5a v&am dat voua pilda, ca, precum v&am "acut 7u voua, sa "aceti si voi;Ioan 2<,2>&2A?. 6mul smerit se teme de laude, in care se ascund atatea prime,dii pentru su"let4 7l cauta adancimile umilintei si acolo se simte bine. 9n ast"el de om nu vorbeste mult, nu doreste sa&si arate intelepciunea, ci tace si raspunde cu blandete, -inceputul necautarii slavei desarte, spune S"antul Ioan Scararul, e pazirea gurii si iubirea necinstirii. Mi,locul ei este oprirea tuturor, lucrarilor gandite ale slavei desarte. Iar s"arsitul ;daca este vreun s"arsit al adancului "ara "und? este a "ace in c)ip nesimtit inaintea multimii cele ce aduc necinstirea.6mul smerit nu se tulbura din pricina cuvintelor bune pe care lumea le spune despre el' de este laudat, nu socoteste ca lauda i se cuvine lui, caci simte ca nu inseamna nimic. (e este vorbit de rau, el se socoteste pe sine a "i mult mai rau si isi spune in cugetul sau' -7i nu ma cunosc, caci altminteri si mai rau ar vorbi despre mine-. (aca este clevetit si osandit nu se nelinisteste si nu&si cauta indreptatire, caci se gandeste la ,udecata lui (umnezeu, unde vor "i ,udecate dupa moarte nu numai "aptele, ci si gandurile oamenilor. S"intii plini de adanca intelepciune, care au a,uns la desavarsire

multumita smereniei lor, nu se suparau niciodata pe cei care le aduceau ,igniri. (impotriva, ei vedeau in acestia bine"acatori ai lor si de aceea ii iubeau in su"letul lor si se rugau pentru ei. 7i nu au urmarit atingerea vreunui tel lumesc, si nu s&au temut ca isi vor pierde reputatia, si de aceea cand erau )uliti rabdau, asteptand ca indreptatirea sa vina de la (umnezeu. #oi insa, de obicei, ne maniem aprig impotriva celor care ne aduc de"aimare, pentru ca tinem la parerea oamenilor despre noi si legam toate "oloasele de care ne bucuram de ea. S"antul Sera"im de Sarov, care cu iscusinta a coborat in adancurile smereniei, ne invata sa nu ne tulburam atunci cand suntem ,igniti. Iar daca este cu neputinta sa nu ne tulburam, atunci trebuie ca macar sa ne in"ranam limba, dupa cuvintele %salmistului' -tulburatu&m&am si n&am grait- ;%s. BD, >?. 5a pilda de inalta smerenie si nemanie, S"antul Sera"im ni&l zugraveste pe S"antul Frigorie al #eocezareei. A"landu& se odata intr&un loc public, o oarecare des"ranata a inceput a&i cere plata pentru pacatul pe care, c)ipurile, acesta il savarsise cu ea. .ara manie, s"antul spuse cu blandete unuia dintre insotitorii sai' -%lateste&i degraba pretul pe care il cere4- (e indata ce primi plata necuvenita "emeia a "ost grabnic luata in stapanire de un du) rau. Atunci, s"antul, raspunzand la rau cu bine, a alungat prin rugaciune du)ul din ea. 6 pilda minunata de adanca smerenie avem si in viata S"antului Spiridon al +rimitundei. (esi era episcop si era cinstit de toti ca drept si "acator de minuni, S"antul Spiridon vietuia modest si se imbraca "oarte simplu. 6data, la invitatia regelui a mers la palatul acestuia. Aici, una dintre slugi, socotindu&l vreun calugar simplu si sarac, a inceput sa&l bat,ocoreasca, l&a oprit sa intre si c)iar la lovit peste obraz. S"antul Spiridon, plin de bunatate, la intors si pe celalalt. +oti s"intii s&au distins printr&o ast"el de smerenie adanca. S"antul Ioan Scararul da o de"initie minunata' -In smerenie nu se a"la nici cea mai mica urma de dispret, nici cartire sau impotrivire, "ara numai atunci cand priveste credinta.- Si cei smeriti se pot aprinde de ravna, insa numai atunci cand trebuie sa apere comoara credintei ortodo!e. Aceasta dovedeste limpede ca smerenia nu este vreo pasivitate indi"erenta, ci adancime in care, asemenea apelor unui ocean, se aduna

"orte uriase care lupta impotriva celor mai puternici vra,masi ai omului si ai mantuirii acestuia, demonii cei nevazuti, patimile dinlauntrul nostru si ereticii, acesti diavoli vazuti din a"ara noastra. #umeroase calitati ale smereniei se vadesc deosebit de limpede in pilda urmatoare. Intr&o manastire vietuia un parinte s"ant pe nume Agaton, vestit prin virtutile sale' smerenie si rabdare. 6data, au venit la el cativa "rati )otarati a&l ispiti. Acestia ii spun' -%arinte, multi vorbesc despre cuviosia ta ca esti clevetitor si ca neincetat osandesti pe semeni-. A cugetat batranul in sinea sa la acestea si zise in gandul sau' -6are, nu am osandit niciodata, macar in gand, pe "ratii mei?- si le&a raspuns' -Adevarat este ca sunt clevetitor si osandesc4- -Mai mult decat aceasta, esti si des"ranat4-, au continuat "ratii. S"antul Agaton si&a amintit atunci de cuvintele (omnului' -ca oricine se uita la "emeie, po"tind&o a si savarsit adulter cu ea in inima lui;Matei A, =3? si a recunoscut smerit' -Adevarat este, sunt des"ranat4Ast"el, "ratii au insirat multe pacate, invinuind pe S"antul Agaton ca le&a savarsit, si de care acesta se recunostea deplin vinovat. in cele din urma, "ratii i&au spus s"antului' -nu vom ascunde de tine si aceasta, ca multi socotesc ca esti si eretic4- Atunci oc)ii smeriti ai s"antului s&au aprins de ravna dumnezeiasca, iar acesta, cu mana ridicata, le zise' -#u4 8iu este (umnezeu4 Martor imi este ca nu sunt eretic4- S&au mirat "ratii de acest raspuns energic, neasteptat, si l&au rugat pe batran sa&i lamureasca de ce a incredintat la toate invinuirile dintai, iar pe ultima a respins&o atat de )otarat. Atunci, S"antul Agaton le&a spus' -%acatele cele dintai de care m&ati invinuit le&am primit ca sa dobandesc smerenie si pentru ca voi sa nu aveti o parere inalta despre mine$ pe cel din urma insa, l&am respins pentru ca erezia este indepartare de (umnezeu, iar eu pazesc credinta s"anta, ca sa nu pier impreuna cu ereticii4+oti acei S"inti %arinti care au luptat nein"ricati impotriva vra,masilor ortodo!iei, nu au incetat o clipa sa "ie intru totul smeriti cu inima. (ar c)iar si in ravna sa s"anta pentru slava lui (umnezeu, omul smerit nu devine tru"as sau semet, ci isi pastreaza modestia pentru ca stie ca

orice are este primit in dar de la (umnezeu, si il poate pierde daca se mandreste cu el. 5ei mandri s"arsesc intotdeauna in c)ip tragic. Acela care a urcat in var"ul plopului, acela cu siguranta va cadea si isi va sparge capul. 5el smerit nu cade niciodata. Si cum ar putea sa cada? 7l se a"la mai ,os decat pamantul4 Mandria este asemenea unui balon de sapun, se um"la si zboara in inalt, dar intr&o clipita se sparge si dispare. Smerenia insa este asemenea copacului binecuvantat' cu cat radacinile ii sunt mai adanc in"ipte in pamant cu atat mai inalt creste. Asa precum asupra celor mandri se abate blestemul lui (umnezeu' -5el ce se va inalta pe sine se va smeri-, tot ast"el si cu cei smeriti se implineste binecuvantarea dumnezeiasca' - 5el ce se va smeri pe sine se va inalta.-

%atru lucruri pe care nu le "ac oamenii smeriti' . !amenii smeriti nu cred ca ei stiu totul. Abia la sfarsitul vietii am descoperit cat de usor este sa spui <Nu stiu.> Somerset Maugham ". !amenii smeriti nu cred ca ei au intotdeauna dreptate. Nimeni nu este mai presus de cei care accepta sa fie corectati. William Safire Mandria se refera la cei care au dreptate. Smerenia - la ce este drept. r!a "aft #enson #. !amenii smeriti nu se lauda. $e sconcs il omoara tocmai publicitatea pe care si-o face. Abraham %incoln &and cineva isi canta propriile laude' va lua intotdeauna tonalitatea prea sus. Mar( Waldrip $. !amenii smeriti nu ii %udeca pe altii. $rivesc doar trasaturile po!itive ale oamenilor. Nefiind fara

defecte eu insumi' nu-mi permit sa le cercete! pe ale altora. Mahatma )andhi Nu *udecati' ca sa nu fiti *udecati. &aci cu *udecata cu care *udecati' veti fi *udecati' si cu masura cu care masurati' vi se va masura. +e ce ve!i paiul din ochiul fratelui tau' si barna din ochiul tau nu o iei in seama, Matei' -./-0

&arado'ul smereniei (e smerenie este legat un minunat parado!' cu cat un om devine mai virtuos, cu atat se simte mai pacatos. (ar nu vedem, oare, acelasi parado! si in cazul mandriei, numai ca intors spre partea pacatului? 5u cat se mandreste omul mai mult, si ast"el pacatuind, cu atat se socoteste pe sine mai drept. Inteleptul %ascal a inteles nemaipomenit acest lucru si l&a e!primat ast"el' -7!ista numai doua "eluri de oameni' unii drepti, care se socotesc pe sine pacatosi, si altii, pacatosi, care se socotesc a "i drepti-. #oi putem totusi intelege cum anume pacatosii care se mandresc socotesc ca ei singuri sunt drepti. 7i se amagesc anume pentru ca mandria i&a orbit. (ar de neinteles este cum anume crestinii virtuosi, indeosebi s"intii, care au a,uns la o treapta inalta a desavarsirii, au "ost invredniciti c)iar cu darul "acerii de minuni, s&au socotit mari pacatosi4 %uteau ei, oare, sa&si vada propria desavarsire? Au "ost ei sinceri in constiinta pacatoseniei lor? #u s&au smerit ei, oarecum, numai e!terior, din deprindere? Sau, in adancul lor, dupa legi ale vietii du)ovnicesti nestiute de noi, simteau pe deplin sincer intreaga lor saracie cu du)ul? S"antul +i)on de EadonsL, aruncand lumina tocmai asupra acestei probleme, scrie' -in adevarata smerenie se vadeste o sete si o "oame neincetata dupa )arul lui (umnezeu$ caci smerenia nu priveste la cele ce are, ci cugeta si cauta ceea ce nu are. %recum cei care invata din carti si de la invatatori, cu cat inainteaza mai mult in invatatura si se deprind cu aceasta, cu atat mai mult isi vad propria nestiinta, deoarece mult mai multe sunt cele pe care nu le cunosc, decat cele pe care le&au

invatat, tot ast"el si cei care invata la scoala intelepciunii dumnezeiesti se vad cu atat mai saraci cu du)ul, cu cat se impartasesc mai mult de darurile lui (umnezeu$ pentru ca vad ca le lipsesc inca multe si pentru aceasta cauta smerenie si suspine.- Fericiti cei saraci cu du(ul. %rin aceasta se lamureste intelegerii noastre cum se numeau s"intii pe sine pacatosi, "ara vreo urma de "atarnicie. #umai cel mandru, din pricina orbirii du)ovnicesti si a necunoasterii, se socoteste pe sine drept, iar crestinul smerit, care a dobandit intelepciune adanca, cu ascutita sa clarviziune du)ovniceasca vede la el multime de pacate si nea,unsuri. +oti s"intii au "ost mari intelepti du)ovnicesti si de aceea toti s&au socotit mari pacatosi. In manastirea unde se nevoia minunatul avva (orotei, un pelerin a auzit spunandu&se ca, cu cat este un om mai aproape de (umnezeu, cu atat se simte mai pacatos si si&a e!primat indoiala in aceasta privinta' -5um poate un om s"ant sa se socoteasca pacatos?- Atunci Avva (orotei l&a intrebat' -5e esti tu in cetatea ta?- & -Sunt printre cei dintai dintre mai marii cetatii4-, raspunse acesta. -(ar daca vei merge in marea cetate a 5ezareei, acolo cum vei "i socotit?- & -9ltimul dintre capeteniile cetatii4- &-(ar daca vei merge in cetatea si mai mare a Antio)iei?- & -Acolo voi "i asemenea cu oamenii de rand4-, spuse omul. -(ar daca vei merge la 5onstantinopol si te vei in"atisa inaintea "etei luminate a imparatului, acolo cum vei "i socotit?-, a continuat sa& l intrebe avva (orotei. %elerinul ii raspunse' - 7i, acolo voi "i de&a dreptul un nimeni4- Atunci avva (orotei ii spuse' -Iata, ast"el este si cu s"intii' cu cat se apropie mai mult de (umnezeu, cu atat se socotesc mai pacatosi-. 7!ista ceva "oarte "iresc in constiinta dreptului ca este pacatos si nevrednic. 6rice virtute omeneasca, "ara a,utorul lui (umnezeu, este ca o stea marunta care clipeste in noaptea intunecata a vietii. Stelele stralucesc numai noaptea, cand este intuneric. (ar de indata ce rasare soarele, ele isi pierd de indata stralucirea si dispar. Ast"el este si cu oamenii. Atata timp cat se a"la in noaptea pacatelor, departe de (umnezeu, stralucesc, se mandresc cu una sau cu alta. (ar de indata ce rasare (umnezeu in su"letele lor, ei se sting degraba si vad ca sunt nimic inaintea maretiei lui (umnezeu.

Aceasta este, de "apt, smerenia, cand omul sta nevazut inaintea lui (umnezeu si in ciuda virtutii sale se socoteste a "i nimic, "uge de slava si cinstiri si nu rabda laude desarte pentru sine, indreptand neincetat spre (umnezeu toata slava si lauda. Acestia sunt slaviti de (umnezeu in ciuda dorintei lor, pentru ca (umnezeu spune in 8ec)iul +estament' -7u preamaresc pe cei ce ma preaslavesc pe Mine- ;I *egi =, <@?. Smeremia fatarnica (ar pe langa adevarata smerenie e!ista si o "alsa smerenie. Aceasta este -smerenia- desarta, care isi arunca privirea de ,ur impre,ur ca sa vada daca cumva a zarit&o cineva, daca se vorbeste despre ea, sau este pizmuita. 7a nu este altceva decat mandrie invesmantata in )aine smerite. #umai pe dina"ara are in"atisarea smereniei, insa pe dinauntru clocotesc toate patimile. 5el smerit cu adevarat este intotdeauna linistit si calm' el nu se bucura de laudele ce i se aduc, nici nu se neca,este din pricina umilintelor. %e cand "alsul smerit cauta, printr&o paruta evlavie, slava omeneasca. 7l a observat ca smerenia aduce laude si cinstiri celor care o au si si&a pus, ast"el, masca smereniei, spre a se mari si el in "elul acesta. 9n ast"el de om arata ca nu a inteles nimic din esenta smereniei. 1ui ii place sa spuna despre sine' -6), eu pacatosul, o), eu nevrednicul4- (ar in acelasi timp asteapta ca ceilalti sa se impotriveasca si sa spuna ce nu este adevarat, ca nu este pacatos. Iar daca este contrazis se simte bine. (ar daca ceilalti sunt de acord cu el si ii spun' -(eci tu insuti recunosti ca esti pacatos4 (eci sunt adevarate cele ce se spun despre tine?-, de indata se arata a "i nemultumit, ,ignit si incepe a intreba' (ar ce se spune despre mine?6 ast"el de smerenie nu este mantuitoare, ci "atarnica si de aceea este socotita a "i o smerenie mai rea decat mandria. -#u cel ce se )uleste pe sine da dovada de smerita cugetare-, spune S"antul Ioan Scararul -ci acela care vazandu&se )ulit de altul, dragostea lui "ata de acesta nu se micsoreaza-. Smerenia "atarnica nu este atat de prime,dioasa pentru mireni, caci adeseori ei nu iubesc nici adevarata smerenie. 5um atunci vor "i ei

atrasi in "alsi"icarea ei prin "atarnica smerire? Acest "el de smerenie este mai prime,dioasa pentru oamenii du)ovnicesti, mai cu seama pentru mona)i, a caror cale este, mai cu seama, o cale a smereniei. %entru ca adevarata smerenie anevoie se dobandeste, mona)ii se pre"ac adesea a "i smeriti, din dorinta de a dobandi slava grabnica si ie"tina. Adeseori, c)iar si crestinii evlaviosi cad prada acestei ispite & paruta smerenie. %entru a ne "eri de aceasta smerenie "alsa si paguboasa, S"intii %arinti ne s"atuiesc sa nu vorbim nimic de la noi' nici bine, nici rau, ci sa "im atenti la su"letul nostru si sa ne luptam launtric cu toate miscarile pacatoase ale acestuia. (e suntem do,eniti, trebuie sa tacem si sa nu ne indreptatim, caci de nu, se va ivi mandria. (e suntem laudati, iarasi trebuie sa pastram tacerea si sa nu ne impotrivim, caci alt"el se va ivi "atarnicia. #oi trebuie sa cautam sa dobandim smerenie launtrica, care nu se tulbura, nici din pricina mustrarilor, nici din pricina laudelor nu se clatina. %reacuviosul Ambrozie de la 6ptina istoriseste despre un mona) care neincetat spunea despre sine' -6), eu cel nevrednic4- 6data egumenul, venind la trapeza si vazandu&l,l&a intrebat' -(ar tu, de ce te a"li aici, cu s"intii parinti?- Mona)ul, ,ignit, i&a raspuns' -6are, nu sunt si eu dintre ei?4In opozitie cu aceasta adevarata smerenie lucreaza in c)ip cu totul di"erit. Iata un e!emplu' 9n mona) oarecare, avand adanca smerenie si viata s"anta, a sosit in vizita la o manastire. A intrat in biserica sa se roage, iar cand "ratii s&au asezat la cina "rateasca a dragostei s&a asezat si el. 9nii dintre "rati au inceput sa se intrebe' -(ar acesta ce cauta aici?- Si i&au spus mona)ului' -*idica&te si iesi a"ara4- 7l s&a ridicat si a iesit. Altii dintre "rati insa, intristandu&se din pricina izgonirii "ratelui, l&au c)emat inapoi. .ara a arata in vreun "el ca s&ar "i socotit ,ignit, s&a intors. Apoi unul dintre "rati l&a intrebat' -Spune&ne, ce ai gandit si ce ai simtit cand ai "ost alungat, iar mai apoi c)emat inapoi?7l le raspunse' -Mi&am amintit ca sunt asemenea unui caine care iese cand este izgonit si vine cand este c)emat.- Aceasta este adevarata smerenie. Smerenia "atarnica are partasie cu aceasta pe cat au paiele cu aurul.

.oarte "rumos a caracterizat "alsa smerenie S"antul +i)on de EadonsL. 7l spune' -7!ista oameni care pe dina"ara se arata smeriti, insa pe dinlauntru nu sunt asa. Multi renunta la di"eritele trepte si titluri ale lumii acesteia, dar nu vor sa renunte la buna parere pe care o au despre ei insisi$ se leapada de cinstirile si "unctiile lumesti, dar vor sa culeaga cinstiri pentru s"intenia lor. Multora nu le este rusine sa se numeasca pe sine pacatosi inaintea oamenilor, sau c)iar cei mai pacatosi dintre toti, insa nu vor sa auda aceste cuvinte de la altii si de aceea se numesc ast"el numai cu gura. Altii isi indoaie spatele ca o secera, dar inauntrul lor se inalta cu cugetul. Altii se pleaca pana la pamant inaintea "ratilor, dar raman neclintiti in inimile lor. 9n altul poarta rasa s"asiata, dar nu vrea sa&si s"asie inima. Multi vorbesc putin si cu voce scazuta, iar altii c)iar nu vorbesc deloc, dar in inimile lor ii )ulesc neincetat pe semenii lor. 9nii isi acopera trupul cu rasa si cu mantie, dar inima nu doresc sa si&o acopere. in acelasi c)ip ei arata si alte semne ale smereniei4. Acestia toti insa nu au smerenie in inimile lor pentru ca, desi acestea sunt semne dupa care poate "i recunoscuta smerenia, lipseste tocmai ceea ce ele semni"ica ;simtamantul sincer de smerenie in adancul inimii?, ele nu sunt altceva decat "atarnicie. Ast"el de oameni sunt asemenea unui burdu", um"lat cu aer, care pare plin cu ceva, insa cand este golit de aer devine limpede ca a "ost gol. Sau, dupa cuvintele lui :ristos, -acestia seamana cu niste morminte varuite, care pe dina"ara se arata "rumoase, inauntru insa sunt pline de oase de morti si de toata necuratia- ;Matei =<, =B?. (e aceea trebuie ca omul sa aiba launtric, in inima sa, smerenie, precum si toata evlavia. %entru ca (umnezeu ,udeca -dupa s"aturile inimilor- ;I 5or. >, A? si nu dupa aparenta, nu asa cum ne aratam noi inaintea oamenilor-. S"intii %arinti ne dau toate aceste indrumari ca sa ne pazeasca de prime,dia smereniei "atarnice, care nu numai ca nu aduce omului mantuirea, ba c)iar ii agoniseste mai mari pedepse. Singura mantuitoare este adevarata smerenie. %rin toate celelalte nevointe, daca nu sunt presarate cu sarea adevaratei smerenii, nu ne putem mantui. insa, avand adevarata smerenie, c)iar si "ara nevointe ne

putem mantui. 9n mare nevoitor din vec)ime a prorocit ca in vremurile de pe urma nu vor mai "i asceti aspri sau mari nevoitori, ci atunci adevaratii crestini se vor mantui numai prin smerenia lor. Si unii dintre ei c)iar numai prin aceasta vor a,unge la mare desavarsire. Mandria spirituala Paul Ferrini A crede ca esti mai departe pe carare decat oricine altcineva este mandrie spirituala. 5)iar daca acest lucru ar "i adevarat, nu ti&ar "i de nici un "olos sa&l stii sau sa&l pretinzi. 5eea ce iti este de "olos este compasiunea "ata de sine, compasiunea "ata de altii. 5eea ce iti este de "olos e sa stii ca "iecarei persoane i se o"era lectia care este per"ecta pentru ea, iar daca o invata, nu poate nimeni spune cat de departe a a,uns. Sa nu crezi ca ai capacitatea de a masura in mod corect progresul spiritual al cuiva, inclusiv al tau. #u o ai4 #&ai cum sa stii. 6 persoana, care pare a "i ramas mult in urma, poate trece in "ata ta intr& o secunda. Iar una care pare a "i mult avansata, poate "i serios incetinita. Intreaga idee re"eritoare la in "ata si in urma nu are nici un sens, intrucat n&ai de unde sa stii care este linia de pornire sau linia de "inal. #u e neaparat nevoie ca ceilalti sa inceapa de unde ai inceput tu. #u e neaparat nevoie ca ceilalti sa inc)eie unde inc)ei tu. 9nii parcurg o calatorie scurta, intesata cu provocari care le "rang inima. Altii au o calatorie lunga, alcatuita din multe lectii neinteresante. %oti sa te uiti la ceilalti si sa crezi ca intelegi M dar asta nu inseamna decat ca te amagesti. :abar nu ai despre ce este vorba in viata celuilalt. (e "apt, nici macar nu este treaba ta sa stii. Se intampla destule lucruri in viata ta ca sa "ii tot timpul ocupat. A intelege care&ti sunt lectiile si a incepe sa ti le insusesti este o activitate care dureaza o viata intreaga. Sa "ii sigur ca nu vei putea sa te ascunzi pentru totdeauna. 5u timpul, ru"ele tale murdare vor "i date la iveala. 7ste inevitabil. +oata lumea vine aici si crede ca poate sa dispara. 9nii oameni se pricep "oarte bine sa o "aca. 7i dispar timp de cincizeci sau saizeci de ani. 5and se intorc, sunt siguri ca nimeni nu&i va recunoaste. #imeni nu se poate

ascunde pentru totdeauna. Asta deoarece aici e un loc unde toti sunt gasiti. Mai devreme sau mai tarziu, tuturor li se da desteptarea. )ceasta este natura calatoriei fizice. &ana la urma, c(iar ai sa te obisnuiesti cu ea. %robabil ca treaba asta ti se pare ciudata. 1a urma urmei, ma,oritatea oamenilor de pe planeta %amant "ie ca se deg)izeaza intr&un mod inteligent, "ie pretind ca nu sunt acasa, atunci cand suna soneria. #egarea se in"iltreaza absolut peste tot. (ar nu conteaza. #u acesti oameni conduc spectacolul. 5el din spatele mastii este persoana care ia toate deciziile. 5el din spatele mastii il c)eama pe strain la usa ca sa sune desteptarea. 8oi credeti ca autoritatea se a"la in a"ara voastra si ca totul vi se intampla. Autoritatea este inauntru si "aceti ca totul sa se intample, pentru ca sa va treziti. Intreaga planeta are misiunea de a se trezi. (e aceea sunt atatia oameni care par a "i adormiti. 5um s&ar putea ei trezi, daca nu ar dormi sau, cel putin, nu s&ar pre"ace ca sunt adormiti? #u aceasta e planeta pe care trebuie sa va a"lati, daca vreti sa va ascundeti. #u acesta este locul pe care trebuie sa va a"lati, daca vreti sa ramaneti adormiti. (aca scopul vostru este sa nu "iti constienti, atunci va a"lati intr&un loc periculos4 +oti oamenii care acum umbla in somn, intr&o zi isi vor da seama ca au plecat din pat si din casa si umbla pe strada. 6 vor "ace intr&un mod destul de simplu' izbindu&se unul de altul. (espre asta este vorba in aceasta calatorie interactiva' incalcarea limitelor, coliziuni, abuzuri, numiti&le cum vreti. +otul pare a "i intentionat, dar in realitate nu este. #imeni nu stie in mod constient ca urmeaza sa se izbeasca de altcineva. Asa se intampla. Apoi, daca este destept, se trezeste si spune' Nimi pare rau, nu te&am vazut. Iar semenul ii raspunde' Nnu "ace nimic. #ici eu nu te&am vazut. 5e altceva mai e de spus? (aca totul e luat ca un a"ront personal si individul raspunde' NCa m&ai vazut, mizerabile4 ce ar dovedi aceasta? #&ar dovedi ca el a "ost atacat. Ar dovedi doar ca se simte atacat. Si despre asta este vorba cu adevarat aici' un grup de oameni care se simt atacati. #u e o imagine e!acta a ceea ce se intampla, dar este una

acceptata de catre toata lumea. Asta deoarece toti interpreteaza comportamentul, toti presupun ca totul se "ace cu o anumita intentie. .iecare crede ca stie care este motivul celeilalte persoane. (ar, bineinteles ca nu&l stie. #u are nici un "el de idee de ce s&a izbit cineva de el. *aca ai intra in le+atura cu intentia fiecarei persoane de a te trezi si de a te a%uta sa te trezesti, nu ai lua ca pe un afront personal nici un fel de imi'tiune. Ai spune doar' NIarta&ma, "rate al meu, nu te& am vazut. Multumesc ca ai sunat desteptarea. Acum voi "i mult mai atentO. #u izbitura e cea care raneste, ci interpretarea pe care i&o dai. .aptul ca il condamni pe cel care te&a izbit. .aptul ca te condamni pe tine insuti, pentru ca ai "ost izbit. (e indata ce numim acest lucru abuz, pierdem din vedere ce rol avem noi in toate astea. %roiectam responsabilitatea asupra altcuiva. 5redem ca nu "aceam nimic altceva decat sa ne vedem de treaba si, deodata, vine o persoana rautacioasa care ne ataca. #u asta s&a intamplat. Aceasta e enorma autoinselare, uriasa minciuna pe care incercati sa o treceti asupra altora. 8a straduiti sa vorbiti unul cu altul de pe pozitii de victime si va minunati de ce "iecare este pedepsit in permanenta. #u e!ista nici o intalnire la baza careia sa nu "i e!istat cinste si simt al responsabilitatii personale. #u e!ista nici o intalnire la baza careia sa nu "i e!istat iertare de sine si compasiune pentru ceilalti. (aca vreti sa va intalniti, daca vreti sa va treziti, trebuie sa incetati de a mai interpreta ce se intampla si sa lasati lucrurile asa cum sunt. %uteti "i uluiti de izbitura. Ii puteti spune celeilalte persoane ca sunteti surprinsi. (ar sa nu credeti ca intelegeti de ce s&a intamplat totul. 5omunicati in mod cinstit si simplu' NAtunci cand m&am izbit de tine, m&a durut, semen al meu. +u ce&ai simtit? ) spune adevarul prin preluarea responsabilitatii pentru propriile voastre sentimente nu este un atac sau vinovatie. ,ste doar un mod simplu de a impartasi e'perienta. ,a invita la dialo+, nu la separare. 6 data ce se presupune ca e!ista vinovatie, atacul este inevitabil. #u poti ataca o persoana nevinovata. %entru a ataca, trebuie sa crezi ca

atacul este ,usti"icat, ca persoana il merita. In acest moment, te&ai disociat de propriile tale sentimente, ti&ai impartit mintea in doua si te& ai pregatit pentru un con"lict e!terior inevitabil. +otul, din cauza mandriei spirituale M totul deoarece crezi ca stii care sunt motivele celuilalt. *enunta, prieten al meu4 #u stii ce este in inima semenului tau. #u vei stii niciodata. 5el mai bun lucru pe care&l poti "ace este sa&l intrebi desc)is$ in "elul acesta a,ungi cat mai aproape posibil de a sti ce gandeste si ce simte. *aca nu-l intrebi niciodata pe semenul tau ce e'perienta traieste, cum crezi ca vei a%un+e sa-l cunosti- .ot ceea ce vei cunoaste vor fi propriile tale proiectii, propriile tale %udecati si interpretari. )cestea spun multe despre tine si foarte putine despre el. Si, daca nu poti sa presupui ca el nu este vinovat, cum vei "i vreodata in stare sa&ti vezi propria nevinovatie? (aca tu crezi ca&l cunosti, cat de bine crezi ca te cunosti pe tine? (upa cum vezi, nu e!ista cale de iesire. Fiecare %udecata pe care o emiti asupra altcuiva se intoarce la tine. 5el mai bun lucru este sa renunti la ,udecati. 5el mai bun lucru este sa&ti dai seama ca nu stii nimic despre intentiile sau motivele celorlalti oameni. 5el mai bun lucru este sa intelegi ca, adesea, esti complet rupt de propriile tale intentii. Mandria spirituala nu "ace altceva decat sa&ti prelungeasca necunoasterea. 6 persoana aroganta nu evolueaza. 7a nu devine transparenta "ata de ea insasi sau de ceilalti. 7a se ascunde. 7a ataca pe "ata M iar atunci cand i se raspunde, pare ca doarme. 7a se ,oaca de&a v&ati ascunselea cu ea insasi si cu universul. Am sa&ti dau un ,oc mai bun. 7l se numeste' NMa izbesc de tine, daca si tu te izbesti de mine. #imeni nu este acuzat, nimeni nu este "acut de rusine. #ici macar nu trebuie sa tii scorul. 5ontinua sa te izbesti, pana cand te trezesti si privesti in oc)ii celuilalt M "ara condamnare si "ara ,udecata4

n urma cu ctiva ani ma ntrebam de ce trebuie ca omul sa "ie smerit, adica sa se n,oseasca n "ata lui (umnezeu, sa se "aca mic, sa nu&si recunoasca meritele si sa nu se bucure de reusitele sale. Sa spuna ca e plin de pacate. Mi se parea un pic nedreptP si "als. (oar (umnezeu stie orice gand, senzatie, sentiment. (e ce trebuie sa&I spunem aceasta ce sa ne umplem de vinovatie si "rica? Abia mult mai tirziu am nteles adevaratul sens si necesitatea smereniei. Smerenia nu este n,osire, ea este +*7EI*7. %entru simplul "apt ca SM7*7#IA 7S+7 6%9S91 M #(*I7I. %rin smerenie egoul nostru devine mic, si devine supus lui :ristos din interiorul "iintei noastre, Sinele nostru, 7ul adevarat. Sa "im realisti si sa realizam ca "ara ceilalti nu putem "ace nimic n aceasta lume. Sa "im realisti si sa realizam ca "rumusetea "izica e trecatoare si insu"icienta pentru a aduce mplinirea, sa realizam ca banii nu ne apara de boli si ne"ericire, ca succesul e doar o secunda n "ata in"initului, ca bunurile materiale pot disparea ntr&o clipa. 5e poate rezista "ortelor naturii, sau "ocului sau apei? Sa "im realisti si sa ntelegem ca #IM7#I #9 7 %7*.75+. #imeni, nici c)iar noi, c)iar daca poate suntem ;momentan? pe culmile succesului. .ara ceilalti si "ara (umnezeu, nimic nu suntem. Sa traim n realitate nu pe culmile mndriei. Sa "im "ericiti cnd realizam ceva, sa ne bucuram de noi nsine, pentru ce avem si ce suntem. (aca n&am "ace&o ar "i "alsitate, ar "i "alsa smerenie, deci orgoliu. Ar "i ceva de genul' #oi suntem smeriti, deci mai buni dect ceilalti4 Sa ne bucuram de tot ce S9#+7M, A87M si .A57M, dar sa nu ne pierdem *7A1ISM91, *A+I6#AM7#+91 si 75:I1IC*91. Si mai ales dragostea si compasiunea "ata de ceilalti.