Compostul rapid metoda Berkeley

Compostul obinuit, cunoscut sub numele de compost rece presupune s punem o varietate de materiale organice intr-o cutie pentru compost, sau ntr-un cadru, sau chiar ntr-o grmad mare i s le lsm acolo pn la descompunerea lor, cteva luni mai trziu. Este un proces oarte lent i, de obicei, dureaz ntre ! i "# luni. $cest proces poate i grbit prin ntoarcerea compostului, punnd materialul de deasupra dedesubt i invers, pentru a le amesteca i pentru a mri cantitatea de o%igen, dar, chiar i aa, tot vom i nevoi&i s ateptm mult vreme. Cealalt modalitate de a ace compost este compostul ierbinte, care produce compost ntr-un timp mult mai scurt. $ceast modalitate are avanta'ul c distruge semin&ele de buruieni i germenii patogeni (care provoac bolile), iar descompunerea materiei organice duce la ormarea unui compost oarte in. *impotriv, compostarea la rece nu distruge semin&ele, iar daca ve&i olosi buruieni pentru compost la rece, semin&ele acestora vor ncol&i atunci cnd ve&i aplica compostul n grdin. *easemenea, compostarea la rece nu distruge nici germenii patogeni, deci dac ve&i pune plante bolnave n grmada de compost rece, e%ist posibilitatea ca bolile s se rspndeasc n grdin, de unde i recomandarea de a arde plantele bolnave i a nu le olosi pentru compost rece. +na dintre cele mai rapide i e iciente metode de compostare temperaturi mari este metoda Berkeley, studiat la +niversitatea din Cali ornia. $ceast metod produce compost de calitate superioar n ", zile. Cerin&ele pentru compostarea ierbinte, olosind metoda -er.le/ sunt urmtoarele0 ". 1emperatura de compostare este men&inut ntre 22-!2 grade Celsius. #. 3aportul C04 (carbon0 azot) in materialele olosite pentru compost este de apro%imativ #2-56 de pr&i de carbon la o parte azot. 5. 7rmada de compost trebuie s ie de apro%imativ ",2 m nl&ime. 8. Crengile, buc&ile de lemn, n general orice material bogat in carbon, trebuiesc mrun&ite, de e%emplu cu un toctor pentru mulci.

2. Compostul este ntors din a ar spre interior i invers, pentru a amesteca materialele ntre ele. 9etoda -er.le/ olosete urmtoarea tehnic0 se ormeaz grmada de compost: 8 zile se las r s se ntoarc deloc: timp de "8 zile se ntoarce la iecare dou zile. Materialele pentru compost i raportul carbon:azot

;n materialele olosite pentru compostarea ierbinte, raportul ntre carbon i azot trebuie s ie ntre #2 i 56 pr&i carbon la o parte de azot, n greutate. $ceasta datorit aptului c bacteriile responsabile de procesul de compostare au nevoie de aceste dou elemente n aceste propor&ii, ca nutrien&i pentru construirea corpurilor proprii, pe msur ce ele se reproduc i se nmul&esc. Materialele care sunt bogate n carbon sunt, de obicei, materiale uscate, de e%emplu rumeguul, cartonul, runzele uscate, paiele, crengile i alte materiale lemnoase sau ibroase care putrezesc oarte ncet.

Materialele care sunt bogate n azot sunt, de obicei, materiale umede, bogate n ap, cum ar i iarba verde, resturile de ructe i legume, balega di ertelor animale, gina&ul, plantele bogate n runze, care putrezesc oarterapid.

*ac raportul C04 este corect, cu aceast tehnic rapid de compostare aerobic la cald, materia organic va i trans ormat n apro%imativ acelai volum de compost. <rin contrast, compostarea la rece, anaerobica, va reduce drastic volumul de compost ob&inut n procesul de descompunere. 9ulte din materialele olosite pentru compostare nu au raportul ideal ntre carbon i hidrogen. Cnd olosi&i metoda de compostare rapid, trebuie s lua&i n considerare ct de rapid se descompun natural materialele olosite i s amesteca&i materiale care se descompun uor cu materialele care se descompun greu. 9aterialele care au raport oarte mic carbon0azot, de cca. =0", se vor descompune oarte repede, deoarece ele sunt bogate n azot. *e e%emplu pestele, care se descompune oarte repede. 9aterialele care au un raport oarte mare carbon0azot, de pana la 2660", vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune, deoarece sunt srace n azot, i este necesar s le mrun&im > de e%emplu crengile. *e e%emplu, dac raportul C04 este prea mare, l putem micora prin adugarea de baleg sau iarb verde. *ac raportul C04 este prea mic, il putem mri adugnd carton, runze uscate, rumegu sau lemn mrun&it.

9ai 'os sunt redate rapoartele medii ntre carbon i azot pentru unele dintre cele mai obinuite materiale olosite pentru compost0 Materiale uscate: bogate n Carbon C:N Chipsuri de lemn Carton mrun&it 3umegu ?rtie (ziare mrun&ite) $ce de coni ere 1ulpini de porumb, <aie @runze uscate 3esturi de ructe Co'i de nuci Cenus Materiale proaspete bogate n 8660" 5260" 5#20" "=20" ,60" =20" =20" 520" 520" 520" #20" C:N

azot 3esturi din grdin -uruieni Aemn verde @n 3esturi de legume 1ri oi Ba& de ca ea 3esturi alimentare Carb verde $lge marine -aleg de cal -aleg de vac $l al a 7ina& de pui 7ina& de porumbei <ete +rin 560" 560" #20" #20" #20" #50" #60" #60" #60" "D0" ",0" "!0" "#0" "#0" "60" =0" "0"

Erice a trit cndva poate i compostat > chiar orice. 1ot elul de lucruri, incluznd chestii mai pu&in obinuite, ca lna, haine de bumbac, oase, pielea (tbcit sau nu), chiar i animale mici > dar acestea trebuiesc puse n centrul grmezii pentru a se putea descompune cum trebuie. Cnd procesul este complet, nu mai e%ist nicio urm a ingredientelor originareF 3e&ine&i, cu ct este mai mare varietatea materialeleor olosite pentru compost, cu att compostul ob&inut este mai bun, pentru c ve&i avea o mare varietate de nutrien&i n produsul inal. Aa modul general, dac sunte&i grbi&i, olosi&i o parte materie animal (blegar) i dou pr&i de materie uscat bogat n carbon i va unc&iona. 1rebuie doar s cldi&i grmada de compost n straturi sub&iri, alternnd materia animal cu cea vegetal pn cnd ob&ine&i o grmad cu laturile de apro%imativ " metru i nl&imea de cca ",2m. 4u ave&i cu adevrat nevoie s calcula&i e%act ra&ia de C04, e mai mult o chestie orientativ, dac &ine&i cont de raportul materie uscat-materie umed i alterna&i straturile, nu ave&i niciun motiv de ngri'orare.

Cu cteva roabe de runze uscate, o roaba de buruieni din grdin, un balot de paie i ceva blegar de vac, pute&i construi relativ rapid o grmad de compost din care, n apro%imativ trei sptmni pute&i ob&ine mai mult de un metru cub din cel mai bun compost pentru grdin, din acela care se vinde la saci in magazinele de pro il (la pre&uri deloc negli'abile). Compostul ierbinte, pas cu pas Ziua 1 $mesteca&i mpreun ingredientele, aternnd materia uscat alternativ cu cea umed, n straturi de cca. 2 cm iecare.

+da&i grmada de compost oarte bine, pn la saturare, ast el nct apa s nceap s se scurg n a ar prin partea de 'os a grmezii. <ute&i pune un activator n mi'locul grmezii de compost, pentru a porni mai repede procesul de compostare. Ca activatori, pute&i olosi ttneas, urzici, coada oricelului, pete, urin sau compost vechi. Ziua 4

;ntoarce&i grmada de compost n aa el nct pr&ile care au ost n e%terior s ie acum n interior i materialul care a ost in interior s ie la e%terior. *ecupa&i mai nti pr&ile de la e%teriorul grmezii i pune&i-le pe locul noii grmezi. Cnteriorul vechii grmezi, care este in cel mai avansat stadiu de compostare, trebuie lsat pentru la s rit i aezat n aa el nct s acopere noua grmad la e%terior.

$sigura&i-v c grmada este destul de umed. *ac stoarce&i o mn din materialele olosite i stoarce&i, ar trebui s curg mcar o pictur de ap. *ac materialele devin prea umede, pute&i aera pu&in baza, sau ace o gaur de circa =-"6 cm diametru sau, i mai bine, pute&i pune be&e dedesubt, pentru drena'. Ziua a !a i ziua a "!a

7rmada de compost ar trebui s ating temperatura ma%im n aceste zile. Ca o regul simpl, dac pute&i baga mna pn la cot n grmad, atunci temperatura e mai mic de 26 de grade i nu este su icient de ierbinte. Cel mai bine e s olosi&i un termometru pentru compost sau un termometru de buctrie.

1emperatura optim este intre 22 i !2 de grade Celsius. Aa temperaturi de peste !2 de grade, n compost se dezvolt o bacterie anaerob, uor de depistat datorita culorii albe. ;ntoarce&i grmada de compost la iecare dou zile pentru a preveni supranclzirea. *ac grmada de compost ncepe s scad rapid n nal&ime, atunci este prea mult azot n compost. Ca s grbi&i nclzirea grmezii, pute&i aduga n grmad o mn de in de oase sau in de snge (bleahF). *ac compostul se ncinge prea tare, miroase urt i scade rapid n nl&ime, din cauza propor&iei prea mari de azot, trebuie s ncetini&i procesul prin adugarea de rumegu: ntoarce&i grmada i, la iecare urca de compost ntors aduga&i o mn de rumegu. Ziua a 1"!a

Cnd rmele apar n compost, este semn c procesul s-a terminat, i compostul e gata, plin de nutrien&i. Eb&ine&i ast el un compost proaspt, maro inchis, bine mirositor. C#te$a lucruri important de tiut: <une&i grmada de compost ntr-un loc din grdin unde este prote'at de prea mult soare i sau de prea mult ploaie, ast el nct s evita&i pericolul de uscare sau de suprasaturare cu apa. Asa&i destul spa&iu n 'urul grmezii, n aa el nct s ave&i loc pentru toate opera&iunile necesare pentru a o ntoarce. Cnd construi&i grmada, uda&i iecare strat, n aa el nct acestea sa aib su icient ap. *up patru zile aera&i compostul ntorcndu-l, apoi ntoarce&i la iecare dou zile pn cnd compostul este gata. 3e&ine&i c noarcerile recvente i aerarea sunt secretul unui compost bine cut. <entru ntoarcerea compostului olosi&i o urc.

%olosirea compostului in agricultura

1& 'omeniile de utilizare a compostului0

$gricultur > pentru a ameliora solul, 3e acerea ecologic a zonelor degradate, 3econstruc&ia peisagistic prin revegetalizarea supra e&elor, 7rdinile private, ?orticultur, Aegumicultur, ;mbunt&iri unciare.

(& )e*nologia de preparare a compostului are dou+ ,aze principale:

<repararea mecanic a materialului pentru compostare, @ermentarea deeurilor.

*eeurile mena'ere necesit o pregtire nainte de ermentare. <regtirea const din mrun&irea i omogenizarea deeurilor. 9etoda pentru trans ormarea acestora n compost trebuie s ie aerob, deoarece aceasta este mai rapid i evit producerea mirosurilor neplcute. -& %actori care in,luen.eaz+ procesul de ,ermentare0 /0igenul Cantitatea de aer care asigur o%igenul necesar ermentrii este de 8,2 > 2 litri aer pe " .g de materie uscat i pe or. +nde este posibil, aceast cantitate de aer poate i mrit prin aerare simpl, rsturnarea grmezilor de compost (n cazul compostrii pe plat orme n aer liber), introducerea aerului prin conducte per orate (n cazul compostrii n grmezi), introducerea de aer rece sau cald n camerele de ermentare, prin amestecarea deeurilor n mod continuu cu a'utorul unor utila'e speciale. 1pa <rocentul de umiditate optim este n unc&ie de cantitatea de materii organice e%istente n deeuri. Cnd con&inutul de materii organice este G 26H umiditatea trebuie s ie de 82H. Cnd con&inutul de materii organice este I 26H umiditatea trebuie s ie de 26 22H. <entru creterea e icien&ei procesului de ermentare se impune un control al procesului. 9aterialul pentru compost trebuie s ie erit de ploaie, deoarece creterea umidit&ii duce la accentuarea proceselor de ermentare anaerob. Compozi.ia deeurilor Este un actor important n declanarea procesului de ermentare. *ac reziduurile mena'ere sunt bogate n materii ermentabile i temperatura mediului este ridicat, procesul de compostare se declaneaz rapid i se des oar corespunztor. *ac reziduurile sunt srace n substan&e organice, mai ales iarna, ermentarea este ntrziat iar introducerea de aer suplimentar nu ace dect s duneze procesului de ermentare. 1l.i ,actori:

7radul de omogenizare a amestecului,

7ranula&ia deeurilor supuse ermentrii, 9odul de aezare a deeurilor mcinate n grmezi sau n recipien&ii de ermentare, ;ncetinirea vitezei de cretere a temperaturii.

4& s,aturi *eeurile proaspt mcinate sunt oarte active din punct de vedere biologic i pot i utilizate doar ca paturi calde pentru culturile de iarn sau primvar n solarii sau sere, dar produc gaze urt mirositoare. 2. s,aturi <e durata procesului de compostare se urmrete n mod deosebit ob&inerea unei temperaturi mai ridicate pentru distrugerea microbilor patogeni i producerea de materii coloide speci ice. & Maturitatea compostului +n compost poate i utilizat n agricultur doar n stare init (matur). +n compost este considerat matur n momentul n care activitatea microorganismelor este redus la minimum. *eterminarea maturit&ii se ace prin determinarea consumului de E# (sau a produc&iei de CE#) prin ncercri pe plante, prin analiza structurii izice, etc. 2& 3tilizarea optima a compostului Compostul este bine s ie utilizat n agricultur la s ritul azei termo ile, cnd produsul este mai bogat n substan&e organice. 9aturizarea e%cesiv n depozit, duce la o mineralizare prea avansat a acestuia, ceea ce ace si piard o parte din e ectele sale avorabile solului. "& %azele procesului de ,ermentare: %aza latent+& Corespunde perioadei de timp necesar pentru a realiza colonii de microorganisme n noul mediu creat. $ceast az ncepe practic nc din perioada de depozitare a deeurilor i dureaz pn la nceperea creterii temperaturii n masa deeurilor, %aza de cretere& @aza corespunztoare creterii temperaturii depinde n mare msur de compozi&ia deeurilor, umiditate i de prezen&a aerului, %aza termo,il+& <erioada corespunztoare celei mai nalte temperaturi. $ceast az poate dura mai mult sau mai pu&in n unc&ie de cantitatea de substan&e organice i de gradul de izolare termic realizat. ;n aceast az se poate ac&iona mai e icace asupra ermentrii, %aza de maturizare& Corespunde ermentrii secundare, lente, avorabil umezelii, respectiv trans ormrii unor compui organici n humus sub ac&iunea microorganismelor. Compostul este bine s ie utilizat n agricultur la s ritul azei termo ile, cnd produsul este mai bogat n substan&e organice. 9aturizarea e%cesiv n depozit, duce la o mineralizare prea avansat a acestuia, ceea ce ace si piard o parte din e ectele sale avorabile solului. Je recomand un timp ma%im de 5 luni de depozitare a compostului pn la utilizare. 4& +n element oarte important ce caracterizeaz starea i calitatea compostului esteraportul carbon5azot. $cest raport re lect stadiul evolu&iei ermentrii deeurilor mena'ere. 16& Caracteristicile unui compost bun pentru agricultur+:

7ranula.ia0 D6H din compost s treac printro sit cu ochiul sitei de 52 mm, 8rocentul de carbon0 I 26H, determinat din materiile uscate, 8rocentul de azot0 I 6,5H, determinat din materiile uscate, 9aportul carbon5azot0 s ie cuprins ntre #656 (la deeurile mena'ere proaspete, se accept "6"2).

"". Modalit+.i de utilizare a compostului +n compost este acel produs care respect urmtoarele condi&ii0

Aa cernere, D6H din material trebuie s treac prin sita cu mrimea ochiurilor de 52 mm, <rocentul de carbon echivalent trebuie s ie mai mare de 2H n masa de materii uscate, <rocentul de azot echivalent trebuie s ie mai mare de 6,5H n masa de materii uscate, 3aportul CK4 (carbonKazot) s ie cuprins ntre "6 > #6.

1(& Conditii de indeplinit pentru utilizarea in agricultura: +tilizatorii trebuie s respecte urmtoarele condi&ii0

;mprtierea compostului trebuie sa se ac la supra a&a solului, *ac deeurile sunt proaspete i se utilizeaz mai mult de "6 tKha, trebuie s se lase dup mprtierea acestuia, pn la nsmn&area recoltei (" > ",2 luni) pentru ca s se inalizeze ermentarea i s aib loc maturarea, Je va utiliza de pre erin& compost grosier pe terenurile argiloase compacte i compost in pe terenurile uscate nisipoase, Compostul cu un con&inut mai mare de 2H calciu va i utilizat de pre erin& pe solurile acide, Compostul poate i olosit pe terenurile cu solul srac n humus, *ozele recomandate variaz ntre #6 > "66 tKha n unc&ie de calitatea solului i natura culturii ce va i nsmn&at i poate conduce la o cretere a recoltelor, n medie, cu circa "2 HKan.

+tilizarea compostului este rentabil n general pentru utilizatorii a la&i la o distan& de ma%imum #66 .m a& de instala&ia de producere a compostului. <este aceast distan&, cresc costurile cu transportul i nu mai este economic utilizarea lor.

Compostarea rezidurilor din ,erma zoote*nica romaneasca

Compostarea, reprezinta tehnica de trans omare a deseurilor organice in ingrasaminte, cuprinzand totalitatea trans ormarilor microbiene, biochimice si izice pe care le su era deseurile vegetale sau animale de la starea lor initiala si pana cand a'ung in di erite stadii de humi icare, stare calitativ superioara di erita starii initiale.

*intre sursele de reziduuri olosite astazi in compostare se pot aminti0 reziduuri din agricultura, din industrie si nu in ultimul rand din administratiile locale (parcuri, pla'e, statiile de epurare orasenesti). Cele mai mari probleme legate de cantitatile uriase de reziduri o reprezinta deseurile mena:ere si reziduurile zoote*nice& Cn general de'ectiile din zootehnie imbraca doua orme cea lichida, numite si ape uzate decantate, si orma solida de namoluri. <roblemele ce le creeaza aceste deseuri sunt multiple printre care se enumera0 - volumul mare al apelor uzate decantate si al namolului: - poluarea apelor de supra ata cand evacuarea apelor uzate se ace in cursuri de apa din apropierea comple%elor zootehnice: -supra ete mari ocupate cu depozitarea de'ectiilor solide etc. Cn tara noastra, odata cu aparitia crescatoriilor mari de animale din ultimele decenii ale secolului trecut, si a statiilor de epurare a apelor uzate, a aparut necesitatea valori icarii in agricultura a namolurilor ca ingrasaminte organice. 4amolurile din iazurile biologice sau din lagune, dupa ce se pompeaza apa supernatanta si se oloseste la irigarea culturilor, se lasa sa se zvante. *upa zvantare, cand namolul devine lopatabil se incarca in remorci si se trasnporta pe terenurile ce urmeaza a i ingrasate organic. 4amolurile din iazurile biologice si lagunele crescatoriilor de taurine, de ovine sau de pasari, nu pun probleme prea di icile, tehnic sau administrativ, pentru ca nu reprezinta cantitati prea mari. <robleme deosebite au aparut in legatura cu degrevarea statiilor de epurare ale comple%elor pentru cresterea porcilor, de cantitatile uriase de namol partial deshidratat (minimum =6H umiditate). Jpre e%emplu, de la comple%ul de crestere al porcilor <eris, care avea o capacitate de "26 666 de porci rezulta zilnic 56-82 de tone de namol, calculat la =6H umiditate. *eshidratarea totala (care rezolva problema si din punct de vedere igenico-sanitar) este prea costisitoare si presupune cantitati prea mari de energie ca sa ie rentabila. ;alori,icarea rezidurilor din ,erme Continutul acestor namoluri este bogat in elemente nutritive pentru plante legate in combinatii organice usor biodegradabile. +n calcul sumar arata ca prin ingrasarea solului cu "6 tone namol la hectar se administreaza 82,5-"6# .gK de azot, #,,2-!6 .gKha os or (<#E2) si 5,5-D .gKha de potasiu total (L#E). Mariatiile atat de mari ale continuturilor de elemente nutritie se datoreza cantitatii hranei

in cursul unui an, in unctie de tipul de ura'e administrate in unitatile zootehnice. Compostarea se poate clasi ica, in unctie de cantitatile de deseuri ce urmeaza a i supuse trans omarilor microbiene, biochimice si izice pe care le su era acestea, in0 - compostare de tip gospodaresc si - compostare de tip industrial. Compostarea de tip gospodaresc $ceste tip de compostare a aparut odata cu dezvoltarea cresterii animalelor si acumularii de'ectiilor in prea'ma adaposturilor animalelor si a omului. Cunoscand valoarea pentru productia agricola a gunoiului de gra'd de la animale, agricultorii il carau, ca si in zilele de astazi, si-l raspandeau pe ogoare. *atorita insa caracterului sezonier al lucrarilor solului si al cantitatilor de gunoi de gra'd mici care se acumuleaza zilnic, a aparut nevoia de al stoca. *upa elul si durata stocarii se pot deosebi doua tehnologii de biotrans ormare0 - compostare e%tensiva si - compostare intensiva. Compostarea e0tensi$a reprezinta aruncarea gunoaielor in gramezi dezordonate in care trans ormarea materialelor vegetale si a de'ectiilor animale se produce de regula in absenta aerului datorita prezentei apei si tasarii puternice. Cn aceste conditii descompunerea se produce lent, incomplet si la temperaturi care nici vara nu depasesc 86oC, apt care duce dupa un an de zile, ca doar stratul superior al gramezii sa ie ermentat, iar restul sa su ere o ermentare incompleta unde se acumuleaza cantitati mari de acizi organici unii avand actiune to%ica pentru radacinile plantelor. Compostarea intensi$a reuneste toate tipurile de compostare, care desi se realizeaza in sistem gospodaresc, totusi ele se e%ecuta dupa anumite reguli tehnologice, are la baza o conceptie si o e%perineta, ducand la obtinerea unor produse cu o anumita calitate. Cn unctie de tehnologia de constituire a gramezii de compostare, de pot deosebi trei tipuri de compostare cum sunt0 - compostarea intensiv anaeroba: - compostarea intensiv anaeroba cu strat aerob urmata de o aza prelungita in anaerobioza: - compostarea intensiva aeroba.

Compostarea intensi$a anaeroba se bazeaza in principiu pe eliminarea aerului din interiorul gramezii de compostare. <entru aceasta, gramezile se construiesc cu materiale avand o umiditate mai mare de =6H, in pachete paralelipipedice (inaltime mai mare de # m si laturile mai mari de 8 m), bine indesate in timpul construirii lor.

Cn cazul in care productia zilnica de gunoi de gra'd este mica se construiesc pachete cu laturi mici, a doua zi se continua inaltarea lor. Je recomanda acoperirea gramezii cu scanduri sau alte materiale impotriva uscarii stratului de la supra ata si totodata contra in iltratiei provenite din precipitatii. $st el, in absenta o%igenului atmos eric se dezvolta o micro lora anaeroba care descompune lent si incomplet celuloza, hemicelulozele, pectinele si oarte putin lignina, lasand in masa compostului produsi intermediari ai descompunerii. *upa acelasi principiu se e%ecuta si o tehnologie de compostare anaeroba in gramezi semiingropate sau ingropate total. Aiteratura clasica microbiologica citeaza ca model al tehnologiei de compostare anaerobe compostarea traditionala NOrttenberg, aplicata la Jcoala Juperioara de $gricultura din ?ohenheim > 7ermania.

Compostarea intensi$a cu strat aerob urmata de o aza anaeroba s-a raspandit in 7ermania inainte de primul razboi mondial metoda iind cunoscuta sub numele de metoda Lrantz, dupa numele unui capitan bavarez care avusese ocazia sa cunoasca metodele traditionale din Cndia. <rincipiul metodei consta in asezarea gunoiului de gra'd pe un strat de vreascuri uscat de 56cm care sa asigure drena'ul mustului de gra'd si accesul aerului la baza gramezii. 7ramezile se construiesc in plat orme ingropate in pamant care au peretii si undul impemeabilizati. -locurile de gramezi se cladesc incepand de la un capat al plat ormei, care gramezi vor orma un trunchi de piramida inalt de cel putin "m si cu latura bazei de apro%imativ "m. 7unoiul se aseaza a anat, bloc dupa bloc timp in care se veri ica temperatura primului bloc si daca aceasta a atins in interiorul stratului de gunoi 22oC se trece la indesarea gunoiului prin calcare. *aca nu se ating cele 22 grade C se mai asteapta o zi timp in care se continua cladirea de noi blocuri pana la umplerea plat ormei. Aa acest procedeu, in primele zile (5-8 zile) se dezvolta micro lora aeroba, care determina procese biochimice de energie si temperaturi ridicate, avorizand activitatea micro lorei mezo ile si inmultirea celei termo ile.

$poi, prin indesare se elimina aerul din stratul de gunoi micsorandu-se ast el activitatea micro lorei aerobe, iind avorizate microorganismele anaerobe. <rin acest procedeu se obtin mai putini produsi intermediari. <rin autoliza celulozelor microbiene aerobe care s-au inmultit, se asigura o cantitate insemnata de enzime care vor actiona si in conditii de anaerobioza asupra celulozei, hemicelulozelor, proteinelor, grasimilor si altor compusi ast el descompunerea acestora se va a la intr-un stadiu mult mai avansat asa zisa orma de humus brut. 1rebuie mentionat aptul ca humusul nutritiv nu se poate realiza in lipsa o%igenului.

Compostarea aeroba intensi$a a avut la origine doua tehnologii ai caror initiatori sunt 3. Jteiner (procedeul biodinamic) si $. ?oPard (procedeul Cndore).

Jteiner a elaborat in "D#" o tehnologie originala de descompunere a gunoiului de gra'd si a enuntat principiile dupa care gunoiul poate i trans omat intr-un ingrasamant organic concentrat, cu e ect avorabil pentru mentinerea si cresterea ertilitatii solului, la obtinerea unor culturi sanatoase de plante cu productivitate ridicata. *iri'area proceselor de compostare se realizeaza prin biopreparate, acestea reprezentand elementul de noutate in tehnologia timpului. -iopreparatele sunt produse din maceratele unor plante medicinale (musetel, valeriana, papadie si coada calului), ele avand rolul, asemanator celui hormonal, de a diri'a intensitatea si directia trans ormarilor din gramada de gunoi. Continuator al cercetarilor din domeniu compostarii lui Jteiner a ost E. < ei er care recomanda mai multe procese de construire a gramezilor printre care se enumera si urmatorul. <rocedeul pentru ermele agricole mici prevedea construirea de gramezi cu sectiunea transversala trapezoidala cu baza mare de #,2-8m, baza mica de "m si inaltimea de #m. acestea trebuiau acoperite cu un strat subtire de pamant ("2cm). $. ?oPard (cercetator englez) a per ectionat metodele traditionale de compostare ale bastinasilor lansand in $nglia ("D5") procedeul sau denumit procedeul Cndore prin care composta gunoaiele provenite de la statiile de epurare orasenesti. $cest procedeu a ost elaborat intre anii "D#8 si "D5" olosind ca materiale de compostat urmatoarele0 - deseuri vegetale (paie, buruieni, anuri degradate, pleava, plante acvatice, alge, deseuri de la taierile din livada si podgorii, vre'i de carto i, deseuri de legume, ura'e degradate, runze si rumegus): - deseuri animale (de'ectii, organe, sange, animale moarte etc.):

- materiale pentru neutralizarea aciditatii (calcar macinat, carbonat de potasiu sau cenusa). Compostarea decurge mai bine cand resturile vegetale sunt zdrobite, pentru ca ast el se produce o imbibare mai rapida cu apa a tesuturilor vegetale, acilitandu-se ast el atacul microbian. Aa amestecarea materialelor trebuie avut gri'a sa se realizeze un raport C04Q550" prin proportionarea deseurilor animale ata de cele vegetale. Cnaltimea gramezii sa nu depaseasca #m. locul pe care se aseaza gramada de compostare trebuie sa ie usor inclinat pentru a nu balti apa din precipitatii. 7ramada trebuie orientata cu a%ul lung in asa el incat sa ie prote'ata contra vantului dominant si sa ie cat mai egal insorita de ambele parti. *upa #-5 saptamani de compostare se e%ecuta prima remaniere a gramezii, cu scopul aerisirii, omogenizarii si trecerii straturilor de la baza catre var si a celor e%terioare catre interior. Cn acest el se asigura o trans ormare mai uni orma a resturilor organice si se grabeste compostarea prin aerisirea gramezii. Je mai e%ecuta o remaniere dupa inca #-5 saptamani. Cu ocazia iecarei remnieri se pot aduce corecturi pentru umiditate. *upa 5 luni compostul este gata de olosire. Compostarea de tip industrial $cest tip de compostare aparut ca o necesitate in momentul in care municipalitatile nu mai aceau ata cantitatilor uriase de gunoaie mena'ere care poluau mediul ambiant, zonele marginase ale orselor, si cand legile impotriva celor care polueaza prin arderea intamplatoare a gunoaielor s-au inasprit. <robleme si mai mari ridicau si ridica actualmente namolurile separate din apele uzate orasenesti. $rderea lor, ca si a gunoaielor mena'ere, in cuptoare special construite, devenea din ce in ce mai costisitoare, odata cu scumpirea petrolului si nu eliminau decat partial poluarea atmos erei. 9ultitudinea de tehnologii brevetate de compostare aplicate in lume se poate clasi ica in doua categorii0 ". tehnologii care pun accentul pe instalatii tehnice pentru o compostare ortata: #. tehnologii care olosesc tehnica industriala, in special in aza inala a productiei, adica dupa terminarea compostarii. +ltimul recensamant general agricol demonstraza aptul ca peste ,6H din e ectivele de animale din tara noastra se regasesc in e%plotatiile agricole de tip amilial. $cesta stare de apt arata ca cea mai mare cantitate de reziduuri zootehnice va i intalnita in e%ploatatiile agricole individuale care nu au puterea economica sau tehnica a

trans ormarii acestor cantitati imense de de'ectii intr-un ingrasamant organic de calitate. $ctual problema de'ectiilor din zootehnia individuala este rezolvata de micul emier prin imprastierea gunoiului de gra'd direct pe terenurile agricole, acest gunoi de gra'd iind in general necompostat, necunoscand aptul ca aplicarea directa a de'ectiilor animaliere (necompostate) din gospodaria proprie ii poate aduce si dezavanta'e nu numai avanta'e. <rintre dezavanta'ele ma'ore ale aplicarii gunoiului de gra'd , depozitat la marginile tarlalelor, direct pe terenurile agricole se realizeaza o pierdere continua a azotului, carbonului energetic si tro ic si nu in ultimul rand poluarea mediului ambiant. Chiar daca gunoiul de gra'd, care se evacuaeza zilnic din gospodaria agricola, ar i incorporat in sol acesta ar creea dezechilibre biologice in sol prin raportul C04 prea mic al gunoiului cu paie prea putine , apt care ar determina procese puternice de amoni icare, cu pierderea amoniacului in atmos era, precum si o nitri icare e%agerata, urmata de levigarea nitratilor. Cn conditiile actuale pentru evitarea neplacerilor create de cantitatile de de'ectii rezultate din zootehnie pentru ermierul roman este de pre erat sa porneasca printr-o depozitare corecta a reziduurilor din propria e%plotatie. *epozitare care daca este insotita de remanieri periodice (#-5 saptamani) si de corec1area raportului C04 prin introducerea de resturi vegetale tocate (paie de la culturile cerealiere, coceni de porumb tocati, etc), duce in inal (dupa 5-8 luni)la obtinerea unui produs nou mai putin poluant si mai usor de biodegradat de catre sol ! compost& $vanta'ele compostului obtinut in gospodaria proprie sunt multiple dintre care enumeram doar doua primul consta in aptul ca prin compostare se inlatura neplacerile create de ertilizarea directa a solului cu gunoi de gra'd si al doilea avanta' este acela ca in viitorul oarte apropiat legislatia interna se va armoniza cu cea europeana in domeniul agriculturii si protectiei mediului iar depozitarea > imprastierea directa a gunoiului de gra'd pe sol nu vor mai i posibile decat daca acesta se va a la intr-o stare noua din punct de vedere izic > chimic - bilogic. @aptul ca in viitorul apropiat vom i tara membra a +niunii Europene presupune ca problemele legate de de'ectiile din zootehnie sa le rezolvam cat mai repede iar compostarea este una din metodele simple, practice si cu rezultate deosebit de bene ice asupra ertilitatii solurilor, metoda care se poate aplica atat la nivelul marilor crescatori de animale cat si de catre micii emieri. 1rebuie ca micul ermier roman sa accepte ca intr-o buna zi nu va mai putea depozita gunoiul de gra' oriunde si oricat, ca acest reziduu nu este indicat a i olosit ca ertilizant oganic decat daca este liber de agenti patogeni, liber de seminte de buruieni calitati ce le poate indeplinii numai prin trans omarea acestuia in urma proceselor de ementare.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Composting as a recognized practice dates to at least the early Roman Empire since Pliny the Elder (AD 23-79) !raditionally" composting #as to pile organic materials $ntil the ne%t planting season" at #hich time the materials #o$ld ha&e decayed eno$gh to 'e ready (or $se in the soil !he ad&antage o( this method is that little #or)ing time or e((ort is re*$ired (rom the composter and it (its in nat$rally #ith agric$lt$ral practices in temperate climates Disad&antages ((rom the modern perspecti&e) are that space is $sed (or a #hole year" some n$trients might 'e leached d$e to e%pos$re to rain(all" and disease prod$cing organisms and insects may not 'e ade*$ately controlled Composting #as some#hat modernized 'eginning in the +92,s in E$rope as a tool (or organic (arming -+. !he (irst ind$strial station (or the trans(ormation o( $r'an organic materials into compost #as set $p in /els0A$stria in the year +92+ -2. !he early personages most cited (or propo$nding composting #ithin (arming are (or the 1erman-spea)ing #orld R$dol( 2teiner" (o$nder o( a (arming method called 'iodynamics" and Annie 3ranc4-5arrar" #ho #as appointed on 'ehal( o( the go&ernment in 6e%ico and s$pported the co$ntry +97,8+979 to set $p a large h$m$s organization in the (ight against erosion and soil degradation :n the English-spea)ing #orld it #as 2ir Al'ert 5o#ard #ho #or)ed e%tensi&ely in :ndia on s$staina'le practices and ;ady E&e <al(o$r #ho #as a h$ge proponent o( composting Composting #as imported to America 'y &ario$s (ollo#ers o( these early E$ropean mo&ements in the (orm o( persons s$ch as = : Rodale((o$nder o( Rodale >rganic 1ardening)" E E P(ei((er (#ho de&eloped scienti(ic practices in 'iodynamic (arming)" Pa$l ?eene ((o$nder o( /aln$t Acres in Pennsyl&ania)" and 2cott and 5elen @earing (#ho inspired the 'ac)-to-land mo&ement o( the +9A,s) Coincidentally" some o( these personages met 'rie(ly in :ndia - all #ere *$ite in(l$ential in the B 2 (rom the +9A,s into the +99,s !here are many modern proponents o( rapid composting that attempt to correct some o( the percei&ed pro'lems associated #ith traditional" slo# composting 6any ad&ocate that compost can 'e made in 2 to 3 #ee)s -3. 6any s$ch short processes in&ol&e a (e# changes to traditional methods" incl$ding smaller" more homogenized pieces in the compost" controlling car'on to nitrogen (C@) ratio at 3, to + or less" and monitoring the moist$re le&el more care($lly 5o#e&er" none o( these parameters di((er signi(icantly (rom early #ritings o( 5o#ard and <al(o$r" s$ggesting that in (act modern composting has not made signi(icant ad&ances o&er the traditional methods that ta)e a (e# months to #or) 3or this reason and others" many modern scientists #ho deal #ith car'on trans(ormations are sceptical that there is a Cs$per-chargedC #ay to get nat$re to ma)e compost rapidly -+. !hey also point to the (act that it is the str$ct$re o( the nat$ral molec$les - s$ch ascar'ohydrates" proteins" and cell$lose - that really dictate the rate at #hich micro'ial-mediated trans(ormations are possi'le 2ome cities s$ch as 2eattle and 2an 3rancisco re*$ire (ood and yard #aste to 'e sorted (or composting -D.-7. Composting organisms re*$ire (o$r e*$ally important things to #or) e((ecti&elyE Car'on F (or energyG the micro'ial o%idation o( car'on prod$ces the heat" i( incl$ded at s$ggested le&els -2.

5igh car'on materials tend to 'e 'ro#n and dry 5igh nitrogen materials tend to 'e green (or color($l" s$ch as (r$its and

@itrogen F to gro# and reprod$ce more organisms to o%idize the car'on

&egeta'les) and #et -A. >%ygen F (or o%idizing the car'on" the decomposition process /ater F in the right amo$nts to maintain acti&ity #itho$t ca$sing anaero'ic conditions

6aterials in a compost pile

Certain ratios o( these materials #ill pro&ide 'ene(icial 'acteria #ith the n$trients to #or) at a rate that #ill heat $p the pile :n that process m$ch #ater #ill 'e released as &apor (CsteamC)" and the o%ygen #ill 'e *$ic)ly depleted" e%plaining the need to acti&ely manage the pile !he hotter the pile gets" the more o(ten added air and #ater is necessaryG the air0#ater 'alance is critical to maintaining high temperat$res (+37H-+A,H 3ahrenheit) $ntil the materials are 'ro)en do#n At the same time" too m$ch air or #ater also slo#s the process" as does too m$ch car'on (or too little nitrogen) !he most e((icient composting occ$rs #ith a car'onEnitrogen mi% o( a'o$t 3, to + @early all plant and animal materials ha&e 'oth car'on and nitrogen" '$t amo$nts &ary #idely" #ith characteristics noted a'o&e (dry0#et" 'ro#n0green) -7. 3resh grass clippings ha&e an a&erage ratio o( a'o$t +7 to + and dry a$t$mn lea&es a'o$t 7, to + depending on species 6i%ing e*$al parts 'y &ol$me appro%imates the ideal CE@ range 3e# indi&id$al sit$ations #ill pro&ide the ideal mi% o( materials at any point in time >'ser&ation o( amo$nts" and consideration o( di((erent materials-9. as a pile is '$ilt o&er time" can *$ic)ly achie&e a #or)a'le techni*$e (or the indi&id$al sit$ation [edit]Urine People e%crete (ar more o( certain #ater-sol$'le plant n$trients (nitrogen" phosphor$s" potassi$m) in $rine than in (eces -9. 5$man $rine can 'e $sed directly as (ertilizer or it can 'e p$t onto compost Adding a healthy personIs $rine to compost $s$ally #ill increase temperat$res and there(ore increase its a'ility to destroy pathogens and $n#anted seeds Brine (rom a person #ith no o'&io$s symptoms o( in(ection is generally m$ch more sanitary than (resh (eces Bnli)e (eces" $rine doesnIt attract disease-spreading (lies (s$ch as ho$se (lies or 'lo# (lies)" and it doesnIt contain the most hardy o( pathogens" s$ch as parasitic #orm eggs Brine $s$ally does not stin) (or long" partic$larly #hen it is (resh" dil$ted" or p$t on sor'ents -citation needed.

Brine is primarily composed o( #ater and $rea Altho$gh meta'olites o( $rea are nitrogen (ertilizers" it is easy to o&er-(ertilize #ith $rine" or to $tilize $rine containing pharmace$tical (or other) content" creating too m$ch ammonia (or plants to a'sor'" acidic conditions" or otherphytoto%icity -+,. [edit]Manure

and bedding

>n many (arms" the 'asic composting ingredients are man$re generated on the (arm and 'edding 2tra# and sa#d$st are common 'edding materials @on-traditional 'edding materials are also $sed" incl$ding ne#spaper and chopped card'oard !he amo$nt o( man$re composted on a li&estoc) (arm is o(ten determined 'y cleaning sched$les" land a&aila'ility" and #eather conditions Each type o( man$re has its o#n physical" chemical" and 'iological characteristics Cattle and horse man$res" #hen mi%ed #ith 'edding" possess good *$alities (or composting 2#ine man$re" #hich is &ery #et and $s$ally not mi%ed #ith 'edding material" m$st 'e mi%ed #ith stra# or similar ra# materials Po$ltry man$re also m$st 'e 'lended #ith car'onaceo$s materials - those lo# in nitrogen pre(erred" s$ch as sa#d$st or stra# -++. [edit]Micro-organisms /ith the proper mi%t$re o( #ater" o%ygen" car'on" and nitrogen" micro-organisms are allo#ed to 'rea) do#n organic matter to prod$ce compost -+2. !he composting process is dependant on micro-organisms to 'rea) do#n organic matter into compost !here are many types o( microorganisms (o$nd in acti&e compost o( #hich the most common areE-+3. <acteria- !he most n$mero$s o( all the micro organisms (o$nd in compost

Actinomycetes- @ecessary (or 'rea)ing do#n paper prod$cts s$ch as ne#spaper" 'ar)" etc 3$ngi- 6olds and yeast help 'rea) do#n materials that 'acteria cannot" especially lignin in #oody material Protozoa- 5elp cons$me 'acteria" ($ngi and micro organic partic$lates Roti(ers- Roti(ers help control pop$lations o( 'acteria and small protozoans

:n addition" earth#orms not only ingest partly-composted material" '$t also contin$ally re-create aeration and drainage t$nnels as they mo&e thro$gh the compost A lac) o( a healthy micro-organism comm$nity is the main reason #hy composting processes are slo# in land(ills #ith en&ironmental (actors s$ch as lac) o( o%ygen" n$trients or #ater 'eing the ca$se o( the depleted 'iological comm$nity -+3. [edit]Common

items suitable for composting

!hese common items can li)ely 'e added to compost #ith no negati&e e((ect Paper'oard or clean paper Dried-o$t egg shells ;ea&es" yard trimmings 3r$its and &egeta'les Co((ee and tea

[edit]Uses 6ain articleE Bses o( compost Compost is generally recommended as an additi&e to soil" or other matrices s$ch as coir and peat" as a tilth impro&er" s$pplying h$m$s and n$trients :t pro&ides a rich growing medium" or a poro$s" a'sor'ent material that holds moist$re and sol$'le minerals" pro&iding the s$pport and n$trients in #hich plants can (lo$rish" altho$gh it is rarely $sed alone" 'eing primarily mi%ed #ith soil" sand" grit" 'ar) chips" &ermic$lite"perlite" or clay gran$les to prod$ce loam Compost can 'e tilled directly into the soil or gro#ing medi$m to 'oost the le&el o( organic matter and the o&erall (ertility o( the soil Compost that is ready to 'e $sed as an additi&e is dar) 'ro#n or e&en 'lac) #ith an earthy smell -+D. 1enerally" direct seeding into a compost is not recommended d$e to the speed #ith #hich it may dry and the possi'le presence o(phytoto%ins that may inhi'it germination"-+7.-+A.-+7. and the possi'le tie $p o( nitrogen 'y incompletely decomposed lignin -9. :t is &ery common to see 'lends o( 2,8 3,J compost $sed (or transplanting seedlings at cotyledon stage or later [edit]Destroying

pathogens, seeds, or unwanted plants

Composting can destroy pathogens or $n#anted seeds Bn#anted li&ing plants (or #eeds) can 'e disco$raged 'y co&ering #ith m$lch0compost !he Cmicro'ial pesticidesC in compost may incl$de thermophiles and mesophiles" ho#e&er certain composting detriti&ores s$ch as 'lac) soldier (ly lar&ae and red#orms" also red$ce many pathogens !hermophilic (high-temperat$re) composting is #ell )no#n to destroy many seeds and nearly all types o( pathogens (e%ceptions may incl$de prions) !he sanitizing *$alities o( (thermophilic) composting are desira'le #here there is a high li)elihood o( pathogens" s$ch as #ith man$re Applications incl$de h$man$re composting or the deep litter techni*$e [edit]Types :n addition to the traditional compost pile" &ario$s approaches ha&e 'een de&eloped to handle di((erent composting processes" ingredients" locations" and applications (or the composted prod$ct [edit]Bo

ashi composting

:nside a recently started 'o)ashi 'in !he aerated 'ase is K$st &isi'le thro$gh the (ood scraps and 'o)ashi 'ran

<o)ashi composting $ses an aero'ic or anaero'ic inoc$lation to prod$ce the compost >nce astarter c$lt$re is made" it can 'e $sed to e%tend the c$lt$re inde(initely" li)e yog$rt c$lt$re 2ince the pop$lar introd$ction o( e((ecti&e microorganisms (E6)" 'o)ashi is commonly made #ith onlymolasses" #ater" E6" and #heat 'ran :n home composting applications" )itchen #aste is placed into a container (o(ten )no#n as a 'o)ashi 'in or 'o)ashi '$c)et) that can 'e sealed #ith an air-tight lid !hese scraps are theninoc$lated #ith a 'o)ashi E6 mi% !his $s$ally ta)es the (orm o( a carrier" s$ch as rice h$lls" #heat 'ran" or sa#d$st" that has 'een inoc$lated #ith composting micro-organisms !he E6 are nat$ral lactic acid 'acteria" yeast" and phototrophic 'acteria that act as a micro'e comm$nity #ithin the )itchen scraps" (ermenting and accelerating 'rea)do#n o( the organic matter !he $ser #o$ld place alternating layers o( (ood scraps and <o)ashi mi% $ntil the container is ($ll ;i*$id Ccompost teaC is drained once or t#ice a #ee) and can 'e dil$ted +E+,, and added to plants as (ertilizer" or po$red directly do#n drains to help clean them -+9. >nce the container is ($ll" it is le(t to (erment (or one to t#o #ee)s in the container" and then '$ried $nder A-9 inches o( soil" in gro$nd or in a non-reacti&e container A(ter another t#o #ee)s '$ried $nder soil" the (ood scraps sho$ld 'e 'ro)en do#n into rich h$m$s [edit]Compost

tea

Compost tea is a li*$id e%tract or a dissol&ed sol$tion '$t not simply a s$spension o( compost :t is made 'y steeping compost in #ater (or 3-7 days :t #as disco&ered in 1ermany and 'ecame a practice to s$ppress (oliar ($ngal diseases 'y nat$re o( the 'acterial competition" s$ppression" anti'iosis on the lea( s$r(ace (phyllosphere) :t has also 'een $sed as a (ertilizer altho$gh la' tests sho# it is &ery #ea) in n$trients #ith less than +,,ppm o( a&aila'le nitrogen and potassi$m >ther salts present in the tea sol$tion are sodi$m" chlorides and s$l(ates -+9. !he e%tract is applied as a spray to non-edi'le plant parts s$ch as seedlings" or as a soil-drench (root dip)" or as a s$r(ace spray to red$ce incidence o( harm($l phytopathogenic ($ngi in the phyllosphere -2,. [edit]!"gel

ultur

!he practice o( ma)ing raised 'eds (illed #ith rotting #ood -2+.-22. :t is in e((ect creating a @$rse log" ho#e&er" co&ered #ith dirt !he '$ried decomposing #ood #ill gi&e o(( heat" as all compost does" (or se&eral years !his e((ect has 'een $sed 'y 2epp 5olzer (or one to allo# (r$it trees to s$r&i&e at other#ise inhospita'le temperat$res and altit$des [edit]#!umanure# #!umanure# is a portmantea$ neologism designating h$man e%crement ((aeces and $rine) that is recycled &ia composting (or agric$lt$ral or other p$rposes !he term #as pop$larized in a +99D 'oo) 'y =oseph =en)ins-23. that ad&ocates the $se o( this organic soil amendment -2D. 5$man$re is not traditional se#age that has 'een processed 'y #aste-treatment (acilities" #hich may incl$de #aste (rom ind$strial and other so$rcesG rather" it is the com'ination o( (eces and $rine #ith paper and additional car'on material (s$ch as sa#d$st) A h$man$re system" s$ch as a composting toilet" does not re*$ire #ater or electricity" and #hen properly managed does not smell <eca$se the term Ch$man$reC has no a$thoritati&e de(inition it is s$'Kect to mis$seG ne#s reporters occasionally (ail to correctly disting$ish 'et#een h$man$re and Cse#er sl$dgeC or C'iosolidsC -27.

<y disposing o( (eces and $rine thro$gh composting" the n$trients contained in them are ret$rned to the soil !his aids in pre&enting soil degradation 5$man (ecal matter and $rine ha&e high percentages o( nitrogen" phosphor$s" potassi$m" car'on" and calci$m :t is e*$al to many (ertilizers and man$res p$rchased in garden stores 5$man$re aids in the conser&ation o( (resh #ater 'y a&oiding the $sage o( pota'le #ater re*$ired 'y the typical (l$sh toilet :t ($rther pre&ents the poll$tion o( gro$nd #ater 'y controlling the (ecal matter decomposition 'e(ore entering the system /hen properly managed" there sho$ld 'e no gro$nd contamination (rom leachate As a s$'stit$te (or a (l$sh #ater process" it red$ces the energy cons$mption and" hence" greenho$se gas emissions associated #ith the transportation and processing o( #ater and #aste #ater 5$man$re may 'e deemed sa(e (or h$mans to $se on crops i( handled in accordance #ith local health reg$lations" and composted properly !his means that thermophilic decomposition o( the h$man$re m$st heat it s$((iciently to destroy harm($l pathogens" or eno$gh time m$st ha&e elapsed since (resh material #as added that 'iological acti&ity has )illed any pathogens !o 'e sa(e (or crops" a c$ring stage is o(ten needed to allo# a second mesophilic phase to red$ce potential phytoto%ins 5$man$re is di((erent (rom night soil" #hich is ra# h$man #aste spread on crops /hile aiding the ret$rn o( n$trients in (ecal matter to the soil" it can carry and spread a &ast n$m'er o( h$man pathogens 5$man$re )ills these pathogens 'oth 'y the e%treme heat o( the composting and the e%tended amo$nt o( time (+ to 2 years) that it is allo#ed to decompose [edit]$ermicompost

Rotary screen har&ested #orm castings

Lermicompost is the prod$ct o( composting $tilizing &ario$s species o( #orms" $s$ally red #igglers" #hite #orms" and earth#orms to create a heterogeneo$s mi%t$re o( decomposing &egeta'le or (ood #aste (not to incl$de meat" dairy" (ats" or oils)" 'edding materials" and &ermicast Lermicast" also )no#n as #orm castings" #orm h$m$s or #orm man$re" is the end-

prod$ct o( the 'rea)do#n o( organic matter 'y species o( earth#orm -2A. !his type o( composting is sometimes s$ggested as a (easi'le indoor composting method-27. !he earth#orm species (or composting worms) most o(ten $sed are red #igglers (Eisenia foetidaor Eisenia andrei)" tho$gh E$ropean nightcra#lers (Eisenia hortensis) co$ld also 'e $sed Red #igglers are recommended 'y most &ermic$lt$re e%perts" as they ha&e some o( the 'est appetites and 'reed &ery *$ic)ly Bsers re(er to E$ropean nightcra#lers 'y a &ariety o( other names" incl$ding dendrobaenas" dendras" and <elgian nightcra#lers Containing #ater-sol$'le n$trients" &ermicompost is a n$trient-rich organic (ertilizer and soil conditioner in a (orm that is relati&ely easy (or plants to a'sor' -29. /orm castings are sometimes $sed as an organic (ertilizer <eca$se the earth#orms grind and $ni(ormly mi% minerals in simple (orms" plants need only minimal e((ort to o'tain them !he #ormsI digesti&e systems also add 'ene(icial micro'es to help create a Cli&ingC soil en&ironment (or plants -citation needed. Lermicompost tea has 'een sho#n to ca$se a +73 7J increase in plant gro#th 'y mass o&er plants gro#n #itho$t castings !hese res$lts #ere seen #ith only +,J addition o( castings to prod$ce these res$lts -29. [edit]%lternati&e

to land-filling

As concern a'o$t land(ill space increases" #orld#ide interest in recycling 'y means o( composting is gro#ing" since composting is a process (or con&erting decomposa'le organic materials into $se($l sta'le prod$cts -3,. :nd$strial scale composting in the (orm o( in-&essel composting"aerated static pile composting" and anaero'ic digestion ta)es place in most /estern co$ntries no#" and in many areas is mandated 'y la# !here are process and prod$ct g$idelines in E$rope that date to the early +99,s (1ermany" the @etherlands" 2#itzerland) and only more recently in the B? and the B2 :n 'oth these co$ntries" pri&ate trade associations #ithin the ind$stry ha&e esta'lished loose standards" some say as a stop-gap meas$re to disco$rage independent go&ernment agencies (rom esta'lishing to$gher cons$mer-(riendly standards -3+. -32. !he B2A is the only /estern co$ntry that does not disting$ish sl$dge-so$rce compost (rom green-composts" and 'y de(a$lt in the B2A 7,J o( states e%pect composts to comply in some manner #ith the (ederal EPA 7,3 r$le prom$lgated in +99D (or sl$dge prod$cts -33. Compost is reg$lated in Canada and A$stralia as #ell [edit]'ndustrial

systems

A large compost pile that is steaming #ith the heat generated 'y thermophilicmicroorganisms

:nd$strial composting systems are increasingly 'eing installed as a #aste management alternati&e to land(ills" along #ith other ad&anced #aste processing systems 6echanical sorting o( mi%ed #aste streams com'ined #ith anaero'ic digestion or in-&essel composting is called mechanical 'iological treatment" and are increasingly 'eing $sed in de&eloped co$ntries d$e to reg$lations controlling the amo$nt o( organic matter allo#ed in land(ills !reating 'iodegrada'le #aste 'e(ore it enters a land(ill red$ces glo'al #arming (rom ($giti&e methaneG $ntreated #aste 'rea)s do#nanaero'ically in a land(ill" prod$cing land(ill gas that contains methane" a potent greenho$se gas ;arge-scale composting systems are $sed 'y many $r'an areas aro$nd the #orld Cocomposting is a techni*$e that com'ines solid #aste #ith de-#atered 'iosolids" altho$gh di((ic$lties controlling inert and plastics contamination (rom m$nicipal solid #aste ma)es this approach less attracti&e !he #orldIs largest 62/ co-composter is the Edmonton Composting 3acility in Edmonton"Al'erta" Canada" #hich t$rns 22,",,, tonnes o( residential solid #aste and 22"7,, dry tonnes o( 'iosolids per year into 9,",,, tonnes o( compost !he (acility is 39"A9, meters2 (D+A"7,, (t2)" e*$i&alent to DM Canadian (oot'all (ields" and the operating str$ct$re is the largest stainless steel '$ilding in @orth America" the size o( +D @5; rin)s -3D. :n 2,,A" the 2tate o( Natara#arded ?eppel 2eghers 2ingapore" a s$'sidiary o( ?eppel Corporation to 'egin constr$ction on a 277",,, tonne0year Anaero'ic Digestion and Composting Plant licensed 'y ?ompogas 2#itzerland !his plant" #ith +7 independent anaero'ic digestors #ill 'e the #orldIs largest composting (acility once ($lly operational in early 2,++ and (orms part o( the Natar Domestic 2olid /aste 6anagement Center" the largest integrated #aste management comple% in the 6iddle East -37.

;ist o( composting systems

3rom /i)ipedia" the (ree encyclopedia

A modern compost 'in constr$cted (rom plastics

!he (ollo#ing page contains a list of different composting systemsE

[edit]!ome

composting (small-scale)

Composting toilet Container composting 1erman mo$nd

2heet composting !rench composting Lermicomposting

[edit]'ndustrial

composting (large scale)

Aeration system (or a closed cham'er composting (acility

Aerated 2tatic Pile Composting Anaero'ic digestion 5igh (i're composting :n-&essel composting 6echanical 'iological treatment !$nnel composting Lermicomposting /indro# composting

[edit]*ee

also

Bibliogra,ie http0KKPPP. ermierul.roKmodules.phpRnameQ4ePsS ileQarticleSsidQD55 http0KKPPP.ecorural.roKreducerea-poluarii-din-agriculturaKcompostarea-in-gospodarieK http0KKPPP.scribd.comKdocK!"5,#,#DKCompostarea-cu-descompunere-anaeroba-ininstalatii-cu-biogaz ### icpa ro0Cod$ri0Compostarea pd( http0KKPPP.revista- erma.roKarticole-tehnologii-agricoleKcompostul-un-produs-carepoate- i-obtinut-in- erma.html http0KKen.Pi.ipedia.orgKPi.iKCompost http0KKPPP.tPinning-Paste-bacau.roKPaste-"Kce-putem- aceKmaterialeleKmanual-pentruobtinerea-compostului-in-gospodarii