Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DIN ORADEA, FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

RISCUL VALUTAR

PROF. COORD. : BENTE CORNELIU

ELEV: POP IONUT

2012

CUPRINS
Cap. 1- Delimi a!i "e#e!ale $$$$$$$$$$$$$$$$$$..1 1.1 De%i#i!ea !i&'(l(i i# "e#e!al $$$$$$$$$$$$$$1 1.2 De%i#i!ea !i&'(l(i )a#'a! $$$$$$$$$$$$$$$1 1.* Tip(!i +e !i&'(!i )a#'a!e $$$$$$$$$$$$$$$* Cap.2- A#ali,a !i&'(l(i, i#+i'a -!ii !i&'(l(i .al( a! $$$$$$$$$/ 2.1 A#ali,a !i&'(l(i .al( a! )a#'a! $$$$$$$$$$$$$$$$/ 2.2 I#+i'a -!ii !i&'(l(i .al( a! )a#'a! $$$$$$$$$$$..0 2.2.1 P-,i ia .al( a!a i#+i.i+(ala $$$$$$$$$$$$.0 2.2.2 P-,i ia .al( a!a "l-)ala $$$$$$$$$$$$$$1 Cap.*- Me -+e &i e2#i'i +e "e& i(#e a !i&'(l(i .al( a! )a#'a! $$$$.3 *.1 E4p(#e!ile .al( a!e $$$$$$$$$$$$$$$$$.10 *.2 Te2#i'i +e "e& i(#e a !i&'(l(i .al( a! )a#'a! $$$$$$$10 *.2.1 C-# !a' ele %-!5a!+ $$$$$$$$$$$$$$$.11 *.2.2 S5ap-(l .al( a! $$$$$$$$$$$$$$$$$12 *.2.* Ope!a6i(#ile %( (!e& $$$$$$$$$$$$$$$.12 *.2.7 Op6i(#i .al( a!e $$$$$$$$$$$$$$$$$1* Cap.7- p!-p(#e!i +e im)(#a a i!e a "e& i(#ii !i&'(l(i .al( a! )a#'a! $.. 17 Bi)li-"!a%ie $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..1/

CAPITOLUL 1 DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1 De%i#i!ea !i&'(l(i i# "e#e!al Cuvantul risc provine din limba franceza risque si se defineste ca posibilitate de a ajunge ntr-o primejdie, de a avea de nfruntat un necaz sau de suportat o pagub; pericol posibil. Dictionarele englezesti mentioneaza definitia standard acceptata lingvistic:riscul reprezinta probabilitatea producerii unui eveniment cu rezultate adverse pentru subiect. Teoria financiara moderna aduce insa nuantari acestei definitii,considerand ca nu trebuie pus semnul de echivalenta intre probabilitate si risc: probabilitatea constituie de fapt unitatea de masura a riscului si mijlocde cuantificare pentru acesta. 1.2 De%i#i!ea !i&'(l(i )a#'a! iscurile bancare reprezinta probabilitatea de producere a unor evenimente care provoaca efecte negative asupra activitatii bancii prin deteriorarea calitatii afacerilor,diminuarea profitului sau chiar inregistrarea de pierderi. !st"zi b"ncile sunt privite de c"tre speciali#ti, #i nu numai, ca fiind acele institu$ii care administreaz" riscul . !ceast" caracterizare dat" b"ncilor se datoreaz" %n special faptului c" orice opera$iune financiar&bancar" pe pia$a intern" #i interna$ional" este supus" ac$iunii unui ansamblu de factori de risc independen$i.'(n" la %nceputul anilor )* comunitatea financiar&bancar" privea unilateral problema riscului numai din punct de vedere al creditului. +estionarea riscurilor bancare se reducea la riscul de creditare, acest lucru fiind posibil datorit" stabilit"$ii relative a sistemului financiar. !ceast" stabilitate caracteristic" acelor ani era posibil" %n primul r(nd datorit" e,isten$ei #i func$ion"rii sistemului monetar interna$ional dela -retton&.oods. !cest mecanism controla fluctua$iile cursurilor valutare, iar ratele dob(nzilor nu variau prea mult tocmai datorit" politicilor monetare duse de b"ncile centrale %n conformitate cu interesele imediate ale statelor debitoare. /a sf(r#itul anilor 0* situa$ia se schimb". 1,plozia pre$ului petrolului #i dependen$a cresc(nd" a statelor occidentale de sursele de materii prime din 2rient au generat un process infla$ionist care a dus la fluctua$ii mari ale ratelor nominale ale dob(nzilor. 3n acela#i timp, prin abolirea sistemului de la -retton&.oods, volatilitatea cursurilor valutare cre#te, acestea devenind factori importan$i de stabilire a performan$elor globale ales ociet"$ilor bancare.

Tip(!i +e !i&'(!i )a#'a!e 3n literatura de specialitate e,ist" o serie de clasific"ri dup" cum urmeaz": 453n func$ie de caracteristica bancar" : a5riscuri financiare 6riscul de lichiditate, riscul de capital57 b5riscuri de prestare 6riscul opera$ional, riscul tehnologic, risculintroducerii de noi produse57 c5riscuri ambientale 6riscul de fraud", riscul economic, riscul legal5.

853n func$ie de genez" : a5risc de e,ploatare7 b5risc financiar7 c5risc de faliment. 953n func$ie de natura lor : a5riscuri comerciale7 b5riscuri provocate de cauze de for$" major"7 c5riscuri politice7d5riscuri valutare 6de schimb valutar, rat" a dob(nzii5. :53n func$ie de e,punerea la risc: a5riscuri pure ; riscuri a c"ror e,punere este generat" de activit"$i #i procese bancare cu poten$ial de a produce evenimente care s" se soldeze cu pierderi7 a.4. &riscuri fizice 6distrugeri, accidente, avarii57 a.8. &riscuri financiare 6generate de opera$iunile bancare tradi$ionale57 a.9. & riscuri criminale #i frauduloase 6fraude, deturn"ri de fonduri57 a.:. &riscuri de r"spundere 6nerespectarea normelor bancare57 b5riscuri lucrative 6speculative5 ; e,punerea la risc este generat" de%ncercarea de a ob$ine profit ma,im. b.4. &riscuri de pia$" 6varia$ia condi$iilor de pia$"57 b.8. &riscuri de afacere7 b.9. riscuri de lichiditate 6incapacitatea de a finan$a opera$iunile bancare curente5. <53n func$ie de caracteristica bancar" : a. &riscuri financiare 6generate de opera$iile bancare tradi$ionale57 a.4. &riscul de creditare 6probabilitatea ne%ncas"rii creditelor acordate57 a.8. &riscul de lichiditate7 a.9. &riscul de pia$" 6varia$ia ratei dob(nzilor, riscul valutar, etc.5.

Clasificarea riscurilor bancare %n conformitate cu prevederile -"ncii eglementelor =nterna$ionale: a5 iscuri financiare: &riscul ratei dob(nzii7 &riscul cursului de schimb7 &riscul de lichiditate7 &riscul titlurilor cu venit variabil. b5 iscuri legate de parteneri: &riscul clientelei7&riscul ap"rut pe pia$a interbancar"7 &riscul de $ar"7 &riscul de credit 6furnizor, pia$"5. c5 iscul comercial:&riscul de produse7 &riscul serviciilor7&riscul de pia$"7 &riscul de imagine. d5 iscuri legate de for$a de munc" e5 iscuri opera$ionale #i tehnice: &calitatea opera$iunilor7 &nivelul de informatizare #i telecomunica$ii. f5 iscul gestiunii interne: &riscul de reglementare7 &riscul de deontologie7 &riscul de strategie7 &riscul de insuficien$" func$ional"7 &riscul resurselor umane7 &riscul de comunicare7 &riscul controlului intern total #i financiar . 1.* Ri&'(l .al( a! 3n perioada actual", marcat" de comple,itatea #i diversificarea tot mai accentuat" a tipurilor de tranzac$ii care se deruleaz" pe pia$a valutar", problematica riscului cursului de schimb a cunoscut o dezvoltare f"r" precedent.3n literatura de specialitate e,ist" diverse defini$ii ale riscului valutar, toate %ns" gravit(nd %n jurul a trei piloni: averea ac$ionarilor, activele firmei #i pozi$ia financiar" a firmei, ceea ce pune %n eviden$" faptul c" teoreticienii au acordat o aten$ie deosebit" riscului valutar ca element specific mediului e,tern al corpora$iei moderne, #i mai pu$in riscului valutar ca risc specific sistemului bancar. iscul valutar sau riscul de schimb este parte component" a riscului de pia$" #i e,prim" posibilitatea ca fluctua$ia cursului de schimb s" afecteze negativ profitul bancar . 'rin risc valutar se mai poate intelege probabilitatea unui c(#tig sau unei pierderi %n urma modific"rii dimensiunilor valorice ale etaloanelor monetare sub influen$a factorilor economici, monetari, financiari, sociali #i politici. !cest tip de risc nu trebuie tratat distinct, %ntre riscurile financiare e,ist(nd o st(ns" interac$iune, ele reflect(nd de fapt aspecte diferite ale aceluia#i fenomen economic>riscul de sistem. iscul valutar e,prim" probabilitatea ca varia$ia cursului valutar de pia$" s"

influen$eze negativ marja dob(nzii bancare, cauza acestui risc fiind opera$iunile bancare %n valut" > pasivele si activele e,terne . 3ntruc(t aceste elemente constituie posturi bilan$iere ale bilan$ului bancar consolidat e,primate %n moneda na$ional" la cursul zilei, varia$ia cursului de schimb poate determina pierderi sau c(#tiguri semnificative, ob$inute relativ f"r" eforturi din partea b"ncii #i care nu depind direct de calitatea managementului s"u. 1,punerea la riscul valutar poate fi abordat" din trei perspective: 4. 1,punerea tranzac$ional" apare atunci cand banca desfasoara operatiuni intr&o deviza care isi modifica cursul. !cest curs creste odata cu volumul operatiunilor in devize si cu instabilitatea valutara. =ntotdeauna, intr&o operatiune supusa riscului de tranzactie daca unul dintre parteneri a inregistrat o pierdere celalalt a inregistrat un castig.8. 1,punerea economic" cuantific" influen$a fluctuc$iilor cursului de schimb asupra valorii b"ncii, a firmelor #i chiar a statului. 9. 1,punerea de transla$ie sau de conversie apare %n cazul b"ncilor care deruleaz" tranzac$ii interna$ionale. Concret, b"ncile sunt e,puse mult mai multor riscuri legate de latura interna$ional" a activit"$ii valutare derulate.!stfel, pot fi identificate urm"toarele riscuri asociate e,punerilor tradi$ionalela riscul valutar: ? riscul de 6ne5 decontare este determinat de loca$iile diferite %n timp #i spa$iu ale p"r$ilor implicate %n decontare care pot genera pierderi reduse sau considerabile, %n raport cu evolu$ia cursului de schimb7 ? riscul fa$" de partener deriv" din incapacitatea partenerului de contract de a efectua plata. De multe ori acest risc se identific" cu riscul de $ar"7 ? riscul contabil este generat de procesul de conversie a rapoartelor financiare ale sucursalelor situate %n str"in"tate %n scopul %ntocmirii situa$iilor consolidate. 3n func$ie de modific"rile cursului de schimb,transformarea valorii posturilor bilan$iere #i a celor e,trabilan$iere pot avea drept consecin$" ob$inerea de c(#tiguri sau pierderi de natur" valutar". iscul generat de activit"$ile interna$ionale este asociat poten$ialelor c(#tiguri sau pierderi dintr&o tranzac$ie care este sensibil" la varia$ia cursului valutar. 'rincipalele elemente supuse acestui risc sunt crean$ele de %ncasat, datoriile, repatrierea veniturilor sau dividendelor , plata %mprumuturilor sau veniturilor ob$inute din dob(nzi, toate denominate %n devize. @n agent economic se poate afla, %n acela#i timp, sub inciden$a mai multor tipuri de riscuri. De e,emplu, dac" o companie care deruleaz" opera$iuni de import&e,port poate fi afectat" de neonorarea pl"$ii partenerului e,tern #i de evolu$ia nefavorabil" a cursului de schimb. 'rin valoarea b"ncii se %n$elege valoarea de pia$" a b"ncii , indicator ce se calculeaz" ca suma veniturilor realizate %n toate valutele de operare. !ctualizarea se face utiliz(nd costul mediu ponderat al capitalului7 cursului de schimb, ceea ce denot" faptul c" %ntre tipurile de e,puneri la riscul valutar e,ist" o strans" intercondi$ionare. De altfel, %n literatura de specialitate, e,ist" mai multe opinii,unii autori consider(d e,punerea de tranzac$ie la riscul valutar ca fiind e,punerea economic" manifestat" pe termen scurt, sus$in c" e,punerea economic" are dou" componente: e,punerea de tranzac$ie #i e,punerea opera$ional". !v(nd %n vedere impactuldirect asupra valorii cash&floA >ului se poate afirma c" e,punerea de tranzac$ie #i cea opera$ional" sunt componentele e,punerii economice.

Boarte interesant" este e,punerea contabil" care se identific" cu e,punerea de transla$ie aplicabil" posturilor bilan$iere, %n timp ce contul de rezultate este grevat de e,punerea de tranzac$ie. iscul generat de activit"$ile interna$ionale apare %n situa$ia societ"$ilor bancare care desf"#oar" activit"$i interna$ionale, %n sensul c" toate sucursalele #i filialele trebuie s" raporteze datele financiar&contabile %n moneda $"rii de referin$", conversia realiz(ndu& se la cursul zilei sau la cursul mediu pentru perioada de raportare, fapt ce conduce la apari$ia unui risc generat de diferen$ele de curs de schimb. 'e m"sur" ce b"ncile sunt puternic ancorate %n opera$iuni financiare interna$ionale, cu at(t gradul de e,punere la riscul valutar cre#te. iscul valutar este inerent opera$iunilor valutare, ca de altfel #i riscul de varia$ie a ratei dob(nzii, riscul de lichiditate, riscul de credit sau riscul de varia$ie a valorii activelor financiare din portofoliu. iscul valutar afecteazC %ntregul sistem bancar %ntruc(t majoritatea b"ncilor deruleaz" opera$iuni cu valute %n cont propriu sau %n numele clien$ilor, #i care, de cele mai multe ori, %n condi$iile unei infla$ii ridicate, constituie modalit"$i de protejare a capitalului #i activelor proprii. !naliz(nd aceste e,puneri se poate afirma c" toate acestea sunt consecin$e ale aceluia#i element: fluctua$ia cursului de schimb valutar. Teoreticienii #i practicienii atribuie amplificarea interesului acordat riscului valutar #i a managementului acestuia volatilit"$ii cursului de schimb, care se manifest" cu prec"dere dup" renun$area regimului cursurilor fi,e.

CAPITOLUL 2 ANALI8A RISCULUI 9 INDICATORII RISCULUI VALUTAR


'erioada actual" o putem denumi era managementului de risc %n domeniul bancar, iar managementul riscului constituie o sarcin" e,trem de comple," #i important" a managementului bancar. Danagementul riscului presupune prevenirea,m"surarea #i gestionarea riscurilor.D"surarea riscurilor se face prin eforturi de comensurare #i cuantificare a lor,una din modalit"$ile de cuantificare fiind calculul indicatorilor de risc. !ce#tia permit evaluarea static" #i dinamic" a riscurilor, prin raportarea la standardele interna$ionalesau la propria e,isten$" istoric" a b"ncii. 2.1 A#ali,a !i&'(l(i .al( a! )a#'a! iscul valutar const" %n probabilitatea ca o varia$ie a cursului valutar pe pia$E sE ducE la diminuarea profitului net al bEncii sau probabilitatea ca o varia$ie a cursului valutar pe pia$E sE influen$eze negativ marja dob(nzii bancare.Fitua$ia netE pe fiecare valutE trebuie revizuitE #i modificatE %n func$ie de condi$iile din economia interna$ionalE, urmErindu&se sE se evite pe de o parte, e,punerea la riscul valutar datoritE necorelErii scaden$elor activelor cu cele ale pasivelor #i pe de altE parte, situa$ia %n care ratele dob(nziior %n valuta ar putea depE#i nivelul pie$ei. 1ste necesar, pentru diminuarea riscului valutar, sE se elaboreze prognoze de evolu$ie, care sE permitE structurarea adecvatE pe valute a activelor #i pasivelor %n devize, pentru asigurarea stabilitE$ii de ansamblu a portofoliului de depozite #i plasamente valutare ale bEncii. 'entru elaborarea unor astfel de prognoze este cel mai indicat utilizarea unui sistem informatic de culegere automat" a datelor referitoare la ratele de schimb #i programarea unor modele econometrice care s" permit" e,ersarea de scenarii de evolu$ie.!naliza riscului valutar presupune, %n principal: &ajustarea periodicE a pozi$iilor valutare pentru a echilibra pozi$iile lungi #i scurte7 &acoperirea riscului valutar prin folosirea unor metode #i tehnici specifice, %n special a instrumentelor derivate 6hedging 5 . 'entru realizarea celor douE etape de analizE a riscului trebuie parcur#i urmEtorii pa#i: 45 definirea #i identificarea periodicE a tipurilor de e,puneri care pot afecta banca7 85 evaluarea riscului prin determinarea valorii absolute a e,punerilor nete pentru fiecare valutE, %n conte,tul volatilitE$ii anticipate a pie$elor valutare7 95 controlul riscului valutar prin: formularea politicii valutare a bEncii, desemnarea persoanelor autorizate sE angajeze opera$iunile valutare, determinarea procedurilor de e,punere la risc, stabilirea limitelor de e,punere7 :5e,ecutarea tranzac$iilor propriu&zise.

2.2 I#+i'a -!ii !i&'(l(i .al( a! )a#'a! D"surarea acestui tip de risc se realizeaza pe baza pozitiilor pe care le preiau bancile comerciale, care %i stabilesc un plafon de operare %n functie de standingul propriu. -anca ale c"rei creante depasesc angajamentele sale de plata %ntr&o anumita valuta preia o pozitie lung", daca e,ist" o probabilitate ridicat" ca acea valut" s" intre %ntr&un proces de apreciere. 3n caz contrar, banca preia o pozitie scurta. Datorit" conte,tului economic %n care actioneaz", b"ncile romanesti prefer" pozitiile lungi indiferent de cursul valutei. =ndicatorii riscului valutar pe care %i calculeazE bEncile comerciale din om(nia sunt: ?poziia valutar individual,care se determinE pentru fiecare valutE de gestionat7 ?poziia valutar global,care reprezintE soldul net al crean$elor %n devize fa$E de pasivele %n devize, ambele transformate %n moneda de referin$E, pentru comparabilitate. !cest indicator oferE o imagine generalE asupra e,punerii valutare a bEncii. 2.2.1 P-,i6ia .al( a!: i#+i.i+(al: =ndicatorul ia %n calcul toate activele si pasivele %n valuta ale bancii si e,prim" capacitatea acesteia de a face fata platilor %ntr&o anumit" valut", limit(nd e,punerea bancar" la risc valutar. =ndicatorul se calculeaz" pentru fiecare valut",separat pentru active #i pasive, pentru fiecare valut" compar(ndu&se activele cu pasivele, rezult(nd dou" pozi$ii distincte : pozi$ia valutar" scurt" #i pozi$ia valutar" lung". 'rin pozitie valutar" se %ntelege diferenta dintre activele si pasivele unei b"nci %ntr&o anumita valuta, e,ist(nd urmatoarele situatii: & pozitie valutar lung, atunci c(nd activele sunt mai mari dec(t pasivele7 & pozitie valutar scurt, atunci c(nd pasivele sunt mai mari dec(t activele. Corela$ia dintre pozi$iile valutare %nregistrate de o banc" #i varia$ia cursului de schimb influen$eaz" performan$ele b"ncii astfel: 'ozitia valutara 1volutia cursului de schimb =mplicatii asupra performantelor bancare 'ozitia valutara Creste Fituatie favorabila lunga Fcade Fituatie nefavorabila 'ozitia valutara Creste Fituatie nefavorabila scurta Fcade Fituatie favorabila '(na la 4 ianuarie 8**8, nivelul pozitiei valutare era reglementat de -G prin Gormele nr. <H4II< . Gormele nr. :H8< septembrie 8**8 privind supravegherea pozitiilor valutare ale bancii stabilesc un #i.el +e ma4im(m 10; +i# %-#+(!ile p!-p!ii pe# !( -!i'a!e +i# p-,i iile .al( a!e i#+i.i+(ale a<(& a e si ma4im(m 20; +i# %-#+(!ile p!-p!ii ale )a#'ii pe# !( p-,i ia .al( a!a - ala. 'rezentele norme definesc pozitia valutara totala ca valoarea cea mai mare %n modul, dintre totalul pozitiilor individuale ajustate lungi si totalul pozitiilor individuale ajustate scurte.

'ozitia valutara totala va fi lunga atunci c(nd totalul pozitiilor valutare individuale ajustate lungi este mai mare dec(t totalul pozitiilor valutare individuale ajustate scurte si va scurta atunci c(nd totalul pozitiilor valutare individuale ajustate scurte este mai mare dec(t totalul pozitiilor valutare individuale ajustate lungi. -ine%nteles ca, pe l(nga necesitatea respectarii normelor -G , bancile urmaresc e,punerea valutara pentru a nu suferi pierderi datorita evolutiei cursului valutar. 2.2.2 P-,i6ia .al( a!: "l-)al: 'ozitia valutara globala e,prim", e,punerea valutar" global" a b"ncii #i prezint" dezavantajul oric"rui indicator agregat, #i anume atenuarea influen$ei fiec"rei pozi$ii valutare individuale. 3n acest conte,t, in gestionarea riscului valutar, rolul principal revine gestiunii pozi$iilor individuale pentru fiecare valut", banca put(nd estima %n orice moment pierderea sau c(#tigul poten$ial %n cazul unei fluctua$ii favorabile sau nefavorabile a cursului valutar.!tunci c(nd pozi$iile lungi sunt corelate cu cele scurte ale diverselor devize,e,punerea b"ncii la riscul valutar ar fi practic nul".3ntruc(t valutele nu sunt perfect corelate, modul %n care o banc" %#i alege s" gestioneze riscul valutar este dat de calculul pozi$iilor deschise nete aferente valutelor pentru determinarea pozi$iei deschis" net" total". !stfel, o banc" conservatoare calculeaz" pozi$ia deschis" net" total" prin %nsumarea valorilor absolute ale pozi$iilor deschise la anumite devize, %n timp ce, o banc" mai pu$in conservatoare opteaz" pentru cumularea pozi$iilor scurte #i lungi pentru diverse valute, iar valoarea ma,im" va indica pozi$ia deschis" net" agregat" 6total"5 .

CAPITOLUL 3 METODE SI TE=NICI DE >ESTIUNE A RISCULUI VALUTAR BANCAR

Con$inutul economic al riscului const" %n posibilitatea gestiunii acestuia. =mportan$a gestiunii riscului ca activitate const" %n posibilitatea de a prognoza %ntr&o anumit" m"sur" producere a evenimentului de risc #i de a lua la timp deciziile necesare %n vederea reducerii riscului unor eventuale consecin$e nefavorabile. 1sen$a riscului, ce se e,prim" prin posibilitatea evalu"rii cuantificate a probabilit"$ii aparitiei unei situa$ii nefavorabile,condi$ioneaz" necesitatea elabor"rii metodelor #i mecanismelor de diminuare a efectului negativ al evenimentelor prev"zute.Cunoa#terea pericolului poten$ial #i a nivelului de impact al riscului permite de a le gestiona %n mod mai eficient. Constatam de fapt una dintre problemele de fond ale domeniului:imprecizia oricarei masuratori a acestui risc. !ceasta imprecizie este datorata dificultatilor de previzionare a evolutiei cursurilor valutare. Dodifcarea acestora este influentata de un ansamblu de factori, din randul carora se disting: ? flu,urile comerciale& abordarile tradiionale pun accent pe impactul e,porturilor si importurilor de bunuriHservicii asupra stabilirii cursurilor de schimb, %ntrucat acestea sunt principalele componente ale cererii si ofertei pentru orice valuta. 3n ultimii 8* de ani insa, in balana de pl"i e,terne, flu,urile comerciale au fost devastate de cele de capital, o tendina care pare sa se menin" i %n viitor, acestea prelu(nd atsfel rolul determinat %n influenarea cursurilor de schimb7 ? inflaia relativa& potrivit paritatii puterii de cumparare ,moneda unei tari cu o rata a inflatiei mai mare tinde sa se deprecieze fata de moneda unei tari cu inflatia mai mica , %n absenta unei asemenea ajustari fiind afectata competitivitatea economica si implicit, balanta de plati7 ?dob(nzile relative& %n situaia %n care toate celelalte condiii sunt identice, ara cu rate ale dob(nzilor mai %nalte va atrage investitori dintr&o ara cu rate ale dob(nzilor mai sc"zute, acest lucru este posibil numai %n cazul absentei variaiilor de curs %ntre monedele celor doua "ri. De altfel, %ntre dob(nzile relative si cursul de schimb prognozat e,ista o legatur" stransa, care determina deciziile de investire %ntr&o moneda sau alta7 ?investtiile de capital >infuzia de investiii de capital este determinata de o serie de factori de baza , cum ar fi o pia" a valorilor mobiliare atractiva, care presupune ca va primi aflu,uri de capital, cu efect asupra %ntaririi monedei naionale. 1ste posibil %nsa ca investitiile sa se faca numai %n actiuni, evitandu&se investitiile %n moneda tarii respective7!stfel pentru banci, managementul riscului valutar trebuie considerat %ntr&o dubla perspectiva: pe de o parte, din punct de vedere al gestionarii adecvate a pozitiilor sale short si long %ntr&o anumita valuta, a e,punerilor individuale si globale, pe de alta parte, din punct de vedere al ofertei de produse pentru acoperirea riscului valutar al clientilor. educerea vulnerabilitatii economice a clienilor asigura avantaje bancii %n termeni de profit si sigurana a propriilor afaceri.3n omania, prin intrarea %n vigoare a noului regulament valutar, la 4 februarie 4II), s&a asigurat liberalizarea tuturor operatiunilor de cont curent si a accesului populatiei la valuta, fapt care a determinat consolidarea volumului de tranzactii valutare efectuate pe piata interbancara romaneasca, precum si implementarea %n practica bancara a unor tehnici si instrumente specifice de protejare %mpotriva riscului valutar. *.1 E4p(#e!ile .al( a!e

Danagementul riscului valutar presupune identificarea, cat mai completa posibila si pe o baza continua, a segmentului de afaceri care poate fi afectat de fluctuatiile cursului de schimb. =n functie de consecintele generate de acestea, e,punerile valutare pot fi %ncadrate %n mai multe categorii. 1,punerile de tranzactii& vizeaz" flu,urile de numerar identificate, care sunt afectate %ntr&o afacere 6facturi %ntr&o valuta straina, contracte, etc.5. !ceste e,puneri sunt cunoscute fiind posibila o protectie adecvata, %nsa pentru o perioada scurta de timp. 1,punerile de conversie& sunt legate de impactul modificarii cursului de schimb asupra activelor si pasivelor valutare, deoarece, la data %ncheierii bilantului, acestea trebuie convertite %n moneda de baza. 1,punerile economice& constau %n impactul modificarilor viitoare ale cursului de schimb asupra flu,urilor de numerar dintr&o companie.=ndiferent de orizontul temporal al manifest"rii efectelor generate de e,punerile valutare, este absolut necesar" cunoasterea acestora si elaborarea unor politici specifice pentru reducerea riscului pe ca %l determin". *.2 Te2#i'i +e "e& i(#e a !i&'(l(i .al( a! )a#'a! Danagementul riscului de schimb valutar presupune protejarea, m"surarea riscului #i gestiunea propriu&zis".'rotejarea, limitarea sau acoperirea riscului de schimb valutar, presupune at(t diversificarea portofoliului de active #i pasive %n valut", c(t #i utilizarea unor tehnici de reducere a riscului.Dodalit"$ile de evitare a riscului valutar au fost dezvoltate pe pia$a derivatelor, prin utilizarea unor instrumente de hedging 6de neutralizare, de compensare a riscului5 .=nstrumentele derivate sub forma opera$iunilor B2 .! D, B@T@ 1F,2'T=2GF, C2//! , F.!', B ! sunt utilizate at(t ca instrumente de hedging a riscului ratelor dob(nzilor #i a riscului de schimb, c(t #i pentru opera$iunile de transfer al riscului gestion"rii globale a acestora.Bactorii care poten$eaz" e,pansiunea utiliz"rii derivatelor sunt: dezvoltarea pie$elor locale pentru activele suport > pia$a ac$iunilor, a obliga$iunilor corporative, a obliga$iunilor ipotecare7 dezvoltarea infrastructurii legale a contractelor care stau la baza derul"riitranzac$ii lor cu instrumentele financiare derivate7 eliminarea restic$iilor la utilizarea instrumentelor financiare derivate de c"treentit"$i locale #i str"ine. 'ractica bancar" a identificat o serie de instrumente de acoperire a riscului de schimb valutar, sub forma contractelor la termen privind schimbul valutar #i tehnicile de hedging.@tilizarea tehnicilor de hedging este determinat" de e,punerile reziduale care se %nregistreaz" dup" corelarea #i crearea unor protec$ii strategice.Jedgingul valutar se refer" la strategia care %ncearc" s" minimizeze e,punerea la fluctua$iile ratelor de schimb, %n acest fel minimiz(nd nesiguran$a unor tranzac$ii cu moneda str"in" #i imprim(nd stabilitate veniturilor, profiturilor #i cash floA&ului.!cest lucru se realizeaz" practic prin utilizarea contractelor futures #i options. C(nd o firm" realizeaz" hedging pentru e,punerea pe care o are, obiectivul este de a minimize incertitudinea #i nu de a ma,imiza

profitul din specula$ii valutare. De aceea, o pozi$ie de hedging nu va produce beneficii din mi#c"rile favorabile ale ratei de schimb, dar %n schimb nu va e,pune firma la pierderea poten$ial" generat" de o mi#care nefavorabil" a ratei de schimb. 3n om(nia se pot realizaH tranzac$iona contracte futures sau forAard la -ursa Donetar Binanciar" #i de D"rfuri de la Fibiu 6-DBDF5 unde se pot tranzac$iona contracte futures #i la diverse institu$ii financiar&bancare 6b"nci #i societ"$i de intermediere financiare5 care tranzac$ioneaz" contracte forAard. ,,Danagementul profesionist al riscului este de neconceput f"r" implicarea instrumentelor derivate e,istente pe pie$ele la termen, cum este cea de la FibiuKK. Bolosite %n opera$iuni de acoperire a riscurilor sau de specula$ie, derivatele,contractele futures #i op$iunile, pot proteja sau spori valoarea unui portofoliu valutar,%n func$ie de scopul #i apeten$a pentru risc. olul instrumentelor derivate este acela de a asigura transferul riscurilor de pe pia$a la vedere 6valutar"5 pe cea futures7 de a oferi posibilitatea unui management performant al portofoliilor de titluri7 de a genera oportunit"$i de c(#tig prin opera$iuni speculative. /a baza opera$iunilor de reducere a riscului valutar, stau diferite instrumente contractuale, denumite derivate. Dintre aceste derivate sunt de amintit: *.2.1 C-# !a' ele %-!5a!+ Funt metode de acoperire valutar" la termen, prin %ncheierea unui contract de v(nzare&cump"rare a unei sume dintr&o valut", contra unei alte sume dintr&o alt" valut", la o dat" %n viitor. 3n scopul acoperirii riscului valutar, mai toate b"ncile mari ofer" posibilitatea de tranzac$ionare valutar" la termen.Contractul forAard pe cursul de schimb reprezint" un instrument fle,ibil de tranzac$ionare, oferind clientului posibilitatea de a&#i stabili propriile scaden$e, nivelul sumelor tranzac$ionate #i momentul intr"rii pe pia$a valutar". Tranzac$ionarea la termen pe pia$a valutar" este posibil" at(t prin punerea la dispozi$ie a unei linii de credit dedicat" acestui produs, c(t #i prin constituirea de c"tre compania interesat" a unei garan$ii lichide, precum un depozit colateral menit s" suporte eventuale pierderi generate de riscul de curs #i care este pus la dispozi$ia clientului, la momentul decont"rii opera$iunii la termen. Cursul de schimb 6pre$ul contractului de schimb forAard5 se determin" potrivit principiului parit"$ii dob(nzilor, ajust(nd cursul spot cu diferen$a dintre ratele dob(nzii valutelor care fac obiectul contractului. !ceast" diferen$", care reprezint" puncte forAard sau F.!', poate fi pozitiv" 6prim"5 sau negativ" 6discount5. -"ncile ofer" clien$ilor care deruleaz" opera$iuni %n valut" posibilitatea ,,bloc"riiKK cursului pentru un anumit interval de timp 6o lun", 9, L luni sau chiar un an5. *.2.2 S5ap-(l .al( a! F.!'&ul valutar a ap"rut din necesitatea de acoperire a unor angajamente %ntr&o valut", f"r" a modifica la termen structura angajamenetelor #i a disponibilit"$ilor %n cele dou" valute.

F.!'&ul implic" efectuarea opera$iunilor %n acela#i timp, f"r" modific"ri %n cele dou" cursuri 6spot #i la termen5, pentru c" orice schimbare ar %nsemna o pierdere sau un c(#tig pentru banc", %n func$ie de sensul schimb"rii. /a %nceperea unei asemenea opera$iuni, e,ist" un risc al diferen$ei de acoperire %ntre opera$iunile spot #i cele la termen. Cota$ia care i se face clientului este una acoperitoare pentru banc",marjele de siguran$" fiind cotate mai larg. 'entru banc", un F.!' este o form" de %mprumut garantat, implic(nd un riscal creditului relativ mai redus dec(t %mprumutarea de fonduri interne.2pera$iunile F.!' sunt opera$iuni la termen, care permit plasarea unor sume%n devize aflate %n e,ces, dar pot fi efectuate doar %n leg"tur" cu valutele cele maiimportante care coteaz" at(t spot, c(t #i la termen. !ceste opera$iuni solicit" b"ncii adoptarea unei conduite atente %n selectarea clien$ilor, fiind prefera$i cei cu lichiditate ridicat", care prezint" bonitate #i performan$e financiare acceptabile, urm"rind ca banca s"&#i stabileasc" limite de e,punere pentru fiecare client. 2p$iunile F.!' sunt op$iuni pe contracte sAap de valute. !cestea dau dreptul de$in"torului de op$iuni de a %ncepe, la un anumit termen o opera$iune sAap. Dac" o companie pl"nuie#te ca peste L luni s" ob$in" un credit pe < ani cu dob(nd" variabil", dob(nda pe care dore#te s" o preschimbe %ntr&o dob(nd" fi," prin intermediul unui sAap, compania poate achizi$iona, prin plata unei prime, o op$iune sAap prin care poate intra, peste L luni, %ntr&o opera$iune sAap %n care s" pl"teasc" o dob(nd" fi," #i s" primeasc" o dob(nd" variabil". Dac" spre e,emplu, dob(nda fi," stipulat" %n op$iunea sAap este de 48M #i peste L luni dob(nda fi," pentru un contract sAap pe cinci ani ar fi mai mic" de 48M,atunci compania va abandona op$iunea #i va %ncheia un contract sAap de dob(nd". Dac" dob(nda ar fi mai mare de 48M, atunci compania va e,ercita op$iunea #iva ob$ine un contract sAap mai avantajos dec(t cel e,istent pe pia$" la acea dat". 2p$iunile sAap sunt o alternativ" la contractele sAap la termen. FAap&ul latermen nu impic" plata unei prime %ns" are dezavantajul c" utilizatorul este obligat s"%ncheie contractul sAap. 'rin folosirea unei op$iuni sAap o companie poate beneficiade eventualele evolu$ii favorabile ale ratei dob(nzii #i se poate pune la ad"post de oeventual" evolu$ie nefavorabil". Diferen$a dintre un sAap la termen #i o op$iune sAapeste ca cea dintre un contract la termen pe valut" #i o op$iune pe valut". *.2.* Ope!a6i(#ile %( (!e& @n contract futures reprezint" un acord de a cump"ra sau de a vinde, o sum" determinat" dintr&o valut", la un pre$ stabilit %n momentul %ncheierii contractului, dar cu e,ecutarea tranzac$iei la o dat" ulterioar". !cest tip de contract se deosebe#te de contractul forAard prin faptul c" el este tranzac$ionat la burs" #i nu negociat %ntre cele dou" p"r$i. Bluctua$iile cursului de schimb, prezente sau viitoare, pun %n pericol activitatea companiilor care desf"#oar" activit"$i de comer$ e,terior, care ar putea fi dep"#it cu u#urin$" prin transferarea riscurilor %n pia$a futures, prin asigurarea unui curs de schimb prestabilit cu costuri mult reduse comparativ cu contractele forAard bancare.

De e,emplu, costurile %n pia$a futures se reduc la ma,imum <M din suma acoperit", inclusiv comisioanele #i marja de garan$ie, fa$" de garan$ia solicitat" de b"nci, de 4<&8*M din valoarea importului sau e,portului. Cu c(t pre$ul futures este mai bine corelat cu pre$ul cash, cu at(t opera$iunea de hedging este mai eficient". Contractele futures pot fi cump"rate #i v(ndute %n orice moment, dar dac" e,ist"un contract care con$ine o rat" de schimb %n deteriorare progresiv", atunci de$in"torul contractului poate fi nevoit s" constituie un colateral suplimentar la bursa > futures,drept garan$ie a livr"rii fondurilor la scaden$". *.2.7 Op6i(#i .al( a!e 2p$iunea reprezint" un acord prin care v(nz"torul 6emitentul op$iunii5 acord" cump"r"torului 6de$in"torul op$iunii5 dreptul, dar nu #i obliga$ia, de a realiza o anumit" tranzac$ie valutar" %n anumite condi$ii 6termen de valabilitate, pre$5. 3n prezent, op$iunile valutare sunt disponibile %n majoritatea monedelor din toate $"rile unde e,ist" #i o pia$" valutar" forAard lichid", care nu este restric$ionat" de reglement"rile valutare. 1,ist" dou" tipuri de baz" de op$iuni: C!// 6de cump"rare5 #i '@T 6dev(nzare5. 2p$iunea C!// d" dreptul de$in"torului, dar nu #i obliga$ia, de a cump"ra ovalut" contra alteia, la o anumit" dat" #i la un anumit pre$, %n timp ce op$iunea '@T d" dreptul, dar nu #i obliga$ia, de a vinde o valut" contra alteia, %n acelea#i condi$ii. !t(t %n cazul op$iunilor de cump"rare, c(t #i %n cazul op$iunilor de v(nzare,e,ist" dou" pozi$ii distincte: de cump"r"tor 6long5 #i de v(nz"tor 6short5, cump"r"torul fiind cel care cump"r" dreptul suplimentar de la v(nz"tor, pl"tind o prim".

CAPITOLUL 7 PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A >ESTIUNII RISCULUI VALUTAR BANCAR


iscul valutar apartine categoriei riscurilor de pret si se manifest" prin

posibilitatea de pierdere Hcastig de reevaluare a pozitiilor lungi sau scurte ca urmare a modific"rii cursurilor de schimb. 'entru banca, o pozitie lunga %ntr&o anumit" valut", presupune ca aceasta dispune de un activ a c"rui valoare se poate deteriora sau %mbunat"ti comparativ cu un pret contractual deja fi,at. 2 pozitie scurt" 6active mai mici dec(t pasivele %ntr&o valut"5 pentru banca implica riscul sa fie nevoit" sa pl"teasca pentru obligatiile sale un cost mai mare dec(t cel anticipat.Dupa identificarea si evaluarea tipurilor de e,puneri, banca va trece la ajustarea p o z i t i i l o r v a l u t a r e s a u l a neutralizarea riscului, prin utilizarea unor instrumente financiare specifice, reprezentate de tranzactii la termen 6forAard, futures5, operatiuni de F.!' si operatiuni pe rat" de schimb. 'entru a estima limita de suportabilitate a riscului valutar, separat de dimensiunea e,punerii, se impune studierea volatilit"tii cursului de schimb %n trecut si %n perspectiva, fiind necesar", de asemenea, evaluarea trendului economic si politic.=ndiferent de gradul de dezvoltare a activit"tii de dealing la nivelul unei banci, controlul final al politicii %n domeniul valutar trebuie centralizat in cadrul Directiei de trezorerie, sub auspiciul Comitetului de gestionare a activelor si pasivelor.!r fi recomandabil ca, pentru fiecare dealer, s" se stabileasca un plafon de lucru zilnic ma,im. !cest plafon s" fie separat pentru piata valutar" interna si separat pentru cea e,tern", deoarece dealerul actionand %n numele b"ncii, o e,pune la risc, cea ce implica o supraveghere sricta a tranzactiilor.2 noua propunere ar fi ca, pentru operatiile speculative sa se impuna limite de e , p u n e r e diferentiate, %n funtie de dealer si piata, precum si o limita ma,ima devariatie nefavorabila a cursului %n cazul operatiunilor deschise. 3n literatura occidental" se promoveaz", ca principiu fundamental pentru diminuarea riscului,teoria separ"rii func$ionale stricte %ntre camera de dealing #i compartimentul de bacN&office. 2rice %nc"lcare a acestei reguli pruden$iale sacrific" verific"rile #i corel"rile esen$iale, favoriz(nd %n#el"ciunea, falsul sau frauda.2 camer" de dealing, prin specificul activit"$ii sale, alc"tuie#te o concentrare unic" de riscuri bancare, tranzac$iile derulate asociindu&se cu riscul de lichiditate #i decontare, riscul de creditare, riscul ratei dob(nzii #i riscul valutar. Din acest motiv,devine absolut obligatoriu un control permanent asupra opera$iunilor sale #i ale bacN&office&ului, prin intermediul auditorilor interni #i e,terni.@na dintre problemele actuale ale b"ncilor rom(ne#ti %n gestionarea riscului valutar vizeaz" restric$iile de utilizare a derivatelor . !cestea sunt destinate reducerii riscurilor, dar trebuie admis c" #i ele creeaz" e,puneri suplimentare, contribuind la cre#terea riscului sistemic.=nstrumentele derivate asigur" b"ncilor posibilit"$i deosebite pentruneutralizarea riscurilor financiare, sub rezerva c" nu e,ist" hedging perfect. @neori demarca$ia %ntre protec$ie #i specula$ie este foarte fragil", duc(nd la receptarea negativ" a eficien$ei instrumentului %n sine. 3ngrijorarea general" este c" derivatelesunt produse noi, comple,e, insuficient %n$elese #i pline de capcane. 3n consecin$", o regul" de baz" ar trebui s" fie evitarea tranzac$iilor #i afacerilor incorect %n$elese.

BIBLIO>RAFIE

Delnic Corina Darilena Bac. CF=1&!F1 -ucuresti, !naliza si modelarea riscului bancar %n conditiile economiei de p iata, 8**:7 AAA.stec.central.ucv.ro, Ciurl"u /oredana, Danagementul riscului valutar prin intermediul tehnicilor de hedging, @niv. T(rgu Oiu7 Dic$ionar e,plicativ al limbii romane7 AAA.bnr.ro AAA.intercapital.ro