ISDN (Integrated Services Digital Network) este o reea cu servicii digitale integrate ce permite interconectarea mai multor dispozitive.

La o linie ISDN pot fi conectate pn la opt terminale (calculatoare! telefoane! aparate fa"imile! Centrale Telefonice Private (#$% &i #'$%)! sisteme de videoconferin etc.).

'vanta(ul primoridal al te)nologiei ISDN este c oricare dou din terminalele conectate la o linie ISDN pot funciona concomitent. De e"emplu! putei vor*i la telefon &i +n acela&i timp s navigai pe Internet.

'stfel putei *eneficia de toate serviciile telecomunicaii necesare *iroului dumneavoastr (telefon! fa"! Internet) folosind acest tip de cone"iune.

Serviciile ISDN sunt disponi*ile +n centralele telefonice digitale ec)ipate pentru ISDN.

Serviciul ISDN este furnizat +n dou variante, ISDN BRI se pot e"ecuta ma"imum - canale de date simultan! astfel se ofer dou canale de utilizator de tip $ cu de*itul de ./ 0*ps &i un canal de semnalizare de tip D 1u de*itul de 2. k*ps &i conine, 2. conectare fizic (o perec)e de - fire de cupru)3

-. ec)ipament de acces (o terminaie de reea N4)3 5. numere atri*uite (num r de apel).

$eneficii

ISDN PRI se pot e"ecuta ma"imum 56 de canale de date simultan! astfel se ofer 56 canale de utilizator de tip $ cu de*itul de ./ k*ps &i un canal semnalizare de tip D cu de*itul de ./ k*ps &i conine, 2. conectare fizic (dou perec)i de - fire de cupru)3 -. ec)ipament de acces (un modem 7DSL)3 5. numere atri*uite (p+n la -66 numere de apel pentru un ISDN #8I).

$eneficii

Lungimea perec)ii de cupru dintre centrala telefonic &i a*onat conform cerinelor te)nice nu tre*uie s depa&easc 9!9 km. :n cazul +n care se depa&e&te acesta lungime! serviciul nu este posi*il de a fi prestat. ;omunicaiile +n reeaua ISDN se tarifeaz pe fiecare canal utilizator de tip $! similar celorlalte tipuri de convor*iri telefonice automate! respectnd tarifele pac)etului <standard=.

Reteaua ISDN de banda larga Tehnologia ATM si

In prezent! in lume e"ista diverse tipuri de retele de comunicatii (telefonie! tele"! transmisii de date! televiziune prin ca*lu etc.)! fiecare avand propria te)nologie! mi(loace de transmisie si oferind servicii specifice. In viitor se preconizeaza integrarea tuturor retelelor specializate prin apariti unei singure retele care va permite transmiterea tuturor tipurilor de informatie indiferent de viteza! largime de *anda si serviciile oferite! fiind! de asemenea! posi*ila si aparitia unei mari varietati de servicii noi! potrivit cu cerintele utilizatorilor. 'ceasta retea este $>ISDN ($road*and Integrated Servicies Digital Network)! reteaua digitala cu servicii integrate de *anda larga si ea va oferi transport de voce si date de mare viteza! 4? in direct cu numeroase surse (videoconferinta)! video la cerere! muzica la calitatea ;D>urilor! posta electronica multimedia! navigare prin @e* cu un transfer al fisierelor in fundal! instruire si asistenta de la distanta (telescoala! telemedicina! televotare! telemarketing etc.)! conectare L'NAB'NA@'N de mare viteza! precum si numeroase servicii! dintre care unele nu au fost imaginate inca. Suportul fizic al retelei $>ISDN! complet digitale! il constituie, ca*lurile coa"iale! fi*rele optice! radio>retelele digitale! microundele si satelitii. $>ISDN reprezinta o paradigma a sc)im*arii! corespunzatoare cerintelor actuale! reprezentand un pas spre era digitala. $>ISDN se *azeaza pe te)nologia '4B (Bodul de 4ransfer 'sincron)! te)nologie numita astfel deoarece receptionarea si retransimiterea celulelor de catre comutatoarele '4B nu este sincrona (legata de un ceas master asa cum este in cazul ierar)iei digitale SCND4ASD7). '4B utilizeaza circuitele digitale virtuale pentru transportul pac)etelor de date de dimensiune fi"a (numite celule) de la sursa la destinatie! cu viteze de 299!9- B*ps si .-- B*ps! cu posi*ilitate ulterioara de a atinge viteze de ordinul E*ps. $eneficiile aduse de folosirea '4B sunt importante, > cresterea lungimii de *anda de circa 966 de ori fata de ISDN *anda ingusta3 > fle"i*ilitatea in gestionarea de servicii noi! cu caracteristici necunoscute3 > simplitate in comutarea celulelor! in comparatie cu multiple"areaAdemultiple"area de circuite3 > usurinta de a trata la fel de *ine! atat trafic cu viteza constanta (audio! video)! cat si trafic cu viteza varia*ila (date)3 > asigurarea difuzarii simultane a informatiei catre mai multi utilizatori3 > alocarea fle"i*ila a largimii de *anda! conform cerintelor utilizatorilor3 > e"istenta unui numar mai mic de interfete standard in retea pentru asigurarea unor servicii diverse3 > proceduri de realizare a cone"iunilor *ine definite prin standarde internationale3 > operarea cu celule '4B de format fi" contri*uie la simplificarea )ardware>ului din comutatoare si evita pro*lemele comple"e pe care le ridica o sincronizare de mare performanta. 8ealizarea $>ISDN ridica insa o serie de pro*leme deose*ite. > In primul rand! utilizarea unei te)nologii cu comutare de celule reprezinta o uriasa ruptura cu traditia comutarii de circuite! pe care se *azeaza atat #S4N! cat si ISDN de *anda ingusta. Bai mult decat atat! $>ISDN nu poate folosi infrastructura e"istenta! *azata pe ca*luri de cupru! in care s>au facut investitii uriase. 4recerea completa la $>ISDN presupune eliminarea totala a ca*lurilor de cupru si inlocuirea lor cu ca*luri de fi*ra optica! mai scumpe. > #entru comutarea de celule '4B nu mai pot fi folosite comutatoarele cu diviziune in spatiu sau comutatoarele cu diviziune in timp! utilizate pentru comutarea de circuite sau pac)ete! fiind necesara inlocuirea acestora cu comutatoare '4B care lucreaza la viteze si largimi de

*anda mult mai mari. #ot fi pastrate trunc)iurile de fi*ra optica interzonale apartinad actualelor companii de telecomunicatii si ca*lurile coa"iale ale companiilor de televiziune prin ca*lu! care doresc sa asigure servicii video la cerere. Din cele aratate mai sus se desprinde concluzia ca atat reteaua #S4N! cat si ISDN vor e"ista o perioada de timp (posi*il intre 26 > -6 de ani)! insa! cu siguranta! viitorul apartine $>ISDN> ului si te)nologiilor de *anda larga ('4B! SD7).

Comutarea celulelor ATM Serviciul de *aza asigurat de $>ISDN! comutarea (retransmiterea) de celule '4B! este un compromis intre comutarea pura de circuite si comutarea pura de pac)ete! insa '4B poate sa emuleze cu succes aceste moduri. Secretul acestei performante este viteza mare de transmisie. Serviciile '4B sunt orientate pe cone"iune! modelul functional fiind similar cu cel al unei retele de tevi de canalizare. In esenta! o cone"iune lucreaza ca o teava, la emisie se introduc informatiile (liniare) la un capat! iar receptorul le primeste! in aceeasi ordine! la celalalt capat. 8ealizarea unui apel telefonic presupune mai intai trimiterea unui mesa( pentru sta*ilirea! pe *aza de negociere! a unei cone"iuni (calea de comunicatie) pe care vor circula toate celulele urmatoare. Cdata sta*ilizata aceasta cale! toate celulele care apartin apelului respectiv vor circula in aceeasi ordine in care au fost transmise. ;one"iunile din retele '4B sunt de doua tipuri, > circuite virtuale permanente! analog circuitelor comutate permanente! sunt circuite inc)iriate! sta*ilite in avans! pe o durata presta*ilita de timp. > circuite virtuale comutate! similare apelurilor telefonice din retelele telefonice din reteaua comutata! sunt circuite sta*ilite ad>)oc! in mod dinamic! in momentul inceperii apelului si sunt eli*erate imediat dupa terminarea apelului. ;ircuitele virtuale sta*ilite sunt memorate ca parte componenta a parametrilor cone"iunii intre sursa si destinatie! pe *aza acestei informatii! precum si a campurilor din antetul celulei! se

face diri(area corecta a celulelor '4B pe liniile de iesire din comutator (router). 4re*uie amintit faptul ca fiecarui apel i se cere sa specifice cand termina de folosit un circuit virtual! astfel incat acest circuit sa poata fi sters din ta*elul router>ului pentru a nu incarca inutil memoria de lucru. In retelele pu*lice $>ISDN! motivatia este alta, utilizatorii platesc atat timpul de conectare! cat si volumul datelor transmise. In plus! tre*uie luate unele masuri de precautie pentru a rezolva situatiile in care comutatoarele termina circuitele virtuale in mod fortat! din cauze diverse (defectiuni! congestie)! in loc sa le eli*ereze in mod politicos cand au terminat. Structura celulelor ATM In telefonia comutata clasica #C4S (#lain Cld 4elep)one SFstem) putem considera ca se

Gcomuta pac)ete de informatieG cu durata varia*ila (durata fiecarui apel). In acest caz avem de>a face cu un circuit fizic mentinut cap>la>cap pe toata durata apelului. Bodul de comutatie utilizat este modul circuit! care are dezavanta(ul unei sla*e utilizari a resurselor. In cazul transmisiei de date cea mai potrivita alegere este comutatia pe pac)ete! realizata prin segmentarea flu"ului de date in pac)ete de anumite dimensiuni si transmiterea secventiala a lor. In cazul '4B! se pune intre*area, cum tre*uie transmisa in mod optim informatia pentru a *eneficia de eficienta comutatiei in modul pac)et! dar si de calitatile nota*ile oferite de modul circuit! mod de transmisie ce nu necesita sincronizare. 8aspunsul se afla in proiectarea pac)etului de date! a carui marime depinde de lungimea traseului de stra*atut. ;u cat este mai lung! cu atat creste intarzierea de propagare. In Duropa! cercetatorii au a(uns la concluzia ca pac)etele de date! numite acum celule! tre*uie sa ai*a lungimea (fi"a) de 5- octeti. In Statele Hnite si 'ustralia! tari cu o intindere mai mare! unde timpul de propagare este considera*il! lungimea optima pentru celule este de ./ octeti. De aceea a fost aleasa o solutie de compromis, s>a sta*ilit ca lungimea campului de informatie sa fie egal cu media aritmetica a celor doua lungimi! adica 5-I./JKLA-J/L octeti. In plus! celula '4B are un antet de 9 octeti (/6 *iti) care au urmatoarea semnificatie, > campul EM; (Eeneral Mlow ;ontrol) > controlul general al flu"ului. EM; are / *iti si este prezent numai in celulele transmise intre o gazda si o retea. Dl este rescris de primul comutator la care a(unge! deci nu are semnificatie in comunicatia cap>la>cap3 > campul ?#I (?irtual #at) Identifier) > identificatorul caii virtuale. ?#I este un intreg de L *iti (un octet) care selecteaza o anumita cale virtuala3 > campul ?;I (?irtual ;)anel Identifier) > identificatorul de canal virtual. ?;I are - octeti si selecteaza un anumit circuit virtual in cadrul caii virtuale alese. Deoarece campul ?#I are L *iti si ?;I are 2. *iti! teoretic! o gazda poate avea pana la -9. de grupuri de circuite virtuale! fiecare continand pana la .9 95. circuite virtuale. De fapt! unele circuite sunt rezervate pentru functii de control! cum ar fi sta*ilirea de circuite virtuale. > campul #4I (#aFload 4Fpe) > tipul incarcarii utile. #4I defineste tipul de informatie utila pe care o contine celula '4B, >> informatia furnizata de utilizator >> informatia furnizata de retea (pentru intretinere! administrare! controlul congestiei) >> *itul ;L# (;ell Loss #rioritF) > #rioritatea de eliminare a celulelor. 'cest *it este folosit pentru a diferentia traficul de prioriate mare fata de cel de prioritate mica. Daca apare congestie! comutatoarele vor elimina celulele cu prioritate mica3 > campul 7D; (7eader Drror ;)eck) > suma de control a )eader>ului. 'cest camp este folosit pentru corectarea erorilor mono>*it si detectarea erorilor multi*it din antet. ;ei 9 octeti din antet sunt urmati de /L de octeti de informatie utila care pot sa contina insa diferite antete si inc)eieri adaugate de protocoalele stratului ''L ('4B 'daptation LaFer).
Aplicatiile ISDN VIDEOCONFERINTA

ntlniri fata n fata fara pierderi de timp pentru deplasari si fara cheltuieli ridicate. Exemple de domenii de aplicare: arhitectura, inginerie, management, sanatate, cercetare, nvatamnt. ntlnirile reprezinta o parte importanta a afacerilor. Prin intermediul Videoconferintei, puteti aduce oamenii laolalta, fata n fata, fara a fi nevoie ca ei sa paraseasca macar biroul lor. e asemenea, pe lnga posibilitatea de a va vedea,!" #$ul va permite n acelasi timp sa discutati aplicatiile. %ceasta

nseamna ca puteti nu doar sa fiti mpreuna, ci sa si lucrati mpreuna pe un fisier sau o aplicatie &indo's. ntlnirile prin videoconferinta sunt rapide, focalizate si productive. %veti posibilitatea,de asemenea, de a organiza ad$hoc o conferinta video care nu s$ar putea realiza datorita cheltuielilor si timpului necesar deplasarii. INTERCONECTARI LAN

( solutie accesibila ce asigura conectivitate pentru multi$site$uri. Exemple de domenii de aplicare: comert, banci,spitale, universitati, puncte vamale, retele comerciale )%# asigura transmiterea informatilor, imaginilor. *unoscnd beneficiile accesului rapid la programe,fisiere si transmitere instantanee a mesa+elor, multe companii dispun de propria lor retea )%#. ar multi ezita sa treaca la urmatorul pas, respectiv interconectarea acestor )%#$uri datorita costului asociat instalarii cablurilor necesare. !" # va asigura o noua treapta de multiplicare a capacitatii de procesare a computerelor prin interconectarea )%#$ urilor. !" # ofera solutia conectivitatii )%# cu )%# si retelelor locale cu retele publice, n conditii de cost convenabil, astfel nct utilizatori izolati sa poata sa dispuna de acces rapid la resurse si la oricare utilizator. APLICATII AUDIO PROFESIONALE

,ransmisii de voce, sunet, muzica n conditii de calitate profesionala, catre puncte ndepartate. Exemple de domenii de aplicare: statii radio,studiouri. %plicatiile audio profesionale asigura fidelitate superioara comparativ cu transmisiile analogice. atorita faptului ca !" # este digital,distorsiunile sunt eliminate astfel nct sunetele pot fi transmise fara a pierde din claritate. %ceasta permite utilizatorilor transmisii audio de calitatea * $urilor sau chiar mai buna. TRANSMISII DE FISIERE SI IMAGINI

,ransmisii rapide de imagini si fisiere permitnd fisierelor grafice mari sa fie trimise practic oriunde, n cteva minute. Exemple de domenii de aplicare: sanatate, presa, edituri. % crea fisiere grafice mari nu reprezinta o problemadar transmiterea lor unde este nevoie, poate fi, n special daca va bazati pe serviciul de curierat sau transferul lent prin modem. ar acum, !" # face posibila transmiterea rapida a oricarui fisier grafic, de la imagini medicale cu rezolutie ridicata, pna la cataloage color de proportii mari. *oncret : *artela P* !$"urf TRANSMISII DE VOCE

*onvorbiri telefonice de calitate superioara ce va ofera control asupra rentabilitatii si costului. Exemple de domenii de aplicare: serviciul clienti, aplicatii pentru orice domeniu economic. %facerea dumneavoastra se bazeaza pe comunicatie.Pentru a beneficia de ct mai multe caracteristici ale telefoniei si postei vocale, !" #$ul va ofera servicii traditionale, cum ar fi: hold, convorbire n trei, transferul apelului, redirectionarea apelului, indicator de mesa+e n asteptare, apel direct etc.n plus, ofera servicii suplimentare, cum ar fi : prezentarea identitatii chematorului, numere multiple de abonat.,oate aceste servicii suplimentare sunt oferite prin intermediul unei singure linii n conditii de pret accesibil.Prin intermediul serviciului -"#$ numere multiple pe abonat se poate reduce numarul de linii necesare.!" # va ofera flexibilitate,putnd fi conectate pna la . terminale pe linie.n functie de largimea de banda necesara unei aplicatii, puteti utiliza chiar cteva aparate simultan. *oncret : *entrale %lcatel !" # ACCESUL LA INTERNET

%cces la !nternet si servicii comerciale on$line n cteva secunde Exemple de domenii de aplicare: financiar, asigurari, consultanta, cercetare. !nternet$ul este o colectie de mai mult de /.000 retele, 120 milioane de utilizatori, iar rata de crestere este de 12 3 pe luna. Prin intermediul !nternetului si a serviciilor on$line, utilizatorii pot avea acces la informatii , trimite e$mail, pot crea noi canale de distributie, pot mbunatati relatia cu clientii. *hiar cu modemuri cu viteza ridicata, complexitatea graficelor !nternet si a programelor de navigatie, poate face utilizarea !nternetului foarte nceata. !" #, permite accelerarea transmiterii informatiei,indiferent de tipul sau 4fotografii, grafice, sunete, imagini n miscare5. "e poate spune despre !nternet ca este reteaua retelelor, nsa pentru a$i putea aprecia pe deplin calitatea, trebuie sa aveti legaturi pe masura. n acest scop intervine !" #$ul.