MACROECONOMIE BIBLIOGRAFIE 1.Bacescu Marius Bacescu Carbunaru Angela Macroeconomie si politici macroeconomice E . ALL Buc.1!!" #.

#. Bacescu Marius Bacescu Carbunaru Angela Anali$a macroeconomica si politici macroeconomice. %este si probleme cu re$ol&ari E'. ALLBAC( #))# *.Ciucur 'an Ga&rila I. +opescu C. Economie.%eoria generala a economiei E itia a II a, E . Economica Buc. #))-.%iganescu Ioan Eugen Roman Mi.ai Macroeconomie.O abor are cantitati&a E . Economica Buc. #))/

E0AMEN 1. 1 subiect cu / subpuncte grila #. subiect in proiect *. 1 subiect teorie 1mare2

34+OR% 'E C4R3

Cap.1 Cap.# Cap.*

Concepte 5un amentale ale macroeconomiei 3istemul Conturilor Nationale 13.C.N.2 Fluctuatiile agregatelor macroeconomice si cau$ele acestora Mecanismul pietei 3cetorul e6tern In5latia si soma8ul Fluctuatiile ciclice ale economiei Ni&elul e trai si calitatea &ietii Cresterea economica si e$&oltarea urabila

Cap.Cap./ Cap.7 Cap.9 Cap." Cap.!

Curs nr. 1 Macroeconomie : O&i iu Barsan Cap.1 Concepte Fun amentale ale Macroeconomiei 1.1 3tructura mecanismului macroeconomic %eoria macroeconomica stu ia$a economia nationala , economia mon iala si mo ul e 5ormare al principalelor agregate macroeconomice.'e asemenea teoria macroeconomica stu ia$a e5ectele pe care le au actiunile puterii publice 1a ministratiile publice impo$ite si ta6e,c.eltuieli gu&ernamentale2 asupra &enitului ,c.eltuielilor si ansamblului locului e munca. 1.1.1. Elemente si cone6iuni macroeconomice 'ECI'EN%II 1participantii la acti&itatea economica2 E6ista trei categorii e eci enti; a2.gospo aria1mena8ul2 este un grup e persoane care locuiesc impreuna si iau eci$ii ca un tot unitar b2.5irmele sau agentii economici sunt organi$atii care utili$ea$a resurse pentru pro ucerea e bunuri si ser&icii c2.a ministratia publica1Gu&ernul2 meste un organism ce elaborea$a legi si reguli,stabileste un mecanism e respectare a acestora si pro uce bunuri si ser&icii publice1in&atamant,sanatate, apararea nationala etc.2. B.+IE%ELE +iata repre$inta orice mo alitate prin care agentii economici intra in contact,sc.imba in5ormatii si 5ac a5aceri impreuna.E6ista urmatoarele tipuri e piete; a2.piata 5actorilor e pro uctie se &an si se cumpara 5actori e pro uctie1munca,capitalul,natura,abilitati antreprenoriale2 b2.piata bunurilor si ser&iciilor se tran$actionea$a bunuri si ser&icii c2.piata 5inanciara se tran$actionea$a toate tipurile e acti&e 5inanciare Rolul pietei este acela e a coor ona eci$iile eci entilor.
A.

GO3+O'ARIA Bunuri si ser&icii 3er&icii publice +ietele bunurilor si ser&iciilor G4<ERN Factori e pro uctie %a6e +ietele 5actorilor e pro uctie %a6e

3er&icii publice FIRME

C.+OLI%ICA ECONOMICA Este repre$entata e ansamblul actiunilor a ministratiei publice pentru asigurarea ec.ilibrului macroeconomic. Obiecti&ele politicilor economice a2. e5icienta b2.ec.itatea c2.cresterea economica 2.stabilitatea 1.1.#. Instrumentele anali$ei macroeconomice A. Mo ele economice +rin notiunea e mo el se intelege acel mo e repre$entare a realitatii prin care se e5ectuea$a o serie e ipote$e simpli5icatoare espre 5enomenele si procesele reale stu iate si prin care se escrie mo ul in care se intelege 5enomenul sau procesul respecti&.
4

Caracteristicile unui mo el a.consistenta logica b.&ali itate c.simplitate B.'atele economice 'atele ce &or 5i intro use in mo ele permit pe e o parte cuanti5icarea 5enomenelor si proceselor reale stu iate,iar pe e alta parte permit testarea mo elului elaborat. +entru a obtine si utili$a ate economice,economistii apelea$a la oua serse 5un amentale e ate; a. sursa primara este repre$entata e raportarile agentilor economici. b.sursa secun ara este repre$entata e organi$atiile publice si pri&ate interne ,internationale speciali$ate1Institutul National e 3tatistica si 3tu ii Economice,Banca Nationala, Bancile Comerciale,Institutele pri&ate e son a8,Banca Mon iala, Fon ul Monetar International,Agentiile e Raiting2. Organi$area atelor Forme; a. %abele b. 3eriile e timp Gra5icele c. 'atele incrucisate sunt tabele ce contin cel putin oua &ariabile si arata legaturile ce e6ista intre o &ariabila si celelalte &ariabile in tabel.

1.#.+rincipii ale sistemului contabilitatii nationale 1.#.1.Flu6ul circular al &eniturilor si c.eltuielilor.Ca$ul unei economii inc.ise 3istemul contabilitatii nationale s:a e$&oltat ca un ca ru conceptual si este utili$at pentru eterminarea principalilor in icatori macroeconomici.

Flu6ul circular pentru o economie inc.isa

O5erta 5actorilor e pro uctie C.eltuieli pri&in 5actorii e pro uctie FIRME O5erta e bunuri si ser&icii Cererea e bunuri si ser&icii GO3+O'ARII

=>C?3 I>3 : Egalitate pentru crearea ec.ilibrului =>C?I = > &enit C > consum pri&at 3 > economii I > in&estitii brute 'aca; I > 3 I@3 IA3 :economia este in ec.ilibru :economia este in e6pansiune1creste ni&elul e acti&itate2 :economia &a intra in contractie1sca e ni&elul e acti&itate2

I > = : C > 3

1.#.#.Flu6ul circular al &eniturilor si c.eltuielilor.Ca$ul unei economii esc.ise 4n mo el macroeconomic pentru o economie esc.isa este 5ormat in patru sectoare 1mena8e, 5irme, gu&ern, sectorul e6tern2 si trei piete 1piata 5actorilor e pro uctie, piata bunurilor si ser&iciilor, piata 5inanciara2. 3ectorul e6tern inregistrea$a tran$actiile e5ectuate intre agentii economici re$i enti si nere$i enti1operatii e6terne ; import si e6port2.

GO3+O'ARII = +iata 5actorilor e pro uctie I = FIRME C N0 G C

N.%. G +iata bunurilor si ser&iciilor N0

G4<ERN

Imprumuturi publice +iata 5inanciara

Imprumuturi e6terne

3EC%OR4L E0%ERN Imprumuturile 5irmei

N% ta6e nete = : &enit C : c.eltuieli e consum 3 : in&estitii N0 : e6portul net N0 > 0 IM 1e6port : import2 G : c.eltuieli publice sau gu&ernamentale

A ministratia publica 5oloseste &eniturile pentru consumul gu&ernamental 1G2 si pentru trans5eruri 1%R2 %rans5erurile sunt e oua tipuri a.trans5erurile gu&ernamentale b.trans5erurile 5irmelor G%R :alocatii,burse,a8utoare sociale B%R sub&entii

<eniturile a ministratiei pro&in in ta6ele irecte1% 2ce se aplica asupra &eniturilor si in ta6ele in irecte1%e2 care se aplica asupra bunurilor si ser&iciilor. %a6e si impo$ite > ta6e 1%A2 > % ? %e

+ro usul national masoara &aloarea bunurilor si ser&iciilor pro use intr:o economie ,intr:o perioa a e timp.E&aluarea pro usului national se poate 5ace la pretul pietei si la costul 5actorilor1pretul 5actorilor2. +ro usul intern brut la pretul pietei pentru o economie inc.isa este egal cu suma in&estitiilor?consumului?c.eltuieli gu&ernamentale +IBpp > C ? I ? G +ro usul intern brut la pretul 5actorilor,la costul 5actorilor este egal cu 1consumului?in&estitii?c.eltuielilor gu&ernamentale21ta6e in irecte ? sub&entii2. +IBp51c52 > 1 C ? I ?G 2 1 %e ? 3& 2 +IB este un in icator macroeconomic care masoara &aloarea bunurilor si ser&iciilor 5inale pro use intr:o anumita perioa a. +IB > C ? I ? G ? N0
8

1.*.Meto e e masurare a 5lu6urilor.Agregate macroeconomice 1.*.1.Meto e e masurare a 5lu6urilor a2.Meto a pro uctiei 1 a &alorii a augate 2 b2.Meto a c.eltuielilor c2.Meto a &eniturilor a.Meto a pro uctiei 1a &alorii a augate2 :<AB +IB > B <AB : suma e &alori a augate brute

<aloarea a augata repre$inta plusul e &aloare re$ultat in urma unui proces e pro uctie si se calculea$a ca i5erenta intre &aloarea pro uctiei si costul e pro uctie1consumul interme iar2. b.Meto a c.eltuielilor +IB > C ? I ? G ? N0 :c.eltuieli e5ectuate bunuri si ser&icii. e toate sectoarele pentru reali$area e

+IB > C5 ? FBCF ? <3 ? EN C5 : consumul 5inal public si pri&at FBCF : 5ormarea bruta e capital 5i6 1 in&estitia bruta 2 <3 : &ariatia stocurilor EN : e6portul net c.Meto a &eniturilor +IB > <5 1<enitul 5actorilor2 :salarii, oban$i etc.

1.*.#.Agregatele macroeconomice a. +ro usul national brut este egal cu +IB plusCminus &enitul net in strainatate +NB > +IB ?C: <N3 13<AN32 3<AN3 sol ul &alorii a augate in strainatate +ro usul national brut masoara &aloarea bunurilor si ser&iciilor reali$ate e agentii economici nationali in i5erent e locul in care:si aloca resursele. <enitul net in strainatate se obtine ca i5erenta intre &aloarea pro uctiei reali$ate e catre agentii economici nationali in strainatate si e agentii economici straini in tara. b. +ro usul intern net este egal cu +IB minus amorti$area +IN > +IB A c. +ro usul national net este egal cu +NB minus amorti$area +NN > +NB A . <enitul national este egal cu pro usul national net la costul 5actorilor <N > +NNc51p52 e. <enitul isponibil este egal cu +IB la costul 5actorilor plus trans5eruri minus ta6e irecte <'1='2 > +IBc5 ? %R %

10

1.-. 3tatic si inamic in macroeconomie Cresterea economica repre$inta e$&oltarea capacitatii unei economii e a pro uce bunuri si ser&icii,si se masoara prin cresterea +IB real. 'inamica cresterii economica a in5latiei, a soma8ului sunt principaleleelemente care caracteri$ea$a ciclurile economice. 4n ciclu economic repre$inta 5luctuatia acti&itatii economice a unei tari ,caracteri$ata e o crestere a in icatorilor economici agregati , urmata e o sca ere a acestora. +ro uctia potentiala repre$inta ni&elul pro uctiei ce ar putea 5i atins in con itiile e utili$are completa a 5actorilor e pro uctie. 'inamica in5latiei este masurata cu a8utorul unui sistem e in icatori; a. In icele preturilor pentru bunurile e consum : I+C - masoara e&olutia preturilor unui cos e bunuri si ser&icii repre$entati& pentru c.eltuielile e5ectuate e o gospo arie tipica. b. 'e5latorul +IB - arata e&olutia ni&elului me iu al preturilor tuturor bunurilor si ser&iciilor incluse in +IB - +IB nominal repre$inta &aloarea out:put:ului total in economie e6primat in preturile perioa ei curente,respecti& ale perioa ei can a 5ost pro us - +IB real repre$inta &aloarea pro uctiei totale reali$ata intr:o perioa a in economie e6primata in preturile unei perioa e1an2 e re5erinta 'EFLA%OR4L +IB > +IB nominal D 1)) +IB real c. In icele preturilor e pro uctie : I++ - masoara e&olutia preturilor me ii pentru bunurile si ser&iciile a5late intr:un sta iu anterior consumului 5inal. 3copul in5latiei. eterminarii acestor in icatorieste acela e masurare a

11

CA+.#. 3I3%EM4L CON%4RILOR NA%IONALE 3istemul conturilor nationale constituie principalul sistem e e&i enta in statistica internationala in ma8oritatea tarilor lumii.Este utili$at pentru eterminarea principalelor agregate macroeconomice 1in icatori2. Obiecti&ul principal al 3NC il constituie repre$entarea cat mai completa si corecta a 5lu6urilor economice si sociale in economie. 4ltima &arianta a 3NC utili$ata in ma8oritatea tarilor europene este; 3istemul European e Conturi Nationale : 3EC. Ca rul spatial al macro:contabilitatii este repre$entat e teritoriul national,iar criteriul e eterminare utili$at este re$i enta. O unitate institutionala este re$i enta aca are un centru e interes pe teritoriul national si a es5asurat acti&itati economice pe o perioa a e cel putin 1 an. 3NC grupea$a unitatile institutionale in ramuri si sectoare. 3EC%OARE; 1. 3ectorul societatii si E&asi:societatii 1al intreprin erilor2 : pro uce bunuri si ser&icii ne5inanciare pentru celelalte sectoare si cuprin e; a. 3ocietati pri&ate b. Intreprin eri publice sau mi6te c. F&asi:societati 1sucursale,5iliale2 #. 3ectorul intreprin erilor 5inanciare :au 5unctia e a 5inanta celelalte sectoare *. 3ectorul intreprin erilor e asigurari G:asigura i5erite categorii e bunuri si ser&icii trans5orman riscurile in i&i uale -. 3ectorul a ministratiei publice : reali$ea$a bunuri si ser&icii non:mar5a pentru celelalte sectoare si cuprin e; a. A ministratia publica centrala b. A ministratia locala c. A ministratia asigurarilor sociale
12

/. 3ectorul a ministratiilor pri&ate : reali$ea$a bunuri si ser&icii ne5inanciare pentru celelalte sectoare a. +arti e politice b. Asociatii sporti&e c. Culte religioase 7. 3ectorul mena8e : au ca 5unctie principala consumul 9. 3ectorul e6tern 1restul lumii 2 :inregistrea$a operatiunile e5ectuate intre agentii economici re$i enti si cei nere$i enti.

3istemul e conturi nationale utili$ea$a oua tipuri e conturi; a. conturi ne5inanciare utili$ari142 E6plicatii si sume 3ol R : 4 Conturi ne5inanciare resurse1R2

b. conturi 5inanciare FNC : 5lu6 net e creante FN' : 5lu6 net e atorii FNC E6plicatii si sume Cont 5inanciar FN'

13

3ol #.1.3tructura conturilor nationale a. Contul e bunuri si ser&icii CON%4L ) RE34R3E I+ro uctia :pe ramuri :pe sectoare IImporturile IAmorti$area C%.) 4%ILIHARI IConsumul 5inal 1C52 IConsumul interme iar1Ci2 IE6porturile 102

Contul e bunuri si ser&icii inregistrea$a pro uctia e bunuri si reparti$area acesteia pentru consumul ramurilor si sectoarelor institutionale. Contul e bunuri si ser&icii este ec.ilibrat prin e5initie, eci nu ega8a nici un sol . b. Contul e pro uctie CON%4L 1 4 C%.1 R I<aloarea pro uctiei pe sect.1<p2

IConsumul interm. pe sect.1Ci2 <aloarea a augata bruta 3ol > <AB 1R 42

Contul 1 inregistrea$a operatiunile legate e procesul pro uctie si se calculea$a pentru sectoare si pentru ramuri.

14

c. Contul e creare a &eniturilor1 e e6ploatare2 CON%4L # 4 I Amorti$area 1A2 IImpo$itele in irecte pe pro use si pe impotruri <aloarea a augata neta 3ol <AN C%.# R I<aloarea a augata bruta1<AB2 I3ub&entiile 13&2

Contul # pre$inta sectoarele si ramurile care sunt la originea &eniturilor primare si nu pe cele carora le sunt estinate.

. Contul e repartitie a &eniturilor CON%4L * 4 I<eniturile 5actorilor e pro uctie platite catre strainatate C%.* R I<aloarea a augata neta 1<AN2 I<eniturile 5actorilor e pro uctie incasate in strainatate

<enitul national 3ol <N

Contrar contului e e6ploatare,contul e alocare a &eniturilor primare pri&este unitatile si sectoarele institutionale re$i ente in calitate e bene5iciari ai &eniturilor primare.

15

e. Contul e re istribuire a &eniturilor CON%4L 4 I%rans5eruri curente platite catre ale tari <enitul national isponibil 3ol <N' C%.I<enitul national 1<N2 I%rans5eruri curente incasate e la alte tari R

Contul e istribuire secun ara a &eniturilor arata cum sol ul &eniturilor primare ale unui sector institutional este a5ectat e re istribuiri; - impo$ite curente pe &enit - coti$atii si prestatii sociale - alte trans5eruri curente 5. Contul e utili$are a &eniturilor CON%4L / 4 IConsumul 5inal 1C52 :public :pri&at Economiile nete 3ol EN C%./ R I<enitul national isponibil 1<N'2

Contul e utili$are a &eniturilor arata pentru sectoarele institutionale care au un consum 5inal, mo ul in care este reparti$at &enitul isponibil intre c.eltuiala e consum 5inal si economii.

16

g. Contul e mo i5icare a patrimoniului1 e capital2 CON%4L 7 4 IIn&estitii brute I%rans5eruri e patrimoniu catre alte tari C%.7 R IEconomii nete 1EN2 IAlocatii pentru in&estitii I%rans5eruri e patrimoniu in alta tari IAmorti$area 3ol NFR R A 4 Necesar1ne&oie2 e 5inantare

3ol CAF I R @ 4 Capacitate e 5inantare

Contul e capital inregistrea$a &aloarea acti&elor si pasi&elor pre$entate in patrimoniul unitatilor la s5arsitul e6ercitiului. .. Contul e 5inantare a patrimoniului CON%4L 9 Este un cont care are rolul e a completa in5ormatiile in contul 7 e&i entiin mo i5icarile inter&enite pe ansamblul tarii in ni&elul si structura creantelor si anga8amentelor 5inanciare ale tarii. i. Contul strainatatea 1restul lumii 2 CON%4L " 4 C%." R IE6porturile I <enituri in acti&itati economice si in patrimoniu incasate in strainatate I%rans5eruri curente in strainatate I%rans5eruri e capital in strainatate IMo i5icarea anga8amentelor
17

IImporturile I<enituri in acti&itati economice si in patrimoniu platite catre strainatate I%rans5eruri curente catre strainatate I%rans5eruri e capital catre strainatate IMo i5icarea creantelor

3ol ) Cap.* FL4C%4A%IILE AGREGA%ELOR MACROECONOMIEI 3I CA4HELE ACE3%ORA Cererea agregata si o5erta e bunuri si ser&icii

1.2.

Elementele c.eie in anali$a pro uctiei,in5latiei,creantelor economice si rolului politicilor economice sunt; a.cererea agregata : CeA b.o5erta agregata OA Rolul mo elului cererii agregate si o5ertei agregate este e e6plica si pre&i$iona 5luctuatiile pro usului intern brut real e:a lungul tren ului. Mo elul utili$ea$a o curba a CeA respecti& o curba a OA 5iecare intre acestea 5iin eterminate ca o relatie intre +IB si ni&elul preturilor. Cererea agregata e bunuri si ser&icii a economiei nationale repre$inta cantitatea bunurilor si ser&iciilor solicitate e gospo arii, 5irme,a ministratie si sectorul e6tern. O5erta agregata e bunuri si ser&icii repre$inta suma cantitatilor e bunuri si ser&icii 5inale1in e6presie &alorica2,pro use e toate 5irmele in economie. O5erta agregata se e6prima ca relatie intre cantitatea e bunuri si ser&icii o5erita si ni&elul preturilor.In 5unctie e mo ul in care este luat in consi erare timpul e6ista oua abor ari a o5ertei agregate; a.O5erta agregata pe termen lung 1OAL2 &a in ica relatia intre +IB real o5erit si ni&elul preturilor in con itiile in care +IB real este egal cu +IB potential,respecti& in con itiile utili$arii complete a 5actorilor e pro uctie. b.O5erta agregata pe termen scurt 1OA32 curba OA3 &a in ica relatia ce e6ista intre +IB real si ni&elul preturilor pe termen scurt in
18

con itiile in care celelalte elemente care a5ectea$a programul e pro uctie raman nemo i5icate 1salarii,preturile materiilor prime,ta6e2. a. Economia intra in contractie : apare iscrepanta recesionista + 1/) 1-) 1*) 1#) / 7 9 'iscrepanta recesionista CeA = =:+IB real OAL OA3 +:ni&.preturilor

%abelul a. : repre$inta un ni&el al ec.ilibrului pe termen scurt sub ni&elul celui pe termen lung. b. Economia in ec.ilibru ocuparea completa a 5actorilor e pro uctie + 1/) 1-) 1*) 1#) / 7 9 J ocuparea completa a 5actorilor e pro uctie CeA = OAL OA3

19

%abelul b. repre$inta ec.ilibrul pe termen scurt ce este egal cu ec.ilibrul pe termen lung. c. Economia in e6pansiune iscrepanta in5lationista + 1/) 1-) 1*) 1#) / 7 9 OA3 'iscrepanta in5lationista CeA = OAL

%abelul c. repre$inta ec.ilibrul pe termen scurt peste ec.ilibrul pe termen lung. Ec.ilibrul pe termen scurt se atinge in punctul in care +IB real cerut este egal cu +IB real o5erit,respecti& la intersectia curbei CeA cu OA pe termen scurt. Ec.ilibrul pe termen lung este atins in punctul in care +IB real egalea$a +IB potential in con itiile ocuparii complete a 5actorilor e pro uctie. *.#.<eniturile si c.eltuielile e consum.E5ecte e multiplicare. a. Formula cererii agregate egala cu +IB CeA > C ? I ? G ? N6 > +IB 1 = 2 b.'i5erenta intre cererea agregata e5ecti&a 1 CeAE 2 : in contabilitatea nationala si cererea potentiala in economia politica se numeste mo i5icarea neplani5icata in stocuri 1 I4 2.
20

CeAE CeA > I4 Can = > CeA 1. Functia e consum C C> C cD= C C c =

relatia e ec.ilibru pe piata

: consum : consum autonom : inclinatia marginala catre consum : &enitul agregat

C : repre$inta consumul e5ectuat e gospo arii in momentul in care &enitul este $ero , sau consumul minim necesar sub$istentei 1autoconsumul2. c : arata ce parte in &enit este alocata pentru consum c ? 3 >1 can = > C ? 3

inclinatia marginala catre economisire 3 > = : C Economisirea #. Functia e in&estitii I I > I : b D r I : in&estitia autonoma b : sen$iti&itatea in&estitiei la rata oban$ii r : rata reala a oban$ii CeA > C ? c D = ? I = > C ? c D = ?I
21

sau

3 > = : 1C ? c D = 2 3 > : C ? 1 1 c 2 D=

1 = > A ? c D = = > 1 : c A : c.eltuieli autonome K : multiplicatori > 1 C 1:c :m arata cu cat creste &enitul agregat atunci can CeA creste cu o unitate. *. 3ectorul public G Gu&ernul in5luentea$a in mo irect ni&elul e ec.ilibru al &enitului prin componenta G care este o parte a cererii agregate si prin componentele trans5eruri %R si ta6e %0 ce a5ectea$a relatia intre pro uctie,&enit si &enitul isponibil. CeA > C ? I ? G CeA > C ? c D =' ? I ? G c.. gu&ernamentale autonome DA >KDA

<enitul isponibil =' > = ? %R : %0 Ast5el; CeA > C ? c 1 = ? %R ? %0 2 ? I ? G > C ? c 1 1 t 2 D= ? I ? G >A?c11t2D= 1 = > D A> KG D A 1c11t2 1 sau =' > c 1 1 t 2 D = Rata e ta6are

KG >
1c11t2 multiplicator gu&ernamental

22

*.* +olitica 5iscala Repre$inta politica Autoritatii +ublice in ceea ce pri&este ni&elul c.eltuielilor publice , a trans5erurilor precum si structura si ni&elul ta6elor si impo$itelor. O politica e stabili$are consta in actiuni ale Autoritatii +ublice in reptate spre controlul ni&elului out:put:ului si mentinerii sale cat mai aproape e ni&elul ocuparii complete a 5actorilor e pro uctie. +entru asigurarea acestui ec.ilibru Autoritatea +ublica utili$ea$a o serie e stabili$atori automati; a. a8utorul e soma8 b. un sistem e impo$itare proportionala 4n stabili$ator automat este orice mecanism care re uce imensiunea mo i5icarii out:put:ului ca re$ultat al mo i5icarii cererii autonome. E5ectele mo i5icarii c.eltuielilor publice si ale ratei e impo$itare asupra &eniturilor. =) > K G D L G sporul c.eltuielilor publice

multiplicator gu&ernamental 1 =) > 1 : c 1 1 tM 2 tM : noua rata e impo$itare 1 e ta6are 2 *.- Bugetul public 1sau Gu&ernamental2 Bugetul public repre$inta escrierea planurilor e c.eltuieli si respecti& al 5inantarii acestora e catre sectorul public la ni&el national si local. DLt

23

C.eltuielile publice sunt ate e cantitatea e bunuri si ser&icii cumparate in timpul unui an,precum si e imensiunea trans5erurilor. 'e5icitul bugetar B' B' > G ? %R : %A #. 3urplusul bugetar B3 B3 > %A : G :%R

1.

24

CA+.-. MECANI3M4L +IE%EI +iata este un mecanism e alocare a resurselor.+e o piata libera consumatorii,pro ucatorii si proprietarii 5actorilor e pro uctie interactionea$a, 5iecare intre acestia cautan sa:si ma6imi$e$e satis5actia. -.1. Capitalul,in&estitiile si rata oban$ii 3tocul e capital al unei economii este constituit in totalitatea u$inelor,ec.ipamentelor,cla irilor si stocurilor e bunuri 1materii prime,semi5abricate,pro use 5inite2. In&estitiile repre$inta ac.i$itii e bunuri e capital ce &or 5i utili$ate pentru pro ucerea altor bunuri si ser&icii. Rata oban$ii este suma e bani primita e proprietari si platita e cel care a imprumutat capitalul si se e6prima procentual 5ata e totalul imprumutului. +retul capitalului este at e rata reala a oban$ii. r > R : N rata in5latiei

rata nominala rata reala a oban$ii In eci$ia e in&estitii pri&ate o in5luenta ma8ora o au rata reala a oban$ii si rata asteptata a pro5itului ast5el; :cu cat este mai sca$uta rata reala a oban$ii cu atat &or 5i mai mari in&estitiile Cererea e in&estitii CeI

25

Este relatia intre ni&elul plani5icat al in&estitiilor si rata reala a oban$ii. CeI > 5 1r 2 r

CeI > 5 1 r 2

Firmele &or anali$a acele in&estitii care le pot a uce un pro5it suplimentar intr:o perioa a mai lunga e timp. +entru a estima bene5iciul net al unei in&estitii este necesara calcularea &alorii pre$ente a &eniturilor &iitoare in raport cu un 5actor 1rata 2 e actuali$are. Rata e actuali$are repre$inta costul e oportunitate al capitalului. <aloarea pre$enta a 5lu6urilor e &enit anuale 1+< 2 se compara cu costul ac.i$itionarii bunurilor e capital 1 (C 2. 'aca &aloarea pre$enta 1+<2 este @ ecat costul ,atunci &enitul net actuali$at este po$iti& si se &a emara in&estitia,iar aca acesta este negati& in&estitia nu se &a reali$a. =1 +< > 1 ? r n =# ? 11 ? r2 O =t t n-de inlocuit de mana uterile
26

=n ? PPP ? 1 1 ? r 2Q >

>R D t=1 (1 +r)

= : &enitul annual a us e in&estitie r : rata e actuali$are t , n : nr. e ani e 5unctionare a proiectului O abor are alternati&a ba$ata pe aceleasi principii are la ba$a rata interna a &enitului 1 RN 2. n =t

+< > R D t=1 (1 +!) un e 0 > RI< :este RI<:e5icienta marginala a capitalului

Firmele cu un comportament rational &or in&esti numai aca RI< este @ ecat rata oban$ii. +ro5itul e ec.ilibru al 5irmei se obtine in punctul in care e5icienta marginala a capitalului este egala cu rata oban$ii. -.#. Mo elul I 3 : LM 1in&estitii,economii:imprumuturi,bani2 Mo elul I3:LM arata legaturile e6istente intre sectorul e bunuri si ser&icii si sectorul monetar,legatura ce e6ista intre pietele bunurilor si cea a acti&elor 5inanciare. <ENI% +ietele acti&elor 5inanciare Bani Cerere O5erta Certi5icate e epo$it Cerere O5erta +iete e bunuri si ser&icii Cererea agregata O5erta agregata

RA%A 'OBANHII

27

+olitica monetara

+olitica 5iscala

<ariabilele care 5ac legatura intre cele oua piete sunt; :pro usul intern brut sau pro usul national brut 1+IB C +NB 2 :rata reala a oban$ii 1 r 2 -.#.1. +iata bunurilor si ser&iciilor.Mo elul I3 Mo elul I3 scoate in e&i enta prin 5unctia I3 sectorul real al economiei si mecanismul sau e 5unctionare. Curba I3 arata legatura ce e6ista intre ratele oban$ilor si ni&elul out:put:urilor pentru care c.eltuielile plani5icate egalea$a &enitul agregat. Curba I3 este repre$entata gra5ic intr:un sistem e patru ca rane care se construiesc si se interpretea$a in sensul opus acelor e ceas. 3 c. Func.economisire 3) 31 =) R . I3 r) r) EM( =1 = R a. 3) 31 I) I1 I 3>1 3 b.

28

r1

r1

=) =1 = I) I1 I In ca ranul a. este repre$entata legatura intre in&estitii si rata oban$ii,respecti& cererea e capital sau curba e5icientei marginale a capitalului. In ca ranul b. este repre$entata con itia e ec.ilibru intr:o economie inc.isa 1 3 > 1 2.Cererii e in&estitii in ca ranul a. ii corespun e in ca ranul b. acumularea necesara acoperirii acesteia. In ca ranul c. este escrisa 5unctia e economisire. 3e presupune ca economiile au o legatura irecta cu &eniturile,ast5el incat panta acestei 5unctii este po$iti&a si epin e e inclinatia marginala catre economisire. In ca ranul . este repre$entata 5unctia I3.Mo i5icarea pantei curbei epin e e ; 1. elasticitatea in&estitiilor in raport cu oban aS cu cat elasticitatea in&estitiei este mai mare cu atat I3 tin e catre &erticala. #. inclinatia marginala catre economisireS cu cat inclinatia este mai mare cu atat Is tin e catre &erticala *. rata e ta6are 1impo$itare2S cresterea ratei e ta6are con uce la rotirea curbei I3 catre stanga,in timp ce sca erea ratei e ta6are &a roti curba catre reapta. 'eplasarile curbei I3 re$ulta in; :mo i5icarea c.eltuielilor publice :o crestere a c.eltuielilor &a eplasa curba I3 la reapta :o re ucere a c.eltuielilor &a eplasa curba I3 la stanga :mo i5icarea &olumului absolut al ta6elor si impo$itelor :o crestere a ta6elor si impo$itelor &a eplsa curba Is catre stanga :sca erea acestora o &a eplasa catre reapta Re ucerea la limita a curbei I3. I3 ; = > C ? I ? G ?N0

= > C ? I ? G > C ? c 1 1 :t 2 D = ? I bDr ? G > A ? C 1 1 t 2 D = : b D r I3 ; = > G 1 A b D r 2

29

-.#.#. +iata acti&elor 5inanciare.Mo elul LM +iata acti&elor 5inanciare este acel tip e piata pe care se tran$actionea$a actiuni,obligatiuni,terenuri si alte tipuri e acti&e 5inanciare. Clasi5icarea tipurilor e acti&e 5inanciare a. Agregate monetare : masa monetara reala este structurata in oua agregate monetare; 1. M1 masa monetara in sens restrans : cuprin e; : mone a si bancnota a5lata in circulatie : epo$itele la &e ere in bancile comerciale :CEc:urile e calatorie emise e institutiile nebancare :alte epo$ite e tip CEC:uri sau carti e cre it #. M# masa monetara in sens larg - cuprin e; : M1 : epo$itele e o $i cu oban a 5i6a : epo$itele e o $i cu oban a &ariabila : epo$ite pe termen scurt : epo$ite la 5on uri mutuale : epo$ite bancare pentru economisire b. Certi5icate e epo$it - repre$inta un act prin care cel care imprumuta se obliga sa plateasca celui e la care a imprumutat,o anumita suma,la o ata speci5icata si e a plati o anumita oban a anuala in restul timpului. c. Actiunile - repre$inta 1sau au2 reptul proprietarului asupra unei parti in pro5itul unei intreprin eri - actionarii pot incasa &enituri sub 5orma e i&i en e sau prin cresterea &alorii actiunilor atorita rein&estirii pro5itului obtinut.

30

. Acti&ele reale - sunt ate e ec.ipamentele,instalatiile,terenurile si alte structuri urabile etinute e societati,gospo arii si a ministratie Cererea nominala e bani - repre$inta sumele cerute e agenti 1in mone a nationala2 la un anumit moment sau intr:o anumita perioa a. Cererea reala e bani - repre$inta cantitatea e bunuri si ser&icii care poate 5i cumparata cu sumele cerute e agenti. ,,LT Cererea e bani poate 5i separata prin * componente; 1. cererea pentru tran$actii curente Ce% - este ata e sumele e bani cerute e agenti pentru a 5ace legatura intre momentul e5ectuarii c.eltuielilor si cel al incasarii &eniturilor - cererea pentru tran$actii curente epin e e &enitul agregat si mai putin e rata oban$ii #. cererea e siguranta Ce3g - este ata e banii necesari acoperirii unor c.eltuieli nepre&a$ute *. cererea speculati&a e bani Ce3 - este ata e sumele necesare acoperirii pier erilor generate e &ariatia cursurilor acti&elor 5inanciare L>(DU .Dr L cererea e bani ( sen$iti&itatea cererii e mone a pentru tran$actii curente U &enitul agregat . sen$iti&itatea cererii e mone a pentru speculatii r rata reala a oban$ii

31

Curba LM sau curba e ec.ilibru pe piata monetara arata combinatia e rate ale oban$ii si ni&ele ale &enitului agregat,ast5el incat cererea reala e masa monetara sa 5ie egala cu o5erta. %oate punctele e pe curba LM in ica ec.ilibre posibile ale masei monetare. Ce% c2. Ce%) Ce% Ce%1 U r 2. r) LM r1 r1 Ce3 Ce31 r) Ce3 -/V U) Ce%1 U U1 r Ce3o Ce3 Ce31 a2. Ce%) MC+ Ce% b2.

U)

U1

Ce3)

Ca ranul a. este repre$entata curba cererii speculati&e e bani - curba este e panta negati&a ceea ce arata relatia in&ersa intre preturile acti&elor si rata oban$ii Ca ranul b. este repre$entata curba o5ertei e masa monetara1MC+2 - o5erta e masa monetara in ica istributia banilor 1sau a mone ei2intre cererea pentru tran$actii curente si cererea speculati&a e bani
32

Ca ranul c. este repre$entata relatia care e6ista intre cererea pentru tran$actii curente Ce% si ni&elul &enitului necesar acoperirii cererii respecti&e Ca ranul . este repre$entata curba LM care a epen enta intre &enitul agregat si rata oban$ii +anta curbei LM epin e e; 1. elasticitatea cererii speculati&e e bani in raport cu rata oban$ii - cu cat aceasta elasticitate este mai mare,cu atat curba LM este mai plata #. sen$iti&itatea cererii pentru tran$actii curente 5ata e mo i5icarile &enitului agregat - cu cat aceasta sen$iti&itate este mai mare,cu atat curba LM tin e catre &erticala 'eplasarea curbei LM epin e e mo i5icarile o5ertei e masa monetara.O crestere a acesteia etermina eplasarea catre reapta a curbei LM,iar o sca ere etermina eplasarea curbei catre stanga. Fiecare punct e pe curba LM in ica perec.ea &enit agregat rata oban$ii pentru care cererea e bani este egala cu o5erta si &a escrie in consecinta ec.ilibrul sectorului monetar. 'e ucerea analitica a curbei LM se 5ace la intersectia cererii cu o5erta e mone a prin ecuatia; LM ; M C +>L

M masa monetara me ie + ni&elul preturilor L cererea e bani M C + > (DU : .Dr sau r > 1C.1(DU MC+2

r rata oban$ii
33

U &enitul agregat ( sen$iti&itatea cererii e mone a pentru tran$actii curente . sen$iti&itatea cererii e mone a pentru speculatii

-.*. Ec.ilibrul pietelor Mo elul I3 : LM este obtinut in combinarea curbelor I3 si LM, respecti& al ec.ilibrelor pe cele oua piete; cea a bunurilor si cea monetara. Mo elul &a arata combinatia e &enit national si rata a oban$ii care con uce simultan la ec.ilibre pe ambele piete. r I M EOB EOM ECB EOM r) II III ECB ECM L U) 3 U posibile e o5erta e o5erta e cerere I I< EOB ECM

Orice punct situat in a5ara celer oua puncte in ica e$ec.ilibre pe ambele piete. +unctele situate in ca ranul I - &om a&ea e6ces e o5erta e bunuri 1EOB2 si e6ces e mone a 1EOM2 +unctele situate in ca ranul II - &om a&ea e6ces e cerere e bunuri 1ECB2 si e6ces e mone a 1EOM2 +unctele situate in ca ranul III - &om a&ea e6ces e cerere e bunuri 1ECB2 si e6ces e mone a 1ECM2 +unctele situate in ca ranul I<
34

&om a&ea e6ces e o5erta e bunuri 1EOB2 si e6ces e cerere e mone a 1ECM2 I3 LM ; ; U > K G 1 W bDr 2 M C + > (DU .Dr

Ecuatiile;

CA+. <. 3EC%OR4L E0%ERN /.1. Concepte 5un amentale in comertul international /.1.1. A&anta8ul comparati& O persoana 1o tara2 inregistrea$a un a&anta8 comparati& pentru o anumita acti&itate, aca o poate e5ectua pentru un cost e oportunitate mai sca$ut ecat o alta persoana1sau tara2. Legea costurilor comparati&e emonstrea$a ca tarile pot castiga in speciali$are,iar sc.imbul bunurilor arata i5erentele e cost relati& in pro ucerea acelor bunuri. +entru e6plicarea acestui principiu, teoria economica apelea$a la un e6emplu a oua tari A si B, care pro uc oua bunuri G1 si G#, ambele tari ispun e aceeasi marime a stocului e capital si 5orta e munca. +ro ucti&itatea me ie a muncii %ARA A B +ro .totala inainte e speciali$are +ro uctie 1unit2 G1 G# #))) -)) -)) #-)) #))) #-)) Munca 1unit2 G1 G# 1)) 1)) /) 1/) /) 1/) =ML CantC5 m G1 G# 1#))) C1))2 #) " -) 17 17 Raportul G1CG# 1#)C-2 / 1C/ 1

35

In acest ca$ tara A se &a speciali$a in pro ucerea bunului care etine un a&anta8 relati& mai mare G1,iar tara B se &a speciali$a in pro uctia lui G#.

%ARA G1 A B +ro .totala upa speciali$are

+ro uctie 1unit2 G# : #)))? -))D/>2000 -))) : -)))

Munca 1unit2 G1 G# #)) : 1)) 1))

=ML Rapor CantX5 m tul G1XG G1 G# # #) : / : #) -) -) /

#)))? : -))D/>#))) -))) -))) #))

A ; G1 C G# > / B ; G# C G1 > / - la numarator &om a&ea bunul in care tara se &a sperciali$a - la numitor &om a&ea bunul la care tara renunta A ; : +entru 5iecare bun in G# la care renunta,&a pro uce in plus / unitati in G1 B ; : in urma speciali$arii a re$ultat un castig e 17)) unitati G1 si 17)) unitati in G# 'e$a&anta8ele acestui principiu; 1. nu tine cont e perioa a necesara a aptarii personalului la noua acti&itate #. nu i:a in calcul c.eltuielile necesare pentru cali5icarea personalului

36

*. nu i:a in calcul preturile 'aca se ia in consi erare pretul in eci$ia e speciali$are &om a&ea; 1. pentru tara A - pretul 1 D cantitatea G1 @ pretul # D cantitatea G# #. pentru tara B - pretul # D cantitatea G# @ pretul 1 D cantitatea G1 /.1.#. +rincipiul a&anta8ului absolut 'aca una intre tari este mai e5icienta in pro ucerea ambelor bunuri,atunci ea etine un a&anta8 absolut. %ara A B +ro .totala inainte e speciali$are +ro uctia G1 G# #))) 1#)) 1")) -)) *")) 17)) Munca G1 G# 1)) 1)) 1)) 1)) #)) #)) =ML G1 G# #) 1# 1" 1! " Raportul G1CG# 1.79 -./ :

In acest ca$ tara A se &a speciali$a in pro ucerea bunului pentru care etine un a&anta8 comparati& mai mare:G#,iar tara B se &a speciali$a in pro uctia bunului care etine un e$a&anta8 relati& mai mic si comparati&:G1. A ; G# C G1 > ),7 B ; G1 C G# > -,/ %ara A +ro uctia G1 G# : 1#))? 1#)) #-)) Munca G1 G# : #)) =ML G1 G# : 1# Raportul G1CG# ).7

37

1"))? 1")) *7)) *7))

#))

1"

-./

+ro . totala upa speciali$are

#-))

#))

#))

1"

1#

/.1.*. %ermenii e sc.imb comercial %ermenii e sc.imb comercial escriu proportia in care se sc.imba bunurile pro use intre oua sau mai multe tari. Masurarea sc.imbului 1 imensiunea2 se 5ace cu a8utorul in icelui termenilor e sc.imb I%3. In icele preturilor bunurilor e6portate I%3 > In icele preturilor bunurilor importate

O imbunatatire a termenilor e sc.imb se obtine in ca$ul cresterii in icelui termenilor e sc.imb, ceea ce &a in ica 5aptul ca, at 5iin un &olum al e6porturilor, pentru contra&aloarea acestora se poate obtine o cantitate mai mare e bunuri importate. /.1.-. Restrictiile asupra comertului1sau a sc.imbului2 In ciu a castigurilor e&i ente o5erite e comertul international, natiunile a opta 5rec&ent restrictii in ceea ce pri&este imensiunea sc.imburilor pentru a:si prote8a economia interna.O ast5el e masura se numeste +RO%EC%IONI3M. Restrictiile comerciale pot imbraca urmatoarele 5orme; 1. %ari5e ta6e asupra importurilor #. Cote limitarea 5i$ica a cantitatii intr:un bun importat

38

*. 3ub&entii plata anumitor sume catre pro ucatori in scopul e a re uce preturile lor sub cele ale concurentei e6terne -. Reglementarea cursului e sc.imb limitarea sumelor in &aluta isponibile pentru plata importurilor Argumentele care sustin protectionismul 1. +rote8area unor in ustrii noi sau in e$&oltare #. +rote8area in ustriilor strategice *. Eliminarea e5icitului balantei e plati e6terne -. +rote8area economiei interne e concurenta incorecta1neloiala2 /.#. Balanta e plati e6terne B+ Este un instrument care inregistrea$a tran$actiile re$i entilor unei tari cu restul lumii. Balanta este alcatuita in * conturi; 1. Contul Curent #. Contul e Capital *. Contul Acor urilor O5iciale 1. Contul Curent - in Contul Curent se inregistrea$a comertul cu bunuri si ser&icii si platile e5ectuate sub 5orma e trans5eruri - sol ul Contului Curent se calculea$a ca i5erenta intre &aloarea e6porturilor si cea a importurilor la care se a auga oban$ile nete si trans5erurile nete. #. Contul e Capital - inregistrea$a ac.i$itiile si &an$arile e acti&e 5inanciare ca ; actiuni, obligatiuni,certi5icate,terenuri etc. - surplusul Contului e Capital se mai numeste si 5lu6 net e capital catre interior - acest 5lu6 apare atunci can incasarile in &an$area acti&elor epasesc platile e5ectuate pentru ac.i$itionarea e acti&e *. Contul Acor urilor O5iciale - inregistrea$a mo i5icarile re$er&ei o5iciale ale unei tari 3uma sol urilor celor * conturi este in tot eauna $ero.'aca se inregistrea$a un e5icit al Contului Curent siCsau al Contului e

39

Capital,acest e5icit se corectea$a prin apelarea la imprumuturi e6terne sau prin iminuarea re$er&elor o5iciale. /.#.1. +olitici e corectare a e5icitului Balantei e +lati E6terne 4n e5icit al Balantei e +lati arata ca pe termen scurt populatia unei tari are un stan ar e &iata mai inalt ecat si:l poate permite in propriile resurse. 1. Reglementarea cursului e sc.imb - re ucerea ratei e sc.imb pentru a 5ace e6porturile mai ie5tine si importurile mai scumpe #. 3ub&entii sau a8utoare pentru e6portatori *. Cresterea ratei oban$ilor pentru a atrage 5lu6uri e capital in e6terior -. +olitici e re ucere a c.eltuielilor - presupune re ucerea c.eltuielilor atat pentru bunuri interne, cat si pentru bunuri importate /. +olitici e substituire a c.eltuielilor - prin care sa se mo i5ice c.eltuielile prin eplasarea acestora e la cumpararea e bunuri importate catre bunuri pro use in tara /.*. Ratele e sc.imb /.*.1. +iata &alutara internationala Este piata pe care o mone a nationala poate 5i sc.imbata cu alta. +retul la care o mone a se sc.imba cu alta se numeste curs sau rata e sc.imb. Acest in icator se e5ineste numeric prin cantitatea e mone a straina ce re&ine pe unitate monetara nationala si in&ers. Cursul e sc.imb arata competiti&itatea tarii in comertul international. Cursul e sc.imb real este raportul intre preturile straine si interne masurat in aceeasi mone a. +5 D e R > +

40

+5 ni&elul preturilor in strainatate + ni&elul preturilor interne R rata e sc.imb E pretul in unitatea monetara nationala a unei unitati menetare straine /.*.#. Mecanismul cursurilor e sc.imb si 5le6ibile a. Cursurile e sc.imb 5le6ibile - sunt acele cursuri care se 5ormea$a ca ec.ilibru intre cererea si o5erta e mone a pe piata &alutara internationala b. Cursurile e sc.imb 5i6e : inlatura incertitu inea asociata cursurilor e sc.imb 5le6ibile 3istemul cursurilor 5i6e a 5ost intro us prin Acor ul e la BRE%%ON YOO'3 in 1!-- si a e&enit e5ecti& in 1!-9.3istemul a 5ost aban onat in 1!99. El stabilea pentru 5iecare mone a un anumit curs,iar bancile centrale inter&eneau ori e cate ori acesta epasea o pla8a e Z 1 [ pana in 1!97 si e #,#/[ pana in 1!99.

41

CA+. 7. INFLA%IA 3I 3OMA\4L 7.1. In5latia In5latia este un e$ec.ilibru macroeconomic caracteri$at printr:o crestere a ni&elului me iu al preturilor concomitent cu o re ucere a puterii e cumparare a mone ei. 7.1.1. Cau$ele in5latiei a. in5latia prin salarii si costuri - orice crestere a salariilor etermina o crestere a costurilor e pro uctie si mai eparte o crestere a preturilor si mai eparte a in5latiei - cresterea preturilor la materii prime1energie2, etermina o crestere a costurilor I preturilor I in5latiei O categorie aparte in ca rul acestui tip este in5latia importata.Ea se mani5esta in ca$ul tarilor epen ente e sectorul e6tern si se atorea$a cresterii preturilor pe piata internationala. b. in5latia prin cerere - e6cesul cererii e bunuri &a etermina o crestere a ni&elului preturilor c. in5latia atorata politicii monetare
42

- cresterea masei monetare poate constitui o sursa pentru in5latie aca o5erta e bunuri si ser&icii nu se a aptea$a su5icient e repe e la &ariatia masei e mone a,atunci restabilirea ec.ilibrului se &a 5ace prin cresterea preturilor. 7.1.#. In icatori utili$ati pentru cau$area in5latiei 1. In icele preturilor pentru bunurile e consum I+C #. In icele preturilor e pro uctie I++ *. In icele general al preturilor IG+ -. 'e5latorul +IB > 1+IB nominal C +IB real 2 D 1)) 7.1.*. +olitici antiin5lationiste In ca$ul in5latiei prin costuri,masura recoman ata este controlul preturilor.Aceasta masura se poate aplica insa, oar pe termen scurt, eoarece pe termen lung poate pro&oca e$ec.ilibre intre cerere si o5erta,si e aici e$ec.ilibre structurale ma8ore; cresterea soma8ului, cresterea preturilor. In ca$ul in5latiei prin salarii, contramasura in icata este controlul salariilor.Aceasta masura se poate aplica oar pe termen scurt, eoarece salariatii si sin icatele nu pot accepta o re ucere a puterii e cumparare pe termen lung. In ca$ul in5latiei cau$ate e socuri ale cererii,contramasura recoman ata este re ucerea cererii agregate.Aceasta nu se poate 5ace irect prin re ucerea c.eltuielilor publice sau cresterea ta6elor, ci in irect prin cresterea ratei oban$ii pentru a re uce in&estitiile.X In ca$ul in5latiei prin politica monetara,masura recoman ata este o politica monetara restricti&a,care presupune cresterea ratelor pentru a re uce in&estitiile. 7.#. 3oma8ul 3oma8ul este un e$ec.ilibru macroeconomic generat e un e6ces e o5erta e 5orta e munca pe piata muncii . In statistica in tara noastra somerii sunt eterminati in # &ariante ; a) somerii inregistrati ; - sunt persoanele care au eclarat ca in perioa a e re5erinta erau inregistrate la O5iciul Fortelor e Munca si 3oma8
43

c.iar aca primeau sau nu o 5orma sau alta e asistenta sociala . b2 somerii in sens BIM 1 Biroul International al Muncii 2 - sunt persoane e 1/ ani si peste , care in eplinesc simultan urmatoarele con itii ; - nu au loc e munca si nu es5asoara nici o acti&itate generatoare e &enituri . oresc sa lucre$e . - sunt in cautarea unui loc e munca . - sint isponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 1/ $ile , aca s:ar gasi un loc e munca - sunt incluse e asemenea ; a2 persoanele care 5ac parte in mo curent in populatia inacti&a 1 ele&i,stu enti si pensionari 2 care oresc si sunt in cautarea unui loc e munca salari$at b2 persoanele care nu au loc e munca , ar asteapta sa inceapa lucrul la o alta ata ulterioara perioa ei e re5erinta . 7.#.1. %ipologia soma8ului. Clasi5icarea ; a. in 5unctie e natura si cau$ele soma8ului ; 1. soma8ul con8unctural : este generat e re ucerea &olumului acti&itatii economice a intreprin erii ca urmare a eteriorarii con8uncturii economice interne siCsau internationale, care generea$a o re ucere a necesarului 5ortei e munca. #. soma8ul 5rictional : in aceasta categorie sunt incluse persoanele care au un loc e munca , ar se a5la in cautarea unui alt loc e munca. : acesta 5orma e soma8 care se circumscrie perioa ei necesare pentru a gasi un alt loc e munca , se regaseste intr:o economie si in situatia ocuparii complete a 5ortei e munca . *. soma8ul structural 1 e nea aptare 2

44

: este generat, e e$ec.ilibrul e6istent intre structurile ocupational pro5esionale, teritoriale si emogra5ice ale o5ertei e 5orta e munca si ale cererii . b. in 5unctie e raportul cerere C o5erta pe i&erse piete si impactul acesteia asupra pietei muncii ; 1. soma8ul clasic : este generat e re ucerea necesarului 5ortei e munca ,ca urmare a sca erii cererii e bunurii si ser&icii . #. soma8ul ciclic : apare atuncii cin cererea e bunurii si ser&icii in toate sectoarele economiei este mai mica ecat o5erta : c.iar aca e6ista o cerere in crestere intreprin$atorii nu apelea$a la o crestere a cererii e 5orta e munca . *.soma8ul se$onier : este similar celui ciclic in sensul ca este eterminat e 5luctuatiile cererii e 5orta e munca . : in acest ca$ , insa 5luctuatiile cererii e 5orta e munca pot 5i anticipate si urmea$a un mo el sistematic e:a lungul anului . In icatorul relati& cu a8utorul caruia se soma8ului este rata soma8ului ; 3omeri 1 3 2 Rs > +opulatie acti&a 1+a2 6 1)) etermina intensitatea

7.*. In5latia si soma8ul Relatia in&ersa intre rata soma8ului 1 Rs 2 si rata in5latiei 1] 2 este repre$entare gra5ica cu a8utorul curbei +^ILI+3, upa numele unui economist engle$ care a obser&at acesta legatura ; ]1[2

45

Curba +.ilips pentru anii _7) 9

#./ Rs 1[2 * /./ "

Anali$an aceste serii e ate, economistii au remarcat 5aptul ca legatura stabila intre cei # in icatorii nu este in tot eauna &alabila . O interpretare alternati&a a acelorasi ate ar 5i aceea ca, in timp ce legatura intre in5latie si soma8 e6ista la un moment at, po$itia curbelor este eterminata si e o serie e altii 5actorii ; pro ucti&itatea, preturi , salarii . Cu a8utorul curbelor +.ilips pentru un anumit ni&el al in5latiei se poate etermina ni&elul ocuparii 5ortei e munca si anumite politicii macroeconomice . Curba +.ilip.s pe termen scurt arata ca rata soma8ului 1Rs2 este cu atit mai mica cu cat salariile cresc mai repe e . 'aca a&em un ni&el al preturilor stabil , atunci curba +.ilip.s pe termen scurt poate 5ii escrisa e o ecuatie ; rs > a : bD r`? c D rE r` : rata soma8ului rE : rata cresterii pro ucti&itatii muncii rs : rata cresterii salariului c parametru care arata legatura intre rs si rE b parametru care arata legatura intre r` si rs a o constanta 1 se stabileste in 5unctie e estimarea 5acuta si are &alorii @ ) 2 In ca$ul anticiparii cresterii preturilor curba +.ilip.s are urmatoarea 5orma ; rs > a b D r` ? c D rE ? g D rpa
46

rpa ritmul asteptat al in5latiei g coe5icient care in ica in5luenta anticiparilor in5lationiste asupre ritmului e crestere al salariului .

Cap 9. FL4C%4A%IILE CICLICE ALE ECONOMIEI Fluctuatiile ciclice si tren ul economic Orice economie care se con uce in principal upa regulile economiei e piata se caracteri$ea$a printr: o inamica e tip oscilant a acti&itatii economice cu abaterii @ sau A e la tren ul general . Acesta inamica speci5ica este cunoscuta in literatura e specialitate sub enumirea e 5luctuatie ciclica , 5luctuatie a a5acerilor sau cicluri ale a5acerilor . Ciclurile a5acerilor constau in crestera simultana a ni&elului ma8oritatii acti&itatilor economice urmata e o sca ere a acestora, upa care urmea$a 5a$a e e6pansiune a ciclului urmator . Masurarea 5luctuatilor ciclice se 5ace cu a8utorul unui sistem e in icatorii, intre care cei mai importanti sint ; 1. +ro usul national brut in preturi curente si in preturi constante #. <enitul national *. <olumul &an$arilor cu ri icata si cu amanuntul -. Ni&elul ebitelor bancare /. Rata soma8ului 7. Ni&elul preturilor 9. <eniturile personale

47

9.1.1 %ipuri e cicluri ale a5acerilor a. in 5unctie e urata lor ; 1. Cicluri ma8ore - se caracteri$ea$a prin oscilatii largi ale acti&itatii e a5aceri , a&in o perio icitate e a 1) ani #. Cicluri minore : sunt 5luctuatii e intensitate relati& mo erata in care oscilatiile sunt notabile, ar nu se &a si apar la 5iecare * sau - ani *. Macrociclurile 1 cicluri lungi 2 : sunt 5luctuatii e /):7) ani care pot contine in interiorul lor mai multe cicluri minore si ma8ore 9.1.#. Fa$ele ciclurilor a5acerilor %eoria si practica economica a scos in e&i enta e6istenta a patru 5a$e istincte ; 1. Recensiune #. 'epresiune *. In&iorare -. +rosperitate +NB +rosperitate Recesiune In&iorare

'epresiune

48

t t) t1 tn 1. +rosperitatea : repre$inta aceea stare a economiei in care toate acti&itatiile operea$a la cel mai inalt ni&el intr:un ciclu #. Recensiunea : se caracteri$ea$a prin eclinul notabil al ni&elui acti&itatilor *. 'epresiunea : este perioa a prin care toate acti&itatiile au sca$ut la ni&elul cel mai mic intr:un ciclu -. In&iorarea - se mani5esta prin cresterea ni&elului acti&itatii economice Caracteri$area 5iecarei 5a$e se 5ace anali$an un numar e cel putin 19 5actori principali, a relatiilor intre acestia si a inamicii lor pe parcursul 5iecarei 5a$e .
Nr . Crt. 1 # * / 7 9 " ! Elemente 1 5actori 2 +ro uctia F Forta e munca ocupata L <enitul total R Cererea ' +returile + Costurile C +ro5iturile +R In&estitii I In&entarul IN 3tarea economica in 5a$a e 'epresiune Ni&el sca$ut 3ca$ut 3ca$ut 3ca$ut 3ca$ut 3ca$ut 3ca$ut 3ca$ut 3ca$ut In&iorare Creste Creste Creste Creste Cresc incet In intar$iere Cresc Cresc Creste +rosperitate Ni&el ri icat Ri icat Ri icat Ri icat Ri icate Cresc Ri icat Ri icat Ri icat Recesiune 'escreste 'escreste 'escreste 'escreste 'escresc In intar$iere 'escresc 'escresc 'escreste

49

1) 11 1# 1* 11/ 17 19

Cererea pt.imprumuturi L' E6ces e re$er&e bancare BR Rata oban$i R' +re5erinte pt. lic.i itatii L+ +re5erinte pentru consum C+ Inlocuiri 3^ Cpacitati ne5olosite 4C Atitu inea agentilor AA

3ca$ut Ri icat 3ca$ut +uternica Ri icat 3ca$ut Ri icat Retinuta

Creste 'escreste 3tationata In slabire 'escreste Cresc 3e re uc Fa&orabila

Ri icat 3ca$ut Creste 3laba 3ca$ut Crescut 3ca$ut Optimista

'escreste Creste 3tationata 3e intareste Creste 'escreste Cresc +esimista

Legen a; b : ni&el ri icat c : ni&el sca$ut : constant : creste : escreste 1. 'epresiunea : un ni&el sca$ut al pro uctiei etermina un ni&el sca$ut al cererii pentru bunuri e comsum,care pe 5on ul unei o5erte superioare in comparatie cu cererea,&a con uce la sca erea preturilor,a costurilor,a pro5iturilor si in 5inal la sca erea in&estitiilor 1 Fc 2 1 Lc 2 1 Rc 2 >@ 1 'c 2 1 + 2 1 C 2 1 +R 2 1 I 2 : iesirea in epresiune poate 5i stimulata e 5actori e6ogeni sau prin utili$area unor politici monetare si 5iscale 'intre 5ortele care pot pro&oca trecerea economiei prin cele - 5a$e se remarca / mo i5icari esentiale; a. relatia cost:pret

50

- teoria economica a scos in e&i enta 5aptul ca pretul reactionea$a mai inainte si mai repe e ecat costul la sc.imbarile in economie - in partea ascen enta a ciclului,pretul creste mai repe e ecat costul re$ultan o sporire a pro5itului si a in&estitiilor d + 1 [ 2 @ d C 1 [ 2 >@ 1 +R 2 1 I 2 b. in&entarul - acesta se a5la la ni&el minim atorita 5aptului ca,in 5a$a e epresiune satis5acerea cererii se 5ace cu prioritate prin &an$ari in stocurile e6istente - can in&entarul a a8uns la ni&el minim toate &an$arile curente trebuiesc satis5acute prin comen$i catre pro ucatori,5apt ce &a stimula pro uctia si eci e$&oltarea economica 1 IN 2 >@ 1 F 2 c. rata oban$ii iminuarea cererilor pentru imprumuturi comerciale are ca e5ect cresterea re$er&elor bancare si in consecinta sca erea ratei oban$ilor - in aceste con itii o in&iorare a economiei poate stimula cresterea imprumuturilor pentru in&estitii 1 L' 2 1 BR 2 1 R' 2 >@ 1 I 2 1 F 2 . cererea e inlocuire - cresterea c.eltuielilor 5irmelor sau a in i&i$ilor pentru inlocuirea mi8loacelor e pro uctie sau pentru bunuri e 5olosinta in elungata, &a spori cererea pentru pro usele acelor ramuri si &a a&ea e5ecte po$iti&e asupra e$&oltarii economice in general 1 3^ 2 1 I 2 >@ 1 F 2 e. starea psi.ica

51

- atitu inea 5a&orabila sau retinuta,optimista sau pesimista a agentilor economici poate stimula sau 5rana e$&oltarea economica 1 AA 2 >@ 1 F 2 sau 1 AA 2 >@ 1 F 2

#. In&iorarea - 5a$a e in&iorare este marcata e sc.imbari 5a&orabile si substantiale a celor / elemente anterioare,care con uc in 5inal la cresterea pro uctiei,a ocuparii 5ortei e munca,a &eniturilor si in 5inal a cererii e bunuri 1 F 2 1 L 2 1 R 2 >@ 1 ' 2 *. +rosperitatea aca relatia cost pret 5unctionea$a normal,atunci pro5itul &a creste nu numai pe seama &olumului &an$arilor,ci si atorita cresterii preturilor in con itiile costurilor relati& constante 1 + 2 1 C 2 >@ 1 +R 2 1 I 2 -. Recesiunea - apare ca o consecinta a mo i5icarii actiunii 5actorilor e6terni,precum si a sc.imbarii relatiilor intre 5actorii interni,in asa maniera incat contribuie la eclinul economiei - cererea incepe sa creasca in ce in ce mai incet,sca e inclinatia marginala pentru consum pe masura ce creste &enitul,pretul se stabili$ea$a,iar costul continua sa creasca, eterminan sca erea pro5itului si a in&estitiilor 1 ' 2 1 C+ 2 1 R 2 1 + 2 1 C 2 >@ 1 +R 2 1 I 2

Masuri e politica anti epresionara 1. masuri care au ca scop sporirea e bunuri si ser&icii cum ar 5i; - salarii mai mari - un sistem e ta6are proportional - construirea unor 5on uri e siguranta sociala
52

#. cresterea &olumului e in&estitii prin mentinerea ratei oban$ii sub ni&elul e5icientei marginale a capitalului pana can se a8unge la ocuparea completa a 5ortei e munca *. 5olosirea unor masuri 5iscale cum ar 5i e5ectuarea unor c.eltuieli e catre gu&ern cu scopul e a estompa i5erenta intre pro uctia totala si cererea agregata in ca$ul ocuparii complete a 5ortei e munca. 9.#. In icatorii 5luctuatiei ciclice 3istemul e in icatori statistici utili$ati in anali$a si progno$a 5luctuatiilor ciclice se pot clasi5ica ast5el; 1. In a. b. c. . e. 5. g. #. In a. b. c. . *. In a. b. icatori repre$entati&i ni&elul pro uctiei e 5ier si otel &olumul transporturilor pe caile 5erate pro uctia e energie electrica platile sau ebitele bancare pro uctia e ambala8e pro uctia e automobile pro uctia agricola icatori compusi numarul e anga8ati in 5abrici1intreprin eri2 in icele platilor pentru 5orta e munca in icele pro uctiei in ustriale pro usul national brtu in preturi curente icatori generali ai a5acerilor in icele acti&itatii e a5aceri americane in icatorii acti&itatii e a5aceri : re5lecta miscarea combinata a 1) serii in i&i uale pro uctia e lingouri e otel pro uctia e ligouri e $inc constructii noi consumul e bumbac pro uctia e petrol pro uctia e energie electrica ocuparea 5ortei e munca in ramurile neagricole &olumul transporturilor ebitele bancare
53

 &an$ari prin maga$ine c. in icatorii statistici pentru sc.imbarile ciclice ala a5acerilor : cuprin un numar e #7 e in ici,impartiti in * grupe; A. in icatori e a&erti$are numarul e ore lucrateCsaptamana noi inregistrari ale ca$urilor e soma8 5ormarea neta e intreprin eri noi comen$i e bunuri e 5olosinta in elungata comen$i pentru 5abrici si ec.ipamente constructii e cla iri si locuinte sc.imbari ale in&entarului preturile materialelor in ustriale preturile pro uselor comune stocate pro5iturile corporatiilor raportul intre pret si costul muncii sc.imbari in atoria consumatorului B. in icatori e coinci enta ocuparea 5ortei e munca in sectoarele neagricole rata soma8ului +NB in preturi curente +NB in preturi constante ni&elul pro uctiei in ustriale &eniturile personale &an$ari prin comertul e pro use manu5acturate &an$ari prin comertul cu amanuntul C. in icatori e intar$iere rata soma8ului pe termen lung in&estitii in 5abrici si ec.ipamente in&entarul e a5aceri costul unitar al 5ortei e munca imprumuturi in ustriale si comerciale rata oban$ii la banci

54

CA+." NI<EL4L 'E %RAI 3I CALI%A%EA <IE%II Anc.eta integrata in gospo arii repre$inta sursa principala e in5ormare pentru anali$a calitatii &ietii,la care se a auga si alte anc.ete e specialitate1anc.ete e5ectuate e ministere2. Calitatea &ietii repre$inta ansamblul con itiilor naturale, economice,sociale, politice,culturale ect.,care asigura integritatea si progresul biologic,social si spiritual al in i&i$ilor. Ni&elul e trai repre$inta ansamblul bunurilor si ser&iciilor a5late la ispo$itia unei persoane,gospo arii sau a unui grup social si care asigura un anumit gra e satis5ecere a necesitatilor &itale ale populatiei. ".1.1. In icatori ai calitatii &ietii 1. in icatori emogra5ici a. miscarea naturala a populatiei1natalitate,motalitate,nuptialitate2 b. miscarea migratorie1emigrari,imigrari2
55

#. in icatori ai &eniturilor populatiei a. &eniturile totale b. structura populatiei pe grupe e &alori si &enituri *. c.eltuielile e consum ale populatiei a. c.eltuieli totale b. consumul pe categorii e bunuri si ser&icii -. con itiile e locuit /. in icatorii pri&in 5orta e munca1soma8,populatie acti&a2 7. in icatori ai sanatatii populatiei a. urata me ie e &iata b. speranta e &iata 9. in icatorii re5eritori la ni&elul e cultura ". in icatori ai timpului liber !. in icatori ce caracteri$ea$a repturile omului 1). in icatori e in5ractionalitate 11. in icatori ai e$&oltarii umane ".1.#. In icatori ai ni&elului e trai 1. in icatori e potential a. ni&elul,structura si inamica +IB b. ni&elul,structura si inamica a&utiei nationale #. in icatori ai ni&elului e trai e5ecti& a. &eniturile populatiei b. puterea e cumparare c. consumul si ni&elul acestuia . gra ul e ocupare al 5ortei e munca *. in icatori ai e5ectelor ni&elului e trai a. in icatori ai 5enomenelor emogra5ice b. in icatori ai e$&oltarii umane c. in icatori re5eritori la 5orta e munca ".#. <eniturile populatiei <eniturile totale se compun in; 1. &enituri banesti : contra&aloarea mar5urilor si ser&iciilor primite cu titlu gratuit sau cu re ucere e pret #. &enituri e consum : contra&aloarea consumului e pro use in surse proprii
56

".*. C.eltuielile gospo ariilor C.eltuielile totale ale populatiei sunt alcatuite in; 1. c.eltuieli banesti - &aloarea bunurilor si ser&iciilor primite gratuit - &aloarea pro uselor re$ultate in acti&itati proprii #. c.eltuielile e consum - c.eltuieli a5erente consumului e pro use alimentare - c.eltuieli a5erente procurarii bunurilor e 5olosinta in elungata Consumul largit al populatie cuprin e; 1. consumul 5inal al gospo ariilor #. consumul 5inal ne&an ut al a nimistratiei publice *. consumurile sca ente ale populatiei Consumul 5inal e bunuri si ser&icii se compune in; 1. consumul mena8elor #. consumul a ministratiei pri&ate *. consumul public1gu&ernamental2 CA+.!. CRE3%EREA ECONOMICA 3I 'EH<OL%AREA '4RABILA Cresterea economica se re5era la e6pansiunea economiei nationale caracteri$ata prin inamica in icatorilor macroeconomici. 'e$&oltarea urabila repre$inta acea e&olutie a societatii si a economiei care se concreti$ea$a prin crestere economica si printr:o asigurare a calitatii &ietii superioara. Atat e$&oltarea urabila cat si cresterea economica se e6plica si prin inamica structurii sociale si economice. Notiunea e structura implica in acelasi timp si elimitarea ca rului la care se re5era; 1. consum #. pro uctie *. teritoriu

57

Cresterea economica eclansea$a acti&area unor mecanisme micro si macroeconomice intre care esentiali sunt; - sporul capacitatii pro ucti&e al &eniturilor si al ni&elurilor pro uctiei Cresterea economica este generata e sporul calitati& si cantitati& al resurselor pro ucti&e ale economiei nationale, in mo special al 5ortei e munca si capitalului. Celalalt 5actor ma8or al cresterii economice este 5ormarea bruta e capital,care consta in largirea stocului e capital eterminat e sporul in&estitiilor brute. Instrumentul care a 5ost e$&oltat pentru masurarea impactului pe care noile te.nologii le au asupra structurii economice si sociale este %abelul Intrari Iesiri 1input:output2.Aceste mo ele e contabilitate nationala,sociala si emogra5ica inclu ca e6tensii subsistemul social si me iul natural, 5iin e&i entiate in mo e6plicit 5actorii e pro uctie,institutiile si me iul natural. 3tructura contabilitatii sociale In ustrii Gospo arii ? Institutii Me iul natural

58

STRUCTURA CONTABILITATII DETALIATE C.eltuieli Factori e Institutii pro uctie 1# 1* M ) Ci. ## #* ) ) *# ** f.e %n ) 5e ) n %otal Alte c.eltuieli

Acti&itatea e pro uctie Factori e pro uctie Institutii Alte &enituri

Acti&itatea e pro uctie 11 0i8 #1 Fe8 *1 ) )

) ) ) ) )

0i 5e n ) )

%otal 08

Ci8 consumul 5inal pro us e ramura gIT si consumat e ramura g.T 5e suma isponibila in 5actorii e pro uctie geT Fe8 numarul e 5actori in ramura ce reali$ea$a acti&itatea g 8 g f.e tipul e proprietate al 5actorilor e pro uctie n c.eltuielile totale ale institutiilor %n 5actorii e pro uctie utili$ati e institutii M matricea acti&itatilor111,1#,1*,#1,##,#*,*1,*#,**2 Blocurile notate cu g)T repre$inta &alori re$i uale

59

Blocul 11 - inregistrea$a 5lu6urile e consum intern corespun$atoare acti&itatilor e pro uctie - 5iecare ran inregistrea$a platile e5ectuate e toate acti&itatile si incasate e acti&itatea giT,iar 5iecare coloana inregistrea$a platile unui sector catre acti&itatea 5urni$oare Blocul 1* - contine c.eltuielile institutiilor pentru bunuri si ser&icii estinate consumului 5inal al acestora Blocul #1 - inregistrea$a platile pentru 5iecare 5actor ce pro&ine e la 5iecare acti&itate Blocul *# si ** - e&i entia$a tran$actiile care apar intre &eniturile castigate e 5actori si c.eltuielile e5ectuate e institutii !.1.#. 'irectii e utili$are atasate mo elelor structurale 1. +rogno$a mo i5icarilor structurale : incearca sa e&alue$e cum se &a mo i5ica structura economica la ni&el regional sau national,can se sc.imba te.nologiile e 5abricatie inrt:o economie #. Anali$a scenariilor e sc.imbare a te.nologiilor,a stilului e &iata si calitatea me iului natural -. E&aluarea competiti&itatii la ni&el sectorial si national !.#. Mo ele multisectoriale e crestere economica I eea repre$entarii economiei nationale ca un sistem e elemente interconectate a 5ost &alori5icata in teoria si practica economica upa aparitia anali$ei1input:output2 sau a Balantei Legaturilor intre Ramuri BLR. In ca$ul BLR e6ista # categorii e 5lu6uri; 1. intrarile intr:o anumita ramura sau subramura repre$entan consumul e resurse #. iesirile in 5iecare ramura sau subramura concreti$ate in pro uctia re$ultata si reparti$ata pe estinatii +rin aceste # categorii e 5lu6uri se reali$ea$a e&aluarea1masurarea2 relatiilor intre resurse si utili$area lor.

60

La construirea si utili$area atelor e iesire trebuie sa se tina seama e urmatoarele postulate teoretico:meto ologice; a. 5iecare ramura pura pro uce un singur pro us sau grup e pro use omogene, iar pro usele unei ramuri sunt intersc.imbabile b. in 5iecare ramura e6ista o singura te.nologie e 5abricatie c. coe5icientii c.eltuielilor sunt eterminati e te.nologia e pro uctie,iar mo i5icarea lor este o consecinta a progresului te.nic . c.eltuielile e pro uctie ale 5iecarei ramuri sunt proportionale cu &olumul pro uctiei ramurii respecti&e. +rincipalele probleme meto ologice sunt; 1. clasi5icare si agregarea ramurilor #. e&aluarea elementelor balantei *. tratarea importului BLR ul este 5ormat in - ca rane si surprin e structura economiei nationale e5inita prin gnT ramuri si relatiile intre acestea. %abelul surprin e pro uctia,utili$area 5inala,structura &alorica a pro uctiei,precum si unele procese e re istribuire a 5on urilor &alorice. Ca ranul 1 caracteri$ea$a legaturile reciproce intre ramurile economiei nationale,ceea ce repre$inta pro uctia interme iara1pe linii2 sau consumul interme iar1pe coloane2 Ca ranul # : re5lecta structura utili$arii 5inale a pro uctiei celor gnT ramuri,a ica reparti$area pro uctiei 5inale a 5iecarei ramuri pentru consumul in i&i ual al populatiei,consumul colecti& al populatiei, consumul institutiilor social:culturale si al a ministratiei,precum si in&estitia bruta e capital 5i6,&ariatia stocurilor si re$er&elor,e6porturi si pier eri Ca ranul * : contine pentru 5iecare ramura &aloarea a augata <A, 5on ul e amorti$are,&enitul national si importurile Ca ranul : re5lecta unele procese e re istribuire in economie,5acan legatura intre elementele ca ranelor # si * : eoarece elementele ca ranului nu au legatura irecta cu pro uctia si cu istributia primara,acest ca ran nu se utili$ea$a in practica economica.
61

BALAN%A LEGA%4RILOR 'IN%RE RAM4RI : BLR Consum interme iar in ramuraP 1 011 . . 0i1 . . 0n1 B0i1 i <A1 01 M1 01 ? M1 P P . . P . . P P 8 018 . . 0i8 . . 0n8 B0i8 i <A8 08 M8 08 ? M8 P P . . P . . P P n 01n . . 0in . . 0nn B0in i <An 0n %otal CiCpro B018 8 . . B0i8 8 . . B0n8 8 BB0i8 i8 B<A8 8 B0i 8

4tili$area %otalul 5olosirii 5inala 0i ? Mi =i Hi =1 . . =i . . =n B=i i Ca ran 1 Ca ran # Ca ran * 01 ? M1 . . 0i ? Mi . . 0n ? Mn B10i ? Mi 2 i

Ramura 1 . . Ramura i . . Ramura n %otal Ci

<A %otal +ro uctie Import %otal Resurse

P P P P

P P P P

BM8 Mn 8 B108M82 0n ? Mn 8

62

+entru elaborarea tabelelor Intrari Iesiri se utili$ea$a urmatoarele categorii e preturi; 1. +retul e pro uctie - corespun e sumei costurilor bunurilor si ser&iciilor utili$ate si remunerarii 5actorilor e pro uctie #. +retul e intreprin ere1u$ina2 - se obtine a augan la pretul e pro uctie impo$itele nete pe pro us &arsate e unitatile pro ucatoare *. +retul e ac.i$itie - este pretul platit e utili$atori,inclusi& e&entualele rabaturi si rambursari -. +retul CIF - este cel la care sunt inregistrate pro usele importate si se compune in&aloarea FOB 1 5ree on bor a bunurilor ,a ica 5ranco:5rontiera tarii e6portatoare2si c.eltuielile e transport intre 5rontiera tarii e6portatoare si 5rontiera tarii importatoare /. +retul e &ama - se obtine a augan la pretul CIF,impo$itele nete re5eritoare la importuri 7. +retul e ac.i$itie al pro uselor importate - se obtine a augan la pretul e &ama costurile e istributie in interiorul tarii importatorului Ca urmare a sistemului e e&aluare i5erit se isting * tipuri e tabele Intrari Iesiri; 1. %abelul Intrari:Iesiri la pretul e pro uctie #. %abelul Intrari:Iesiri in pretul e u$ina *. %abelul Intrari:Iesiri in preturi mi6te

63

64