Sunteți pe pagina 1din 15

Principii ale vindecarii prin credinta

Extras din lucrarea "Principii si directii in vindecarea naturala", ed. Kamala De secole, stiinta oficiala cauta medicamentul miraculos, care alina suferinta, ia cu mana boala si slabiciunea, redand practic peste noapte sanatatea. Medicamentul miraculos nu a fost gasit inca, pentru nici macar o boala, dar medicii ne dau asigurari ca in curand stiinta va face noi descoperiri, gratie carora vor fi produse noi medicamente, care fireste vor costa foarte multi bani si care in sfarsit vor vindeca leucemia, cancerul, SIDA si alte boli virale grave si, de ce nu, batranetea. In ciuda increderii afisate, pentru aproape orice om de stiinta este evident ca aceste medicamente absolute nu vor fi descoperite niciodata, pentru ca pur si simplu nu pot exista, desi... Desi un asemenea medicament exista din timpuri imemorabile si nu si-a pierdut eficienta nici in pre ent, dar oamenii de stiinta abia acum au cura!ul sa-i verifice eficienta si sa-i pronunte numele" RUGACIUNEA.

#ie ca a fost vorba de increderea in puterea mintii umane ori a intuitiei, in puterea iubirii ori in puterea lui Dumne eu, credinta a fost tainica energie care a dat omului vointa sa invinga dificultatile, care a animat toate marile elanuri ale fiintei umane. Ar fi incorect sa asociem

in exclusivitate credinta cu religia ca si cand ele ar coexista intotdeauna, deoarece credinta se poate raporta si la alte concepte ale fiintei si vietii, cum ar fi iubirea, binele sau dreptatea. $redinta este o opinie ferma, o convingere puternica asupra unui lucru care nu poate fi intotdeauna demonstrat, dar pe care noi il simtim in mod inefabil in fiinta noastra ca fiind adevarat. %oate lucrurile pot fi posibile pentru o persoana care $&'D' cu ardoare intr-un lucru, iar sustinerea acestor convingeri este reali ata si de catre mental prin intermediul vointei. $redinta face posibila trecerea de la o stare interioara negativa la una superioara si permite abordarea extrem de coerenta a situatiilor de viata si a vietii in ansamblu, deoarece fiinta care crede este eliberata de ma!oritatea spaimelor si incertitudinilor cu care se confrunta omul obisnuit. &eferitor la domeniul vindecarii, intotdeauna fiinta care are o mare credinta este extrem de receptiva la terapiile aplicate, procesul vindecarii fiind extraordinar de mult accelerat. 'xista forme mai mult sau mai putin elevate de credinta. $redinta in medic sau in terapia aplicata are un efect benefic asupra starii de sanatate a pacientului, insa in momentul in care apar simptome neplacute, deseori aceasta credinta este rapid druncinata, iar cel tratat se confrunta cu o stare de angoasa extrem de nociva. In sc(imb, o persoana care crede foarte mult in puterea tamaduitoare a iubirii va fi mult mai stabila in convingeri, desi ar putea avea si ea momente mai grele. Din acest punct de vedere credinta in Dumne eu este forma cea mai elevata de credinta, deoarece obiectul sau este o valoare absoluta, care nu este supusa sc(imbarii, degradarii temporale ori vreunei transformari. $restinismul si toate marile religii ale lumii probea a aceasta putere uriasa a credintei in Dumne eu, lucrarile religioase fundamentale fiind presarate cu numeroase exemple de vindecari miraculoase. Medicina este printre primele domenii care ar trebui sa beneficie e de pe urma acestui enigmatic si atotputernic medicament numit credinta. Insa ceea ce face ca deocamdata stiinta oficiala sa se delimite e de acest concept este faptul ca apelea a la valori ne-demonstrabile si ne-

masurabile din perspectiva materialista. Mai mult, experienta vindecarii prin credinta este aparent irepetabila, datorita uriasei diversitati a fiintelor umane si a varietatii sentimentelor umane incadrate in mod arbitrar in notiunea de credinta. )entru medicul ilelor noastre, insusi cuvantul credinta are conotatii extrem de vagi, asociind-o mai degraba formelor perturbate de vointa, despre care vom vorbi mai tar iu. Si totusi dincolo de posibilele confu ii, credinta in valorile supreme, in Dumne eu, este o potentialitate existenta in fiecare fiinta, care preexista in cel mai inversunat ateu si in sfant, in fiintele deca ute si in cele virtuoase. Ma!oritatea miracolelor terapeutice, pe care stiinta, neputandu-le nega, a preferat sa le ignore, se explica prin puterea credintei. Therese Neumann unul din cele mai celebre cazuri de vindecare prin puterea credintei %(erese *eumann s-a nascut in anul +,-., ca fiica a unor oameni simpli din /avaria 01ermania2. A crescut si s-a de voltat normal pana cand, la varsta de .3 de ani, a avut un grav accident in urma caruia a ramas parali ata. *ervul motor era practic sectionat din cau a socului, ea fiind considerata irecuperabila, neexistand absolut nici un tratament care sa poata ameliora starea sistemului nervos care guvernea a acea ona. Dar ea nu a cre ut acest lucru si a inceput sa se roage cu fervoare si completa daruire lui Dumne eu, efectiv cre and in faptul ca va fi din nou sanatoasa si ca va putea merge din nou. Astfel, dupa o anumita perioada, credinta ei in divinitate a fost rasplatita si, in cele din urma, ea a putut merge din nou ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. Acest miracol insa a fost continuat de altele mult mai mari. 4a varsta de .5 de ani, ea a capatat pe maini si in ona pieptului rani care nu aveau nici o cau a externa, dar care coincideau cu cele pe care le avusese Iisus in timpul crucificarii. Mai mult, a inceput sa aiba stari asemanatoare celor de transa in timpul carora rostea cuvinte in aramaica, limba ar(aica care se vorbea in timpul lui Iisus si pe care %(erese *euman nu avea de unde sa o cunoasca. Seria fenomenelor generate de credinta sa simpla, dar extrem de profunda, a culminat cu capacitatea sa de a trai vreme de mai multe eci de ani fara a consuma nici un aliment. Acest post negru intins pe perioada a cateva decenii a

putut fi verificat de cele mai mari somitati medicale ale vremii care au constatat pur si simplu ca %(erese avea o vitalitate excelenta, crestea si scadea in greutate fara a manca absolut nimic si c(iar fara a bea apa. $onsiderata initial impostoare, ea a fost verificata de nenumarate ori, tinuta sub observatie, dovedindu-se astfel autenticitatea acestui miracol. 'ste un exemplu extrem de graitor, dar nici pe departe singurul al uriasei puteri a credintei. )utine fiinte se nasc avand tre ita profund in fiinta aceasta putere a credintei. De asemenea, arareori credinta apare ca o consecinta a unei demonstratii de forta a lui Dumne eu sau a altor puteri supranaturale supuse 4ui. *oi nu credem pentru ca6 credem pur si simplu. #oarte putini oameni au asistat la miracole, la demonstratii veridice, la evidente incontestabile si c(iar si dupa aceste intamplari multi inca nu au cre ut total in ceea ce au trait. $redinta apare mai degraba dintr-o experienta interioara proprie, decat prin raportarea la ceva exterior, oricat ar fi de palpabil si de concret acel lucru. &ugaciunea este o modalitate sigura care duce la dobandirea acestei credinte ferme in Dumne eu. %aina nu este constituita de textul rugaciunii 0pot fi folosite si c(iar sunt recomandate rugaciuni simple, cum ar fi %atal nostru, &ugaciunea lui Iisus2, ci de trairea si starea de concentrare din timpul rugaciunii si de perseverenta in acest demers. Ma!oritatea oamenilor contemporani a!ung sa se roage mai ales in perioadele de cri a existentiala. Mai intai ei se roaga cu indoiala, apoi cu disperare pana apar re ultatele, apoi din nou se poate instala indoiala7 Dar, la un moment dat, se tre este cu putere credinta, intr-un mod foarte firesc. &ugaciunea nu este o simpla rostire formala sau artistica de cuvinte. )entru a deveni cu adevarat eficienta, pentru a tre i puterea credintei, ea trebuie facuta cu dragoste, cu trairea cat mai profunda a mesa!elor cuvintelor. %reptat, rugaciunea, trairea devotionala devine un mod de viata. In formele sale superioare, credinta este o exprimare a unei afectivitati profunde, a unei intuitii continue a divinitatii si este c(iar un act de continua cunoastere. Dialog misterios intre om si Creatorul sau

8indecarea prin rugaciune este un domeniu totodata fascinant si extrem de controversat. De-a lungul timpului au existat nenumarati oameni care s-au vindecat doar prin rugaciune sau prin remedii ce leau survenit in mod aproape miraculos atunci cand nu mai aveau aproape nici o speranta. 'xperientele si relatarile lor au ramas adesea ca marturii iesite din comun nu prin elementul miraculosului, ci mai ales prin pacea, credinta si starea profund afectiva pe care o emana. 4a polul opus exista in acelasi timp firi rigide si sectare care au transformat vindecarea prin rugaciune intr-un circ desfasurat pe scene sau stadioane, unde nu in putine ca uri orgoliul si falsitatea asa- isilor predicatori cu (ar se impletesc cu naivitatea si lipsa de intelegere a privitorilor. Acestea din urma au dus la situatii mai triste in care cei bolnavi nu au mai folosit nici macar leacurile pe care tot Dumne eu le-a lasat la indemana lor, fiind astfel pacaliti, de orientati si in continuare bolnavi. &ugaciunea nu este un medicament pentru sceptici, pentru cei orgoliosi si rigi i. 'a nu este nici pentru fanatici, nici pentru cei care sunt suparati pe Dumne eu. Am putea spune ca ea este prin excelenta metoda spirituala accesibila celor care au sau isi tre esc cu un anumit efort bunatatea, umilinta si o mare sinceritate fata de ei insisi si fata de ceilalti. $(iar daca pentru multi intelectuali fiinta umana nu pare sa mai poata aduce multe surpri e, considerand ca stiinta a revelat de!a foarte mult din misterele ei, omul este inca un mare mister, de care merita sa ne apropiem cu multa curio itate si cu dorinta sincera de a-l intelege. rincipiile vindecarii prin psihoterapie isihasta In obstile mona(ale a existat mereu o stiinta a imbunatatirii conditiei umane a vindecarii bolilor fi ice si a egoului, re olvarea unor di armonii si de ordini afective si au existat tot timpul asceti care au a!uns pe o treapta inalta de cunoastere a!utand oamenii si re olvand ca uri grele de boli.

Din aceasta traditie mona(ala sau filocalica provine )si(oterapia isi(asta sau filocalica. Aceasta are ca scop vindecarea bolilor prin sc(imbarea modului de a fi si de a gandi. Invatatura crestina poate fi va uta in 9 iposta e" -vindecatoare a trupului 0terapie2 -vindecatoare a mintii 0iluminare2 -vindecatoare a sufletului 0mantuire2 #ilocalia insasi arata ca practica mona(ala are 9 scopuri" purificarea, iluminarea si desavarsirea. 8indecarea este restabilirea dreptei naturi, re olvarea conflictului dintre trup si lege. Iar iluminarea este sfarsitul medicinii. 'ste reflectarea deplinei sanatati in toate cele 9 paliere" trup, minte si suflet. !"# defineste astfel sanatatea" Starea completa de bine fi ic, psi(ic si social, care este data nu numai de absenta bolii sau infirmitatii. Acest nu numai inseamna stabilitate emotionala, multumire ferma si parametri spirituali ridicati. Reguli $ilocalice pentru restabilirea sanatatii %& #tarea de bine mental grabeste re$acerea sanatatii Sanatatea noastra este o functie a psi(icului si a gandirii po itive. :mul este ceea ce gandeste. : gandire ba ata pe multumire ferma va asigura o sanatate deplina sau o refacere rapida a sanatatii. 'xista o relatie intre multumire si inteligenta, intre multumire si intelegere. Daca esti un tip cerebral, intai intelegi lumea si apoi apare multumirea ca lumea este ce este. Daca esti un tip intuitiv, mai intai cree i starea de multumire si apoi apare intelegerea. '& Nu considera boala o pedeapsa pentru pacate

Dar daca boala nu este o pedeapsa pentru pacate, ce este atunci; )utem vorbi despre boala ca este o oprire de la pacat, o atentionare ca noi incalcam o lege divina. Intr-o carte celebra $alatorie la soare apune, persona!ul principal este o maimuta care primeste o initiere de la un maestru si astfel a devenit egala cerului, nemuritoa re, dar tot facea po ne. A!ungand in cer printre sfinti, rasturna niste ca ane unde se facea elixiru l vietii, strica niste tocmeli. Sfintii s-au suparat si s-au plans lui Dumne eu. Si atunci un 4uminat a luat un cerc de fier si l-a pus pe capul maimute i, spunandu-i ca ori de cate ori va calca o lege divina cercul se va strange si o va durea capul. Si a venit maimuta pe pamant si cum facea o po na cercul se strangea si maimuta se cumintea. %ot astfel si noi oamenii daca ne-am sc(imba atitud inea nu ar mai trebui sa mai luam pastile si sa mergem la doctori. <n alt raspuns ar fi ca ne imbolnavim ca sa ne amintim de Dumne eu0sa ne rugam2. )e de alta parte atunci cand suntem bolnavi sc(imbam atitudinea celor din !urul nostru, devenind mai tandri, mai iubitori. (& )oala nu trebuie privita ca pe o catastro$a* ci ca un prile+ de introspectie* de liniste Definitia pacatului de la minor la grav" )acatul sunt gri!ile si incalcarea legilor divine revelate. 1ri!i=pacat <n verset din psalmul >?" :priti- va si cunoasteti ca 'u sunt Dumne eu. :preste- te si cunoaste. Aceasta porunca poate fi socotita ca cea de-a ++-a porunca. Introspectia este oglindirea launtrului. :prirea este o practica.

In filocalie este un exercitiu numit exercitiu l celor 5 opriri. -)rima oprire este stabilitatea fi ica, ea atrage si stabilitatea mintii. -A doua oprire este oprirea de la pacat. -A treia oprire este oprirea de la mancarea care ne aprinde, sau alcool, fumat, droguri...0parabola cu calugarul care strangea fonduri pt manastire si a!unge la casa vaduvei2 -A patra oprire este de la adunarea cu oameni morali inferiori, deci indemnul de a te aduna cu oameni superiori, cu preocupari inalte. -A cincea oprire este stasis . In greceste inseamna exercitiu spiritual 0rugaciunea, medita tia...2 Si aceasta este marea oprire. -$ununa opririi este anastasis& Aceasta inseamna inviere, renastere la viata adevarata. ,& A da un sens imbolnavirii- boala este un prile+ de schimbare& Multi oameni s-au sc(imbat in urma unei boli.0mancarea, gandirea, felul de a trai2 .& Devii sanatos daca iti doresti cu adevarat acest lucru& Asta inseamna ca multi se lasa sa fie bolnavi pentru ca in subconstient doresc acest lucru.0bolnavii vor sa fie tratati ca niste copii2 /& A+uta0ti subconstientul sa grabeasca vindecarea& 'mil $oue0 .+ de ile dimineata si seara inainte de culcare in alfa2 1& entru cei vrednici boala poate sa $ie un prag initiatic& $e putem intelege prin aceasta initiere; Dumne eu nu vrea raul omului. :mul alege raul din greseala, din inselare din constrangere.

'xista 9 origini ale bolilor" -origini genetice, ancestrale0te- ai nascut cu o povara in soarta. -boli care provin din conflicte le sau traumele avute in perioada prenatala sau in copilarie. -boli provenite din incalcarea legii. $au a cea mai frecventa. $onditii agravante a bolilor sunt agresivita tea si culpabilita tea. Agresivitatea de multe ori nu o constienti am. 0ex. :mul bisericos care avea ura fata de fosta sotie si cuscru. Sa ceara pt fosta sotie sanatate, putere, (ar.2 %erapia iertarii si ofranda ameliorea a agresivita tea. Daca ai o aversiune pt cineva atunci la rugaciune vi uali ea a-i fata senina si daruieste-i mental sanatate, pace, (ar. Agresivitatea inconstienta se indreapta impotriva ta, a celorlalti si a spatiului in care traiesti. Sa nu spui niciodata *u merit sa traiesc. Aceasta afirmatie si tot ceea ce faci impotriva ta, ataca energiile ba ale. Daca aveti boli ale org. genitale cresteti stima de sine. Multe boli ale simturilor0va ,au 2 vin din cau a nemultumirii de sine si a fricii de viata. /olnavii care au credinta se vindeca mai repede. Relatia intre pacate si boli *u cere de la Dumne eu darul vindecarii ci darul de a-ti vedea propriile pacate 0te vindeci si nu vei mai fi bolnav2. $are sunt pacatele; -1ri!ile sunt pacatul insusi.0ru megarea gandurilor-boli ale sist. Digestiv si ale sist. *ervos2 -)acatul negru 0mania, dusmania, osandirea aproapelui2 Restabilirea deplina a sanatatii sta in practicarea respectului pentru cele ( legi universale-

-relatia armonioasa cu semenii -relatia armonioasa cu sacrul si -respectul vietii in toate formele ei incepand de la nivelul personal pana la cele mai elementare forme de viata. Se naste intrebarea, daca binele este recompensat si raul este pedepsit, de ce nu predomina binele; Sf Augustin da raspunsul la aceasta intrebare.0rau l nu dispare ca desi este pedesit, este pedepsit cu intar iere si intre timp omul mai face inca ?3 de pacate. %otusi intar ierea care se produce este buna pt om, altfel ar disparea omul de pe pamant.2 Care sunt modurile de rezolvare a unor dizarmonii* dezechilibre $izice si psihice& In primul rand terapiile spiritua le taina euharistiei si taina s$antului maslu& Apoi cu indrumare buna, practica rugaciunii inimii& Apoi dupa ca psi(anali a, tratare medicala. Emotiile distructive si tratarea lor& 'motiile distuctive sunt reactii afective imediate sau persistente care afectea a pe cel care le are si pe cei din !ur. #ilocalia le incadrea a in categoria obstacolelor in calea mantuirii.0pa rabola portilo r raiului si iaduluira boinic si maestru2 'motiile distructive sunt" ura, mania, dispretul. Sursa lor este orgoliul, capul bolnav, agresivitatea. Alte emotii distructive sunt" triste tea morbida, de nade!dea, indignarea. Sursa lor este autoagresivita tea,lipsa stime i de sine, atimia0ab senta a manifestarilor afective in sc(i ofrenie 2. $ele 9 otravuri sunt" invidia, dorinta, ilu ia. 'fectul emotiilor distructive sunt pierderea autocontrolului si ingustarea constiin tei pana la nivelul unui (andicapat psi(ic..0un om cu un i@ de +.3A S' $:M):&%A 4A MA*I' $A <* &'%A&DA% MI*%A42

$onstiinta este precum o diafragma care se ingustea a brusc la manie, invidie, persecutie, blasfemie, blestem si se desc(ide la maxim in starea de calm, de multumire sau liniste du(ovniceasca. &omanii au un indice i@ de ++?, dar din cau e afective0mania,iritarea etc 2 nu-si folosesc inteligenta. 0Din cau a ca nu au rabdare fac multe greseli- mintea cea de pe urma-blocarea mintii la surpri a. &emediul este amanarea deci iei.2 Emotiile distructive produc microleziun i pe creier& In timp daca acestea persista se produc imbolnaviri ale sist nervos sau demente senile si cancere. 2ormonul vietii 'S%' )&:D<S D' 14A*DA ')I#IBA I* S%A&I4' D' IS$CIA prin practica linistii regenerative care apare in rugaciune si meditatie. 'l se distruge la manie, stres, agitatie, gri!a. Ispita maniei* a osandirii 0parabola calugarului lenes Aretas2 )acatul osandirii este cel mai grav deoarece el cuprinde si egoism si trufie si invidie. :sandirea este semnul complexului $ain" dorinta de distrugere a celorlalti, de a-i devalori a prin vorba si prin fapta, invidia, defaimarea0o morare simbolica 2, blasfemia, blestemul, bat!ocura, discredidarea, Sunt otravuri psi(ice foarte puternice. Marcu ascetul icea" Sa cumparam cu aur ocarile si prigonirile ce le primim de la oameni. )e omul care te (uleste sa nu-l privesti ca pe un dusman ci ca pe un om bolnav care are nevoie de a!utor. Dar mai exista si rec(ini sau sacali, de acestia trebuie sa va feriti, dar fara sa-i dusmaniti. :mul care osandeste este impotriva firii. <n prim semnal de alarma este tendinta de a invinui pe altii pentru un esec personal.

<nul invinuieste soarta, altii pe semeni, iar altii se invinovatesc pe ei insisi. %oti gresesc.0parabola esopcalatorul si soarta2 Averti and despre postirea falsa, sf. 8asile cel Mare spunea" *u postiti in !udecari si certariD %u nu mananci carne dar il mananci pe fratele tauD %e abtii de la vin, dar nu-ti stapanesti ocarileD !boseala si stresul 3eniti la mine voi cei osteniti si impovarati si eu va voi odihni -dimensiunea sufleteasca a odi(nei, de valuie secretul adevaratei odi(ne. :di(na este mai importan ta decat somnul. #ara somn se poate trai, fara odi(na, nu. 'x. Inimii. :mul este dependent de somn pt ca nu a descoperit odi(na.0M. 'liade, $alinic de la $ernica2exta u l. $um se invata odi(na; $e se petrece cu omul cand doarme; -Se intrerupe fluxul gandurilor. Daca in stare de veg(e se petrece acelasi lucru a!ungem la acelasi re ultat-odi(na. -In somn se micsorea a numarul respiratiilor pe minut. In rugaciunea inimii se petrece acelasi lucru si urmea a destinderea, relaxarea. -&itmul cardiac se rareste0E3 de spaime2 In contempla tie ritmul este mult mai lent. 4ucrarea are consecinte mult mai mari-trecerea de la simtu ri la du(. Reguli de viata lunga :bservand modul de viata a unor longevivi s-a observat ca" -nu au in!urat niciodata -nu au pus la inima in!uratura sau defaimarea impotriva lor. Sunt 9 atitudini pe care le poti avea fata de cineva care osandeste"

-poti sa-l intelegi pe acesta, atunci inseamna ca ai nervii buni, -daca-l ierti, ai inima buna, -daca-l iubesti esti un ilumina t. $um reusesti sa-l iubesti; )rin purificarea egoului. Cheia vindecarilor0trairea in duh )e sf munte At(os sunt cele mai multe vindecari, c(iar si pelerinii traiesc in du( acolo, altii mai prelungesc aceasta stare si dupa revenirea in lume. Daca inlaturi gri!ile si bombaneala in munca pe care o faci, capeti mintea slu!irii, mintea limpede a sanatatii si a bunatatii. Asa se face trecerea de la trup la du( in familie si in domeniul profesional. "intea multumirii si a iertarii #acem distinc tie intre multumire si placere. Sf )avel spunea" &ugati-va neincetat intru toate multumitiD Multumirea de valuie un psi(ic calm, linistit, puternic. *u se incanta cand ii dai a(arelul si nu in!ura cand il prive i de el. Multumesc provine din multi- ani, c(iar Sadoveanu ii dadea acest sens. In slavona multumesc se spune /ogdaprosti, adica Dumne eu da iertare. Cele mai puternice rugaciuni Sunt cele spuse din inima si cu lacrimi. 4a toate vei primi un raspuns. <neori raspunsul nu este cel asteptat de tine , ci acela care iti trebuie, alteori vine dupa un timp, iar cei slabi se descura!ea a, dar cei vrednici staruie. -rugaciunea %atal nostru -rugaciunea inimii -fericirile in terapiile spirituale -molivte le sf 8asile cel Mare la + ianuarie dupa liturg(ie.0e le se citesc de preoti special randuiti si nu

prea des2 /olile de posesiune. *u este bine ca slu!bele de exorci are sa fie facute cu public.0mana stirile $ernica si Si(astria2 -ectenia cererilor. 'ctenia cererilor repre intF un adevFrat program de viaGF du(ovniceascF pentru fiecare credincios Hn vederea unui rspuns bun la nfricotoarea judecat a lui Hristos Ii pentru a putea rFmJne de-a pururi uniGi cu 'l. 1Jndul la !udecata finalF este un imbold ca, avJnd exemplul Ii a!utorul Maicii Domnului Ii al tuturor sfinGilor pre noi nine i unii pre alii i toat viaa noastr sF o dFruim lui Cristos prin pocFinGF. -rugaciunea sf 'frem Sirul pentru despatimire " Doamne si stapanul vietii mele, du(ul trandaviei, al gri!ii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert nu mi-l da mie. Iar du(ul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste- l mie, robului tau. Asa Doamne, Imparate, daruieste- mi ca sa-mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor, AminD &ugaciunea trebuie facuta cu mintea si cu trupul cu metanii si inc(inari si cu multa concentrare, avand sentimentul ca nu faci singur aceasta lucrare ci impreuna cu Cristos. Metaniile se fac astfel" la inceput 9, apoi dupa fiecare fra a cate 9 si se inc(eie cu alte 9. In perioada cand faci rugaciunea tii post, c(iar si post fara mancare. zece psalmi cu e$ecte vindecatoare -.. si +3. pt insanatosire -5 si 9, profilactic i -.+, 9+, ?3, +>+ penitenta si purificare ->? si ++- pt desavarsire De la vindecare la trans$ormare <nii vor sc(imbarea celorlalti, dar nu vor ca ei sa se sc(imbe.

/olile egoului care provin din trufie. %aina sc(imbarii-metanoia0taina a ? a de initiere crestineasca- taina pocaintei2 numita si al doilea bote .