Sunteți pe pagina 1din 20

-

PORTRET DE GRUP
CU
IOANA EM. PETRESCU
Vol urn rcaliza! de DIANA ADAMEK JOANA BOT
.... u t.VI..t.t"I ILllA'''''''-''''
.....RA
,"V C12 7 :i2
- , '-1
,CG
UNl Vll: M8 1TAAA
Ilmllllllll I111111
EDlTURA Oi\CJi\
CLUJ, 199t
EC, CITITORUL
Cc mode\t, Cll sfia.1 de nediscutat a ellr-
e,i!, Ctl nlei noo de ani in urm,:l, cititorul. Dcscifrind - sau punind
5."'1 i desC'lfre7e - in adine;i r('cuieRcre litera textulul Inviolabll. mar-
lor anonim al Adev:trului relcvnl in mlsternl lecturil, cititorul nu-nvA-
(e<;e sa-$i spun:.!, inca, "ell", decit. poate, eel mult, in formula pcnl-
lentA "Nt, p{Il'.,tosul"; 3.'i3 cum, de- nltrel. nu invJ:tase 5.1-$i spunll "eu"
nlei 3utorul - decit. pO:lte. in acceasl formul'l umilfi, in-care penlten\a
Intra In c;tile mintl.lirii Scriltorul - un instnlmenl anonim,
l:mil $1 stingad. prin C:lrc se adcvllrul ce-I tran5ccnde; eltito-
nil - un reeeplacol extatic. iJtcnt 5;, nu scrinteasc.'i, din omeneascA
Iite-r.. tC'xtulu.i; inlre ('I. Cartea - singura rcalltate Inviola-
bilA sacrtl. a c,ir('i lectur! adC'C'vatti inSE'mneazA un act de !;l1punere,
inteies, la modlll Ideal. ca "imitatic".
Acest anonirn.:lt al trectltoarelol' fiinle in fnta paginHor elerne ale
CJrt H se-ncheie () daU ell zorii O-nch('ie Dante, in outocxe-
gcza primei Cnnl.one din Cont'l"io. Enumerind aid cele patrtl senstlri
ale scrlcrilor (liL':oal, alegorie, moral anagogic), Dante dlsociaza inlre
accept ia pc Cil!'P 0 d,1"J "teologii'" ..pot'til" din
lcr.:pectiva ml-ci"--'\'Ili-t('oiol' iui, loate ceJc patru sensuri sint .adcvlrate:
din umanist-poeticii (adie,1 ..dup" pllds poetllor").
literal e 0 .. mindun:i :mmoil'>J" - 0 {icUune ascunzlOd ahworla ade-
,,jrului. Litem nu mai e sinonimA cu spiritul textului. In ('are se
prin de-sp;'irlirea lor se instaleaza fictlonalit.'l.tii operel
0 Cll CIl, con., tiinta de sine a creatnrului dE' fictiu ni, a po....tullli.
c'lre ine('PQ sll conclIrC'ze. djscret deocamdatA. zgomotos in Romantlsm,
s!Mlltul dem!ur' ulLli tn spaliul de joe dintre Litera Spirit c Jnvitat
5;1 ';e i nstalE"Lc, nCl1m, cititorul. Cllre S.'Hii spunA "eu" In (ala
tE'xtuiul desa('r;J1i7nt. proclamindll-!li osHel, ClI deta.50re critic3. fielio-
nalitatra. Dedt d, vorblnd, emaneiparea eititorulul se petre-
Ie eu 0 o3recar(' intirziere fat ,) de Instalarcn autoritara a Poetulul tn
tcritoriul ficUunii. - conditional;l, pro\'ocntA .,1 impus<i flind tocmal
de insL1.larc. Cilcj educatin cOO!Jtilntei de sine a cllitorulul pa-
rO(li-'rea I('cturii ea .. imitatie" devine una din m3rlle teme Iiterart>, de
la Quiy,te la Doamna Bovary, trecind, pentru spatilll literaturU TO-
prin rcrmeciltoarea comedic erolcomieil a lecturii din subsolul
Tigo';;adei, de unde V(l(,C,1 a iLli Onochefalos mai trimlte ineci,
spre nol, infailibilli a hlturor intrebrlrilor privito<1re ]a rela(la
lunc('lto'lrc oper:l S<1(,f\11 tldC'\' Ir nt expcrientei, des-
prins,) din autoritlltt'a mediev:Il,1 ':1 11"':\ 'IIi Slcru' "daea 3'jU au gAsll
poetleui scris "
,\' 11In"-I ,j cdueiltie inte:l,.-c:tuaia: a cllitoruilli a lua!
fns.1, in ultlmil !iO dr ani, 0 intors.'ltur..i revolutionanl. OJn rezonator
fidel $1 b;nC' c(it;cat al intpn'jilor S('riilorict',:,li programatiN', slujltt> de
o intreag<.l strategic rcto:-ic dl e I.('i pl'Qdu'> - !Iii a c;lrei victim! -
s:nt, Eu, Citltonll, inti tlsum, ('u oilrccari rczervl', portret\ll baudelai-
re-an: nu nf'npilrat .ipocrit" ell ii slnt. inS I, desiL;llr. "SE'amun", .,(ra-
tc" poetull1i. poetului care m..i ell seriozitate drept unlcul
158
tndi <>pcnsnbilul s..'\11 colaborator. Yn marea lin i'/tC' din jur, dnd toatc
vodlc transc('ndente au UICut, Ell, CititoruJ, imi inving singuratatea,
r<'lspunzind cE'leilalte mari sin,l.!urAtuti care rna chcnrn<'l, singuratatea Poc'-
tu\qi; din intilnirea nO:lslr.i 0 spune Smtre - se Opera. Ell,
dtitorul, am deseopcrit aeum 50 de ani eli eternitl.ltcn c{lrtii e 0 iluzie.
eli opera se i n spatlul de cedare it dow"!
a poetulul. $I-n acest spaOu dc mterrerenta a tuturor slOgur"tatlior
carc c Cartea, eu, cilitoml, aslst la lenta a ceen cc a fost orgo-
Jill demiurgic in scriilorului. Cartea - obiect soeru sau, pur
simplu, cartea-obiect a intrat intr-o zona crepusculurJ. 0 dntii cu lu-
mea ob!C'ctelor {crme, stabile. 0 daW Ctl lumeu-obicct pc care epistem,1
a destrRm;:lt-o, cum a destrlimat ilu7ia transeen-
(1':'0\",1 'llU1si-Jemiurgice a sl1!)iccllllui U1noscator. De vreme ce - 0 spu-
ne Einstein. 0 spun cxpcrimentcle fizicii quantite - obiectlll obser-
va' sc moclifictl in fU'1ctk' de proc(';ul observ.iri i. transcendenta con-
SIL :... duilli, ('I i'.,il:;lit<.lt';1 C'lI sine, Im;hid'rC'a obiectuJui sc
viid!"'sc iiuzorii intr-i'tn lInivers in care sins;:ura realit<.lte c. sartrian vor-
bind, .. punerea in stuntie" SulI, in termeni mai t.:cnerali. intcrrela\ionC!-
rea fenomcnelor int('lese C<I pllr,\ procesl1ulitate. ;\i d, in spatiul ncii
episteme, ('u, cititorul. devin prodl1clctor de sens - uitind cei l>ensul
e proces, mli<-{I intcrrelationare - tncerc s.:i-mi iau substihlin-
dU-!'lla poetului e:Ire m-a instituit odinioarA C[l riiSpllnS J[I propria-i !\in-
)::luro:ttate. O,lC;"\ sint ,.('ititor proCcsionist" - critic Sl:lU neo,ctori cian - .
rna amuz sforHc (retorice) de hi pe) care vrcu 5<1 ma tragii
poctul. Doc" om, ea Jatlss, nostalgia paradisullli ohiectivi t li(ii
dae..", experienta ('sential;'"1 renegnta) a vietii mele a fost lectura lui
Gadamer, utunei caut noi criterii ferme ale obiectivit5tii in lunecatoa-
rea lume posteinsteinianli Ie in masurarea farmaceuticd a
relatiiJ or mt re rec<>plilr<'a contemporan;' cea isloric:t a uncia acc-
opere. D<.Ir ditc;l sint, pur simplu, <leel biet eitHor ia
In serios propria lui conditie. carc sc "critic"? "Propria lui
('onditi e" inseamn.1 de Capt, acum, 0 ambigwl. in care vocea
reprimata a Poetuhli sc razbun,i. Pcntru cCt eu, criticul, fer-
rna a cititorulul emancipat. mi -am dcscoperit -
mea vinovatll - de seriitor slnt pc calc sj-mi U'ium, in numele Poe-
tului Cll care tind slIbcon!)tient sa m:i identifle. rcfrcnlll ouudeluirean
( .. Hypocrite lcetcur, -man semblablc, -mon fr'..rc "). Dae:1 mIl cheamj
Derrida. decon...truit,st' eu infinit<i s<ltisfuct ie discur:.ul Iitentr dtscur-
su I filosoIic, constrllind fraudulos. la interferenta lor, un nou discurs
critic. Daci'i mil numesc J. Hillis Miller, demontez iluziile unei critici
care propune sensuri intr-o tume de opere aduse in stare de erizCi sc-
manticii, dau scrisului mel! funcWa de demascator al textului cn punct
de tensiune crizii a scnsu1ui; 0 demascare artista, care se sllbstituie.
ea universului fictional. Prin acellstil supcrioar<i manipulare a
textuilli, Eu, Cititorul, m-am substihlit poehliui, - pur accident prir.
cnre textul sc tcsC' pe sine. Dacii. sint critic deconstructivist, accasta
sltbstit\tire se face in deplioc1 ingenuitate. Dac.i nu sint, mea
de critic oscileazii vinovat. iubite cititorule, intre ('on!)tiinta dumitale
0 ncconvins renegaUi de scriitor.
IN. ed.: Texlul a apArut In revisla "Tribuna- nr. 9/ 1986),
15!)
Hevoiu\i0:1ilI'C3 limbajului poetic postromantie, decurglnd din re-
.. truclurnrf'<J conceptului de poeticitate, corespunde unei mutatii {un-
damentale a mod("lului general al gindiril , mutatle in a doua
jum:Hatc :l secolului trecut siivit'$itA prin ,-,pisterna secolului nostru.
F. a mut,ltie de Nietzsche. inh!:UI rle l\Jallarmc, Wilptuita, in
de aeometriile neeuclidiene, de teori.:J reJativitiitii mai ales,
de ctw:1ticii, '.) mutati,' asumatA ca noHa atitudine culturalli
d,. scriitori alit de diTerit i cum slnt J, Joyce, T. S. Eliot, Th. Mann sau
10n Barbu. In cc eonskl aceastil mutatie? tn rC'7.umat., am putea spune:
in abandonarea modelului cl'ltural ontropocentric :;; i individualist con-
stituH in prf'cum a conceptuiui clasie de $tiintificitate. Imi
iau ingaduinta de a schita sumar Hnille aCCSllli proces, prin care mo-
dclul (paradigma intre'tii culturi curopene) intra, vizihU,
in crizii. In deiinirca "noii epistemologii. noncartezlene'" utiJiz'z su'!"es-
din lucrariie ric filosofia ale lui U. Bachelard (partc, antolo-
gate de V. TOIlQiu in Dill/ectica spiritullli $tlintific modem), W. Heisen-
berg Anton Dumitriu (sc!/'ri; Istoria lomeii)'.
Primul clement revoiutionllr in con::.tituirea noului concept de
intificitate it n,'pr{'zintJ g(:ometriilor nt'cuclidier:e. Constructlile
h:i Riem.mn sml intemeiate pe a propozitic ce con.
trazice nu numai al cincilea postuiat al Elementelor Juj Euclid. ci
perce('t
1a
noustrJ sputial<.l empiricll, suu, in termenU lui Bachelord, "sub-
nostru geometric"', structurat (:uclidian. ell toate acestea ele
Sf" dovC'desc a fi perfcct C'Oerente, c.."ici toale gJ.sesc realizarea pe' cite
un tip de sllprafatli: tn plan - geometria euclidian,'i: pc 0 pseudosfera
- ''''rometria lui Bolyui-Lob.qcevski; pe 0 sfera reala - geometria fie-
mannianJ. Caractentl perfect rational a1 necuclidiene pune
in.. a sub semnnl intreb,irii valourea datuh;j '_mpiric in genere, va-
loarea intuitif'i cu baza a rationale. Pcntru ca, iata, va t.rc-
bui s;i abandon:lm consolldalci empiric, lii s.A
acceptam ca de-plin un alt tip de de pHdJ unul in care
prlntr-un punet ext!'rior unei drepte se pot ducc a inJinitatc de para
lele la acea dreapt ,'j sau, unul in care faimoDsa drcaptA a
lui Euclid e vdduvih\ de orice paralela trasabUii printr-un pund exte-
r(or ei. Aliadar, in perspectiva metodologica (afirm;i G. Bachelard in
I.e l;01wel esprit sdentiJiqueJ, "realitatea 'le va defini nu ca
,Renerallzare a datelor furnizate de 0 "rcalitllte" pcrccputil empiric, ci
ca verificare sau ..reolizare" a tlnui proiect rational, conceput Ja modul
matematic. {Sen.na!t'z m treuc<.lt faptul cfl racordarea - tirzie - a
tcoriei litCI'l:'e la at"eust:i aC'('('ptie U sa face. in spatiul creat
de reulismul contemporan, prm treccrca de la lradi\ionaiele teoril mi
melice la concep.'rca open'i tie arta ea "mode]'" a artei en "sistem
modeldlor"'; aceastfi perspectivi, impusa de lucrarile lui L 1.otman, apa
re deds formulatil in poclica "infrarealismului'" pe caI'e I. Barbu 0 pro
1 G. Bachelard, Le nOlwe[ esprit sdenti/tque, (1934). 15
p
edition, ParU, 1983;
Id" Dialectica spiritulll.i ,tiinli/ic modern, vol. I-II.. 1986: W. Heben-
beri. granife, 1977: Anton DUll1l1riu. E.fcurl. 1986;
ld . Istona IO.J1cii, 1975.
16B
I
ptlncu la nOt In anii '20F. D(> fapt. disociere3 "realitatii de
o realitatc dcfinibi nu pare a fi - cum crede Bachelard
- descoperire'l ultimului veac; ea este, 1a drept vorbind, marca
servit;1 gindirii eurOjX'ne de revolutia copernkian,i. Nu orientarca me-
e revo]u(ionar.'i in .,noul spirit ci continutlll
(s.-I-i zicem. deocamdah, plural) al noi realila\i ljtiin\ificc. lm-
port<lnl e fapwl cit, prin geometriUe necuclidiene, matematiciie> ne obli-
.'li. sb acccpt<",rn idce>a unor modele spatiaJe conlrarii, unificabile io&" in-
tr-a .. pangl'omctrie" ct:' "se r<'Ciamit (in termenii lui Bachelard) de la
o L:indire complementar<1
14
, aptii. sa intemeiei"c 0 "ontologie a romple-
mentUfuiui", Idenlificind - In forma algebricA - di\'crsele geometrii.
gindirea matematica Ie stabile!lte realitatea "nu prin referinlJ 1a un
obiect. la 0 la 0 imagine intuitiv<'l". ci prin relatiile care Je
fac cchivalente. 15a7<1 psihologiei matematice 0 constituie ideea de gmp.
de vreme ce "fieeare geometrie filrA indoialA, la modul mai gene-
ral, ficcare organizarc matematica a experient,ei c caracterizat.'\ prin-
tr-un ,qrup special de transrormiiri". tn ultima instanta, noua "filosofie
gcomctrici.i" instituie un l1nivers in care C'alHiitilc sint . strict relafionale
$i nicideclI7Il sllllstnn/irlie
H
Am subliniat conc1uzia lui Bachelard pen-
tru c:i en. mi se pHre <I pune in evident<! 0 tr<'\Siitura absolut fund amen-
tal<\ a noii cpiskmc' preJercn/ierea relatiei En "aport CIl entitatea, ceea
ce, nitfel spus, rcvine la punerea in discll(ie a categoriei indit'idualttlui.
Tntr-o forma sau alta, prOblema va reveni in toale domenlile gindirii
veaC'lllui nostrll, de In matematicii !iii fizicA Ia psihologie (care inlocuie$te
vechiul asociationism prin coniigurationism), psihanaHzA (care vede in-
stanta individuala - ego-u! - ca spaUu de joc al instantelor sub- !Ii
supraindividuale -id S1,per-ego-), sau estetic<'l (ee altceva c cstclica re-
cepl,-irH decit dinamizarea operei de acta devenita, prin procesul re-
cept.;'irii, "obiect estetic", in acceptia lui M. Du/renne, adicti expresie
mobiUi a relatiei opera-receptor?). Criza indivldl1alului - a categoriei
fundamentale a epistemei rcnn.scentiste - va jnsemna, evident, cri-
za modelllllli cultural antropocentrk Voi defini modernismul drept ex-
presia cultur.:ll,-i a ceell ce e, in gindirea criza categoriei in-
dividualului, \"oi sublinia, in continuare, dinamizarea - !Ii dinamita-
rea - categorici in in cadml marilor mutatii ale gindirii !ltiin-
tificc a veacului noslru. Mutatiile produse prin teoria relativltAtii (care
neagli conceptele de limp $i spaUu absolut, precum primitivitatea ('on-
ceptului de simultanl'itote, redeIine!i1c - relational - notiunea de
mas,l) dar, mai ales, prin fiziea cuantica (regtndind relatia materie-ener-
gie, corpuscul-undii, !ii definind fotonul ea "un tip de ltlcru-mi$care")
VOl' conduce, convergent, spre 0 noua imagine a lumii, alctl.luitll nu din
obiecte discrete, nu din ('ntiUti individualizate substantial, ci dintr-o
\E'S.Jtur[1 de evenimenle lntr-insa, afirma Bachelard in
Fllosofia lui n". elementul se define!ite ca "armonie matematica", nottu-
nea de individualitate obiectiva !it ..lucrul nu este decit un fe-
nom('n blocat". Este universul dinamic definit de Heisenberg in Fizicd
fi filosoJic: "LumNl apare astfel ea 0 complicata tesAtura _de evenimen-
te, in care eonexiuni de diferite tipuri alterneazfi sau se Incalca sau se
1 I. I.otman. Lerfil de poetldJ structuralu, 1970: Td.,
ni/"a,iilor in sisteJ11l"!e modelatoare secunde, in Sorln Alcxandrescu, Mihal Nasta
ed., J'Qe1i,(j Ii sl!listicd Orjentifri modern!'!, Bucure!jti, 1972, Ion Barbu, Pagirli dft
1:}68.
II _ d. ;rup 161
combinii, detcrrllinind ast fel textura intrE'gului"3. Tn ciuda mJrturisite-
lor sale noslaigii platoniciene, Heisenberg se indeparteaztt de viziunea
piatonician.:l a lumii aiciltulta din figurE geometrice, sllbst ituindu-i (in
Descoperirea hu Planck !,f i problemele filosofice Jundamcntale ale 1C0-
riei at omului, antoIOi.;at:1 in PO}I peste granite) 0 v:Jriantii dinamica a
imaginl matcmatice I lInivcrsuiui eellatin Jllndamfmtaili a
materiei. Tn acest linivers, considera Bachelard, "rollli prj_
meaz.i asupra nnturii lor, iar csenta e contemporan.l relatiei", penlru di.
"in reali tate nu exist,i fenomcnc simple: fenomcrtlll l!!>tc 0 tesci:tllrd de
relatil". Frecventa cu care apar, in lucr-'rilc de fil osofia pentru
a defini structura lInu i univers pur relati onal, termen ii de t('slitura sa!.!
rertura poale piirca tulburatoare in de fat a, dnd st udiile Utt>rare
(mai) sintdominate de t('oria texl uill i. PentnJ ciUtorul contemporan, ;Jni-
v?rsul lui Heisenberg pare l:n fel de derridean "text 1-'eneralizat". Insti,
dmtr-o perspediva pc care tel-quel-ismul i?i dcconst ructi-
vismul 0 ignoni , u'>xlualismul e doar simptomu! "local" al unei noi on-
toiogH - "onlologia complementarului", spre care conduc cercetJriJe
exacte. "Metaforele t extualit<ltii", la orlgine tcrmeni instituili
de limbajul mosonci fi zicii , indicl'i (impotriva teoriil or textualiste) nll
..all toreferentialitatea'" te"tului d orientarea ,.;encrol;i spre
aceas!..:i ontologie, atestata de transcenderea, in sensul unei pure dl-
namici, a colPgoriilar de timp, spatlu I$i substantil in dlnamica cuantlcll,
unde cele trei cateRorii mer:.tionale sint inlocui te prjn eonceptul de pro-
ccs
4

"Realitatea d('zindividualizata, dcreificat,j dinamizatA
interior, proclamind "primatul unei pure dinamologii asupra ontologiei"
(sau instituirea unei "ontologii a complemenl anllui") , refuza sa punil,
cum fikea realismul naiv, "obi('C'\ul inaintea fenomenelor sale" sau
"subiectul inaintea predicatelor" reclamA modHicarea cone<>ptelor
noastre fundamenl<Jle, ,.dialecti zareal; lor, constak"1 Bache>lard in Dia-
lectica filosofica a noritlnilor reiativitdtii. Dar, Capt extr('m de important.
"dialectizarea" in disclltie e coneepul a, al it de Bachelard, cit i?i de Lu-
pasco sau, mai tirziu, de c<Hre Derrida, care va nurni aceasUi dinamizare
a conceptelor .. in manicrJ. nonltCflcliana, adic,.-. sub forma
unui pl uralism in care contrariilc cocxlst;! complementar. fim] a mai
Bjunge 1<1 momentul "rezolviirii'" logiee prin sint ez;1. Aceasla coexislentA
a contrariiJor nere70ivate prin sint ez,j primise, in opera filosofica a lui
Blaga, numele de "paradoxie dogmaticfl", prin opozitie ell "paradoxiile
dialectice", Noul rationalism e definit ill edllcat printr-o pedagogic a
(Le nouveL esprit scientifique). EI va redama logic:' non-
aristoleliCd - 0 asemcnea logicil \'a propllnc, printre altH, renunlind
In principiul ter\iulul exclus, St cphane Lupasco in formula "logicii di-
namice a contradictorului" (prograrnati c opus dialeeticii hegeliene). Noul
rati onalism va reclamo, de asemenea, 0 redcfinire a conceptelor Cil0s0-
tice - 0 asemenea redefinire va intreprinde dcconstrllctivismul lui
Derrido, polcmizind Cll "discursul european'- postpiatonician privilc-
gHnd gindirea presocralic .. 1 sau orientaiii , ambele ne-limitate de logica
restrictiv;l a Deconstnlind iogoccnlrismul platonician
privilegiind termenij "rcprima,i" de dlscurslll filosofic europenn ("tex-
l New York, 1958, p. 107.
t V Pre/alii lui 1. PAn'u In W. H('iscnbere, Prlli gMnile, p. XXI.
]62
tell" reprirnal de "carte.... ,.corta:/; reprirnat.l de .. formil"...jocuP'
mat de ,.policentrismul mitic.. rcprimat de .. linenritate
ll
etc.),
Derrida dinamizeaz.'i concepteic, operind constant cu perechi de t.c>rmeni
antinomici pnacticind 8!"tfel. ca Bachelard, 0 "pedagogie a ambigui-
t.1tii-. ACCilstil rl'l!chilibrare a cO'1:-rariilor, aceast."! transformarc a. \n-
tinomiei ircconciliabile in principiu de structurnre a uni\'ersului rea-
minL$te princirilll conceptelor formulat de Niels
Bohr: "In lizica atomicti trebuie foIosiie difcrite tipuri de descriere care
se exclud reciproc. ustfel Incit numni prin jocul direritclor imagini se
in.'l'ie din urm<1 0 dcscricre corespunziitoarc a proccselor".5. Fi-
zica cuantica a implls. eu Heisenberg, uzul conceptelor contradictorii ("Se
folosesc altcrnuti\. pentru dcscrie:,eu c('lor mal mici p..irti ale materiei ,
diferile imagini intuitive mutual contradicLorii") pentru interneierea unei
ontologii a stiir:lor (l'ontrarii) rocxistente ce transcend posibiliL:itile gin-
djrii nOilstrc modelalii de 0 logiciJ a noncontradictici. Dar dacii aceasLl\
nOU;1 onlo!o.i!ie a complemcntarului ridictl mad probleme gindirii eu-
ropenc mod,,:ate in spiritul lO,Qicii arisloteJice, C'a aparc pc dl.'plin inteJi-
fdbilJ din pl'rsp<'ctiva unui ;..zit lip de !,lInciire, EZindirea rnitic;l orienlalc1
sau cea pre<;ocratiC'iI - fapt recunoscut de Niclc; Bohr c:ki. in momentul
dnd e innobilat, marele fizician danez aler,:-e cu tnscmn heralidc sim-
bollil chinez t' .. i-t'lli oj principiilor l.Intinomice ar1lctipale yin .!,Ii yang
inscriptia .,Contraria sunt complC'rncnta"8.
. Aliituri de modincarea raportului entitate-relatie (care conduce, am
vazllt, spn' 0,ontolo(Jie a complementarului, inrnditc1 in unele puncle cu
persJlQctiv<l Rlndirii milice), noul concept de o$liintifi('itate se bazeuz;i pe
:10 raport modificat intre observator $i obiecLul observat. $tiinta post-
einstciniami anulC'azii opozitia net." observator (extern) vs. obiect obser-
t'flt clin fizica clasic;1. In fizica atomicJ. observli Heisenberg.,nll mai pu-
tern vorbi de comportar(>.:l particllielor indf>pendent dc procesul de obser-
vatie", ,,3strei ineit impdrtirea uzual;1 a hlmii in subiect obiect nu
mai corespunrle"'. Fizica ('uanti c;:l presupune un observator al cfirui dia-
cu natnr:J ('stc ..purtal din interiorl.ll nalllrH", "careia H
noi. pmticipind la De aiei no\iunea (propusil de John
Archibald Wheeler consemnata de PrigoginC'-Stengers) de "ouserva-
tor participator" allut in relatie de reciproca implicare cu universul, de
aici viziunea lui Niels Bohr asupra pozitiei observatorului in univers:
"tn teatrul lumii. noi nu sintem numei spectatori, ci actori"'5. AceastA
mwlare a sublectl/llli troltScendental, a subiedului ce conternplci. din ala-
ra 0 Iume--obiect, se o$i in filosofie (de la coincidenta actor-
spectator din definitia nieLzscheana a misterclor in tragedlei,
1a dl'conslruirea conceptului de in filosona lui Derrida)
consecutiv. in gindirea estetiea 3: veacutui, care prociamd "disparitia au-
torului", mghit in jocul auto-producerii textului .
"Disparitia autorului" (al dinti statut demiurgic fusese celebrat din
pinfi in romantism, a dimi pozitie priviJegiatJ de "experi-
mentator'" chiar naturalismui) marcheazJ punctui extrem
" Ap. w. lIeis.enlJerg. ..., p. 125.
Un .5tUdLU eX'let asupra relaUllor tntre ijindirea mLtLeil ,I gindLrea
contempomnA tn FlOrin F'elf!<'an, PiziC'iJ Ji filo,.ofie. Spr,' UII Ori.;Wllt ctJU?gorial nOtt,
M03a,ir, In 8nl.ologl<1 "'Uosofia juld!. 1984.
! Png<J;.jtn(', L Stengel'S, Noua alianlii, 1984, p.
lAp. W, Heisenberg, !l{l#,.,' p. 113.
163
al crlzei categoriei Individualului. Mallarmcana "disparitie locutorie a
poetului" deschide nceasta noutl virsui a cullurii europene, pe care am
numil-o, generic, modernism, pe care Thomas 0 define'l (in rG-
mane - v. Doctor Faustus - in escuri - v. Goethe co rcprezelllant
at epocii bltrgheze -) drept momentul clnd "cullum hl.lrghezi.iM (intele-
gind prin accnsta modclul cultural instituit in Rena:?lerc) iii agG-
nla.
Daca vorn accepta S<1 definim modentiSnlul cn expresie a crlzei uma-
nlsmu]ui de sorginte renascentist.ii. (deci cn aSlimare rul tural iJ a crizei
subiectuiui transcendental !;ii, in genere, a crit:ei catee;oriei individua-
lului), un ginditor c<t Bachelard, care ne-u scrvit C<I Shid in defi-
nirea nouilli spirit :)tiint.ific, ne va aparca, el ca un expo-
ncnt al crizei mouernist', cad inlrcagn sa openi sc bnzeaza pe opozit.ia
(structurald 'ii Iunctionalu) intre medHatia (Sitiintificil), studiatii in lucra-
rile de filosona :?i reveria (poetica), ccrcetaki in Iaimoasele sale
studii de psih.malizl\ (mai apoi , de l enomenologie) a imagina\iei mate-
riale, adidi. pe opozitia tatlllne vs. imaginatie, subsumat.a, intr-o terrni-
nologie Imprumutatii de la Ludwi,,! Klages, opozitiei jnLTe "spirit" (Geist)
"sunet" (Seele). Spiritul sufletul ar media doui'i tipuri diferite de
integrare a fiin\ei umane jn lume' spiritului, eliberatl! dc psi-
ho]ogism, e una ra\ionOlla, activd, de dep<i!1irea imobilismulul
existenta sufJetului (avind ca expresie poezia) e una
contC'mplativii , conscrvatoare. Nonantropocentrismul definiloriu pentru
nctualJ nu tulbur;j antropocentriSOltll dcfinitorin )X'n-
tru spatiul organizat de su!let. Admirabila Poetique de l'espace ron-
in polemic;,\ cu exislentialismu!, imaginea Iiintei umane
ca ferieit lumii prin reverie poeticii. $1 opera lui Bache-
lard rlimine, ca 'ii exislenpalismul cu care poJemizcaza, expresia "cri-
z:-i" m.odemiste, penlro cii promisa lericim reintegrare cosmic;! a indi-
vldulUl !i.e bazeaza de lapt pe premisa de-structurlirii sale, pc divortul
definitiv intre "spirit" "suflet". Paleativ :?i nu solutie a crizei, "omul
nocturn" al lui Bachelard pcrpetueaza prin reverie, opac la revelatiile
spiritlllui, (ericita stare de din copiliiria umanitii\ii, iar poe_
zia rlimine un atavism, fie el conso1ator. Incerc<J.rea lui Bnchelard de
n salva, in contextui nOLI, creat de 0 gindire nonantroporenlricil, vechile
valori umaniste prin despicllren brutalJ. a liintei umane in doua zone
psihice ireconciliabiJe ('stc ea expresia crizei "subiectului
transcendental".
totu!ji, incepind cu ani! '30, cultura europeana inregistreazil 0
serie de incercari interesante de a reface unitatea pierdulti a subiectului
!ji de a reda individualului demnitatea categor!a!;."I. tn !ipsa de alt ter-
men, vol numi postmodcrnism modelul cultural care aspira spre 0 nouA
s\ntezii, integrind !ji criza modernismului, intr-o incercare de
reabilitare (pe baze dinamlce insA) a categoriei individuallllui. Transferat
din arhitecturJ. in studiile Uterare fiir;1 a i se Ii clariricat insa sfera de
termenul de "postmodemism" prezint1l toate dezavantajele
(dar Ili toote avantajele) lInei atari indecizii conceptuale. tncerciirile de
a subsuma unei unice direct,ii - postmoderniste - Icndi ntele culturale
divergente din a doua jllm[l tntc a v('i.l('ll lui nostru ( .. Arta pop t:lcerea,
cultura de masa :)1 deconstructivismul, Superman Ili Godot"
9
) au dus la
lhab R811'08n , S/i$ierea lui OrJeu, postfata ediliej 1982, a"lololat4 In
utlle1 eriUce" ale "Vietii ramlmejllM, 1-2/ 1986, p. 181.
164
.
rczuitate eontradictorii lilo;;cut'lbileo Solu,i a uouia dintrc primii -
eei mai interesa nti - trorelicicni <Ii postmode r nismu!ui litcrar, Ihab Has-
san, repune in postmodcrnismul di n pcrspectiva "plurulismului
li
eullurii contemponme descoperJ, in chiar dominanta ironicfi a post-
modernismului, punct u! in care .. inceJX'm sa ne indrepliim dinspre 1<:n-
din\ele deconst ructivc inspre tendin\ele - coexistenlc - reconstructive
a!e po&t modernismlllui"o Criticul american inS;"1 Captul c;\ nici
pluralismul nu poHle dirercntia postmodcrnismul de modernism -
C<lUW in eele din urrn.'\ un crit('riu de difcrenticre in cocxisten\a "plura-
lismului critic" '\I !(,ndintn sprc lin "pluralism critic limitat", v.:zut 01
cn ,,0 rcactic impatriva rel at ivismlllui mdical [ ... ] al conditiei

recent, tearelicit'nii pos tmQdcrnismului l ind s5-1 defineasca
prin "estct ic:smlli " !XiII, ca cxist/cnljJ de fata
de domin'lOta r'l\i'lOii, un l'stl't i!>m cure nu mai are nimie din pli-
nici din pllrilalea rorm,ll'::' "c\asicJ.M a aCl'luihtl , ci e
rxprcsla gustllitii socictiltii de ('QnSllm, absorbind ..atilea teme al e culturjj
dt' m:1 ,j valori dominante ale socjel:ltii de consum
OlIi
. Opozitia moder-
n ism/ po<;tlOod crnismfe consid eratM de Sh/usterman/ 0 rcacHv/ arel a
opoZlitiri/ dh:!sicism'/rom'.:mtism , ceen Ct' jnsfeamna/ c..l postmod 'ernis-
mui e lin reI de nou rom.mtism, OIYmind, prinlre altele, nnistorismului
"c1asic.l morl/er-nist 0 in fond "istoricist5", care se exprimJ.
prin "n<lrntillnea care, pot:-ivit lui Shuslerman, "nu pare nu-
nwi eel mai bllO mod de a teorC'tiz<l postmodernismul dar poate fi sin-
,Il"ura [orm'
o
, vali,L1 ('l' 0 poate l'la orkc teorie poslmodernistii". Obs!erva-
tiel! lui Sh '\lsterman; j S-aI" putea reactivarea id('alului rearm,:o-
niz.'1rii/ f iinie: I lIm'IOC' Cll cosmoStll in doctrina ecologist,il,
Dup;1 ct:m !-;(' poate \'cdl'a, postmodernismul este inc.l, Ia ora actuaL! ,
un te,men c" re se afl<! in cilutarea propriei sale sfere conceptuale, Ceea
ct' prezinL"l, dUP;l Cllm spuneam, unele avantaje' printre allele, avan-
taj ul de a ne lits:L libcrtalea definirii lui in termeni corelati celor pc care
i-am Colosit in definirl'8 modcrnismului. Cu 0 precizare import:lnt<'i: nu
('(lnsider po!>trnodernismlll ca 0 Clap..1 ce urmeaz.1 unc i etape moderniste
incheiate, ci ca un model cultura l slnte ti c, aparut - ea rJspuns la mo-
delul cultural modernist - inca din perioada interbeli ell
du-se pin;l in c1ipa de faVI, paralei modelului modernist, SnCii aetiv (dova-
dJ yoga texluaiismullli a deconstrtlctivismului, fenomene specifice eri-
zei moderni&te). l'ropllnind ipoteza lInei partiale coinciden\c temporale a
eclor dou.ol direetii. ritmin in limitele unei Iibert.ati moderate in
utilizarca lcrmenului, daeii avem in vedere spre pild;1 deplina liberlate
ell care il trate<.lzil lInul din teoreticieni i slit eei mai avizati, Jean-Fran-
('(lis Lyotard, pentru c:Ire ,,0 opera poale deveni Jr.odcrn.t doar due,'J e,
mal int ii, poslmodcrnao AsHel postmodernismul nu e moder-
nismul d modernismul in stare n:isdndii - lli aceast<1
stare e
)J Ihab l'UroIi'nL !11 Jlen})(,ctll'(', in "Cri til':!}
\'01. 12, no. 3. Spr ing W1l6. p. 503-520 (Hassan rcdiscutl1 aJel dcflm! in
lui Or/l"u}.
!l Frhkric- The 0/ T1u!orll, ,$ays. MinnC<1po\i:so 1988. ('f.
Richard Shml('rman, PostTlioder nism and the Turn, i n ..
vol. 10, no. 3, rail ]989.
1:1 J.oFr Lyolard, The Postmodern Condition: A Report 011 KllOwif'dge,
neapolis, HIM, p. 79
165
-'pluralismul fcr,oml'no!ogk:" !ii sil netezcasc:1 din nOli calea sprc 0 vi-
6
ziune totab, uni tartl" (Ccrl('za metafore; Iji sCrls'l l CUUU1'//r .
Sub"OlUitientlll co, malic din Iilosofia lui Binga, structurile tlrhetipale
pc COJre l\tircea Eliade Ie d('!>Cifrei)z.-1 in Rindirea mHicfi ,\ i in mecanis-
mele romanului contemporan, neapitagorismul dinamic <11 lui Matila
Ghyka, holamerii lui Con., t:mtin Noica ial;1 doar CJteva din
pc c.m.' rom.-ml',l"eiJ Ie aduc(' in dortul (i-am spus: postmoder-
nist) dt' re-sinh ,tizme a individu':ll lIlui pulv('rizilt de crizn moderni!ot.i,
dep,-I.!,iind trilditiona!.'l '::1 sul.Jiectlllui izola. l liii redefinind indivi-
dU'::I!II[ in termeni r('!ationaii, ca un "nod" ad{>Sea instabU, totu'i ex-
t rem de important, pcntru cil num.::\i prin el intregul
liii sen'; [Oare? -S<X' XIX <.II hi M. Zamflr!]
..... -
(N, (,,: 0 ,nOla varl"nld LlL'<",IU: eseu ;"j In .. nr .5,1988.
p. i4 -1-;_ t.:llCrltlr. \oana I':' I'd,t.";'-u <l lI'\'('n,1 m.upra nl.lnUS(T,'\ulul, C"U
\=1. ',on pc C"'trl' Ie,1m lllHr< ... : parnn1czc <I'<"IJ1('. De tlwnW!lca, am l"t.'numcl"O-
Itl', tfl :-'!, nolelc),
ITL DE ..TEXT" IN \' IZrUNE
DFCO"lSTRl-CTH'IC:;TA
L AI,!iuri LC t('o:-ia rC'<:<'pt."lrii (Reader response criticism), dccon-
strucllvism, I, ol":cn\;.It tcoreti c de filosona poststruC'tumlist':l [l lui Jacques
Derrida. domJn;'j in clipa de Cl.I .mtoritatc scenu criticii lit('rare amc-
ri c;me, c'cou ilmerican ill seril' r-ilor lui Derrida, cnre nll suscitat
cont('st;:tri veb('m('ote '- i adC'ziuni fdnatiC ', s-a in momertul
france.>; la simpozionul intern4ional Limbajele
Cril lCIl .yt11T11clc omuI!II, organizut, in Octombrie 1966, la Johns Hop-
J..-ins Humanities C<.>ntcr, in int'ntia de a impunc structuralismul intr-o
Arneri e;:t domir_atii de critica eon')tiintei (prin Georges Poulct), de crit ica
arhetip;Ii.-1 u lui Frye de contextualismul lui Murray Krieger
1
Der-
rida ;] prez('ntnt ,dd {'omll nicarea Stl"lIctllrd, sem1l $i joe in disclirslIl
II1nCHI(> - 0 analiz<i polemie,i a strllcturallsmului din perspet'--
t ivti poststructurnlist.1. Adopt;Jt Cll ('ntuzi asm de avangardu criticii ame-
ricane, in p:-imul rind de gr uplll a.deptilor lui C, Poulet (Paul de Man,
J. Hillh Milll'r), cur' aL<lndoneaZ.::"1 critiea strc11ucit praclicaUi
de ei pin;' hI a.C'<'u datil, se orientcuza spre orizonturilc poststructuraliste
dcschi <>e dC' De:-rida, st udill! Strllctur6, scml! # joe, .. c ea un
prim m,mifest tcorctic OIl Jansat pe tcren american.
Simpolionu!, care urmfl rea familiarizarea umericane ell
structUl'al ismLlI t'uropean, rcalizeazii, imprcvizibil, LIn cfccl t otul difer it:
orientarea av.Ifl!-:i.lrdei uiticc ameri cane spre gindirca
Centrul de iradiere al deconstrllcUvisrnului mnerica.n este Uni .... ersi-
tatea din Yale, unde J. Derrida va funcpona, ani in .!,iil'. ca. profesor in-
Iti L. BiagI}, 1'ritogia r u l /uril, Bucure,li, 1944, p, 476_
1 V J.en t nch in, lQaO, C" Apitolul Hfstory 01 thl' A/)yu:
vitat, pe IXlst:ll OC 'pal anterior de POllle't Cruplll (1 (" la Yah!,
condus d<> Pau! de' "lciltuit din alti Ird cri:ici (1. l1illis ,tH.-
Ier, Harold Bloom Geoffrey Hartman, ulrmii doi <.Ide-pl! ai
Ia care ader;l doar J).1.rt ill) a i'l"pus PO'it,trtlctura-
wsmul in critica amcricm;1, in fd incit d('con"t:-uctia, p:"!trt lnsil tn
colegii, univecsit,-.ti o:j soc-jet,lti cum cstC'
s.. pre;:inttl ;I"um ('<I 0 ;wangard,l in d(' clasici7are. S:I('('('S ot
deC'onstnL,tivismlllui se explic,i, probalJil. prin Llpt:..:l C:I, in ciuda ca-
r'l('t(>f1l1l1i ":ltl re"olution"r, cl apare (';t () contimlare a dOll:i ('lemE'nte
dcvenite traditiona'.:> in Jnt.'nlalitatea critic,j am(':-icnn;', p' de 0 parte,
;l conccplelor df' "iron;!'" specifiC'(' Jl;ew CriticisOllilul,
pC' de >J:t,i parte, ,1 leoriilor in tradi\la lui \\'illlace
vens.
Prin Jac'luc!; Ocrrida, deconstr\l( tivi'>!T1ul se aprople de
frnnC'('7, fiind, ca a:,,('I;I. 0 l('Orie n textuiui Ac<''>l 8S-
p'_'d de h-o;-i(' a l('xtull1i, a,>upra (","lrui:l \'oi m;i "')
pre]'int in \'olllm1!1 d(' fat;i accep\ijj(, IX' (! r Ie d;l
CO:1c('ptuhi de "t('xl" C t('VH pr<'CiL',ri I' e imp' n ins<i la bun
CCptlt,
;:I Dc), printr' lui Derrid<l fi<:;llrC':17,l , nldtllri c/C' filosofie
(rilo'>Ofia lui H'ld('g'qer a lui Nielzsche in "'1X'ci<lI), aL'lh:ri c/e pslhn-
nali::a lui Preud, $1 semiotic;) Illi Salls"llr" (din utre filosoflll fran('(>Z
a frllctifictll con(-'('ptul de "difercn"'"). (''1mr>anent'l sC'mioticJ (''ile
C"lndilr,j 'ii C'Omplet sui)sl1mat5 domin:mtti filo<;()fiC'(' a sistemului De-
con<;tructiv:"'mlll f('pf(,'7int:l 0 tN>rie :t 1(''(I'ill1i orient.'\1;) moso-
fic nn semiotic;
b_ De$i consld('r:) (';1 oLiectul p:-opriu ('rilicii ('<;t(' lim/mjlll ()JX'rE'i,
tivi<;mul nu se ceclamJi de I", linQ:vj<;li(',i (pe care propunt> 5.:1
o m!ocuimi'fl printr-o c\ dc In persJX'Ctivn held'l2qerinnA
a'H1p"'a limbajului;
c. Consonant evolutici $tiinteior conll'mponme mzid! po<;teinst('l-
nicne in primul rind), dcconstrllctivismul r('btl" de e':terioritllte,
de nC'implicare n "observatorullli" in riJport Cll obi('Ctul o\)servot.
iatie care caracterul ..obiectiv" sl ,,<;liintific': al cefCetaril in
acceptia pe care secollll at XIX-lea 0 dd pc care s('miotica
o inteHrtll. Cn urmare, rduz;j idcea de
metalimbaj nu opune discursul critic dic;('UN; \l l,.j literar sau diSClLr-
!iului tiJosofic, ci Ie unific;i sub 5elllnul unor "op<'ratii t('xtunlc" simi-
lace, cnrc plasea7fi critica In interf(>renta literal' ;rii Cll filosona.
A!; mai semnnla faptul ca, asp('ctele pra ,tice ale criticii de-
c,onstructivist.... sint adesca deceptionante prin lor n'pctitlv
previzibil, pl'r5p<'c'ivn tecrclic.} deconstrtlclivisLl, rC'llnificind criUca
f\Iosofia (indelllng prin lirl;vistica semiotic,!),
ofer,1 __jUi innn\toar(' C'('(':1 C(' mi sc pure mai important, participa
_ _ In construirea unui nou model al gindirii, consona'1t
celui din ('ontC'mporane. din lizica cuantic' din lopit
nonaristolelice'
1 V t'ap;t .. (ul U'lf/I"tird Ii flraml'lt,,:o'Jie, traduJ In .lntologL3 P('nt71l 0 I('or,"
a leIfuilli. 1'180.
J D-.pre po<;ibill' apwpu::n (litre lui Derrida -iii logiea
namicll. II oontradlctoriu\ul <I lui Sl LUp3JiCO, v, Cotr!lu, 1981; a!.upr<l
ell mod('lul gindidi ftiin\ince cont"mporan(', I'lR-t. 198:i.
Av,nd ,:1 \ :",C a .. \'oi
prcfiltu dcfinilia ,L'XU!lli" prin Sllmar;'1 a rcpC're]or f :n-
dil!nt'nta!c din ,t:i:1d:rea Illi J.)(>rrida pe c<U'e S(' intcmeiazli :?i din care
dp"'ul'gc act':I',tj Prezcntart":1 rr.t:'<l "(' bazeuz<i, in aC('st prim
("'pito], 1;;,:0 cde t:l.'i mari Iller;'!ri p;lLJiC':It(> d<: Dcrrida in E
1
fi7' De In
Gre/matolo'lie), in pllnct111 fl(' plecarc un ('Sca
;-tsupr:.a lui J -.1 _ Rou<;<.(',111 Cli prh'ire la relalia dintrc "'crie:"e
limbaj l..a VI,;_!: cr Ie pta !Zcmi 11(' (\'ocea $; jcnomcnul), !',Ilbintitulat
Introallc"r[' It! rrohlema s('rnn('/or En jcnol1lcnoJOfJin Illi 11usserl Cll\!'-
f.:erc'] C't 1(1 difft'n'ncc (SCrt('r'c(J di!crcntaJ, la c:lre voi adJlI-
ga milrturiill' :\lItorll ll1 i din rele tr('i interviurl grupate in 1972 in VOltl-
mlll Pf'ntru perioada ,lmc"j('an;'\ a llli O('rrida pcntru de-
con'>trllC'tivismlll aml;'rican folos("sc in primul rind manifestul :?colii din
vol'lrnul llii Ilaf(ld Dloorn, Paul d(" 'l.m, Derrldn, Geortrey
H.rtman J f),.'co:utr-UCtIOIl oud Criticism (1979).
21 Pr('rnha pe carc intem('inZii .(!indirto teoretic.'1 a lui J Derrida
cstC'. 3C(,'('0 a apartcn('n:('i l-ille hi Momf'ntul "inC'hidC'rii
w
unci epoci, cren
ce Inst'mneO"3 "inchiderl'. r.1etafi7icii" sau a modeltlilli Rindirii euro-
pc,ne, la filosofia Illi Plat on IO,!ica lui Aristotel la (('nomenologia
lUI He!dE'gger
4
nu e ... inonlmti ell .. Derrida nu
In ,,"Ifil1i1I1I" S'II "monrtea" filosofiei, dup;j Cllm nu crede nlm
In pO:!;it:'Jltltea de' a de<'C'0p"'ri "fnC'('ptltul", ..origlnC'a" nbsoltltll n Welt-
nui fi-nomrn, "oriqine'u" ,,!'.fir:?itul" fiind iluzii metafi?l('(' tntr-un un1-
vers al devenirii pur('; del lum('o lui zx,rrida este Inm'o \In('i pcrpctue
d('veniri, a unci perpetue "punerl in relatie", f,ire'! pHnetC' origlnarc :?i
(flrif. momente finale', "Tnehlderea
lC
are de oCPea, in etlzul s;1u, 0 accep-
tiE' relei pe care 0 dr. Hel<;('nberg conccptuhll de "t'Orie inehi-
s<1", detiniLA, pc de 0 parte, prin "nl"Contradictin ei int('rn[I" :?1. pc de
aitd p':lrt(O, prin Iimita l'\krn,t pc COIf(' 0 dau grupurill:' noi dE' fenomco-
ne, ee nu n,;,j pot fi oruon<.lt(O CII O:lI torul conceptl'lor OCE'S-
lei tcorli
ll
, "In(hidl'rea" m'tllfizleli se manifesta prin dez-v1i.luireD lilTli-
telor pe care metafiliea (idl'ntiflcati ell modelui Reneral 81 !'llndlrii eu-
ropt'nc) Ie-a impllS, reprimind violent posibilitiitile di-
ferit' J!:indirii (cum ar fI poli{"f'ntrismul gindirii mltiCf' StiU orlel1-
tdle) in vederl.'a construir;i llOlli modC'1 rational al universlllul, domll1at
de iogiC'a aristot('IiC';i .1 nonrontrwiklipi. de me-
tafi zici, nn pol n ins;'i ':i Sllp"mlrlte. Rt'spi05C' 10 nlvelul s'ldl'nluhll (slste-
melor) filosofic(e), ele transpar totu,:i la ni\"elul scrliturii saua! Lextuhri,
printr-lin fel de freuelian:', "ft.'intonra ft., 0 re(uiatu]ul
lO
, l>f>ronstruc\ia va
urm..iri u$8dur conflictul intr!' sistC"1 :.i ten, dez-valuind, prin studiul
.. operei, termenu] dt> m('tafizica epocii inchise,
2.2. Principa!ele caructeristid all' "epocH IOchise'" aro
fi:
2 "Ol'tcrminan-tl SC':"lSllllli fiintei en prc:cnf"", inlr-o cvintupli't
Cll ('ufos (ctem prez(:)t,t, adid realii, este idee... obie-ctului -
<lcC'('Ptla tranS('('ndentaIM: ('[I OllnCl (- slibstantd, esenp - ilcccptio sub-
-4 (;,mccPi;c {,)rmuJaln (Ie Uur,d<l, Wil (NPlloJu! /.11 fin 11" litre c;t k com
mt'lll'('m"'11 df' Z'I' -i:ure) 1!l':"8 Wrl"l-Id a-II! II:" S,'Cnt' oj \\'rilim,j.
D,rritln, 1981, 13.
. l/"jV'nl)<!;'""', 197':", 814- II!I (erm", plul dc .,1('orl.' /"'1,"11... /1- In modt'r'1i1
a nl:Tlri'j.
I f!)
stan\inlisL.I}; ca n/LIl (acceptia tl!mporal... ); ca prl'zent.J de lu sine a con-
"tHntei instituind subieclivit ... te<.l (accep\ia subiecliv,,): cn prezent.;., si-
mullanil. a sineiui u CeluilaJt (accep\la intersubiccliv,ir. Presupozi\ia
metaHziCi1 a prczentci 0 descoperil. Derrld.., sprc pild.J, in conceptul
de scmn, in mastlr;! In care acest concept accept,I caraclerul secundar,
extc[' ior, al semnificantului (inclusiv al !'oI'rieri i in raport cu vorbireOl) ,
hnpllcind prrexistent,J ..unui .:tdev.Jr sau u llnui !;ens dej.J constiluit
pdn in ('IC'tIll'nl.J/ IOkosului'", ceea ce ar da scm .mtit'ii. in cuprinsul
scmioticii, \'.)103r[,;1 lInei llrme <I onto-teo-teleologici', c..t at prcsllpune
raportare.. I. , un sl'mni ficnt tranSl-endC'1l scmnificantului, scmnifiC<.ll
e;'truiu i-... r corl'!;punde 1In "snuiect Ir':lnsccncJentat", care instilulc scm-
nul f.Jr;i a fi ('I imu,;-i implil<.lt In procc5ul de semioz,I". Subieclu\ trans-
cendental poatc fi recunoscUl CII U';iUIin\;1 in O1od('11I1 ..obscrv<-ttorulul
neimplicat", studiuzi, ..obieetul" din ufur.'" cu "obiectivilate
i r:\ iric,', "'
D.Jc;J pril1llll tcrnll'n irnplis de mclilfizica cpodi inchise ('Sic pre-
.;!CIlia conscculiv, semni/icowl Lranscenclent rorelal subiectlllu; trans-
c:'l1d,..,ltal ), lermenul r('pri mat , IX' care deronstructia iI subliniazIt COnl-
pt-':sativ, cstc dcuenlrca, iumca illl DL'rridu nu "cstc", ci "se face" , prin-
tr-un joe <.it conlral'jjlor niciodulJ rezolvutc mtr-o sinlcz<i de tip heLle-
Ihnlll Substanlei i Sl' substitllie. din un'lhi dcronst rllctivist, rclatia. Su-
Uil'Clul devine un pur ..sislem de r(>latii-
l1
; (>1 pierde astlE'1
politi:! de (').tcriorilLl(', de tntnS('Cndere a obicduilli , sc descoperi'
nu numili Irllpli cat j" proceslIl de semioz<l, ci cllinr produs, concoml -
tent "oLJ[ectuiui", in prin acest procl'S, Subi<"Cllll nll mui c a$udar
rue; slxoct':llor (izolatJ, niei,creator (transcendent), ci e (dupll modclul
nielzschciln ..tl mist('rillur, In care spccwtorul S(' in uctor)
participant implicat i:l procesU<.llilatca ('ar(' ia locul universuiui pre-
..
22.2. /I. dOlla caructeristicii a ('poeii inchise 0 constit uie l og%no-
c("nirtl7nll l (' i intelegind pri n 'OfJOS .. uni tuteu gindirli $1 a rosti rli
lC 't
, 10-
Roccntrismul platonieian sau medieval (conform C<.lru iu obiectlll e creal
de idre<l sa in louosul divin) estC', concomitent , un jOllocc ntT/S1fI, de
unde idreu primordiuliUi\ii vocii, u euvinlului rostll, usupra serierii 10-
lCica..a (aristotclic) ell un scmnificant st.'cund, "exterior". Impotriva 10-
RoronOCC'otrismului, decomlruct ivlsmul Vil reabilita tennenul reprimat,
adicJ Pcntru Dcrrida, caraClcrul derivat atrlbuit scrierli in ra-
port ell vorbircu se d(ltoreaz.:i rcduecrii eonceplului general de seri ere la
acel" de !cnerc tn cazul acesteill din urmt1, dependen\a serle-
rii de ClLvintlil rosti! t' evident..:I. Dar scricrcu linear.l $1 abstrae-
W, nu reprczinLti dedt 0 formA lirzie partlcularll. a seri erli generate,
pe cure deeonstrucLivismut 0 i1ustreaz.1 prin hieroglijd, pictograma (or-
ganizalJ. nu lineal', ci pe baza poJicenlrismulul mille), sau, inlr-un sens
generi c. prin "scrierea pslhidi" - st udiat.:i de Freud, in analiza visu-
lui , prin analogle Cll hleroglifa
ll
Prin extensie, serlerea conduce spre
, Oerridn, 1974, 23.
I Derrida, 1974, 26, 107,
I Derrida. 1973, 82.
It Derrlda, 1981, 44
II Derrlda, 19111. 27.
12 Den-Ida, 1973, 74
13 Dcmda, 1978, 210-211.
170

U ..... l.". p;n ,,:,:1111<1" ,,:t,';11Urm;," I (puriJ atr


pren!,",. .a1d, a fiin\('i al',ll.'riu;,r.J al c.".rui (:ie,
rl anit'.lil.'.IL'1 "t'nigm,.ticul raport ill cx islcnlului cu ccU.I....l
.. 1 unui interi'''' L': :n I.'xtcrior SilU pri
"l-n:m.jM, CillL' Sf.' J);'II',;[I.','L"I (.:il inscripiit' origin..lnl pe intreOJga scaril.
, 'xistl.'n,l'i, "Jc la 'inscrip\ia gcndic:l' I .. J cc regh,>;!z;1 eomportamen
lJ1 ornol'Lt,,, ,,<1;)(0
1
0 tit.' 5c:riCfl'...L 10 pro&ramcle ci
U<.'rnctj, c. ,true. rrind .. i ... toril'i conform unor nivcle, tipuri
rit'Tluli I'll-:l1ros 0 ,!,dn:.trl,.. rll In ilC a"'U acc'pti(', protoscricrea
V,hUIl:' lordIHli!a!e:1 in raport cu v(.rbirca, 1;::\ se institllie ca un si
pc-otm c;"lrci e',:('. Spa\iul ei de manifl'
1:.,(> (' H'xt'!/ ,,"x"'l Io:l'ntr,d" 10 rir.d, in rilport cu accust.
,;criC'r(, in\t'lea<';i ('1 t>zV<llnire dC":i .- iI Fiintei in prjl
dcvt'nin.'. I/O.Lire.. in!'it'Ln'a IO,1.;0<,'LI'.11 'c secundar;j .si dl.!
rivai,1 Dc JlLi IJl'n<da ('arc iLspir;. st. ia locul Iingvb
licH <II Sll"r.iot;cii'1. d'lr I.,,,tl.!' (in (j!.Id:1 afirm<l\iilor explidtc ale aulo
n'!',j, ._:UI:> n('ar.-I acesl ]LLcnl' -) OnllJlogie, ..J.!r... matologia" ce S(' dl'fi
ne>}le d;"pt ,/jtiin',!i a !>.rierii", t.)("m.r.i :n caUlate de !:otudiu <11 pro
toscricrli. 0 .. ;] rc..sil, !:U\ii caf(' transcendc limitelc
intelor, p('ntru c.t .,'ns.cri' c!elimitl',u;J
2,:,2 3. A trela carac;iPristic;j a ,,{'podi inchisc" de Ocr
rida (,-.If' privileRier(>u ideii d,' lotnlrt,Jle SdU \frltctur(j supusii controlu
h;i IruJift'rlnt diJ,t c"ntrul alt'stei stnrcturi in istori.
nl>m{'!C' rid')!>, t{'los, C'lIerYCla, n!ethc'(I conCt'ptul d{> struc
tur;. C('ntral" c.1cpt'nd'nt de ideea fiintei ca prczen(J: $i nu rpprczin,
ta, pcntru Derrlda, decil expresia pura a ..fortei dorint,eP'II, pentru c
se carLickrizpa7,. printr-o ..to(:rpntll conlradictorie" centrul, care ar.
dubh! (uncU" de i: (/.ICC !>o'Sibil;. iii de OJ inchidc structura. comporlil III
paradox constitlltiv. c:cei, dt-:;i origine <I stl'Ucturii, scapil el insu$i stmc
tllralit,ltii, sp aWl in afara l'i ApclinJ la 0 lerminolof,lie nietzschean;j
[)Prrida va privilc',ia. in dt'trimentul "structurii'" sau al .,formei" (apo
linice), terrn('nul fl'prirnal "jocul", r"'Jpcctiv .,forta" (dionisiacli). 0 si
tuntie particular;"L II opo;dtici ,t!encrale s!ructnrll VS. joe 0 rcprezint<l pc
rechpa d(' termcn\ de\eni\i <lntinornici carte VS. text (continuu $i descen
trat)_ Cultul c'-"1ii (st"1J('luril tel>llloil.l. centrat;.) apartine epocH inehise
ca atare, primul capitol al CranHltolOfJWI, intitulal, programatic. Sfir
$itul ct"lrfii inccplltHl seriltllrll, incr'pc proc1umind polemic apusul SlI
prematicl eartH. jdr imilRinca pe care Dcrrida tine s-o dea despre celr
trei earti pllblicutl' de el in 19ti7 (-'SiC ,-,eeea a unci unice "opera\ii tex
tuale'" ..in ce<'iJ ce dumnpata eartllc mele [Ii dcclan'i Derridl
lui Henri Ronsej, pusii in discu\ie in pl'imul rind e [...Junitatea ..car
tH.. eonsideratil CH totalilate pcr(eclfl, eu toatc implicatiile unui ase,
meneil conceptI<, Serierea $i diferento s-ar puteCl piasa intre cele dou,
par\i ale Gramatologiei, sall, ir:vers, Gramatologiu ar putca Ii inc1us.:
in mijlo{'ul voilimullli S{'ricrcn:.i dt/ercrltn, ".-.ei toate uccste cJT\i OInt
sint dccit comcnlHriul propo;o:Itiei Ilul 1I11sserlJ despre labirintul sc:>mne
O..,rriu.J, to!!
I'Dernda. JCljt, 11'3,
IIi O!'rrd:'l, 1974, 1::5_
II Ocmda, 1074, 41-1011 ,i 1981, 34
11 D'rrida, 13. 43 1081, 36_
" Derri'ia, WiS. 278.:!;,!'
17
lor, care e epigraful lucrii.rii Vocca fenomenlll .. Amintita proPOZI-
tie a lui Husser l prezintii un caz ti pie de autoreferentialilate (sau mIse
.elt obime). in galeriitc din Dresda, un tahlou al lui Teniers reprezinta
o gaierie de tablollri, dlnt re care unul a r putea reprezenta 0 galerle de
t.:1blouri, dintre care \lnul ... Dizolvind "hotareie" propriilor sale dlr\i,
Derr ida incl",lrC{1 s;i Ie unifie! intr-un text unie, eu structura labirin-
tica, bo.lz.Hd pc principiul ... <.II cu oglinzi sau, in
termenii sJi .... 1 "invaginii.riil. .
1\'{etafI7k:. pre.f.('ntei (ult nume pentm substantialltatca lumii), 10-
idees de totalitate de structurJ centratJ) sint
prE">tlpOzi\iile, temeiurile implicite pc baza cJrora 0 gindirc mo-
dclaki de logica a noncontradk1iej decupcazJ, in nelimitatul
f hl X 31 dev('nirii, modelul clJrol)('an - postplatonician - nl Jumii, re-
primind elem('ntelc care ar fi pulUl conduce spre un model opus (mitic,
a<;iatic SilU presocratic). Tn vcderea gim.lirii, de-
constrllctivismul i!ii propune, ca prlm.-I mio;carc, d,-stnlctururea aC'eslui
model european, prinlr-o privilegiere strutE't.: iC'<'i a tcrmenilor rcprimuti.
Rclafia ia locul scricrea ia locul privileg\at ill c\lvintuhli,
j O:1t1 l,fler (sau jorta dion/siaell) ia locu! structllrii (..au al formei apo-
lin icc). Inversarca i('rarhlei acestor termeni antinomici are, in strate-
gia deconstruetivismului. valoi.lrea unci elOpe de ell e menitii
8,1 rCsLabileasc.=i, in final. echilibruJ contrariilor (prin reabilitarea ter-
mcnu[ui ..slab", ncdrepta\il de metuCiziea "epocii inchise"). ::;i con
stituie astfe! igura \Lnui univers tensionat 'li dinamic. Aceastil inver-
sarc de ierarhic ('ste unicul aSI)('ct al ..strategiei" deconstructiviste C'arc
n1-l inlcre-;eaz[1 in dip.. dp fa tfl. pentnl c.i nlslurnarca ierarhiei se rea-
lize<.lz.J., dupfi Cllm am vrlzut, printr-o dos('ifrarc psihanaliUC:1 a ..tcxtu-
opus dintru inccput ..si<;temu\ui" C'(' va1ide<.lz.1 ier;trhia v<llorilor
cpoeii mchi!;c. fnlr-llnul din plIncteic ei ('('nt!'.ile, strategia deconstruc-
t lvhmlU lui se bHzeaz5 deci pe programatica pllnere in opozilie a siste-
m ullti Cll te.rtut. Ceea ('e ne conduce, inevitabil. spre inlrebarea: ce este
a:radar textul, - text u\ in absent.a c;:l ruia "sisternul" nu s-ar putea reu-
liZ<!, dill' in prt"zenta c.inJ ia sistemul e subrninat. Premisele
de la care plJtem pJeca pe baza celor de pimi acurn sint urmatoareJe:
a) text ul c spati ui de realizare a sistemului; dar
b} tcxlul transcende sistcmul in chiar caraC'terul silu sistemic, adicfi
lnchis;
c) cn atare, transcenderea sistemului echivaleazl\ cu "deschlderea"
lui, adicii des-ceont rarea sau distnl!lerea lui co sistem.. Ceca cc inseam-
0.1 Cit
d) textul e, prin defini\ie, spatiul de deronstruire a sistemutui (a
"tota1itii\ii" S.111 a "strllcturii").
Accasta e iposlaza deconstructivistA a textului pe care 0 voi ur mari
in continuare in lucriirile deja citate ale lui Derrida precum !ii in vi-
ziunea criticii americant' o
3. Pentru c', dcconstnlctivismul nu formuleazli 0 definitie proprlu-
zisa a textuiui, voi urmiiri lenncnul in discutic prin raportarea luJ la
termeni care intr.1 in opozitie CII el in limbajul deconstructlvist2l:
3.1. Text vs. corte - e 0 rclati(' de opozitie pe care am semnalat-o
deja comentind Utlul primullli c;Jpitol din De la Grammatotogie ::; 1 pa-
Dcrrlda, 1981, 3.
1'j'2
sajul din interviul a
dccom
ci.lrtii, dizolvlOd eele
structur<l labirintic.:1.
3,2. Gcneralizata. opozitia text vs. carte dd relatia text s. totaH-
tate, intelegind ..totalitatea'" fie
3.21 structuralist- cn 0 stmctrmJ ceTltrata. produsli de un sublect
Creo(or. Ambele componente ale totalit1ilii asHel (nu numai
struetura, ci subiectul) sint dcconstruite. Proclumind, in interviul
acordat lui H. Ronse,"apusul c[lrtii",DerridaprocJam"-t totodatA :;i "apu-
sui autorului". Tn momentul "Inchiderii" unei epoci culturale, se in-
treabJ DC'rrida, "mai pontC' cincvil IOdr;"i?ni s;, sustin(t C'ste alltorttl
I"artilor? I J Toute aCt'stc titlur! nu mai acopera dccit 0 chestiune de
unic.i ,i diferentiat.l "opcra(ie
U
tC'xtuai;l I I, a c;'lrC'i neter-
minal;1 nu-!)i un incepllt 'liJ<;olllt care, integral consu-
m<lU prin lecturil altor tl;'xtc, intr-un anumr scns se refl'nl doar la pro-
pria-i lj" ricrc"::. Avind in vcder(' "Slrtictura parazil.1ri)U a oriCilrui text
- simpl'l loe al interferentcior IcxtuaJe - enticul dcconstructivist se
simte indrept:ttit ":i se intrebc, cum [ace J. Hillis Miller, pe mar-
lZhe;J unui text din Shelley, "cine ('!;te. 'Shelley'U, punind con-
stJnt in ghilimele numele alltorului tratindu-I astfel ca pe 0 conven-
tie. ca pc 0 pseudoidC'ntitatc"
32.2. totalit.ltea po.at(' fi mteh.'lls:l orgonicist. in traditie aristo-
teiir:i Decon'ltrllctivismul polcmizea7.l.i cu "metafora organica" apU-
catd opcrt'i litC'rare, c,i(i, sl1stine J Hillis Miller. 0 atare metafor, con-
fund] dOlL) ordini ale existentei, omitmd iaptul ca opera e un semn,
aiC<"tluit nu din .. Iucruri", ci din cuvinte!'l
32:1 C.J tlrmnrC' a opozitiei text vs. structura. coenmfa (criteriu
struct;lr.lnl) e explicit declarilt/i ca necaraeteristica termenl1Iui de text.
J Hillis !\Tiller illit textul critic (in sine $i in relatie cu tex-
tul ('Omental), cit $i textul literar (in sine sau in de intertextua-
litate ell aHe tC'XIC') printr-o constitutivii orlee poem e, in
timp, 0 c'XistcnVl parazitaril implantatA pe poemell! anterfoare :;i
o hran..l, oslic cllcha.risticii, sfilrimalii, consumata alit rn actlll receptliril
critice, CLt in rciatic ell pocmcle ce-i vor urma. "Gazdii'" $f "parozi t"',
textll l e punctul de interfcrcntli al lInor tesaturi texlualc continucIG, $1
a c.i'lta ..COf.>rcntH
U
unul fragment din aceasta tesulunl inseamnd a fl
tributar "mctaforci organkc" caracteristice epocH inchise.
3.1 Te.rt vo; logos - poate parea 0 opozitic paradoxaUl fn cazul
unei critic! carc idenUfic'-l dccis obiectul in studiul HmbU ("a centra
jntcresul Hsupra Iimbajului"', consider':l J. Hillis Miller, inscamnll a. re-
veni ,.ilCO!O unde sludiul litcraturii ar trebui sJ fie'"">, Chiar dccon-
.1 Ammt!!"\(' 'I t('ndm\<I de a Irata ca SlnOmffie termt!'nii de le.TI ,i smiturd
Ilrri!urc). Textul (cel tn acccpUa de ,.te.,:t eneraI
M
) 5e &.5t1e1 tem"l
iI tie.."<U\slructiv\smulul: prtVileelerea !>Crlerll (a proto- IIIU arhbcncrll)
tn rtlporl CII r<h!lrl!cl (cu lelat de pllOJu1). V. asupra rela\h!i h:.rt ( ..text In-
CUfl11lenLMj vs..H'rlCr.: orlylnar4, non.lingLi.,/idJ, studiul lui O\rrldiJ, 1978, 201-
211 (Freud sreonll sC'I"icrii}.
.1 Derrlda, Hltl!. :I
Ihlll' Miller. Crlticui CQ ga.:dd (Tft, Crili, Q, HOil), In Bloom t>t 11\" 19i9,
",
II MU)"!"Ilhan, 1162, 111
b !lilli, r.1 I('r, In BI,,/,m ('\ aL HI79,
\1tl:'. 113
173
sttuctivh.mul lui IJerrio'l {':,te pr!.lfllnd trluutar IX'r!'pcctiHi
rient' astlpr.! limuajulul. Dar trcbuie spcclfical fapwl Cd, practic.
rhla pun .' in opozitla lmlha (cn logos) ell textul. Textul ll':-
en ,Ihlrd", "urzeali."", dc., ildica inteles ca tcrmc-
nul l!Ol,,'j pt.'fl)l:lI1e puneri in relatil', 51? optme limbll jului C<1 C3
sistem dl,,' cuvin!e elm definite, de clIvinte-concept, purtilloare L1le uno:-
St.'nsun inteli:,(ibile :,tabile, Slatutul logic al concC'ptulul e anulilt in
moment 'li In care l'uvmtul, devenlt "tormen", i')l dL>oh';1 fixit,llf'a de-
terminull de rilJ)Ortilreu lui lil un sens trnnsctmdcnt H:O lusA "I',ut",
"marcal" d alti term('ni, JX>rp(111:1 rcdl'finit prin intruducE'I'(i1 sa in-
U- un sisll'rn de relatH: in textul in\-C'les Cil ,,0 retea de rd('rin\t' textua-
Ie, I, J ficcnre a.'?<l-zi s 'lermen simplu' c mareat de tlrma J.llllli ter-
men..:!f
4, "Rt'\ea'., ..tesdtul ", "ur2l'al;I'", ,.lextur'-I
M
ial, tl'rm(nii ea,c
de::,unneaz.t. m,.. taroTic dar textul. TOBte 1IN'"le mctafon
pun in lumin., caracterul pur relational carc st;ltutul textUII-
litJ.\ii, I\lai mult, termenul de "text" e inJocuit lIneori prin aceta rlr
..opera\ie sau ..trans(ormGrl te}" - variante carc
l:tJli.lwt caracterul dlnomie al reilltiilor cure' alc:1tuicsc tC);ttl I
(de aiel, $1 posibilitatea echivailirii lexlului in acceptia dinamicii mcn-
- cu "scrii t ura" "serlerca" ell dnblul sens, adlca, 31 tf'r-
menului de "c.critllre").
InfiniUl de relationare (l termenilor...tes;,turu" t('xtual[1 '('
ea ..text generalizat", cure include transcende dmp te'(-
tua) partieularizat
3l
. Relatia text general - cimp tpxtuol particular e
c1arificatil de DE'rrida in interviul acordnt lui J_- L. Houdeblne C! IV
Scarpctta: "Ceea CE' eu numesc tert estE' $1 ceea ce, practic, tnscrle $i
debordeaza limitele unul asemenea discllrs rconceptllallrat - n.m,l
Existii un atare t ext Reneral pretutindeni unde acest discllrs ordinco
lui (e:;cnVI, scns, ade v.t r, inteles, con!ltilntA. Idcalltatc etc. ) sint debor-
date, adlci1 pretutindeni unde autoritatea lor e reclusJ 1(1 de fMrcu
inLT-un lant pc care ltutorihltea crede {, , I cli 0 guverneaz;1. Acest text
general nu e limltat In scrierlle F" lse tn paginii
U3l
care sint "cimpurllc"
sale par\iale, istorice, "Punerea in abis" (nulospecularitatea sau
narea) sint embleme sintoctlce ale textului general in "cfmpurile
text uale particulare". pentm ele slnl procedct' de anulnre a limite-
lor (a inceputulul !Ii a texlul ui.
Textul general, continuu, exclude, pc de 0 parte, Idct'a de "cent nt"
de "tot alitnle" sau ..strllch lra inchisil"; dar el exdllde dcopotrivJ, pe
de aita parl(', oriee componentii rcferenlinili. orice tranSCt'ndere spre
un sens deja - intotdeauna - C'x\stt'nt, prezcnt, constit ui t. Modclul
paradigmatic al tcxt ului gtner<.lt ar Ii "textul anall7.at de
Derrida, in termcni freudieni, co ,,0 pur!1 \esfil ll rJ. de urmc, de diferen-
te, tn care sensul jorya sint unl le, un t ext niciiieri prezent.. , adicii lln
text de tipul discursului onirlc. in care ieeare termcn cree:\zJ, repro-
zict..'1 !Ii est.> proprilll s..;1I referent, tn ultima instan\<1, tex tulul
n Dernda, 1981, 33.
.. Ol'rnda, 1981, 3,
" Derrlda, 1981, 33 .
.II Dt'rrida. 1981, 33.
11 Derr.da, 1981, GO.
174
general estc autore[erentialitatea; lipsit de autoritatea lInei instante auc-
toriale (textul gcnereazii subiectul, nu e generat de el), Iipsil de valoa-
rca unui sislem de gemne care ar trimite In un semnilicat preexistent
ce I-ar transcendc, textul sc serie pe sine, AceastA autorefe-
rentialitatc eonslitutivii a textului general poate fi mascatA, in cim-
pudic textualc particulare, de retorica speclfica unui anume tip de dis-
curs, care dccupeazii for\at, in uneala continuli a t('xtului, zone ce se
modelealli conform imperativelor referentiale sistematice. Spre pildi'i,
diseursLII filosorie reprim;'1 autoreferentialitatea textului, orgunizindu-se
conform unor erilerii de naturli conceptual d, Dincolo de aceastl'l organi-
Z;JT"(' rcstrictiv.:i. a unui dmp textual particular, tendintele reprimale all"
t(''(tLllui general transpnr In nivelul textuiui (nu al sislemului)
prin recurcnta meturorelor textualitatii SULI a metalorelor scrisuhti, ca-
re, constala Ocrrida, "bintuie" discursul filosofic european organlzat, con-
!$tknt, in s('os logoronoccntrist. Critica deconstructivistii va desC'ifra aces-
te metuforc all" textuatlt:ltii, reabilitind autorefcrentialitatea textului ge-
neral pe care dmpul textual prlrticular 0 reprima, alia cum procedeaza
Derrida in Icctura lui
l)es-centrarc<l, ne-limitarca !$i autoreferentialitaten'13 (prin metalo-
rele prin emblemele sin!act ice ale reprezintii. rnar-
die textull1i I-lencra! in cllprinsul eimpul' il or textuale p<lrticulare.
Conceptul de text oellcml (ca spatiu (.:ontinull ce inserie Jii tnmscen-
de lexie-Ie delimitate) fundamentcazli teoretic fenomenut intertextuali-
tatii, care devine definitoriu pentru natura a textului particular,
Acest text parlll culur e numit, am VaZlI!, "cimp textual", adiea consi-
derat terenul de interferenti' a mai multor retele textuale. Asupra unor
acceptii specific deconstrucliviste ale intertextualitiitii voi reveni fnsli
in cele ce
5, Textul (sau .,cimpui textuai") particular, al elirui model prim e,
pentru Dcrrida, djscursul Wosofic. ne-a apiirut a!$adar ea spatiul in care
se desflilioarii conflictul (mascat, ascuns) int re referenOalitatea sistemu-
lui lii autorercrentialitatea textului general. Ne putem pune insii, in con-
llrm;itoare.1 intrcbare: este onre situatia discllrsului filosofie
pcntru defi ni rca oricikui text particular, suu exista, totU!$i.
cimpuri textuHle de alt tip, cnre nu reprim.:'i, ci pun in evidenta
naturn textuJui general? en nispllns la aceastii intrebare, voi constata
faplul C'i\ desconstrllcilvismul acord<l statutul privilegiat de text particu-
lar ell virtuti revelatorii pentru textualitatea ins<i!$i tertutui literar, Au-
toreferentialitatea explicihi programatictl a textului Iiterar modern
(fie cd e yorba de poezia lui Mallarmc, pc comentarea careia se bazcaz<1
in buna parte tcxtualismul francez, fie cli c yorba de perspectiva Iie\io-
nalisla introdusJ. in litcrahlra americana de Wallace Stevens) orientea-
zj din umbrii teoria deconstructivistA a tcxtului. Pentru Derrida, "une-
I \. onaliZd "mclarorelor texlUoliUi.tli
h
In textul lui Husser!. In Den'ida,
197J, WI-11J.
.u 1'ulburAtoare e prczen\-a "metaforelor textualitAtiih in limbajul fizicii con
lemporane Penlru Heisenberg, spre pHdA, "Iumea apare [," I co 0 compliea!"
li'sAtur.1 de In care conexiuni cit' dde"ile upun uflcrneaz.'l., sau ..e
Incai<"Cll, '>!llI 0,(' combinA determinlnd Ilsl[t'i lextura inlrC!gulUi" (Heio;cnbcrg, HI5S.
101). Mel.3forn "textualistA
M
exclude Inm. C!\'ider:t, "autorcCeren\ialitatea" texlului
en Ir.mlte sprc 0 nouA viziunc ontologica, viz.une cu care lextualismui
deeomlructlvut COincide (fdr.} s4 0 In ]X' care 0 da. reaiuiul ca re-
,i nu ca 5u\)!>tan\a.
175
Jc" text" literare moderne "marchcaza organizeaw 0 structur<'i de re-
zisten\<1 faiii. de conceptualilalea filosoiicii"34, Pentru Paul de Man, lite-
r atur;) reprezintil spa\iul privilegiat de manifestare a unei "crize" sau
"rupturi", adidi. spaUul in care in limbaj refuzt! lucid, eu
ficUonalit,3,\ii, iluzia re1ercnlialita\ii: JiterarJ SiiU
poeticJ v in toate privintele 0 eon.$tiint<1 privilegiaW, al cc1rei uz a1 lim-
bii poute pretinde S;'l se sustraga, intr-o oarl'care mtlslm'i, dupHcltAlii,
confuziei. neadcvilruJui pc care iI luAm drept garantat in Ul'lll de fiecare
zi al Iimbii" Proc!amindu-se fictiune, literatura nu postuleaza cainci-
dcn1;a semnificat-semniCicunt, ci e, dimpotriv<1, a "nostalgic" nJscutA nu
"din absents a ceva, cI din prezen\a neantului";u,
Ca atarc, dnd decid sa scoatA un volum ell valonre de manifest
tl $colii critice din Yale, nutorll propun sa oferc 0 suitd de studii pe
IJaw unui unie text Iiterar (poemul lui Shelley Triumjltl vie/ii), un text
literar ncterminat, intrerupt prin moartea autorului. Proicctul e tradat
partial; textul luI Shelley e doar amintit de J. Hillis Miller. ocolit de
II. Bloom G. Hartman trecut partial in umbra, prin comentarea
in paralel ClI un text din Blanchot, de J. Derrida. Proiectul al
volumuiui, care e respectat Integral in escul lui Paul de Man (Shelley
desfigurat) in eseul lui Derrida (A sflprovictll.i), in-
sa, ell claritnte, imaginea deconstruetivistli a te'l:tuiui literar. Alegcrca
unui text neterminat e extrem de griiitoare. Condltia de .,netermin&t"
sau "fragmentar" a textului in discutie este trntntt! ea 0 emblema a
t urii textului Iiterar in sine, ea 0 emblemii. a a('("lui text partial carc se
apropie eel mai mult de statut ul textuiui general. contra-
zice Idecn de tolalitate, de struetura centrat<''i, de IimitA. "Frag_
mentul" prin excelentn ideea de ill}JtltTii, de discontinuilatr,
opus.'i. organicismului traditional. Dar, dupa cllm am viizut, conditia
rcala: a orielirui text partial e aceea de fragment deschis spre textul E!('-
rcral. Comentind poemul neterminat al lui Shelley, Paul de Man pro-
punC' conccpt ul de "model textual mutilat", aplieabiJ in fond, prin ex-
knsie, oriC'<lrui text partial citit in relatie de dependent.1 eu textui ,,;-t'-
ncral. Pcnlrui Paul de Man, "modelui textual dczva.luie "rana
sau rupturn cc zace ascunsi:i in toate Tn "cali tatea" de {r"-II-
ment a poemului lui Shel1ey, J, Derrida vede "calitatea de a Ii neter-
minat" definilorie pentru oriee text, cali tate ce consUi in "imposibi li-
.tates de a fixa hotarclc inceputul ui lui"'1,
Prin cxtensie, "d('sehiderea' tcxtului Iiterar nu sc mai identifiea in
deeonstruetivism ell poJisemia; en nu mal reprezintit 0 mu1titudine de
care reduccrea lor la 0 Urne!l strucluri'l cocrentd prin
ketura, prin aportul cititorultli.lcriticului (ca-n teoria rcceptc1ril), ndic!
nu mai e 0 slruduri't deschisa ee se implinClite in momentul inchiclerti
prin letluril. Dcschiderea textului lilcrar e, dimpolriv.::i, expresin unel
.. constitutiv(', a unul polieentrhm sau a unei "etero-
genikt\i" pc C<lre critica nu e chemal.:"1 5-0 rezoivc, ci 5-0 releve S.i 0
"iJentifice"1!.
34 Dcrrid3, 198!, 1i9.
%> dl' Man, 1971, a, 12,
.III Bloom et al.. 1979, 6i,
n, Bloom et a!.. 1979, 93.
-'II V. opozi\ia nelo. Inlre uL'Con!>truc:lic teori3 lccturli, $ublinialA H.llJIJ
Mi ller In Moynihan, 1982, Ill.
176
6. Critica (sau lectura) de tip deconstructivist nu are, deci, cn pro-
iect dezv;jiuirea structurii ;.lscunse a textul ui prin rezolvarea conlrCldic-
sale, d , dimpotriv,-t, identiHcarea $i exacerbarea acestor contradic-
\ii; adic<i, in termcnii pc ('are i-am propus, critica deconstructivistd nu
reduce textul genentl la dominanla cimpului textual particular, ci di-
namiteadl de' suprafaW ale acestuia din urma pentru a rc-
constitui textul (,;cneraJ. E adcvurat ca textul general, autoreleren\ial
prin definitie. nil sc decit pc sine inSll$i; e adevarat deci ci'i, in
ultim<'i anali",ii, Jcctura deconstructivist{l va identifica perpetuu motivul
ItC varietur al autoreff'rentialit.Wi in dosul oriclirui text. Rezullatul de-
meI'Sului deconstrllctivlst ml se pare decep\ionant prin monotonie $i pre-
vizibil. Pracedura insii$i e, in schimb, spectaculoasa, deoarece caile dt'
trecere de Ia textu l particulur la textul general ramin imprevizibUe $i
dau miisura talentului critic. lata, in acesl sens, reconslituite pe scurt
procedurile a doi critiC!, cuprinse in volumul dtat: lectura paraleIa a
unui text din Shelley (The Triumph oj Life) !ii a unui text din Blanchot
(L'oJ'T'i!t de mort) ii prilejule$te lui Derrida fonnularca prolectului unei
"Iccturi exhaustive". 0 alare lectuni ar cuprinde, mai intil, elcmentclc
(textualistc) diseminate in opereJc unui autor, 0 a doua etapa (lectura
de tip "palimpsest") ar suprapune moUvele identilicate in operele a dol
seditorl, care se citesc una prin alta. Tn cele din urma, Clecare text par-
ticular s-ar putea defini ca 0 "ma!iimi de dtil
14
cu mai multe "capete de
lectur;}", fiecare 8f-lt sej inscr!c textul dat intr-o retea textuala duerita.
Spectaculoasii e '11 proccdura urmata de J, Hillis Miller, in eseul
CritiCl !l en gazdli. Abandonind textul literal'. J . Hillis Miller folose$te
ca "text" comental criti c simpJa afirmatie polemic,!!;: "criticul este un
paraz!t". Un amplu exeurs eUmologic pune in termenii parazit/
ga2da pe terenul limbii engleze, al !imbUor latinA !it !ii, in sfir-
!iit, pe terenul limbiler indoeuropene, "Textul" (in cazul dat, propozitiu
"Criticul e un parazil") e "deschis" prin etimologie $i lingvisti ca com-
parata sprc nivelele textuale urmatoare, care H inglobeazil: limba en-
gleza mai intii, familia IimbHor indoeuropene mai apol. "Textul genC'-
ral" se idcntific.i. astfel ell posibilitatile latente ale limbli inslt$i, inclu-
slv posibilitil tile ciezvitluitc de studiul ej istoric (etimologla.
heideggcri anJ. prin Derrida). Tn aceasta acceptie, fiecare cuvint se in-
cu valori de citat;li !ii pourlil inc;ircatura intertextuala a utiUzarilor
lui antedo'lre, a caror smnma este etimologia. Critiea deconstructivistil
acum filosena heideggeriana $i se dezvalule ea 0 reverie aSlI-
pra riidAcinilor !ii asupra devenlrUor cuvintului in perpetua lui re-in-
tegrare intr-o etern instabil ..i ..urzeaM' a textului general, identifi cat,
la limitJ. cu limba insa$L
tN .I.: Textul a apArut In "01. coJedi v Scm/otiea 1 poetico H. \i
roerenJo. Flleuilatea dc Filoioglc. Uni\'enitatca din Clw.j.Nnpocn, multipl.. 1985,
p 10-86).
19 V. Inceputul eseului lui Derrida dill Bloom et a1.. 1979:L.iving unl Sur-
t:ivre fA suprovielui), titlul eseului, e cornentst tn momentul prim al tcxlului cri-
til" ell. un .. eitat
H
_ dar un citat din rnarele "text genera'" care e Ji mb.... (eng-leW.
!>(lU francew)_
177