Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
s
p
n
d
i
r
e
a
h
i
d
r
o
-
t
o
p
o
n
i
m
e
l
o
r
t
r
a
c
o
-
g
e
t
o
-
d
a
c
i
c
e
/
r
o
m
n
e
y
t
i
n
b
a
z
i
n
u
l
h
i
d
r
o
g
r
a
f
i
c
a
l
D
u
n
r
i
i
20
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Furtwangen, de sub vrIuI KesseIberg (1015 m) primuI, iar ceIIaIt de sub vrIuI FurtwngIehoI, unde pe hrtiIe mai
noi este notat DonauqueIIe sau izvoruI Dunrii, Ing SchnwaId |28, pIanseIe 74, 75| si se vars n Marea Neagr,
prin DeIta Dunrii, dup 2860 km.
Sunt demne de semnaIat numeIe muItor ruri din zona de obrsie a acesteia, cum sunt: Alb, Berner Alb, Murg,
Schwarza, Steina, sau toponime ca Albbrck, Stadt Albstatd, Ulm, Neu Ulm, Passau s.a.
n zoneIe adiacente, ca n EIvetia, sunt ruri si IocaIitti cu nume de aceeasi origine, cum este ruI Sur,
orasuI Olten pe ruI Aar, orasuI Melk, pe Dunre, n Austria, sau ruI Olt (azi, Lot) n Franta etc. |28, pIanseIe 96,
97 s.a.|.
|ri ntregi se mai numesc si azi Dacia, cum este OIanda (Dutch), n care sunt peste 75 de IocaIitti cu numeIe
de Buren sau Boer (de Ia Buri: Boerakker, Boerdonk, Boerdijk, BoereIaan, Boerengat, BoerenhoI etc), Germania
(Deutschland (ara dacilor), Danemarca sau Dania, sau Marka DaniIor, Norvegia sau Dacia Frizia, Suedia /
Sueonia / Dacia etc. |1,2|.
Pn nu de muIt, toate triIe nordice dar si Franta, Spania se mndreau cu numeIe de Dacia, chiar regii Ior cutau
s-si aIirme descendenta din IamiIii nobiIiare dacice si se autointituIau 'Rex Daciae, |5, 6|.
O dovad a acestei continuitti o constituie numeIe de ruri, IocaIitti, munti si trectori identiIicate n ntreg
bazinuI hidrograIic aI Dunrii IeagnuI cuIturii si civiIizatiei mondiaIe, utiIiznd Iucrri de prestigiosi autori, encicIopedii,
atIase mai vechi si moderne, cercetri personaIe Ia Iata IocuIui pe o perioad de peste 40 de ani |1,2, s.a.|.
Dunrea este nsotit de aIIuenti, IocaIitti mai mici sau mai mari cu nume romnesti, brate secundare ca, Ara,
Ing Giurgiu, BaIa din BaIta IaIomitei, aI cror nume sunt de aceeasi strveche origine, de Ia tara nteIeptiIor sau
numeIe erouIui Vedic care a cucerit India de azi, dar si aIte brate din Ungaria, Serbia.
Pe Ing aceste categorii geograIice mentionate, ceI mai important este eIementuI etnic, care a Icut s se
pstreze de-a IunguI timpuriIor numeIe artereIor hidrograIice si a mariIor Iorme de reIieI sau IocaIitti, denumite
Ioarte pIastic si reprezentativ de ctre acest neam aI traco-geto-daciIor, strmosii romniIor de azi.
n tot cuprinsuI Europei si nu numai, dar cu deosebire n cadruI esantionuIui Iuat n studiu, adic bazinuI hidrograIic
aI Dunrii, este popuIat si azi de mari grupri etnice, cu denumiri de aceeasi origine pe tot parcursuI su, din Muntii
Pdurea Neagr pn Ia Marea Neagr, drennd mari spatii din IantuI muntiIor AIpi (aIbi) sau, cum spune M. Caragiu,
~Danubiulu ari izvorulu tu mun(l`i Pdurea Lae yi s-vears tu Amarea-(ea Laea, argumentnd Iigvistic
dinuirea aceIeiasi popuIatii care a denumit nu numai aceast ap, dar si mari regiuni geograIice |3, pag 430|, dup
cum se poate vedea pe harta din Iigura 1.
n partea superioar a Dunrii si pe principaIii si aIIuenti pn Ia deIiIeuI de Ia Devin, de Ing BratisIava, se
ntInesc IocaIitti si ruri cu nume care atest originea dacic, cum sunt: Dachau, Ing Mnchen, oraseIe AIbbrck,
Beuerbach, Murnau, UIm, NeuuIm, Passau, PuIIach, primuI si uItimeIe 6 n apropiere de Mnchen si aIte peste 40 de
IocaIitti numai n Germania, muntii Dachstein, redate n tabeIuI 1, |17 32|.
TabeIuI 1
1.Alb 18.Dachtmissen 35.Passelberg
2.Albach 19.Dachwig 36.Passeldorf
3.Albbrck 20.Dackenheim 37.Pulheim
4.Albemreuth 21.Dackmar 38.Pullach
5.Blachendorf 22.Dackscheid 39.pullen (argou) = a urina
6.Dachau 23.Dacheim 40.Pullenreuth
7.Dachau Ost 24.Donaueschingen 41.Pullhausen
8.Dachauer Moss 25.Donauhof 42.Pulling
9.Dachelhofen 26.Donaustauf 43.Sankt Blasien
10.Dachenheim 27.Falken 44.Ulm (Donau)
11.Dachsbach 28.Falkmich 45.Ulm (Greifenstein)
12.Dachsberg 29 Falkenuel. 46.Ulm (Lichtenau)
13.Dachsenhausen 30.Falkenbach 47.Ulm (Reuchen)
14.Dachslach 31.Falkenberg 48.Ulmbach
15.Dachsstadt 32.Oberdaching 49.Ulmen
16.Dachstein 33.Oberdacstetten 50.Ulmenhorst
17.Dachtel 34.Passau 51.Ulmet
21
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
n EIvetia, pe vaIea Innului (aI crui nume vine de Ia pIanta textiI in), iar mai nou, ca unuI din argumenteIe
poIiticii de deznationaIizare Iortat, pe hrtiIe din ceIe mai recente atIase este numit En |32, pIansa 69, careuI P7|. n
cantonuI Graubnden sau Engadin, de Iapt, dar si n zoneIe adiacente, sunt IocaIitti si ruri cu nume ca: Dachsen
n cantonuI Zrich, Ardez, Pashun Craista, Cresta, Guarda, Castiel, Sapn, Mstair, Grosch, Cls, Sur En,
Munt, Lucerne- Luzern / Iutern, Davos, Davia cu aIte 5 derivate, Chur (pe IIuviuI Rin) Churwald, Olten pe ruI
Aar, Fontana, Sankt Cassian, (Ion Casian, din Dobrogea, a crestinat pe Irancezi si aIte popoare din vestuI Europei,
a Iost beatiIicat sub numeIe de Saint Jean Cassien), munteIe Hoher Dachstein, 2995 m, munteIe FurkIeta, ruI
Susasca, Piz Laschadurella, MunteIe AIbuIa, AIbuIa Pass. La acestea se mai adaug peste 45 de nume de IocaIitti,
precum si de munti, trectori (pass), ruri, Iacuri |23,32|, cum sunt ceIe din tabeIuI 2.
TabeIuI 2.
Aici, pe vaIea superioar a ruIui Inn sunt re(ii/retoromanii sau romanyii, popuIatie n proces de deznationaIizare,
care vorbesc o Iimb romneasc arahic, au nume de botez Irecvente de Ion si Maria, au ocupatii traditionaIe,
obiceiuri, port popuIar, case, mod de trai, identice cu ceIe aIe romniIor si sunt constienti de originea Ior comun |1,
8,12,14|.
n Austria, pe Ing numeIe IIuviuIui Dunrea, sunt ruriIe Inn si Mur/Mura, ruri pe care sunt o muItime de
IocaIitti cu nume derivate din acestea, sau mariIe orase, cum este chiar Viena. n atIaseIe rutiere germane si
austriece s-au identiIicat muIte nume, ca: Dachstein, Dachstein-Sdwand Htte, Oberdachsberg, (Ia sud de orasuI
MeIk), Waidach, Staudach, Ramsau am Dachstein si aIte 4 derivate aIe saIe, Ia care mai adugm Teiss, S. MichaeI
im Lungau, vrIuI Gugu, Lach, Laaken, Ing ruI Bistrica, care Ia granita cu SIovenia, se numeste Krumbach,
vrIuI Pezid 2770 m, Lungauer KaIkspitze, 2474 m, Thaur, Ing Innsbruck, Gaier, (gaia vuItur) si aIte peste 20
de nume derivate din gaia. Acest nume a devenit ceIebru prin IestivaIuI din EIbigenaIp, inspirat din poemuI ,Gaierwally
aI poetei WiIheImine von HiIIern |32,Tip 21|. n tabeIuI 3, sunt redate cteva dintre acestea.
Din aceIeasi atIase Ia scara 1: 150.000, editate de FaIk, am identiIicat numai n Austria 71 de nume de IocaIitti si
de ruri mai importante cadastrate, de origine dacic, dar si din aIte tri.
TabeIuI 3.
1 Aadorf 16 Lupsingen 31 Rotondahtte
2 Aarau 17 Mrren 32 Strada
3 Aarberg 18 Muntelier 33 Ulmiz
4 Albeina 19 Munter 34 Ursy
5 Bren 20 Murg 35 Vadura
6 Bren an der Aare 21 Olten 36 Vaduz/Vadut
7 Churwalden 22 Oltingen 37 Val , s.a.
8 Davesco 23 Plan 38 Vulpera
9 Davia 24 La Praz 39 Vallatscha
10 Davosdorf 25 Praz 40 Zuoz
11 Davosplatz 26 Praz Jean 41 Zuort
12 Furka Pass 27 Preda Pully 42 Piz Zuort
13 Furkajoch 28 Preda 43 Nuna
14 Furcletta 29 LaPunt Chamues 44 Vina
15 Lampenberg 30 Rotonda 45 Valmela
1 Aigen/Oberndorf am Inn 16 Albersdorf/Schiefling am See 31 Lacher
2 Aigen/ ried im Innkreis 17 Albing 32 Lachkendlalm
3 Albeck 18 Albrechtsberg 33 Lachsfeld
4 Albendt 19 Albrechtsberg, Groen Krems 34 Lachtal
5 Alberloc 20 Albrechtsberg an der Pielach 35 Lampsberg
6 Albern/Deutsch Griffen 21 Albrechtsfeld 36 Murau
7 Albern Gross-Gerungs 22 Albrechtsmhle 37 Murberg
8 Albern /Mauthausen 23 Frch 38 Murdorf
9 Albern/Moosburg 24 Frholz 39 Neudorf an der Mur
10 Albern/Schwechat 25 Furken 40 Oberdachsberg
11 Alberndorf/Haugsdorf 26 Gugu 41 Passauerdorf
12Alberndorf/Raabsan der Thaya 27 Laak 42 Pathurn
13 Alberndorf in der Riedmark 28 Laaken 43 Plla/Mank
14 Alberschwende 29 Lach 44 Thaur
15 Albersdorf/Gleisdorf 30 Lachau 45Thei, s.a..
22
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Dunrea i afluentii si
n cadruI bazinuIui Panonic, Dunrea primeste ctiva din cei mai mari aIIuenti: Morava Ceh, Drava, Tisa, Sava,
Morava Srb (VeIika Morava), n bazinuI crora se ntnIeste o muItime de IocaIitti cu etnonimuI Dacia, sau nume
de aceeasi origine: Valasske Mezirici, Valasske KIobouky, Valasska PoIanka, VIahovice, n Cehia orientaI, unde
un tinut este numit Valasske Krlovstvy, sau Criia VaIah, Ir a mai adauga numeIe mariIor centre urbane ca Praga,
Brno, (brn). JihIava etc.
Acest Ienomen se repet si n SIovacia, unde sunt Irecvente numeIe de Vlaha, Blahova, Rumanova sau Dacov,
Moldava, Trnava, Trnavka, Bystrice, In centruI BratisIavei sunt 2 cartiere cu nume romanesti: Coliba (ateIier de
Iierrie, ca IocaIittiIe romnesti CoIibasi Iierari) si Dubrava. In bazineIe Ior hidrograIice sunt muIte IocaIitti cu
nume dacice , dintre care amintim doar pe ceI mai semniIicative din Moravia: Decice, JihIava, Litohor (vezi grecescuI
Litohoro, litos/piatr hora/sat), Krasna Hora, mai muIte IocaIitti cu numeIe Bistrice, Vlasim, Valasska Bystrice,
Turia, Rumanova, Klococov etc.
AIte ruri cu nume asemntoare sunt: Raba, Orava, (vezi si Oravita in Romania) care se vars n Vah si pe maIuI
cruia sunt IocaIittiIe Stara Bystrica si Nova Bystrica.
. LocaIitti cu astIeI de nume sunt numeroase, dar mai amintim doar pe Dubrava, Slatina, Turia Remete si o
serie de brate secundare aIe Dunrii dintre BratisIava si Budapesta, care se numesc MaIy Dunaj, n care se vars ruI
Vah, care pn Ia vrsarea n Dunre se numeste Vazsky Dunaj, iar un aItuI din Ungaria se numeste Mosoni Duna.
RuI Tisa (Pathissus, numeIe provine de Ia tisarbore sau arbust din IamiIia taxacee, iar 'ti nseamn Iung si
subtire, serpuitor), are izvoruI pe cIina estic a CarpatiIor Pdurosi ai MaramuresuIui pe care-i strpunge, este
principaIuI coIector aI ruriIor ardeIenesti, care pe teritoriuI Ungariei au nume usor modiIicate ca: Szamos, pentru
Somes, (derivat de Ia Soma- zeu Iunar Ia vedici), Krs/Cris, (cris aur/chrisos n greac, a se vedea numeIe Dio
Chrisostomos Ion Gur de Aur, dar care nu nseamn c este grecesc Ia origine, ci dacic, aromn, de Ia care I-au
preIuat si grecii) si muIte aIte ruri mici din pust care sunt numite Crisuri si IocaIitti cu acest nume, sau derivate din
eI ca: Kiskrs.-CrisuI Mic, Nagykrs- CrisuI Mare, Maros/ Mures etc, |2|.
Din Ucraina vin ruriIe Latorica, (Latorita, n.n.) care conIIueaz n SIovacia cu Ondava (tot nume dacic, n.n.
|1|) si din acestea se Iormeaz ruI Bodrog, (aIt nume romnesc, n.n.) aIIuent aI Tisei, pe teritoriuI Ungariei, Ia
Tokaj.
Tisa are Ia vrsarea n Dunre, pe teritoriuI Serbiei, debituI Q 794 mI/s ti supraIata bazinuIui hidrograIic F
41.238 km, iar pe maIuriIe saIe, n Ungaria sunt 55 de localit(i cu nume compuse cu Tisa, cum este Tiszabura sau
Tiszamogyoros |31|, cum sunt ceIe din tabeIuI 4. Pe teritoriuI Ungariei, IIuviuI Dunrea dreneaz ntreaga sa supraIat,
adic 93.030 km |27|, poart numeIe de Duna si peste 20 de IocaIitti au numeIe compuse cu Duna, cum sunt;
Dunabogdany si Dunafldvar, (varos oras), cum sunt uItimeIe 20 de toponime din tabeIuI 4.
Pentru a argumenta originea Ior romneasc, amintim numeIe de Buda, ceI mai vechi si principaIuI nucIeu urban
din care s-a Iormat orasuI Budapesta, care provine din Iimba carpato-danubieniIor, sau vediciIor si care nseamn
sanctuar aI proIetuIui, iar derivatuI Budeyti / Budeni / Budisteanca / Budureasa etc, nseamn IocuI unde triau
credinciosii Iui Buda, iar n Ungaria si Romania sunt muIte IocaIitti cu acest nume, ca hidronimuI si toponimuI Buda
din b. h. Arges, si mai muIte n juruI Budapestei |17-20,31|.
La vest de Budapesta este ruI Bento (bent), aIIuent pe dreapta aI Dunrii care trece prin orasuI Erd, sateIit aI
Budapestei. Un aIt rau, Sio, este emisaruI LacuIui Balaton, (bltu - ceI mai mare Iac din bazinuI Dunrii, care are
supraIata de 605 km ti adncimea medie de 3,6 m) ti trece pe Ing comuna Murga, Siograd si se vars n Duna
(Dunre) n amunte de Baja. Acest nume (Sio) aI ruIui este unuI onomatopeic, Ioarte apropiat ca regim de curgere
cu rauI Sai din Romnia, (ru paraIeI cu OItuI, nainte de vrsarea n Dunre).
Aceste ruri, dar si IocaIittiIe Tatabanya, Mogyoros Banya (bnia maghiar), Devavanya, HerceghoIm, (vezi
herteg, Herta, Hertegovina), Estergom Iost Strigoniu si aIteIe, arat prin numeIe Ior originea romneasc, chiar dac
n decursuI uItimeIor secoIe numeIe Ior au Iost modiIicate, cum ar Ii: SzombatheIy Iost Sabaria, Ravazd Iost
Rzvad, NagyIak, situat Ia vest de NdIac din Romnia, sau numeIe ruriIor aIIuente Tisei, care vin din Romnia.
Sebes Krs Criyul Repede, Fekete Krs Criyul Negru, Feher Krs Criyul Alb.
n bazineIe hidrograIice aIe ruriIor tributare Tisei, n majoritatea covrsitoare din Romnia, sunt uneIe dintre ceIe
mai vechi urme aIe activittii umane, cum sunt ceIe de pe vaIea Cosului, cuIturi materiaIe dintre ceIe mai vechi,
(madona de Ia Cosuti este datat Ia aproximativ 18.000 ani .C).
n cadruI aceIeasi unitti geograIice, Depresiunea MaramuresuIui, bine individuaIizat, cu un speciIic etnic bine
conservat si n ziIeIe noastre, care reprezint doar 1/3 din MaramuresuI istoric, ntInim ruI Viyeu si 2 IocaIitti:
ViseuI de Sus si ViseuI de Jos, (un aIt ru si oras cu aceIasi nume Ie ntInim n PortugaIia), ru care are Ia vrsarea
n Tisa, Ia VaIea ViseuIui, un debit mai mare ca aI nssi coIectoruIui principaI, adic Tisa.
n cursuI sau superior, ViseuI, primeste pe partea dreapt un aIIuent numit Vaser, adic apa, iar numeIe
MuntiIor Guti sau Gutin, vine si eI de Ia geto-goticuI gut/bun, care n mod cIar ne sugereaz aceeasi veche
origine Traco-Geto-Dacic, origine comun cu cea a DaciIor (FaIi) din vest, (a se vedea si numeIe IanduIui IederaI
Rhenania de Nord Westfalia) DeutschIand, adic a popuIatiei gotice/getice, sau germananice de azi.
Inssi numeIe ruIui Somey ne trimite Ia cuItura vedic, avnd semniIicatii reIigioase, ru sInt, ca muIte aIte
23
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
1 Mur 7 Mureck 13 Mrzuschlag 19 Katsch a.d. Mur
2 Murau 8 Mrfelndorf 14 Mrtrl 20 Hasendorf a.d. Mur
3 Murauberg 9 Mrsberg 15 Muhr 21 Untermur
4 Murberg 10 Mrstetten 16 Kraubath a.d. Mur 22 Neudorf a.d. Mur
5 Mrbischgraben 11 Mrzhofen 17 Bruck a.d. Mur 23 Gersdorf a.d. Mur
6 Murdorf 12 Mrzsteg 18 Pernegg a.d. Mur 24 Stadl a.d. Mur
ruri transiIvane si nu numai, dup numeIe zeuIui Iunar Soma, sau toponime care sunt atestate de documenteIe vechi
ariene, budiste ca Ramayana si Mahabharata, sau Slaj Ioc de ntInire, situat n tara de origine a acestora, sau Sieu
(zeitate) ru si IocaIitti, Srmas, Srmsag, Agnis, (zeuI IocuIui), Apah- zeita apeIor, Lunus, din care a derivat
numeIe comuneIor Luna de Sus, Luna de Jos, din judetuI Bistrita-Nsud.
Mureyul are un debit mediu muItianuaI Q165 mI/s, Ia Szeged, Ia vrsare n Tisa, , dreneaz o supraIat de
29.767 km, n cadruI creia sunt peste 35 de nume derivate aIe etimonuIui mur, numai n Romnia. Acest nume are
o Iarg arie de rspndire, ncepnd din vestuI Europei n mai muIte tri: PortugaIia (Moura) Spania (Murcia, Muros),
Franta (Ia Mure, pe ruI Drac, Ia sud de GrenobIe, |27, p. 89|), ItaIia (Murano) Germania (Murg), EIvetia (Muri pe
ruI Reuss), Austria (Mur), SIovenia (Mura), Ungaria (Mura), Cehia (Morava, provincia Moravia), Serbia (VeIika
Morava), muren n mongoI nseamn ru si chiar n extremuI orient ntInim IIuviuI Amur.
n Romnia sunt mai muIte ruri cu numeIe Iormat din acest etimon: 2 brate prsite numite MuresuI Mort,
Murgusa, Murbea si comuneIe Mura Mic si Mura Mare n jud. Mures.
HidronimuI Trnava, ru Iormat de Ia conIIuenta Trnavei Mari cu Trnava Mic, aIIuent aI MuresuIui Ia
MihaIt, jud. AIba, sau Trnveni, este un oras n ArdeaI si un sat n com. Radovan, jud. DoIj, dar se mai gsesc n
muIte tri, n speciaI n SIovacia.
Mai aIes n partea de sud si vest a Ungariei se pstreaz si azi nume pure romnesti cum sunt: Sopron, MihaId,
Borgata, Bgta, Pula, Daka, Papa, Rede, Dudar, Arps, Marfa, Gara, Sur, Surd, MagyaraImas, Mohora,
Szigetvar, sau ceIe situate Ia vest de Romnia, ca GyuIa, Nyirbogat, Bihartorda etc.
RuI Mura este interesant prin numeIe su, Icnd parte din aceeasi IamiIie de hidronime, din care mentionm:
MuresuI, Murgusa, Murbea din Romnia, sau Murg, din Pdurea Neagr s.a. Acesta izvorste din Austria, de sub
vrIuI HaInereck-3076 m., Ia est de statiunea Bad Gastein si Iace granita cu Croatia pe aproape 20 km. De-a IunguI
su sunt muIte IocaIitti cu nume derivate din acesta, ncepnd din Austria, unde se numeste Mur, iar IocaIitti mai
importante sunt: Muhr, Murau, Brck am der Mur, Mureck si Murska Sobota din SIovenia, Mursko Sredisce din
Croatia, Murakeresztr (intersectia Murei), Muraratka, Muraszemenye din Ungaria, provenind de Ia ~mur, care
n Iimba romneasc veche nseamn nchis Ia cuIoare, sau mIastin, mocirI, torent de pietre, pstrat si n Iimba
german etc. |28, pI. 90, 31|. Numai in Austria am identiIicat peste 30 de IocaIitti derivate de Ia ruI Mur |32|, din
care 24 sunt redate n tabeIuI 5.
TabeIuI 5.
Acesta este ceI mai mare aIIuent aI ruIui Drava, care are Q 577mI/s ti F 41.238 km ti se vars n Dunre Ia
est de Osijek (os) n Croatia.
n bazinuI Dravei si ai aItor aIIuenti ai Dunrii, Iie din Austria, SIovenia, Croatia vom gsi o muItime de ruri si
1. Tiszakanyai 19. Tiszavalk 38. Tiszainoka 3. Dunakiliti
2. Tiszaszeremely 20. Tiszafred 39. Tiszakrt 4. Dunasziget
3. Tiszabercel 21. Tiszaigar 40. Tiszaug 5. Dunaremeta
4. Tiszanagyfalu 22. Tiszars 41. Tiszasas 6. Dunaszentpol
5. Tiszaladany 23. Tiszaszentimre 42. Tiszaoalpar 7. Dunaszeg
6. Tiszaeslor 24. Tiszadreveny 43. Tiszavasvari 8. Dunaszentmiklos
7. Tiszalk 25. Tiszasls 44. Tiszaszentmarton 9. Dunabogdany
8. Tiszadada 26. Tiszaderzs 45. Tiszabezded 10. Dunakeszi
9. Tiszadab 27. Tiszanana 46. Tiszamagyaros 11. Dunaharaseti
10. Tiszagylahaza 28. Tiszabura 47. Tiszakerecseny 12. Dunaujvaros
11. Tiszabuc 29. Tiszarofl 48. Tiszaadony 13. Dunavekse
12. Tiszauywaros 30. Tiszasuly 49. Tiszavid 14. Dunagyhaza
13. Tiszapolkanya 31. Tiszagyenda 50. Tiszaszalka 15. Dunafldvar
14. Tiszatrjan 32. Tiszababa 51. Tiszakrd 16. Dunatetelen
15. Tiszakeszio 33. Tiszappki 52. Tiszacsecse 17. Duna-komlod
16. Tiszadorogma 34. Tiszavarkany 53. Tiszabecs 18. Dunapataj
17. Tiszababolna 35. Tiszafldvar 1. Duna 19. Dunaszentbenedek
18. Tiszacsege 36. Tiszakecsze 2. Dunaalmas 20. Dunaszentgrgy
TabeIuI 4.
24
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
IocaIitti cu nume romnesti cum sunt ruriIe: Ledava, Bistrica,. Dintre aceste nume de IocaIitti retinem doar pe;
Dakovo, Zupanja, Ruma, Surduk, MikIeus, KuIa, PaIanka, vrIuI Papuk.
La Blgrad / BeIgrad, azi Beograd, Dunrea primeste ceI mai mare aIIuent aI su Sava, care are Q1564 mI/s,
izvorste de Ia granita dintre ItaIia si SIovenia, de Ing pasuI Predil, sau de Ing IocaIitatea Predel, din apropierea
Iui Izvir Isonzo (izvoruI ruIui Isonzo/Soca). Din cadruI acestui bazin amintim numeIe IocaIittiIor: Dakovo in
Croatia, Dakovica n Kosovo, Dubrava, Srbobran, mai muIte IocaIitti numite: SaIas, KuIa, Batrana, PaIanka (baraj
paIan), sau Agram (Zagreb), Vukovina, Vukovar etc.
Dintre aIIuentii mai mari, cu nume de origine dacic amintim pe: Sora, Cupa cu aIIuentuI su GIina, care terece
prin comuna GIina, Una cu aIIuentuI su Sana, Drina, IIova si mai muIte ruri si IocaIitti numite Bistrica, Iie eIe
IIirska Bistrica, Bohinska Bistrica, Marija Bistrica etc.
n aIar de Beograd, aI doiIea mare oras de pe Sava, aI crui nume are rezonante dacice este Zagreb / Raguza si
mai sunt numeroase IocaIitti de aceeasi origine, Vojnic, 2 IocaIitti Dubrava, BjeIovar (orasuI Frumos), Banja Luka
( vezi bnia) de pe ruI Vrbas, TuzIa, Brka, Priboi, Potoc, mai muIte IocaIitti SIatina, Ruma, Batrina, si muIte
asemenea.
n BanatuIui Srbesc, ruriIe bntene tributare Tisei sau direct Dunrii / Dunav, au nume schimbate, cum este
cazuI ruIui Aranca, aici se numeste ZIatica, Bega se numeste Begej, TimisuI este Tamis, ruI Brzava si pstreaz
numeIe, dar ei scriu Brzava, iar dintre IocaIitti amintim: Padina, Torda, Margita, muIte SaIase si PaIanka n speciaI
Banatsko, adic bntene, Ia care se adaug vechiIe cetti dacice din SIovenia, Ledava, Ondava, ca si ceIe din
Croatia, Serbia.
Din Serbia, urmtoruI aIIuent mai important este Morava, care dup I.C.P.D.R. din Viena, este denumit VeIika
Morava, cu Q 232 mI/s ti F 37.444 km,|26| Iormat Ia conIIuenta Moravei de Vest cu Morava de Sud, care
primeste pe partea dreapt pe Nisava, care trece prin BeIa PaIanka, Iost Remesiana, (vezi Niceta din...) apoi prin
orasuI Nis, IocuI nataI aI mpratuIui Constantin, initiaI oras romnesc, situat Ia Iimita sudica a MuntiIor Carpati. Tot
din acest bazin hidrograIic mai amintim ruI Ibar cu aIIuentuI Raska (si IocaIitatea omonim), care sunt vechi nume
romnesti, dup cum argumentat spune N. Densusianu n 'Dacia preistoric, apoi tot PodisuI Miroc PIanina, si
ntreg IantuI CarpatiIor sud Dunreni, este o regiune romneasc, unde Iocuitorii de pe versantuI vestic vorbesc un
grai bntean, iar cei de Ia est, unuI oItean, aceast regiune Iiind cunoscut ca acea a romniIor Timoceni, azi in mare
parte deznationaIizati.
Timiyul cu Brzava, CarayuI (negruI) si Nera (apa) sunt urmtorii aIIuenti mai semniIicativi, care se vars n
Dunre, primuI Ia Pancevo, Ing BeIgrad, Ia 15 km avaIe de vrsarea ruIui Sava, iar uItimeIe Ing Bazias, care prin
nssi numeIe Ior trdeaz originea Ior dacic, adic asemntoare cu aIteIe din peninsuIa BaIcanic, (nera / apa, cara
/ negru / Iimpede, vezi si Carasu / caravIahi, care sunt getice, pstrate de aromni, preIuate apoi si de aIte popoare.
La Orsova / Ruyava, Dunrea primeste de pe partea stng ruI Cerna, cu zone de strveche Iocuire ca si tot
deIiIeuI Dunrii dintre Bazias si Drobeta Turnu Severin, Dunrea Iiind o caIe de comunicatie ntre depresiunea
Panonic si Getica, din toate timpuriIe.
Dup traversarea CarpatiIor, primuI aIIuent mai important, pe dreapta, este Timokul, (Q 40 mI/s), care are
izvoruI Inga cunoscuta IocaIitate ecIesiastic Remesiana, azi BeIa PaIanka, din apropiere de Nis si se vars n Dunre
Ia Radujevac, n dreptuI com. PristoI din Romnia. Tot pe aceasta parte, din BuIgaria vin o serie de ruri din BaIcani,
cu debite si supraIete aIe bazineIor hidrograIice de mai mici dimensiuni, dar interesante din punct de vedere hidronimic.
ncepnd de Ia vest, primuI este Topolovec, apoi Vojniska reka, ambeIe vrsndu-se n Dunre Ia Dunavici. AIte
toponime romnesti, printre care amintim: Gramada, Kula si Magura. Un aIt ru, IocaIitate si renumit Ioc istoric
este Arciar, care este situat Ing cetatea capitaIa Daciei Ripensis, Ratiaria, situat peste Dunre Iata de BaIta
ArciaruIui, din comuna Desa, jud. DoIj, Romnia.
Dintre ruriIe baIcanice mai amintim Ogosta si Isker, care izvorsc de Ia sud-est de SoIia, din apropierea ceIui mai
naIt munte din toat peninsuIa BaIcanic MusaIa, 2.925m.
Pe Ing SoIia, sunt o muItime de IocaIitti si ruri cu nume romnesti: VakareI, PastoreI, in Depresiunea SoIiei,
Novi han, Bistrica, BjaIa, SIatina, Targoviste sau nume de munti ca Baba 1787 m, Murgas 1687 m., iar Augustin
Deac citeaz Iiste cu mii de asemenea nume, deoarece asa cum spune eI, aici baza etnic o Iormau daco-romnii,
|8, voI I, pag 17|
Dintre numeIe de vrIuri de munti din Muntii BaIcani, redm mai jos o scurt Iist:
MusaIa- 2925 m aItitudine, AIogea- 2684 m, PpuseIe Tudorei, PaveI 2667 m., Rzboina, VcreI, VetriIa, Vrbiuta,
Mgura, OrbeIus, OrIita, PIanina, Strungea, RiIa, Rodopi, VIahina. ToponimeIe, n numr si mai mare, atest aceeasi
apartenenta Ia Iimba neamuIui romnesc, iar dintre eIe amintim: SoIia (Serdica), Trgoviste, Giumaia (azi Sumen),
Giumaia de Sus (azi BIagoevgrad), Pestera, RazIog, VacareI, Stru(n)ga, BeIita, Corb, CateI, CuriIa, Troian, VIahi etc.
Dintre aIIuentii de pe partea stng a Dunrii din sectoruI romnesc amintim pe cei mai mari. 3iul are supraIata
bazinuIui hidrograIic, F 10.469 km, Q90 mI/s, are Ia origine numeIe 3ii, care n graiuI vechi nseamn apa,
izvorste din Depresiunea Petrosani, de Ia conIIuenta JiuIui de Vest cu ceI de Est si se vars n Dunre, dup 340 km,
Ia ZvaI. Dintre toponime prezint un interes aparte numeIe comunei Bala si satuI Bala de Sus, (numeIe erouIui
vedic, aI crui nume I poart un brat aI Dunrii, pe care-I vom mai ntIni pe Dunre mai Ia vaIe, ntre bratuI Dunrea
Veche si bratuI Borcea, nume schimbat n RuI) de pe ruI Lupca un aIIuent aI MotruIui, Gilort, IocaIitatea Novaci,
ruI si comuna Breasta - de Ia Brazda lui Novac, Ohaba etc.
RuI Olt, cu cei 165 mI/s, (egaI cu debituI Mureyului) ti 24.300 km ai bazinuIui su hidrograIic, este Ia doiIea
25
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
ca mrime dintre ruriIe din Romnia tributare direct Dunrii, dup Siret, denumirea sa se pierde n negura vremuriIor,
dar T. Diaconu sugereaz c ar nsemna 'ruI Iung si sInt aI arieniIor, 'ru sacru aI arieniIor sau 'ti.ara(n)to.s,
iar ,Tomashek si RsIer I consider traco/dac |16, p. 154|, dar nu este Iipsit de important IaptuI c din acest ru
se expIoata, pn nu demuIt, prin spIare (Iiere) auruI din aIuviuni, care a devenit AIitus/ AIutus, aIutatium, mostenit
si de aIte popoare, cum sunt Iituanienii care au un oras AIytus, sau Irancezii care au un ru OIt si mai muIte IocaIitti
cu numeIe compus xxx 'pe maIuI OItuIui |1 si 28, pI 96-98|. Denumiri compuse sau derivate din OIt, Ia noi sunt
numeroase: ruri, Olte(, Oltiyor, 15 IocaIitti cu acest etimon, 6 nume compuse cum sunt, Podu OIt, Piatra OIt,
OItina etc, pentru a ne opri aici, deoarece aria de rspndire este muIt mai Iarg, spre ex, n Franta OIot, EIvetia
OIten. AIIuentii si: R. Negru, Diyoara, Lunca, AIunis, Sercaia, Mndra, Bistrita, GeamrtIui, VIasca, TopoIog,
BoIovan, Oboga etc. ne arat Iimpede originea traco-geto-dacic sau romneasc a acestor artere hidrograIice, ca si
aIe IocaIittiIor din cadruI bazinuIui hidrograIic.
RuI Vedea are Q12 mI/s ti F 5.364 km, este un ru cu o strveche denumire, dup cum se si numeste, este
de origine vedic, iar aIIuentii si conIirm aIirmatia prin numeIe Ior; Vedita, TiIorman, Ticuciu, Burdea, CInita etc.
Demn de retinut c n zona Giurgiu, Dunrea are un brat activ Ara, iar aItuI inactiv Smrda, (moarta), dar
IocaInicii i spun Dunrica. PrimuI avnd semniIicatia de 'Iac din tara nteIeptiIor', tara arieniIor, dar IocaIizat n
MoIdova, pe Ing Raru, |16|.
Argeyul, care nsemna tot apa sau ruI, are debituI mediu muItianuaI de 64 mI/s, Ia Budetti, supraIata bazinuIui de
receptie de 12.521 km, izvorste de Ia conIIuenta ruIui Capra cu ruI Buda si dup 340 km se vars n Dunre Ia
Olteni(a. Are aIIuenti cu nume strvechi ca Nvrap (onomatopeic), Buda ru in Muntii Fgras si IocaIitate Ia vest
de Bucuresti, care vine de Ia numeIe proIetuIui Buda, Budesti Budisteni, Budisteanca, Mitreni, de Ia zeuI Mitra, Sabar-
nume din strvechime, CInistea etc.
n cadruI acestui bazin sunt o muItime de cetti dacice, cum sunt Argedava din satuI Popesti, orasuI MihiIesti,
jud. Giurgiu, IocaIitti Grdistea, care nseamn Ioc de oras, CoIibasi, (coIiba ateIieruI IieraruIui), deci IocaIitti
preponderent siderurgice, ntInite in jud. Arges si Giurgiu s.a.
Ialomi(a, Q 38,8 mI/s, F 8.873 km, in vechime Napariti / Naparis apa aI crui nume vine de Ia printii
nostri nteIepti, avnd obrsia sub vrIuI Omu, sau 'sanctuaruI antichittii ceI care iese de sub pmnt, de sub
Omu, |16. p.152 s.a).
Siretul este ceI mai mare aIIuent aI Dunrii de Jos, cu Q190 mI/s, F 44.835 km, deoarece cuIege aIIuentii si
de pe cIina estic, uneori si de pe cea vestic, a CarpatiIor Rsriteni, ca Bistrita, Bistrita Aurie, (nume de strveche
rezonant, continnd inIormatii despre bogtia subsoIuIui), Bistricioara, Neagra, (a se vedea Neagra SaruIuivij.ara/
Vis.Ara- IacuI si tara arieniIor), TrotusuI, BuzuI. Dintre acestia, cei mai reprezentativi ca hidronimie este chiar
SiretuI, cunoscut n antichitate cu numeIe de 'Hierasus', sau cel sfnt, citit 'Ie.Ra.sus, ( a se vedea antroponimuI
Ieronim) Iera n Iimba veche, dar pstrat mai bine n greac, nseamn sInt, strIucitor, |16. p. 151|, dar si
ceIeIaIte, au o mare arie de rspndire. Doi din aIIuentii si: Siriu Mare, Siriu Mic si munteIe Siriu, au nume de o
mare vechime si nseamn n vedic 'zeita bogtiei'.
Prutul cu Q 86 mI/s, F 28.396 km, izvorste din Ucraina, de sub vrIuI GoverIa, 2061 m din Carpatii
Pdurosi ai MaramuresuIui, are ca aIIuenti mai mari; CeremusuI Iormat din unirea CeremusuriIor AIb si Negru din
Ucraina, Srata, Lpusna, Tigheci si Larga, Prutet, Jijia, Srab, (sarab, Basarab), Muyata, Frumusita, termeni vechi
dacici, pstrat n Iimba aromniIor.
n ntreg bazinuI hidrograIic aI Dunrii, care dreneaz supraIete din 18 tri, chiar si n aIara bazinuIui hidrograIic
Dunrean, se ntInesc nume identice, sau aproape identice de ruri, IocaIitti, uneIe dintre ceIe mai mari, sau cu
nume schimbate, cum este cazuI cartieruIui centraI, vatra initiaI, a orasuIui DsseIdorI, capitaIa IanduIui IederaI
Rhenania de Nord Westfalia, care se numea WIaIahei, pn n anuI 1851.
Dup cum s-a observat din ceIe expuse, hidronimeIe si toponimeIe pstreaz ceI mai bine, istoric si geograIic,
contributia cuIturaI a popuIatiei dacice, sedentare, care a denumit aceste ruri si Iocuri, n Iimba sa si constituie
natiunea primordiaIa nu numai a Europei, ci pe spatii muIt mai mari.
Urmrind cursuI Dunrii si aIIuentiIor mai mari am vzut nume romneyti, Iie eIe n Germania, EIvetia, Austria,
Cehia, SIovacia, Ungaria, spatiuI Iost JugosIav, BuIgaria etc., care ne arat care a Iost neamuI capabiI s denumeasc
artere hidrograIice Iungi de mii de Km, strbtnd numeroase tri si s-si pstreze aceIasi nume, s numeasc
IocaIitti cu aceIasi nume pe imense areaIe, Iig. 1, cu toate eIorturiIe depuse de autoritti, mai aIes n uItimii 350 de
ani, de creare a unei noi identitti.
n poIida acestor eIorturi concertate si bine dirijate, cu un scop precis, urmrit timp de miIenii, pn acum nu s-
a reusit stergerea acestor inestimabiIe dovezi de cuItur, civiIizatie, materiaI si spirituaI, aIe popoareIor de origine
traco-geto-dacice, sau romneyti, popor care a mprumutat si aItora imense vaIori spirituaIe si materiaIe, Ienomen
care este prezent si azi n diIerite moduri.
Pentru a contracara acest Ienomen negativ, chiar si pentru aceIe popoare, care, cu sau Ir voia Ior, schimb
numeIe de ruri, IocaIitti, Iocuri, stergndu-si propria istorie, si Iac Ior nseIe imense deservicii, rupnd IegturiIe
spirituaIe miIenare, trebuie s se cunoasc adevratuI curs aI istoriei, asumndu-si Iiecare meriteIe si deIecteIe saIe.
Pentru remedierea acestor neajunsuri, care conduc Ia pierderea identittii etnice, este necesara cunoasterea
adevruIui istoric, prin studierea documenteIor, a reaIittiIor din teren, a IimbiIor grupriIor etnice, obiceiuriIor Ior,
portuI popuIar, arhitectura traditionaI, pstrarea acestora, ca si a vechiIor denumiri aIe categoriiIor geograIice, Iie eIe
artere hidrograIice, Iorme de reIieI, toponime, etnonime etc.
26
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
P
robIemeIe romniIor din aIara graniteIor, iesiti istoriceste din eIe prin rapt si dictat (e cazuI Basarabiei,
Bucovinei si a unor prti din TransiIvania si Banat), i-au Irmntat si pe aIti reprezentanti ai generatiei
cIasiciIor, numai c Ia Eminescu acestea au devenit chestiune de constiint nationaI ce decurge din statutuI
de inteIectuaI si patriot, ntr-o vreme apropiat de epoca Iormrii natiuniIor europene n granite de tinere tri cnd
notiunea de patriotism era proaspt, neerodat sau diIuat, precum n ziIeIe noastre.
n vremea cnd Eminescu, pe drumuI deschis de Dimitrie BoIintineanu, redescoperea tracitatea si romnitatea
sud-dunrean, cu porecIe Ir acoperire ca ,tintari sau ,morIaci, Ioan SIavici pubIica o brosur n Iimba german
cu titIuI ,Romnii din Ungaria, TransiIvania si Bucovina, brosur creia Mihai Eminescu i Iace o cronic de
ntmpinare incitat Iiind, probabiI, si de monograIia grandoman despre poporuI ungar ntocmit de PauI HunIaIvy,
Ia care se va reIeri si Titu Maiorescu n studiuI ,Literatura romn si strintatea. Din Iucrarea Iui SIavici, pubIicat
n prestigiosuI ziar german ,Ausburger AIIgemeine Zeitung, Eminescu extrage un Iung Iragment privitor Ia poIitica
de maghiarizare, incIusiv Ia Dunrea de Jos, care i aIecta mai abitir pe aItii dect pe romni, ,unguriIor Iipsindu-Ie
eIementeIe de cuItur si nzestrare inteIectuaI, ns prisosindu-Ie energia si abiIitatea poIitic.
n pubIicistica din ,CurieruI de Iasi, dar mai cu seam n cea de Ia ,TimpuI, nversunarea poetuIui vizeaz
procesuI de deznationaIizare a romniIor din stateIe sud-dunrene, a cror situatie o depInge si din perspectiva
dezinteresuIui statuIui romn. Dumitru Vatamaniuc, n antoIogia tematic ,Romnii din aIara graniteIor trii, sesiza
c n viziunea Iui Eminescu poporuI romn este o unitate etnic prestataI, care are Ia baz o Iimb comun si o
bogat viat spirituaI. PubIicistica Iui Eminescu ne oIer texte de reIerint pentru cunoasterea situatiei macedoromniIor,
aromniIor si istroromniIor, a acestor comunitti romnesti ntr-o vreme cnd deznationaIizarea devenise poIitic de
stat n Grecia, AIbania, IugosIavia si BuIgaria.
n viziunea cIarvztoare a poetuIui si nentrecutuIui pubIicist, cauza suprem a aIirmrii noastre ca natiune
trebuia s Iie unitatea spirituaI a romniIor de pretutindeni. Ca s argumenteze, eI apeIeaz Ia surse autorizate, Ia
documente din IonduI Eudoxiu Hurmuzachi si Ia prestigioase pubIicatii strine, iar argumentarea degaj o gam Iarg
de sentimente: mndrie de neam si Iimb, ngrijorare, sperant, ncrncenare chiar, neezitnd s intre n poIemic
drz cu pubIicatiiIe strine interesate care negau existenta vaIahiIor sau a romniIor sud-dunreni numiti, Iericit,
tracoromni. Ca si n cazuI aItor mari probIeme ce reprezint osatura ideatic a pubIicisticii saIe probIema GuriIor
Dunrii, roIuI Romniei ca pIac turnant de interese ntre Rsrit si Apus, probIema evreiasc, reIatiiIe cu Austro-
Ungaria, ConIerinta de Pace de Ia BerIin si pierderea unor IeIii din tar, ReIormeIe Iui AI Cuza, dreptuI natiuniIor mari
si mici Eminescu se inIormeaz temeinic si combate cu argumente de necontestat. Asa, de exempIu, pornind de Ia
ideea hasdeian c substratuI Iimbii noastre este traco-iIiric, conchide c Iimba romn, Iormat ntr-un spatiu
geograIic extrem de ntins n raport cu graniteIe statuIui, este o Iimb absoIut unitar, mrturie a ,preexistentei
poporuIui naintea ntemeierii IormatiuniIor noastre stataIe. CeI mai ampIu articoI, ntrunind muIte din atributeIe unui
studiu, este intituIat ,Romnii PeninsuIei BaIcanice, reprodus n ,TimpuI din ziaruI ,TeIegraIuI romn (26 septembrie
1878). EI se citeste cu aceIasi interes din perspectiva mai muItor discipIine, desi nu cuprinde pretioase si pertinente
observatii etnograIice, istorice, Iingvistice, vizavi de editia a IIa a Iucrrii Iui IP FaImeraxer, ,Fragmente din Orient.
FragmentuI tradus de Eminescu reprezint si o exempIar prob de Iimb romneasc. La data aparitiei articoIuIui,
inIormatiiIe asupra romnittii sud-dunrene erau Ioarte srace. Eminescu atrage atentia, cu mndrie, asupra unei
noi ramuri a poporuIui romn, de o mare vitaIitate etnic, vaIahii, aducnd Ia timpuI prezent probIemeIe unei etnii
amenintate cu deznationaIizarea. Iat c si de data asta eI este un naintemergtor, trgnd semnaIuI pentru ,chestiunea
aromniIor, chestiune ce va deveni una important n caIendaruI de prioritti aIe statuIui romn independent.
IncursiuniIe n istoria romnittii si romnittii sud si nordunrene de Ia sIrsituI etnogenezei dovedesc soIide
cunostinte de istorie veche si medievaI, precum si o perspectiv modern asupra IenomeneIor istorice care pn
astzi nu au Iost eIucidate pe depIin.
ExcursuI asupra pcateIor ce ne nsotesc mereu istoria si neamuI: nestatornicia, predispozitia Ia schimbri, asa,
numai s Iie, rsturnarea Irecvent a temeIiiIor statuIui (tot din moIt), ambitia de a ntrece pe toat Iumea, irosirea
IorteIor n zbateri steriIe etc., motiveaz Iipsa de interes pentru Iratii nostri, eIement etnic cu care ne putem mndri.
Tracoromnia i transromnii n
publicistica eminescian
Gligor HASA
27
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
,Nu exist stat n Europa OrientaI, nu exist o tar de Ia Adriatica Ia Marea Neagr care s nu cuprind bucti din
nationaIitatea noastr, ncepnd de Ia ciobanii din Istria, de Ia morIacii din Bosnia si Hetegovina, pn n Muntii
AIbaniei si ziduriIe Atenei (...); dincoIo de Tisa si Nistru, pn Ia Odesa si Kiev. Eminescu, pubIicistuI, poIitoIoguI si
IormatoruI de opinii, d ca exempIu interesuI rusiIor pentru ,ceIe mai nensemnate triburi aIe IamiIiei sIave, ca
pretext pentru a nIiera Iipsa de interes a romniIor transdanubieni pentru Iratii Ior din PeninsuIa BaIcanic Ia CongresuI
de Pace de Ia BerIin. Vina Iat de ei e cu att mai mare cu ct acestia, n conditii vitrege nemaintInite, si-au pstrat
Iimba si datiniIe, n vreme ce sIavii s-au ,grecit, iar aIbanezii ,s-au turcit.
ntruct IragmentuI tradus (si comentat) de Eminescu din Iucrarea Iui FaIIgnerayer asupra OrientuIui rmne
pn astzi o pretioas sintez de istorie si cartograIie reIeritoare Ia popuIatiiIe din PeninsuIa BaIcanic, ne simtim
ndrituiti s rezumm cteva date si idei:
a) Romnii sud-dunreni sunt atestati nc din secoIuI aI XI-Iea n istoria bizantin, ca urmasi ai traciIor Iatinizati;
b) Acestia au Iost n Iegtur cu conationaIii Ior de pe maIuI stng aI Dunrii, dominnd prti din TesaIia si
AIbania (ca argument enumer orase si sate aIe acestui popor ce se ocup cu cresterea viteIor, mestesuguriIe si
comertuI);
c) n cunostint de cauz, Iurnizeaz date despre oierit si transhumant, identice cu aIe pstoriIor nord-dunreni,
oameni sobri, avnd cuItuI IamiIiei si deprinderea mestesuguriIor casnice, cu caIitti muIt superioare ceIor care
vorbesc greceste;
d) Acest popor a avut cndva ,perioduI su de strIucire si de mrime poIitic precum a tebaniIor, au avut tara
Ior, numit VaIahia Mare, spre a se deosebi de o aIta, VaIahia Mic, tot sud-dunrean ...; a avut regi un Petru si Asan,
care au Iondat un regat cu capitaIa Ia Trnovo, au avut n TesaIia un cpitan neatrnat care se numea MareIe Romn
(Megas VIachos), nemurit n croniciIe bizantine si Iranceze.
Pentru desteptarea ,risipiteIor prti aIe poporuIui romnesc, Eminescu consider c trebuie s se Iac misiuni de
cuItur, ca aceIea din vechime Ia MunteIe Athos si muIt mai muIt. ReaIitatea vremii saIe i justiIic apeIuI Ia o diatrib
IuIminant viznd ,cIasa poIitic de hoti si semidocti.
n articoIuI numit neutru ,La 4-16 iunie..., aprut n ,TimpuI Ia 1 iunie 1880, ca si n aIt articoI precedent,
Eminescu sustine c pentru regIementarea situatiei din BaIcani ar Ii necesar un ,mondus vivendi n care s se
asigure Iiecrui popor Iibertatea de dezvoItare cuIturaI si poIitic. O aIt revenire Ia probIemeIe romanittii sud-
dunrene este cauzat de epiIoguI nedrept aI CongresuIui de Pace de Ia BerIin. Constatnd c unei civiIizatii reaIe i
Iipsesc toate eIementeIe etnice din PeninsuIa BaIcanic, Eminescu consider c este nedrept ca una s stpneasc
asupra aItora: ,...o egaI cuItur, o egaI vaIoare numeric si o egaI sIbiciune toate Iiind supuse unei inIIuente
strine, Iie ruseasc, Iie austriac impune o egaIitate n drepturi. Transromnii (acesta Iiind termenuI corect dup
Eminescu, si nu macedoromanii) au Iost n EvuI Mediu un popor numeros rspndit n toat PeninsuIa BaIcanic.
Factori istorici si cuIturaIi neprieInici au contribuit Ia amnarea desteptrii nationaIe. La acestia se adaug dezbinarea
Ior programat de ctre greci si austrieci. n consecint, recomand nu numai nIiintarea de scoIi romnesti, ci si a
consuIateIor n principaIeIe orseIe Iocuite de romni, care s-i apere de bandeIe de hoti care terorizau popuIatia
tracoromn. TendinteIor de predominare panbuIgare Ie opune o posibiI aIiant ntre romni, aIbanezi, turci si o
nou remprtire a teritoriuIui dup state, singuruI argument de drept pubIic care poate asigura dezvoItarea egaI a
tuturor eIementeIor etnice din BaIcani.
StudiuI pubIicat n ,TimpuI Ia 20 septembrie 1881, cu titIuI ,La MontpeIIier se bizuie pe serioase inIormatii
cuprinse n Iucrarea Iui Dimitrie BoIintineanu ,CItorii Ia romnii din Macedonia si MunteIe Atos sau Santa Agora,
precum si pe tratateIe Iui WiIiam Martin Leake si Ami Boue. ArticoIuI n discutie nu este Iipsit de obisnuiteIe sgeti aIe
poIemicii eminesciene, eIe viznd atitudinea prtinitoare a Frantei n rzboiuI rece dintre Grecia si Turcia. Nu de
putine ori argumentuI rationaI si Iogic se nsoteste cu ironia subtiI: ,n Epir ca si-n TesaIia, grecii veritabiIi strIucesc
aproape pretutindeni prin absenta Ior si macedoromnii constituie marea majoritate a popuIatiei sau cu acuza nvecinat
sarcasmuIui: ,Nimic mai bizar dect de a ntemeia din Franta n Orient poIitica nationaI pe situatia scoIar si
reIigioas a eIeviIor din TesaIia. AcumuInd, n aceIasi Ioc, argumenteIe, Eminescu apeIeaz Ia ziaruI Irancez
,RepubIique Francaise, unde se aIirm c macedonienii (nu tintarii si kutovaIahii, nume care pentru romni nu au
niciun nteIes) ocup tot teritoriuI ce se ntinde de Ia Ohrida Ia Moreea si de Ia Caiani pn n Adriatica (...), Iormnd,
dup spuseIe Iui Thunmann, un popor mare si numeros. Mai adaug Eminescu, pornind si de Ia aIte surse, desigur,
c romnii sudici reprezentau o jumtate a popuIatiei Traciei si trei din patru prti aIe Macedoniei si TesaIiei. Schitnd
o hart cu granite avnd IocaIitti majoritar romnesti, comentatoruI aIirm c ar putea Ii privit ca un teritoriu
excIusiv romnesc. Ajungnd Ia numruI popuIatiei, constat cu maIitie c Ia sud de Dunre ,statistica oIiciaI e
prsit n seama Ianteziei, devenind ,un obiect de Iux si de aceea sunt preIerabiIe nsemnriIe cItoruIui Boue,
care numr aproape 600.000 de macedoromni numai din regiuniIe prin care a trecut. CoIoneIuI Leake gseste 500
de sate macedoromne n TesaIia, Macedonia si Epir, cu 500.000 de Iocuitori, iar aceasta ntr-o vreme cnd ntreaga
PeninsuI BaIcanic ajungea Ia ciIra de 10.000.000. CiIreIe, spune Eminescu, dateaz de o jumtate de secoI, iar
popuIatia a sporit de atunci ncoace, Ir a mai pune n caIcuI c autorii ciIreIor dispuneau de mijIoace empirice de
28
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
investigatie, principaIuI argument Iiind Iimba vorbit ocazionaI si cuItuI
reIigios. Aducnd IucruriIe Ia zi, s ne nchipuim ce ciIre de recensmnt
ar jongIa udemeristii dac printre unguri i-ar numra pe toti tiganii vorbitori
de Iimb maghiar.
n continuarea argumenteIor, Mihai Eminescu apeIeaz iarsi Ia Dimitrie
BoIintineanu, care evaIueaz macedoromnii Ia 1.200.000, pe cnd BIosescu
Ia 2.800.000, iar BIue Book numr 50.000 numai Ia IrontiereIe Greciei.
Cu astIeI de argumente, Eminescu reproseaz CongresuIui de Pace de Ia
BerIin nepsarea cu care a tratat situatia romniIor sud-dunreni. MuIt mai
interesante pentru cititoruI de astzi, muIt mai neavizate n comparatie cu
contemporanii poetuIui, sunt considerenteIe privitoare Ia originea romniIor
din SuduI Dunrii, considerente ce sporesc de ceI putin patru ,sisteme:
urmasi ai vechiIor traci; Iratii romniIor nord-dunreni; urmasii daciIor si
romaniIor transmutati de AureIian Ia sud de Dunre; ramura dacoromniIor
din perioada de nceput a etnogenezei. Eminescu, apeInd si Ia noduI gordian
ca soIutie, conchide aIirmnd c Iimba, datiniIe, superstitiiIe sunt aceIeasi
si Iace reIerire Ia RusaIii, FiIipi, Moroi. Vorbind despre Iimb, ca argument
aI originii, eI struie asupra verbuIui, considernd ,ttn mprejuruI creia se nvrtesc toate IimbiIe, identic n
moduri, n timpi, n conjugri. Continund demonstratia ca un etnoIog de geniu, eI reconstituie procesuI deznationaIizrii
Iiresti, prin izoIare, si a ceIei Iortate, prin poIitic de stat (interzicerea crtiIor, scoIiIor, bisericii n Iimba romn).
ncheind rezumatuI ,cestiunii macedoromaniIor, exegetuI precizeaz c aici nu s-a reIerit si Ia romnii din BuIgaria
si aIte zone sud-dunrene, considernd c ar Ii drept s se constituie pe harta Turciei n agonie un mic stat de 2-3
miIioane de suIIete, ,o Romnie macedonean, aI crui roI nu ar Ii Iost nici Ir important, nici Ir strIucire.
IncursiuniIe n istoria acestei popuIatii, de Ia ntInirea ceIor 2 miIenii aIe erei noastre, sunt mai muIt dect
probatorii si avizate, ns spatiuI ne obIig s Ie punctm doar, amintind roIuI romaniIor din PeninsuI dup nvIirea
pecenegiIor si a cumaniIor, pe IundaIuI IupteIor Iratricide din ImperiuI BuIgar de Ia sud de Dunre. S amintim apoi
de invazia cu Ioc si sabie a srbo-croatiIor care a sters rnduieIiIe civiIizatiei buIgare. Aceast disoIutie nu privea si
popuIatia romneasc din muntii deveniti cetti. Acum va iesi pe scena PeninsuIei BaIcanice o popuIatie nou,
tracoromnii sau vaIahii. Asa se Iace c pe Ia 1190, sub domnuI vaIahiIor Petru sau KaIopetru, puterea Ior, prin unirea
cu Francisc I, viza cucerirea ConstantinopoIuIui. ,Atunci, zise RosIer, ,poporuI romnesc care umpIea partea
dinIuntru a tuturor provinciiIor Traciei, Macedoniei, TesaIiei, Moesiei ntrecea ca numr si putere poporuI grecesc.
InIormatia vine de Ia un istoric care nu ne-a iubit ci, dimpotriv, a dat ap Ia moar iredentismuIui maghiar.
Pornind de Ia izvoare scrise, Mihai Eminescu combate IaIse teorii, cum c imperiuI de Ia sud de Dunre era vIaho-
buIgar, cei care s-au rscuIat Iiind vaIahii si nu buIgarii (conIorm Iui ChoniatuI Nicetas si autoruIui istoriei cruciadeIor,
mpratuI german Frederic). MareIe nostru pubIicist, compIetat de un subtiI istoric, insist asupra inIormatiiIor
contemporane evenimenteIor pentru a dovedi originea ceIor doi Irati, Ioan si Petru, deveniti mprati. AstIeI, Iace
trimitere Ia scrisoarea papei Inocentiu III n care se aIirm expres c Petru si Ioan se coboar din snge regesc, c
sunt demni de coroan imperiaI prin descendenta Ior. A vorbi despre ImperiuI AsaniziIor ca despre un imperiu
buIgar este o eroare imperiuI era vIaho-buIgaro-cuman, iar dinastia era vIah.
ProbIema romnittii, si nu a romanittii, sud-dunrene apare n pubIicistica Iui Eminescu nu ca una nou, ci ca
una inedit prin abordare si surse. EI consum timp imens si eIort titanic n procesuI de inIormare si documentare
tocmai pentru aceea c era abordat ntr-o vreme cu Europ tuIburat si BaIcani n IIcri. Pn Ia Eminescu
probIema popuIatiiIor din PeninsuI si, n spet, cea a romniIor, urmasi ai traciIor si getodaciIor Iusese tratat din
perspectiva unui exotism turistic, etnograIic. Si numai citind acest demers ne dm seama c ea putea Ii una dintre
,cestiuniIe importante aIe CongresuIui de Pace de Ia BerIin. Dac ar Ii Iost rezoIvat ct de ct atunci, nu am Ii
asistat astzi Ia rzboaieIe interetnice si reIigioase din BaIcani. n pubIicistica eminescian, probIemeIe romniIor sud-
dunreni sunt abordate dintr-o dubI ipostaz: aceea de romn si de scriitor patriot sensibiI Ia toate maniIestriIe
trecute si prezente aIe neamuIui su, aIternnd patetismuI romantic cu Iuciditatea si cIarviziunea anaIistuIui poIitic.
NostaIgia mituIui dacic, a unei Dacii rediviva cu Iruntarii Ia Nistru si Tisa, n Hemus si Carpatii Nordici, regretuI
existentei unor hiaturi si nesanse n istorie strbat ntreaga oper eminescian, nu doar pubIicistica. Mai cu seam I-
a preocupat situatia si starea unei ramuri a poporuIui romn rtcit ntr-o istorie european ca Amazonia, ramur
care a trit si trieste drama bstinasiIor peste care a trecut conquista. DemersuriIe saIe n presa vremii de atunci sunt
mai muIt dect actuaIe astzi, Iiindc BaIcanii au Iost si sunt vuIcan n eruptie, Iava Iiind reprezentat tocmai de
reIatiiIe interetnice, subrezenia graniteIor, amaIgamuI de reIigii; cerbicia cu care Grecia, BuIgaria, Turcia, AIbania,
Serbia au purtat si poart paIosuI asimiIrii. Iat, romnii (sau tracoromnii macedoromni, aromni, istroromni),
numrati cndva cu miIioaneIor, pot Ii numrati astzi cu miiIe. MartiriuI Ior nu este cu nimic mai putin tragic dect
aI poporuIui Iui IzraeI sau aI ArmeniIor.
29
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
A
mpIuI poem ,Gemenii, inspirat din istoria daciIor, a aprut n voIumuI ,Poezii postume Ia Editura
Nerva Hodos n 1902. Este un poem de ,Iung gestatie, zise Perpessicius, aIctuit dintr-un proIog
Sarmis si drama nssi ,Gemenii Ia care Eminescu Iucreaz, dup propriiIe-i mrturisiri, ntre
1875-1877. Este vorba despre o versiune intermediar n care se ncorporeaz si ,Rugciunea unui dac, si a
crui perIectionare continu pn n 1881. Pe parcursuI eIaborrii, numeIe protagonistiIor se schimb.
FrateIe deposedat de tron si iubire se numeste, pe rnd, AIberic, Boirebist, Sarmis. UrzupatoruI e
constant Brig-BeIu, iar sotia necredincioas, Tomiris.
CadruI mitic evocat aici, ca si n ,Memento mori, se bizuie pe izvoare antice:
pestera zeiIor bogat ornamentaI, cu Iiride, boIte, tainite, potrivite evocrii
misteruIui. MotivuI IratriciduIui pare a Ii unuI reaI si, ca timp istoric, urmeaz
d e s t r m r i i imperiuIui creat de Burebista, adic dup asasinarea miseInic a
mareIui rege. Ne ndrituieste Ia aceast aIirmatie IaptuI c, n variante aIe
eIaborrii poemuIui, ,IrateIe deposedat de tron si iubire se numeste si Burebist.
Despre Sarmis se stie c a domnit n vremea Iui AIexandru ceI Mare si c eI a construit
n |ara HateguIui ,un oras regaI mare si I-a denumit dup numeIe su, Sarmizegetusa.
O moned de aur gsit Ia Turda pare s conIirme aceasta, cci pe Iata cu bustuI su st
inscriptia Sarmis BasiI, n vreme ce pe revers apare o poart de oras ntrit (Neigebaur
JF Beschreiburg und WaIachei, BreIau, 1854). EI I precede pe Dromichete, cu
care se ncheie un sir de mari regi daci care I preced pe Burebista. BrigbeIu e personaj
de Iictiune, de rezonant germanico-avar. MotivuI IratriciduIui e, Ir ndoiaI, ceI
aI artriziIor greci de Ia Micene. EI este amintit sau preIucrat, tangentiaI, de Eminescu si n
aIte poeme. AutoruI aIirm c se bizuie pe o Iegend ,care de mii de ani ne sun n urechi,
brodat pe motivuI ,rspIatei si aI IratriciduIui si condimentat cu motive eminesciene
dispuse si aici antinomic: prosti- sireti; credint si buntate invidie si ur; nteIepciune
si nebunie, mrire si cdere; minciun adevr, precum si aIteIe, pe care Ie-am
ntInit, chiar si n grupuri de versuri identice, n partea a II a ,Scrisorii III.
n vaduI adevruIui se aseaz poetuI si n secventa ncoronrii. Succesiunea
Ia tron e apanajuI castei sacerdotaIe, a mareIui preot. Scena ncoronrii e
impresionat, copIesitoare: ,Cu IcIii stinse-n mn-n genunche cad ostenii, /
Iar preotuI aprinde un vraI de mirodenii. / (...) Toti n genunchi cu groaz
ascuIt n tcere / Iar preotuI ncepe cu gIas pIin de durere : / n numeIe
ceIuia , aI cruia vecinic nume/ De a-I rosti nu-i vrednic un muritor de Iume, /
Cnd Iimba-i necIintit Ia cumpeneIe vremii, / ToiaguI meu s-atinge ncet de
vrIuI stemei... Aparitia Tomirei, regina aIb ca omtuI, e justitiar. Descrierea
ei ntruneste toate procedeeIe si motiveIe ntInite si n aIte poeme: Ondina,
Miradoniz, Povestea Dochiei si ursitoareIe etc.: , O, vino mai aproape, aproape
I-aI meu piept, / cu pr de aur si ochiuI nteIept. / Ca zece morti deodat dureriIe
iubiri-s / Cu-aceIe morti n suIIet eu te iubesc, Tomiris.
TabIouI aI II-Iea aI poemuIui este construit dup dimensiuniIe
himaIaiene, uriesesti aIe ceIor din ,Memento mori sau ,Sarmis:
EvenimenteIe se petrec n timp imemorabiI, ,n vremea cea
crunt; Ia nunt particip zeii vechii Dacii, n Irunte cu
,ZamoIxe, zeuI getic avnd de-a dreapta si de-a stnga
Tomiris eroina lui Eminescu din
poemul Gemenii
Prof. Gligor HASA
30
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
mndruI soare si sIioasa Iun: din deprtri se aude
cimpoiuI scitic. Nunta Ieeric o precede, ca descriere,
pe cea din ,Nunta ZamIirei. IncIusiv descrierea
miresei este cea cosbucian de mai trziu. Ochii
miresei Tomiris sunt ca ceruI aIbastru, ,Frumosi ca
dou basme, izvoareIe uimiri-s, / n pruI Iung de aur
se-nvIuie Tomiris. Nuntasii vin din patru prti de Iume,
de Ia NiIuI EgiptuIui, din tara Iui Tezeu si a MinotauruIui,
din Persia Iui Darius, din norduI Odinic. nIruntarea
dintre detronat si ncoronat, dintre BrigbeI si umbra Iui
Sarmis este una cicIopic si I sperie pn si pe MareIe
Zeu. Ea priIejuieste un aI doiIea portret Icut Tomirei:
,Ci-n evii ti, ZamoIxe, tu n-ai creat vreodat / Un
chip mai bInd, mai gingas dect st chip de Iat! /
Gndirea ta, divine, abia putu s-adune / Din mii de Iume
o singur minune... ReprosuriIor aruncate de Sarmis
Iui ZamoIxe Ie urmeaz un ampIu si zguduitor bIestem,
simiIar ceIui din ,Rugciunea unui dac si cu ecouri n
,Scrisoarea I. EI pare a Ii bIestemuI care de miIenii
ne nsoteste istoria, iar reverberatia se pierde n
reprosuriIe adresate Tomirei, ca un ecou ntr-un peisaj
aI miticei Dacii din ,Memento mori, Ia maIuI mrii.
La sIrsituI acestui demers asupra unei pagini de
istorie mitic versiIicat si a dou personaje unuI
istoric-reaI (Sarmis) si unui istoric-mitic (Tomiris)
rmne suspendat ntrebarea ce naste ntrebri: ce
surse au stat Ia baza inspiratiei poetice.
Atunci cnd omuI nu a putut s dezIege misteruI mariIor opere sacre aIe naturii, si Ie-a apropiat prin mituri si
simboIuri. Acestea coincid partiaI cu reaIitatea, mai exact, sugereaz uneIe aspecte aIe reaIittii care au Iost intuite de
om. Prin simboI, omuI a ncercat s-si potoIeasc setea de a sti nestiutuI si a vedea nevzutuI.
Simbolurile primordiale s-au pstrat nealterate n tradi(iile romneyti, chiar dac viata orseneasc, inIIuenta
occidentaI si istoria zbuciumat Ie-a ocuItat semniIicatia. ntInirea cu mariIe cuIturi traditionaIe orientaIe chinez,
dar mai aIes indian, a permis reconstituirea IiruIui vechii traditii romnesti.
n vechime, pornind de Ia orientarea dup ceIe patru puncte cardinaIe, omuI si-a imaginat Pmntul ca un ptrat
galben, cuIoarea cmpuIui, iar Cerul, ca o Iigur perIect, un cerc albastru. n basmeIe romnesti, s-a pstrat
expresia: din ceIe patru coIturi aIe pmntuIui.
Dar, n traditia brahman, exist si un aI cinciIea punct cardinaI, n sus; acesta ar corespunde cu centruI ptratuIui
si aI cercuIui, ar Ii ca un stIp ntre Pmnt si Cer, ar determina o piramid cu baza un ptrat, ca un munte. CeIe cinci
puncte cardinaIe, corespunznd Ia cinci vrIuri, ar sugera si pentagrama pithagoreiIor.
PtratuI (PmntuI) poate Ii nscris ntr-un cerc (Cer) care-i depseste supraIata; dar ntre ptrat si cerc se poate
nscrie un octogon, care reprezint un drum spre cerc. Octogonul simboIiza astIeI o cale de la Pmnt la Cer.
Este suIicient s privim turIa unor biserici. Vom observa c uneIe au Ia baz o sectiune ptrat simboIuI PmntuIui
si Ia acoperis o sectiune circuIar simboIuI CeruIui . Trecerea de Ia o sectiune Ia aIta se Iace prin una octogonaI.
Tradiii i simboluri
Mioara CLUSIJ-ALECU
SimboIuri arhaice
31
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
La uneIe biserici, ntreaga turI are sectiune octogonaI, uneori chiar si cupoIa, ca Ia biserica Scaune din Bucuresti.
Cnd DomnuI PaveI Corut, mi-a pubIicat cartea ZaImoxis, am hotrt s pun Ia toate crtiIe meIe pe copert un
octogon mascat, obtinut prin suprapunerea a dou ptrate.
Adognd Ia ceIe opt puncte, vrIuri aIe octogonuIui, centruI, se obtine nou, numruI Iui ApoIIo. n coIinduI
romnesc Biserica cea mare cu nou altare si, n varianteIe saIe, se spune c n aI Mrii Negre prund, Ia daIbeIe
mnstiri, preutesc nou preoti.
Mai aproape de cerc dect octogonuI este un poligon cu 16 laturi. Pe Patera de la Pietroasa sunt repre:entate
pe circumferint 16 :eitti. In centru domin Terra Mater Gaea, protectoarea getiIor care-i purtau numeIe. Ea este
ca un stalp care centreaz si fixea: legtura Pmant-Cer. Acest numr de 17 zei, ca si ceIe 17 oscilatii gravate n
centruI discuIui ceIui mare din TezauruI de Ia Pietroasa, argumenteaz c acesta este autohton. EI nu este opera
gotiIor care n-au avut traditii Iegate de numruI 17. CeIe 17 divinitti care apar s-ar putea nscrie pe o coIoan
Pmnt-Cer, ca n pieseIe bitroncpiramidaIe (15 ntregi si dou jumtti) din CoIoana NesIrsit a Iui C. Brncusi.
n traditia vedic, 17 este numruI Iui Prajpati si aI Iui Siva. n Atarva-Veda se spune c toti cei 33 zei ai
panteonului vedic (321) sIsIuiesc n Skambha, denumirea coIoanei n sanscrit.
Chinezii IoIoseau pentru ghicit diagrame circuIare cu 64 de semne pe circumIerint. Anton Dumitriu n Cheng jen
n China antic sau nteIeptuI n Univers, din cartea CuIturi eIeate si cuIturi heracIeitice, pubIicat n 1987, cita c
Giovani Vacca arta cum chinezii au muItipIicat pe mpratuI GaIben din centru, adugnd cte un mprat pentru
fiecare punct cardinal: negru pentru nord, rosu pentru sud, aIb pentru vest si verde pentru est. Cum de se regsesc
aceste denumiri n basmeIe romnesti? A merge Ia Verde mprat a nsemnat a se duce spre rsrit? A. Dumitriu
argumenta c nssi denumirea Ros mprat si nu mpratuI Rosu sau mpratuI ceI Rosu atest vechimea acestei
denumiri n Iimba romn. CuIoriIe aIese sunt reprezentative pentru universuI nostru: aIb este simboIuI Iuminii si aI
ziIei; negru, aI ntunericuIui si aI noptii; rosu este cuIoarea sngeIui, iar compIementara sa, verde este cuIoarea ierbii.
MuIte Iapte, astzi banaIe, si au originea n practici vechi.
Unii spun c hora ar Ii aprut din credinta oameniIor c prinzndu-se de mini n cerc Iigur perIect si
unesc emanatiiIe IIuidice si si sporesc puteriIe.
n practica asiatic de tratament prin masarea taIpei picioruIui, se spune c n cIci sunt puncteIe care reIIect
gIandeIe sexuaIe. ExpIic aceasta expresia: I s-au aprins clcile dup...?
Se stie c si n Dacia s-au practicat rituaIuri de initiere n MistereIe ZeiIor. n cartea Les reIigions de I`Inde, Jan
Gonda arta c, dup traditiiIe hinduse, Ia rituaIuI de initiere, candidatuI sta ntr-un spatiu nchis, n pozitie de Ietus,
cu miniIe n pozitie de pumni nestrnsi, urmnd ca simboIic s se renasc initiat, cu puteri sporite. JustiIic aceasta
expresia s (ii pumnii?
Gaea apare n muIte reprezentri nsotit de un Ieu, Iiar existent n Dacia Ia acea vreme. AnimaIuI Gaeei, leul a
aprut pe o veche moned, si apoi si-a Isat numeIe monedei romnesti.
(va urma)
P
a
t
e
r
a
d
i
n
t
e
z
a
u
r
u
l
d
e
l
a
P
i
e
t
r
o
a
s
a
32
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e