Sunteți pe pagina 1din 2

Judetul Galati

Asezare geografica Judetul se afla situat in partea estica a Romaniei intre cursurile inferioare ale Siretului la vest, Prutului la est si Dunarii la sud-est. Se invecineaza cu jud. Vaslui in nord, jud.Tulcea in sud-est, jud. Braila in sud, Rep.Moldova in est si jud. Vrancea in nord si nord-vest. Relief Judetul prezinta un relief ta ular cu o fra!nentare mai accentuata in partea nordica unde se ajun!e pana la altitudinea de "#$ m, si mai sla a in partea sudica co orand pana la #$ si c%iar & m, altitudine a soluta. Judetul 'alati se inscrie intr-un relief predominant de campie ()*+,, apartinand unor su unitati ale -ampiei Romane (-ampia -ovurlui, -ampia Siretului .nferior, -ampia Tecuciului,, cu o e/tindere mare in partile central-sudica si vestica. 0onele de nord si de nord - vest sunt ocupate in proportie de "#+ de prelun!irile Podisului Moldovenesc (podisul -ovurlui in nord si -olinele Tutovei in nord- vest,. -olinele Tutovei se intind de o parte si de alta a Ber%eciului inferior 1 partea dinspre vest mai este cunoscuta si su numele de Piemontul 2icorestilor. .n cadrul Podisului -ovurlui se distin! trei su unitati !eomorfolo!ice cu caractere proprii. 3a nord de 4ancea--orod-'%idi!eni relieful se inalta pana la "#$m, in dealul Poleitul. Paralel cu dealul Poleitul, pe partea stan!a a paraului -%ineja se intinde si dealul Brailei, pana la Mastacani. .ntre paraul 'erului si Su%urlui se afla dealul -orni, care ajun!e pana in dreptul comunei Pec%ea 1 in nord 5estul judetului se afla dealul Tutcanilor si Silvanei. Partea vestica a Podisului, cea de a doua unitate !eomorfolo!ica, delimitata la vest de paraul 'erului si la est de 3ozovita, este fra!mentata de vai lar!i. -ea de a treia su unitate din est, cuprinsa intre 3ozovita si valea Prutului, are un relief unitar, alcatuit din poduri intinse, mai putin fra!mentate. -ampia -ovurlui situat la sud de culmile deluroase ale Podisului -ovurlui, avand in vest Valea 'erului, la est Valea Prutului, la sud -ampia Siretului. 6ste o zona cu poduri lar!i, care face le!atura intre podis si Valea Siretului. Pe latura sudica a sa, la contactul cu -ampia Siretului, apar mici trepte de a raziune. Terasa superioara, care predomina lunca Siretului cu 7$-*$m, este dezvoltata la sud pe linia comunelor Slo izia -onac%i si Tulucesti si se intinde pana in dreptul satelor Vames, Smardan si Vanatori. Terasa inferioara, cu o altitudine relativa de &$-)$m, se termina printr-o panta mai ine conturata si este locul la care este asezat partial orasul 'alati. -ampia Tecuciului este alcatuita dintr-un comple/ de patru terase 8 Podoleni (9-:m, , Tecuci (&-7m, , -ernicari (#$-9$m, , '%idi!eni ()$-;$m, este delimitata de cursul Siretului, paraul 'erului si o linie ce trece prin -udal i, -orni, Valea Marului, Poc%idina si Vizureni. <iind situata in cursul inferior al Barladului, ea cuprinde atat terasele si lunca acestuia, cat si pintenul piemontan, terasat al -osmestilor din Deal , dintre Siret si Barlad. Valea Prutului se inscrie ca un culoar lat de circa #$=m, dezvoltat in lun!ul raului pana in dreptul cofluientei cu paraul -%iajna. -ampia Siretului .nferior (#$-9$ m altitudine, reprezinta o dezvoltata zona de su sidenta, ce se caracterizeaza prin meandrarea puternica a raurilor, ce au al ii mlastinoase cu numeroase revarsari si inundatii. Reteaua hidrografica Judetul are o o!ata retea %idro!rafica care cuprinde8 Dunarea (99=m,, Siretul (#&$=m,- cu afulentii sai Barladul si Barladetul, Prut (#$"=m,- cu afluentii >orincea si 6lanul.?ceste rauri stra at teritoriul judetului in cursul lor inferior, ceea ce face ca ele sa ai a un de it mai mare Raul -%ineja cu afluenti sai -ovurlui, Slivna si Bujoru dreneaza partea de est a judetului si se varsa in lacul Brates, acesta e si cel mai important lac al

judetului..n lunca Siretului se !asesc cateva limanuri fluviatile8 3ozova, Malina, -atusa in care de useaza raurile cu aceleasi nume. Soluri Majoritatea tipurilor de sol au ca roca parentala loessul, mai putine fiind formate pe ar!ile si pe marne. Te/tura variaza de la o !rupa la alta. 3a cele mai multe predomina te/tura nisipoasa si mai putin cea ar!iloasa. P%-ul are valori cuprinse intre )-7 fiind sla acid pe nisipuri, alcalin la 'o%or si neutru in rest. Spre nordul judetului predomina cernoziomurile levi!at, in zonele inalte din partea central-nordica a judetului apar solurile cenusii (rezultate din de!radarea pro!resiva intenas a cernoziomurilor levi!ate, iar in perimetrul de la >anul -onac%ii se intalnesc solurile nisipoase sau cele nesolidificate. Vegetatia ?partine in cea mai mare parte pajistilor stepice cu !raminee si diverse ier uri /erofile, determinate de conditiile de clima si de su stratul litolo!ic alcatuit din loess, care ocupa cea mai mare suprafata, ca si din nisipuri cum sunt cele de pe valea Barladului si Valea Siretului. .n present ve!etatia naturala e inlocuita, in cea mai mare parte de culturi.3ocal se mai intalnesc petice mici de pajisti de!radate alcatuite din firuta (Poa ul osa,, pelinita (?rtemisia austiaca ,, paius (<estuca valesiaca, si asociatii ve!etale derivate reprezentate prin ?ndropo!on isc%aemum. .n podisul -ovurlui si c%iar campia -ovurlui se intalneste si ve!etatie lemnoasa de silvostepa reprezentata de @uercus pendunculiflora si @uercus pu escens1 aceste specii apar fie in ar orete pure, fie alaturi de @uercus cerris, @uercus frainetto, @uercus ro ur. Fauna 6 specifica stepei si silvostepei dominanta fiind prezenta rozatoarelor 8 popandaul(-itel citellus,, %arcio!ul( -ricetus cricetus,, catelu pamantului(Spala/ leucodon,, precum si numeroase specii de soareci de camp si iepuri. Dintre pasari cele mai frecvente sunt prepelita(-oturni/ coturni/,, potarnic%ea(Perdi/ perdi/,, ciocarlia si altele. -a animale putem spune ca e/ista o mare varietate de soparle iar ca insecte specifice zonei de campie putem mentiona lacuste, cosasi !erieri. Clima Teritoriul judetului 'alati apartine in toatalitate sectorului cu clima continentala cu veri calde, secetoase si ierni !eroase cu viscole puternice, atenuate ocazional de masele de aer calde si umede din sud si sud-vest care determina intervale de incalzire si topire a stratului de zapada. .n luncile Siretului, Prutului si Dunarii este caracteristic un topoclimat specific de lunca umed si racoros vara si umed si rece iarna. Temperatura medie anuala este de #$,&A- in partea sudica si de *,7A- in restul judetului. Vanturile predominante at cu o frecventa mai mare dinspre nord si nord-est, cu viteze medii cuprinse intre #,) si &,"mBs. Precipitatiile cad in cantitati foarte varia ile, la intervale mari si nee!ale, fiind mai a undente la inceputul verii, in lunile mai iunie. .n timpul iernii, stratul de zapada nu este sta il, numaraul zilelor cu zapada fiind de :#," la 'alati si de :",* la Tecuci, atin!and valori ma/ime in luna fe ruarie. Valea orasului, situata intre Dunare, lacul Brates si valea Prutului, este caracterizata de temperaturi ceva mai co orate, cu mai multa umezeala si cu mai dese fenomene de ceata, roua ruma.