1

Einstein si experimentul Philadelphia

A cincea forta
In cadrul Institutului pentru studii superioare din Princeton (localitate unde s-a stabilit in 1933) !enialul fi"ician Albert Einstein a reali"at numeroase studii asupra posibilitatii calatoriilor in timp# $tudiind forma de manifestare a celor patru forte ale %ni&ersului (forta !ra&itationala forta electroma!netica forta nucleara tare si forta nucleara slaba) Einstein a dedus ca lipseste totusi ce&a# 'aca studia manifestarea lumii reale numai prin prisma acestor forte %ni&ersul de&enea static lipsit de &iata si de nepre&a"ut ce&a asemanator unui mecanism determinabil in mod exact# Astfel el a intuit ca lipseste a cincea forta care ar trebui sa le uneasca pe toate# Aceasta teorie a unificarii a stat la ba"a cercetarilor sale ulterioare# Einstein a descoperit ca timpul nu este altce&a decat o succesiune de e&enimente care cauta o ordonare succesi&a de cau"e si efecte# Aceasta ordine repre"entata de timp este de fapt doar o tendinta de a da un sens de"ordinii in care fenomenele din %ni&ers coexista# In 193( a !asit o confirmare a ideilor sale care i-a permis !enialului ma!ician al timpului sa-si continue studiile la o scara mai lar!a# )ercetarile sale asupra atomului tinteau de fapt si ele descoperirea acestei forte# Ade&arata manifestare a celei de-a cincea forte nu tinea de natura unei forte fi"ice ea fiind o forta superioara celorlalte forte ce&a ce le unifica si le dadea o coerenta#

Einstein si experimentul Philadelphia

'atorita cercetarilor sale Einstein a a&ut un rol esential in celebrul Experiment Philadelphia# Este &orba de binecunoscuta experienta in care o na&a a marinei $#%#A# (distru!atorul %$$-Eldri!e) a disparut pur si simplu din fata sefilor armatei pentru ca sa reapara dupa o perioada de timp# Acest experiment desfasurat in portul din Philadelphia in 19*3 a fost tinut secret aproape *+ de ani in unele cercuri ne!andu-se &ehement existenta acestui experiment# ,arinarii care au supra&ietuit experimentului relatau faptul ca ei au fost anuntati doar ca se faceau teste pentru in&i"ibilitate pentru ca radarele !ermane sa nu poata depista na&ele aliate# Intr-ade&ar la inceperea experimentului na&a a fost cuprinsa de o ceata densa alb-&er"iue care a de&enit rapid laptoasa chiar materiala# In scurt timp atat pe ecranele radar cat si in port na&a a disparut din campul &i"ual- in apa se &edea doar forma de contur a na&ei# ,ica na&a de coasta %$$ ).clops care monitori"a experienta a incon/urat de mai multe ori forma ce se presupunea a fi na&a insa dupa cum relatau marinarii nu se puteau apropia
1

parca se lo&eau de un "id de netrecut# 'upa aproximati& ( minute na&a a re&enit din in&i"ibilitate aratand ima!ini de cosmar0 oameni ca"uti unii carboni"ati altii pur si simplu disparand fara urma1 Experimentul a fost rapid ascuns si musamali"at si s-au facut presiuni asupra tuturor celor care ar fi putut sa de"&aluie acest incident# 'upa *+ de ani de tacere "iaristii americani au a&ut acces la arhi&ele secrete ale marinei americane si au !asit aici relatari extraordinare1 Pentru prima oara publicul a&ea sa cunoasca relatarea concreta si reala a unei calatorii in spatiu si timp deoarece s-a presupus ca na&a nu a calatorit numai (++ de 2m aproape instantaneu (marinarii de pe na&a au constatat ca a/unsesera in portul orasului 3e4 5or2 re&enind apoi in portul de unde plecasera) ci si aproximati& *+ de ani in &iitor1 Era primul act oficial care demonstra posibilitatea in&in!erii timpului1

Efecte secundare necontrolate

,embrii familiilor marinarilor de pe %$$ Eldri!e au raportat sistematic disparitii si aparitii ale acestora- practic dupa numai doua "ile ei parca erau incon/urati de o ceata alba# In unele ca"uri ei dispareau pur si simplu de la masa sau din fata prietenilor# Intr-un unul din rapoarte s-a constatat un fapt incredibil# %nul dintre participantii la experiment si-a luat haina si caciula si ca si cum totul ar fi fost normal a iesit pur si simplu prin perete si a disparut fara urma pentru totdeauna1 Aceleasi peripetii sau relatat si despre na&a experiment# 'isparea pur si simplu din port si aparea dupa doua "ile in acelasi loc# In alte ca"uri in plina misiune pe mare na&a disparea si aparea (ca un caine dresat care se intoarce mereu la locul lui) in portul unde se facuse experienta# 'upa lun!i framantari si incredibile a&enturi !u&ernul a hotarat ca na&a sa fie de"membrata le!and straniile fenomene de aparitii si disparitii de o anumita impre!nare pe care ar fi capatat-o aceasta in timpul experientei insa uimitor in acel moment %$$ Eldri!e a disparut din port fara sa se mai intoarca &reodata ca si cand ea ar fi considerat ca nu este demna sa-si !aseasca astfel sfarsitul#

$imilitudine cu furtunile ma!netice

6oata aceasta /oaca a timpului a durat aproape doi ani dupa care nu s-a mai relatat nimic# ,ulti contesta inca aceste informatii dar putem semnala deosebitele asemanari intre fenomenele descrise pe na&a cu multe obser&atii facute in decursul timpului in apropierea unor furtuni ma!netice in ,area 'ia&olului (in apropierea 7aponiei) sau in 6riun!hiul 8ermudelor obser&atii facute la cei doi poli terestri si in alte asemenea "one care pre"inta anomalii ma!netice#
2

6esla si Edison implicati in acest experiment9

Pe de alta parte se stie faptul ca aparatele care au reali"at experimentul Philadelphia au fost construite dupa in&entiile lui 3i2ola 6esta imbunatatite si de Edison# 6esla a bre&etat un aparat re"onator care era capabil sa urce tensiunea unui camp electroma!netic pana la milioane de &olti si la frec&ente incredibile# :bser&atii facute de martori credibili (ofiteri de ran! superior in!ineri din camera motoarelor de pe na&a etc#) arata existenta unei constructii ciudate la bordul &asului care semana cu aparatul construit de acest sa&ant# 'in descriere reiese faptul ca o bobina uriasa sub forma o&oidala se afla intr-o constructie asemanatoare cu o piramida# %n mecanism rotitor producea un camp ma!netic stabil# Aceste doua campuri ma!netice !enerau dupa cum sustin multi sa&anti care au preluat ideea o distorsiune de camp suficienta pentru a produce un salt in timp# Aceasta idee este confirmata chiar de calculele lui Einstein despre marea unificare a fortelor# 'upa insemnarile descoperite recent in arhi&e Proiectul Philadelphia ar fi fost reluat la sfarsitul anilor patru"eci de catre dr# ;on 3eumann si apoi incheiat cu succes in anul 19<3 prin proiectul ,ontau2# In acel an = se spune = oamenii de stiinta si tehnicienii au reusit sa stabileasca o le!atura temporara directa cu anul 19*3 sa faca o spartura in "idul spatio-temporar# Pe acolo prin aceasta spartura unul dintre supra&ietuitori se spune ca ar fi a/uns pana la na&a Eldri!e a anului 19*3 si dupa anumite corecturi in comportamentul masinilor ar fi facut-o sa reapara in timpul ei de atunci curand dupa disparitie# )u alte cu&inte0 na&ei Eldri!e i s-ar fi dat a/utor din &iitor pentru a putea re&eni in 19*3 deoarece s-a stiut de pana din compartimentul !eneratoarelor# 'aca nu ar fi existat actiunea de a/utorare din 19<3 sau daca aceasta nu ar fi a&ut re"ultatul dorit atunci na&a ar fi ramas in &ecii &acilor blocata intre dimensiuni in hiperspatiu in pra!ul eternitatii sau poate in &iitor in anul 19<3 nu se stie exact> $trapun!erea spre anul 19*3 pare a fi reusit printre altele cu un tip de antena piramidala numita delta t (t de la timp)# : persoana deosebit de dotata mediumic aflata acolo s-ar fi concentrat asupra situatiei de la bordul na&ei %$$ Eldri!e reali"and astfel re"onanta cu acel timp# $e pare ca la reali"area contactului cu trecutul s-a folosit o componenta non-hert"iana o !ama de frec&ente de dincolo de spectrul cunoscut al undelor electroma!netice#

)omponenta impre&i"ibilului in saltul in hiperspatiu

6imp de doi ani de la acest incident Einstein a refu"at sa comunice !u&ernului despre marea %nificare ca si cum ar fi renuntat la cercetari# ,ulti !enerali ai armatei considerau inca Experimentul Philadelphia ca fiind un esec insa
3

Einstein descoperise o idee !eniala# El a inteles ca o distorsiune temporala are ne&oie de o componenta a impre&i"ibilului pentru a de&eni poarta temporara# (Aceasta inseamna in exemplul dat ca desi ne-am propus ce&a precis pentru a doua "i este inca impre&i"ibil drumul nostru exact)# Acest impre&i"ibil era insasi natura celei de-a cincea forte adica ea nu actiona pe o scara de marime (cum este !ra&itatia = care actionea"a numai asupra materiei electroma!netismul numai asupra elementelor electroma!netice etc#)- aceasta a cincea forta facea parte din toate insa in acelasi timp le compunea pe toate#

?eusita experimentului
Einstein era in acelasi timp reticent nu &roia deloc sa coopere"e cu toate ca diferite rapoarte e&identiau faptul ca el nu renuntase la ideea unificarii fortelor# ,oti&ul acestui refu" cate!oric de a coopera era e&ident0 Einstein &a"use unde au dus cercetarile sale intreprinse in domeniul atomului = bombele atomice lansate asupra oraselor nipone @iroshima si 3a!asa2i secerasera sute de mii de &ieti omenesti total lipsite de aparare# El &edea "i de "i cu in!ri/orare faptul ca amenintarea ra"boiului rece se putea transforma intr-un ra"boi nuclear# ?usia so&ietica era in posesia unei arme nucleare- amenintarea era !rea# In aceste situatii era constient ca nu era permisa o a doua !reseala# ?apoartele despre cercetari de&enisera atat de importante incat insusi presedintele ?oose&elt intreba "ilnic despre stadiul in care se afla (dupa cum relatea"a protocoalele oficiale ale anilor 19(+)# Amenintarea so&ietica era prea puternica astfel ca armata $#%#A# precum si !u&ernul cautau sa aiba un atu in e&entuala confla!ratie mondiala# Aceasta tensiune era mentinuta de Einstein care refu"a cooperarea insa un incident a schimbat situatia# Aa 1< decembrie 19(* Einstein a iesit din laboratorul sau personal fiind transfi!urat din pricina emotiei# Printre primii cu care s-a intalnit era si Abraham Blexner caruia i s-a adresat cu urmatoarele cu&inte0 Abraham, am reusit! Am trimis un cobai in viitor. A ramas cinci minute acolo si apoi s-a intors. Este inca in viata.

?etra!erea si distru!erea oricaror urme

Blexner a comunicat imediat acest lucru presedintelui insa entu"iasmul sau nu a durat mult# Einstein nu &roia sa di&ul!e formula indiferent cate presiuni s-ar fi
4

facut asupra lui# ,oti&area era bine cunoscuta0 Hiroshima ii apasa umerii, nu vroia sa poarte constiinta unei alte greseli. 'in acel moment Einstein a de&enit de nerecunoscut imbatranise brusc era tot timpul retras nu comunica si refu"a sa mai lucre"e chiar si in laborator# $-a indepartat de toti prietenii si refu"a orice comunicare# Asupra lui s-au orientat cele mai intense si incredibile presiuni atat fi"ice cat si psihice# %n ade&arat ra"boi parapsiholo!ic a fost declansat ca urmare a acestui refu"# Einstein banuia probabil ce &a urma pentru ca spre marea uimire a armatei a distrus orice posibilitate de reconstruire a ideilor referitoare la ultimele formule ale unificarii fortelor# Pe 1C aprilie 19(( Einstein a fost internat la spitalul din Princeton cu o !ra&a hemora!ie interna# ,edicii i-au propus o inter&entie chirur!icala de ur!enta insa el a refu"at aceasta idee# $e pare ca si-a petrecut ultimele "ile in compania fiului sau &orbindu-i despre marea unificare.

6estamentul lui Einstein

Aa 1< aprilie 19(( a murit asistat doar de o sora medicala insa dupa aceea a fost incercata o ultima solutie de aflare a formulei cautate# Astfel dr# patolo! 6homas @ar&e. i-a facut autopsia desi era clara cau"a mortii# El a ar!umentat prin faptul ca toti !ermanii sunt supusi autopsiei dupa moarte iar extra!erea creierului facea parte din metoda !ermana# Astfel s-a facut o operatie asupra cortexului cerebral al lui Einstein pentru a/un!erea la celulele cenusii ale ariilor asociati&e in tentati&a de a i"ola impresiunea memori"ata a formulei# Aceasta operatiune s-a desfasurat in mod secret si a durat aproape cinci ore# Aa terminarea operatiei a fost anuntat decesul oficial al marelui fi"ician insa nu s-a obtinut formula dorita# %n al doilea comando s-a facut de catre dr# @enr. Ambrans medicul personal al lui Einstein (1939-19*1) care i-a extirpat ochii in ideea ca poate in ultimele momente ale &ietii &i"ionase pentru ultima oara formula (stiut fiind faptul ca pe retina se pastrea"a intr-un anume fel de impre!nare ce poate fi ulterior reconstruita ultima ima!ine &a"uta sau chiar numai ima!inata de cel decedat)# 'ar si aceasta incercare a a&ut un esec total# )ate&a "ile mai tar"iu se cerea permisiunea familiei pentru studierea in continuare a creierului lui Einstein permisiune acordata insa nu se stie daca s-a a/uns la &reun re"ultat ulterior# $e pare ca studierea creierului a continuat inca mult timp dupa aceea#

'e"&aluirea formulei
8ineinteles oficialitatile armatei $%A nu au renuntat la ideea de a descoperi aceasta ma!ica formula# $-au in&esti!at toate aparatele din laboratorul lui Einstein s-au rasfoit toate /urnalele corespondenta si> stupoare au descoperit ca Einstein a scris in testamentul sau datele necesare despre aceasta forta si implicatiile
5

nefaste asupra umanitatii daca descoperirea &a fi folosita in scopuri malefice# 6estamentul lui Einstein si-a !asit odihna in biblioteca secreta a ;aticanului unde pa"ita cu strasnicie aceasta !eniala descoperire se afla la loc de frunte pe lan!a alte documente importante# $e cunoaste doar faptul ca aceasta forta &a fi folosita de catre omenire atunci cand &a trece peste un pra! hotarator in e&olutia ei# $e pare ca ar fi preci"at pana si momentul acestui pra! la D( de ani de la moartea sa> adica anul E+3+ (1) data la care se presupune ca omenirea &a iesi din cea mai mare cri"a care a lo&it &reodata aceasta ci&ili"atie# )odul lui Einstein Aceasta formula de ba"a care lipseste este denumita in cercetarile ulterioare le!ate de relati&itatea timpului si unificarea fortelor ca fiind codul lui Einstein# )ercetari semnificati&e s-au facut de catre ilustri matematicieni ai timpului pentru a spar!e acest cod insa fara reusita#

?eluarea experimentului
Intre timp cealalta echipa care se ocupa cu cercetarile asupra fortei a cincea si-a dublat eforturile# In anii FC+ exista chiar ideea ca erau foarte aproape de a reusi spar!erea acestui cod# )ercetari facute in laboratoarele americane de la Polul $ud au relatat despre experiente care demonstrau efectele acestei forte si e&entuala folosire# )u toate ca datele sunt foarte putine si insuficiente se pare ca s-a efectuat un al doilea experiment copie a Experimentului Philadelphia dar acum s-a folosit un submarin atomic# 'upa experiment submarinul a disparut fara urma nu s-a mai intors niciodata nu s-a mai semnalat niciodata aparitia lui# $e pare ca daca s-ar fi scufundat macar urmele de radiatii ar fi aratat pre"enta lui insa nu exista nici un indiciu in aceasta pri&inta#

;iitorul si trecutul sunt a filei doua fete

In 'EG timpul este definit ca forma fundamentala de existenta a materiei in continua de"&oltare exprimand succesiunea si simultaneitatea proceselor realitatii obiecti&e sau ca durata perioada masurata in ore "ile etc# care corespunde desfasurarii unei actiuni unui fenomen unui e&eniment- scur!ere succesi&a de momente- inter&al rastimp ra!a"# 'ar timpul este desi!ur un subiect mult mai complex decat poate su!era o scurta definitie# :amenii de stiinta si filo"ofii s-au luptat sa desluseasca problema timpului in diferite moduri# Pentru unii este o ilu"ie- pentru altii este un proces liniar masurat de ceasuri ce nu sunt altce&a decat dispo"iti&e dinamice sau matematice con&enabile folosite de stiinta- totusi altii considera timpul ca fiind multi-dimensional# Bi"icieni precum ,in2o&s2i si
6

'irac au studiat conceptul de uni&ers bloc in care timpul este doar una din dimensiunile unui uni&ers static cu patru dimensiuni prin care constiinta noastra indi&iduala se misca# 'escoperirile fi"icii cuantice ale fi"icii nucleare si ale relati&itatii au determinat oamenii de stiinta sa conceapa uni&ersuri chiar mai stranii in care timpul poate cur!e cu &ite"e diferite in locuri diferite si poate chiar pentru anumite particule atomice cum ar fi tahionii sa-si in&erse"e sensul de cur!ere# )at de consistent este momentul pre"ent = o secunda o milisecunda o nanosecunda9 A&em instrumente care pot in pre"ent masura trecerea timpului pana la o picosecunda care este ca durata raportata la o secunda cat o secunda comparata cu 3+ de ani1 'aca am continua sa supunem timpul la astfel de disecari teoretice &om fi desi!ur in pericolul de a reduce realitatea la nimic# 'e fapt exista moti&e temeinice pentru a crede ca intr-un mod ciudat atat trecutul cat si &iitorul au un anume fel de realitate- diferenta intre ele si pre"ent ar fi aceea ca pre"entul este ceea ce percepem si traim acum pe cand atat trecutul cat si &iitorul sunt de obicei nepercepute# 'ar exista multe ca"uri autentice de oameni care au premonitii (intre"ariri ale &iitorului) sau retromonitii (re&elatii precise ale trecutului)#