Sunteți pe pagina 1din 13

1

Portamprenta individuala realizata din rasini


termopolimerizabile
Portamprenta individuala, cunoscuta si sub numele de lingura individuala, este un suport rigid
individualizat, de unica Iolosinta, utilizat pentru amprentarea Iinala a campului protetic edentat total.
Aceasta se conIectioneaza pe modelul preliminar si este adaptata pe toata supraIata de sprijin a viitoarei
proteze. ConIectionarea lingurii individuale este considerata o etapa tehnica de laborator, dar se poate
executa si in cabinetul dentar.
Scopul conIectionarii lingurii individuale este acela de a avea un suport pentru materialul de
amprentare Iinala si de a realiza modelarea mariginala optima pentru obtinerea inchiderii marginale si
adeziunii viitoarei proteze totale pe campul protetic.
2
Elementele componente ale portamprentei individuale
Lingura individuala se poate realiza din diIerite materiale, care inIluenteaza la randul lor
tehnologia sa de conIectionare. Intotdeauna, insa, elementele sale componente principale sunt aceleasi si
anume:
Baza;
Accesoriile.
Baza lingurii individuale se muleaza, acopera supraIata de sprijin a campului protetic si urmareste
conturul marginal marcat pe modelul preliminar, ocolind Iormatiunile mobile de mucoasa de la periIeria
campului protetic. Are o grosime de aproximativ 1.5- 2 mm, care ii conIera rezistenta mecanica.
Accesoriile portamprentei individuale sunt necesare manevrarii lingurii in timpul insertiei si
dezinsertiei ansamblului lingura-material de amprenta, centrarii, pozitionarii, mentinerii si aplicarii de
presiuni in timpul eIectiv de amprentare. Rolul accesoriilor este cel de sporire a rezistentei mecanice a
lingurii.
Accesoriile portamprentei individuale sunt: manerul, butonii de presiune, intariturile si bordurile
de ocluzie.
Manerul lingurii este aplicat atat la portamprentele maxilare cat si la cele mandibulare. El
va avea Iorma, dimensiunile si pozitia unei perechi de incisivi centrali si va Ii solidarizat
de Iata externa a bazei lingurii, pe linia mediana, respectand libertatea de miscare a
musculaturii periprotetice. Rolul sau este de a optimiza centrarea si manipularea lingurii
individuale, cu ocazia amprentarii Iinale, Iara a interactiona cu marginile acesteia.
3
Butonii de presiune reprezinta blocuri paralelipipedice, dispuse in zona premolara a
lingurii mandibulare, care au rolul de a permite aplicarea de presiuni digitale uniIorm pe
materialul de amprentare (in cursul prizei), prin intermediul lingurii individuale. Butonii
permit modelarea marginala corecta a materialului de amprentare, Iara a exista riscul
deIormarii acestuia prin distantarea degetelor medicului de marginile lingurii individuale.
Intariturile de sarma se utilizeaza, de regula, la portamprentele individuale mandibulare
conIectionate din placa de baza ce au dimensiuni vestibulo-orale reduse (datorita resorbtiei
si atroIiei crestelor reziduale) si, ca atare, au rezistenta mecanica scazuta. Sporirea
rezistentei mecanice a lingurii se realizeaza prin insertia unei sarme (1-1.5 mm diamteru si
8-10 cm lungime) cudate dupa curbura crestei, pe supraIata externa linguala a bazei
portamprentei.
Bordurile de ocluzie se utilizeaza predilect in tehnicile de amprentare sub presiune
ocluzala si in cele piezograIice. Ele se pot conIectiona din materiale diIerite de baza
lingurii (ceara, Stent), Iiind atasate dupa conIormarea bazei, sau pot Ii realizate din acelsai
material cu baza portamprentei. Se aplica pe Iata externa a bazei portamprentei
individuale, imitand aspectul arcadelor dentare.
4
RSIAI 1ERMOPOLIMERIZABILE
Cu toate c majoritatea produselor se prezint n sistem bicomponent pulbere-lichid, unii
Iabrican|i au lansat pe pia| sisteme monocomponent sub form de past de polimetacrilat de metil n
stare prepolimerizat, dar care au o perioad de conservare a produsului redus.
1.COMPOZIJIE CHIMIC
Sistemele biocomponente contin:
Pulberea constituit n principal din polimer (polimetacrilat de metil) nso|it de un iniiator
peroxidic (peroxidul de ben:oil 0,5 procente de mas ), care are rolul de donor de radicali liberi.
Particulele au Iorm sIeric. Coalescen|a din timpul Iormrii lor a Iost evitat prin adugarea de talc sau
gelatin ceea ce explic prezen|a n pulbere a acestor substan|e inerte din punct de vedere chimic. De
asemenea, se mai adaug un plastifiant (de obicei, ftalat de butil, care scade temperatura de nmuiere si
coeziunea intermolecular). Cantitatea de plastiIiant trebuie s Iie sub 8 (procente de mas), pentru a nu
inIluen|a negativ stabilitatea polimerului n cavitatea oral. Alturi de constituen|ii aminti|i, pulberea
poate con|ine colorani minerali (sruri de cadmiu, fier) sau organici.
Lichidul - este incolor, inIlamabil, Ioarte volatil, Iiind reprezentat de monomerul metacrilat de metil,
la care se adaug un antioxidant (hidrochinon 0,006 procente de mas) cu rol si de inhibitor de
polimerizare, permi|nd conservarea lichidului. La acestea se adaug si un agent de reticulare n procent
de circa 10 (etilen glicol dimetacrilat). La rsinile acrilice simple autopolimerizabile lichidul mai
con|ine si un activator (N N`-dimetil-p-toluidin).
2.FORMAREA PAS1EI
Prin amestecul lichidului cu pulberea se Iormeaz o mas nisipoas, care cu timpul se transIorm
ntr-o mas omogena. Din punct de vedere didactic se deosebesc 4 stadii principale:
Stadiul I sau stadiul de sedimentare: pulberea (polimerul) adugat n lichid (monomerul) si
sedimentat-aspect nisipos;
Stadiul II sau stadiul de dizolvare: lichidul (monomerul) diIuzeaz ntre particulele de polimer
aspect cremos;
Stadiul III sau stadiul saturaiei: pulberea a saturat monomerul aspect p stos. n aceast Iaz
amestecul este pregtit pentru a Ii introdus n tipar Iie prin compresiune procedeul clasic, Iie prin injec
|ie procedeul modern. De men|ionat c n aIar de PMMA se pot injecta si rsini polivinilice (sub Iorm
de past) sau polistiren (polivinilbenzen) n prealabil ramolit la cald. Echipamentul necesar si parametrii
3
tehnici impusi par s limiteze procedeul de injectare. De asemenea, rezultatele nu par a Ii superioare celor
ob|inute prin procedee clasice.
Stadiul IV sau stadiul evaporrii: dac se ntrzie cu introducerea pastei n tipar, monom erul se
evapor conIerind pastei un aspect elastic. AstIel, pasta nu mai poate Ii introdus n toate detaliile
tiparului.
3.1IMPUL DE FORMARE A PAS1EI
Timpul de formare a pastei intervalul cuprins ntre momentul nceperii amestecrii pulberii cu
lichidul si momentul apari|iei stadiului III. ConIorm normelor ADA, timpul de Iormare a pastei la 23C
trebuie s Iie sub 20 minute.
4.1IMPUL DE LUCRU
Timpul de lucru perioada n care amestecul pulbere/lichid se aIl n stadiul III. n acest interval
de timp pasta poate Ii turnat sau injectat n tipar. ConIorm normelor ADA, timpul de lucru nu trebuie s
Iie mai scurt de 5 minute.
5.POLIMERIZAREA PAS1EI
Se produce prin polimerizarea monomerului, indus de cresterea temperaturii. Din acest motiv se
preIer denumirea de rsini termopolimerizabile dat acestor categorii de polimetacrila|i de metil.
Polimerizarea amestecului pulbere/lichid se poate realiza numai n momentul cnd s-a atins stadiul III, de
pasta. n mod obisnuit, tehnica de lucru este urmtoarea:
Pasta de acrilat aIlat n stadiul III se toarn sau se injecteaz n tipar (din gips dur sau superdur).
Ansamblul tipar/muI aIlat sub presiune ntr-o pies se introduce ntr-o baie de aburi. Polimerizarea este
indus si condus prin nclzirea continu a acestei bi de aburi.
Regimul termic recomandat (de 2 ore ):
I-ele 30 minute: 20-65C
Urmeaz 60 minute:65C
Urmeaz 30 minute: 65-100C
Urmeaz 30 minute: 100C.
6
.DOZARE
Sistemele bicomponente necesit o dozare extemporanee care se realizeaz prin amestecul
pulberii cu lichidul. De obicei, raportul pulbere/lichid este n jur de 3/1 n propor|ie de volum sau 2/1 n
greutate.
Sistemele monocomponent se livreaz sub Iorm de past predozat avnd avantajul unei propor
|ii si a unei malaxri optime ntre constituen|i care asigur calit|i superioare produsului Iinit de
polimerizare.
7.PREPARAREA PAS1EI:
Se utilizeaz un recipient adecvat: godeu de sticl, ceramic sau din mase plastice si o spatul din
sticl, agat sau din o|el inoxidabil;
Se dozeaz riguros pulberea si lichidul, respectnd indica |iile Iabricantului. De obicei, raportul
pulbere/lichid este n jur de 3/1 n propor|ie de volum sau 2/1 n greutate.
Amestecul devine omogen prin diIuzarea monomerului n pulberea de polimer (Ir nici un Iel de
malaxaj). Recipientul se va men|ine tot timpul acoperit pentru a evita evaporarea monomerului, care este
toxic renal).
Stadiul de past se atinge n momentul n care amestecul nu se mai lipeste de pere|ii recipientului
si se poate detasa ntr-o mas compact.
8.IA1RODUCEREA PAS1EI A 1IPAR:
Se realizeaz dup eliminarea total a cerii din tipar;
Eliminarea cerii se eIectueaz numai cu ajutorul apei Iierbin|i sau a aburilor sub presiune;
nainte de a intoduce pasta de acrilat, tiparul trebuie bine rcit pentru a evita o eventual
evaporare a monomerului;
Dup izolarea tiparului, se introduce pasta de acrilat Ir a o atinge cu minile, stiut Iiind
Iaptul c monomerul este un bun solvent pentru grsimi. Manipularea se Iace cu ajutorul
unei Iolii de polietilen.
Se interpune o Iolie de polietilen ntre past si contrachiuvet, pentru a evita aderarea
pastei de tipar;
Eolia nu se va uda cu ap;
Se preseaz lent, se elimin excesul, procesul repatndu-se de cel pu |in 3 ori pn se
elimin complet excesul de past, cele 2 chiuvete ajungnd n contact intim, metal pe
7
metal. Dup ce s-a ajuns la acest stadiu, se ndeprteaz Iolia de polietilen, chiuveta
presndu-se n Iinal tot lent, ns cu putere.
9.TRATAMENTUL TERMIC:
Cu toate c au aprut pe pia| materialele acrilice care polimerizeaz sub ac|iunea cldurii uscate sau
sub presiune de aburi Iierbin|i, de obicei se practic nc polimerizarea n mediu umed, deoarece
temperaturile sunt mai usor de controlat.
Exist 2 posibiliti de polimerizare, ambele derivate din regimul ideal si care permit ob|inerea unui
grad ridicat de polimerizare:
1.polimerizarea rapid: cnd se introduce si se men|ine chiuveta la 65C timp de 60 de minute
(pentru a evita Iormarea de incluziuni de aer n structura acrilatului n urma evaporrii
monomerului), iar apoi timp de 60 minute la 100C.
2.polimerizarea lent: depunerea chiuvetei n ap rece, dup care se ridic temperatura la 65C
n decurs de 1 or si se men|ine la aceast temperatur timp de 8 sau chiar 48 ore.
Polimerizarea lent oIer avantajul unei diIuzri complete a monomerului n polimer.
10. RCIREA
n ambele cazuri rcirea trebuie s decurg lent (ideal, o noapte);
Procedeul uzual de rcire timp de 30 de minute n aer si ulterior 15 minute sub jet de ap rece este
Ioarte periculos datorit diIeren|ei dintre coeIicientul de contrac|ie al gipsului si al rsinii acrilice, care
poate antrena apari|ia de Iracturi n structura acrilatului.
11.DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA
Se realizeaz cu precau|ie, Ir brutalitate;
Prelucrarea si lustruirea se Iac cu maximum de aten|ie, evitnd excesul de c ldur care ar putea
genera o depolimerizare a materialului.
8
12.IMERSIA N AP
Proteza Iinit se men|ine cel pu|in 24 de ore n ap (de preIerin| ap distilat) pentru a Iavoriza
stabilizarea volumetric a plimetacrilatului de metil n urma absorb|iei de ap.
13.INDICA|II
1. ConIec|ionarea bazelor protezelor mobilizabile si mobile;
2. Ob|inerea din|ilor artiIiciali n tehnologia protezelor mobilizabile si mobile;
3. Repararea si optimizarea protezelor mobile si mobilizabile;
4. ConIec|ionarea protezelor provizorii;
5. ConIec|ionarea epitezelor chirurgicale;
6. Placarea componentelor metalice a protezelor dentare mixte.
RSINI TERMOPOLIMERIZABILE SUB FORM DE PAST
Polimetacrila|ii de metil termopolimerizabili, ambala|i sub Iorm de past au n general aceleasi
componente ca si cele sub Iorm pulbere/lichid.Pulberea a Iost deja omogenizat cu lichidul, lipsind din
compozi|ie acceleratorul si ini|iatorul. Temperatura de pstrare, la Iel ca si cantitatea de inhibitor prezent
reprezint Iactorii determinan|i asupra duratei de via| a pastei. Cnd gelul este depozitat n Irigider,
durata de utilizare este n jur de 2 ani.
Avantajele acestor paste constau n acurateea proporionrii componentelor si omogenizarea
lor perfect.
RSINILE TERMOPOLIMERIZABILE. PROPRIET|I. PROPRIET|I FIZICE.
Structura. Din punct de vedere structural, polimetacrilatul de metil este constituit n general din
lan|uri macromoleculare polimerizate liniar.
Porozitatea. n structura rsinii pot apare uneori ,incluziuni de aer de dimens iuni mai mari sau mai
reduse, decelabile macroscopic. Aceste porozit|i sunt determinate de cele mai multe ori de greseli de
dozare, manipulare sau prelucrare a PMMA-ului.
Incluziuni de form sferic, mici, n interiorul PMMA-ului. Acestea apar n urma unei nclziri
prea rapide a pastei de acrilat, anternnd o cre stere a temperaturii peste 100C. AstIel, Iierberea si
evaporarea monomerului determin apari|ia bulelor n interiorul PMMA-ului si nu la supraIa|, unde
9
evacuarea cldurii (n urma reac|iei exoterme de polimerizare) se Iace destul de rapid, neatingndu-se
temperatura de Iierbere a monomerulu i.
Incluziuni de diferite forme, mici, numeroase, repartizate n toat grosimea acrilatului, astfel
nct acesta pare decolorat. Acest tip de porozitate se datoreaz unei umpleri incomplete a
conIormatorului (compresie insuIicient a pastei de acrilat).
Incluziuni de diferite forme, mari, repartizate n toat grosimea acrilatului. Cauzele Iormrii lor
sunt urmtoarele: lipsa omogenizrii pastei de acrilat, reparti|ia deIectuoas a monomerului sau varia|ia
prea mare a masei moleculare a polimerului.
Absorbia apei. Pasta de acrilat trebuie izolat de tiparul de gips de unde ar putea Ii absorbit apa.
Protec|ia se Iace Iie cu ajutorul unei Ioi|e de staniol, Iie cu o solu|ie de alginat care, n contact cu gipsul,
Iormeaz o pelicul insolubil de alginat de calciu. ADA preconizeaz pentru o astIel de solu|ie
urmtoarea compozi|ie:
Alginat alcalin.................. 15g
FosIat trisodic................... 5g
Ap distilat...................... 100cm
3
.
EosIatul trisodic Iavorizeaz aderen|a.
Solubilitatea se evalueaz prin determinarea scderii greut|ii per unitate de supraIa| de rsin
imersat n ap timp de 24 ore si apoi bine uscat. Solubilitatea poate Ii diminuat prin adugarea unui
agent de copolimerizare (ca de ex: dimetacrilatul de etilenglicol) care se transIorm n Iorma activ.
Variaiile volumetrice. n cursul procesului de polimerizare au loc succesiv urmtoarele Ienomene
Iizice: la nceput o dilatare termic, urmat de o contrac|ie de polimerizare, iar n Iinal are loc o contrac|ie
termic.
1.PROPRIET|I TERMICE
Coeficientul de dilatare termic este evaluat la 8110
-6
/ grd. Aceast diIeren| mare poate Ii la
originea decimentrii unei coroane jacket din PMMA.
Conductivitatea termic a PMMA-ului este redus.
2.PROPRIET|I MECANICE
Duritatea. Duritatea Knoop este de 20, net inIerioar Ia| de cea a dentinei de ordinul a 65- si a
smal|ului 300.
Rezistena la ncovoiere. Aceasta scade cu reducerea gradului de polimerizare. AstIel se explic
scderea rezisten|ei protezelor acrilice n urma lustruirii, consecutiv cresterii temperaturii locale si
apari|ia unui anumit grad de depolimerizaren structura PMMA-ului. De asemenea, scderea rezisten|ei
10
PMMA-ului este generat de reducerea timpului de polimerizare, de diminuarea grosimii PMMA-ului si
de prezen|a ,bulelor n structura polimerului sau de absorb |ia apei.
Rezistena la compresiune: de aproximativ 75MPa Rezisten|a la trac|iune: de aproximativ 52,5 MPa
Rezistena la abrazie: este redus, Iiind un inconvenient major pentru aceste rsini. Cele 3 rezisten|e
sporesc prin adugarea n structur a unui agent de copolimerizare (ca de ex: dimetacrilatul de
etilenglicol).
3.PROPRIET|I CHIMICE
Coroziunea. PMMA prezint o mare iner|ie chimic, Iiind Ioarte stabil n cavitatea oral. Totusi este
posibil o evolu|ie deIavorabil n timp: rsina, ini|ial translucid, se opaciIiaz si se nglbeneste. De
asemenea, datorit microIisurilor care apar n timp, se reduce si rezisten|a mecanic. Aceste Ienomene
,de mb trnire se datoreaz unor cauze Iizice si mai pu|in chimice.
Copolimeri. Copolimerizarea poate inIluen|a pozitiv unele propriet|i, n special temperatura de
nmuiere si rezisten|a mecanic. Cei mai utiliza|i copolimeri sunt clorura de vinil, acetatul de vinil si
acrilatul de etil care, de asemenea, reduc si timpul de Iormare a pastei.
Proprieti biologice. ManiIestrile orale de intoleran| (stomatopatia protetic) Ia| de aceste rsini
sunt destul de rare. S-a crezut ntr-o perioad c aceste maniIestri sunt de natur alergic, datorate unor
plastiIian|i sau utilizrii unor coloran|i organici. De aceea, este indicat s se utilizeze numai coloran|i
minerali. n realitate, aceste maniIestri orale par a Ii generate mai mult de o igien deIicitar din partea
pacientului care, asociat cu o protez gresit adaptat sau incorect echilibrat constituie un teren propice
pentru dezvoltarea n special a levurilor de tipul candida albicans.
11
12
13