Sunteți pe pagina 1din 33

1

e-. 4f. .-ex--.e F00f


,)+1)
-,-.e
Scrisoare ctre Eminescu
Iustiniana ARMAACA,
cIasa a XI-a SeminaruI teoIogic MonahaI PrisIop
Dragul meu prieten,
Privesc cu nostaIgie n urm, Ia ziIeIe si noptiIe petrecute mpreun pe marginea unui Iac, deasupra cruia pIuteau,
Ir s-i vd, nuIeri gaIbeni..., sub cIar de Iun, n inima unei pduri care, Ir s stiu, se numea Pdurea de Argint...
ndeprtnd ca un vI negura ntunecat a vremii, aceIe cIipe duIci mi nIioar si azi suIIetuI necat de dor...
Misterele noptii m-nvIuie-n Iumea rotund a amintiriIor, acoIo unde neIinisti si
doruri arse de asteptare m-ndeamn s-ti scriu...
Nu ne-am ntInit de atta timp, dar suIIeteIe noastre s-au regsit tainic de
attea ori n Revedere, Ia umbra codruIui... Parc-ti vd si acum adnciIe oceane
aIe ochiIor ti, ogIindindu-se n cartea de povesti prIuit a bunicii care, cu gIas
domoI, Ia gura sobei, depna amintiri cu Feti-Frumosi si IIene-Cosnzene... Iar
eu, aIergnd printre vise, o ndemnam mereu: ,Mai spune, bunico! Hai, spune-
mi!.... FocuI pIpia ncet n sob, iar eu, cu capu-n poaIa bunicii, adormeam
Iegnat de duIceata amintiriIor ncununate de IIori aIbastre...
Si astzi I astept ca odinioar pe Ft-Frumos, cIare pe caIuI aIb, naripat, cu
pIeteIe-i bIonde IIuturnd n vnt... Dar bunica, de muIt nu mai spune...
Am rtcit muIt, cu ndejdiIe-n coIb nruite, urcnd scri mai mari sau mai
mici, neIund n seam picurii de snge, cci simteam soptirea ta Iin mngindu-
mi inima rnit: Jreme trece, vreme vine...
Si mai trziu, cnd din rana ta mi-ai picurat n suIIet doar un strop din durerea
ta mpIetit-n iubire, am simtit cum e s-ti creasc n suIIet nmiit ecouI durerii,
atunci cnd, psind pe drumuI ngust si greu, ti depsesti propria Iire, Iiindu-ti
sete de aItceva, de pIin, de Irumos, de naIt.... Am simtit asta amndoi, cnd
suIIeteIe noastre rosteau mpreun n ritm de Iitanie, Ia umbra stejaruIui: Rugmu-ne-ndurrilor.
Sara pe deal ti-am nteIes chemarea n duIceIe gIas aI cIopotuIui vechi. Atunci am simtit cum bat aripiIe iubirii n
suIIetuI meu si n pIoaia IIoriIor de tei am strigat Iericirea mea codriIor... NemrginituI azur aI iubirii nu se putea
cuprinde ntr-un singur suIIet, Iubind in tain, pentru c simtisem srutarea unui Luceafr aIunecnd usor pe-
obrazuI meu, pn n suIIet, ptrunzndu-mi Iiinta... Si-n acea noapte, suIIeteIe noastre desprinse de Iut, ngemnate
de dor, au adormit surznd sub aceIasi naIt si vechi saIcm... Din marginea ceruIui, un car de steIe cobora peste
noi, peste suIIeteIe noastre care, cuprinse de aIbastra reverie a noptii, srutau Somnoroase psrele.
Cntnd Doina, inimiIe noastre au mbrtisat Irumoasa Bucovin, aceI coIt de rai vrednic de a zmisIi un SteIan
ceI Mare cIctor pe urmeIe regiIor nemuritoarei Dacii... Am pIns mpreun cu codrii, rostind Ce-ti doresc eu tie,
dulce Romanie... Pn si codrii au nteIes c noi, sracii oameni bogati, doar noi puteam avea totuI, neavnd nimic
si nimic avnd totuI...
Pe lang plopii fr sot am trecut de attea ori, nenteIegndu-Ie tremurtoareIe soapte de iubire... Doar trziu.
Si tot trziu am nteIes tcerea apeIor aIbastre pe care se pIimbau acei nuIeri gaIbeni visuriIe meIe de copiI...
OgIindindu-m n Lacul aIbastru, ti-am vzut chipuI ntr-o strIuIgerare: ca o ap, ca o iarb, ca o tain, ca o bucurie
si drumuI meu cotit, serpuit, cznit, spre IiruI de Iumin...
Inima-mi ars de doruriIe de atunci nu poate n aceste cIipe aItceva dect s rosteasc cu jaIe: Trecut-au anii,
rspndind ecouI durerii saIe n vaIe. Si buciumuI serii se aude parc sunnd iar, cnd, cIar izvornd din Intne,
apeIe pIng...
La umbra unui tei am nteIes de ce Mai am un singur dor, cci Iierbintea chemare a suIIetuIui meu zguduie astzi
Iinistea viIor adnci: O, rmai!...
...Din IocuI n care strIucirea Luceafrului nu se mistuie niciodat, te mbrtiseaz cu drag si dor,
Iustiniana...
Oricate cuvinte am spune in prima lun a fiecrui an, nu sunt destule i nu sunt pe msura a ceea ce a insemnat
Eminescu pentru cultura noastr national. Am considerat c este mai potrivit ca acest editorial s contin
gandurile unui copil curat la suflet asemenea unui inger, despre acela care spunea c totul trebuie daci:at.
Un alt fel de editorial
2
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Civilizaii antice
ale Europei temperate
Dr. Iosif Jasile FEREACZ
Argument
CELII (XV)
C
iviIizatia dacic, Ir nicio ndoiaI a Iost una remarcabiI, dovad Iiind si interesuI deosebit care i-a Iost
acordat de ctre Iumea stiintiIic si de ctre pubIicuI Iarg. Din pcate ea este cunoscut astzi mai aIes
datorit descopeririIor arheoIogice, dar si n acest IeI a putut Ii recuperat un mare voIum de inIormatii cu ajutoruI
crora este posibiI reconstituirea, ntr-o msur oarecare, a vietii comunittiIor umane din acea perioad.
O aIt surs de inIormatii pentru nteIegerea vietii unei popuIatii este dat de comparatia cu viata aItor popuIatii
contemporane. Din acest motiv, credem c este utiI s prezentm n paginiIe acestei reviste, pe parcursuI mai
muItor numere, una dintre civiIizatiiIe contemporane cu care dacii au intrat n contact n mai muIte rnduri.
P
e parcursuI ceIor 14 episoade aIe seriaIuIui nostru am urmrit evoIutia uneia dintre popuIatiiIe care au Iocuit
n Europa temperat, pe parcursuI primei si a ceIei de a doua epoci a IieruIui. Am ncercat s schitm
aspecteIe generaIe aIe cuIturii si civiIizatiei unora dintre vecinii daciIor... si nu oricare. Este vorba chiar
despre ceItii care, n mndria Ior, au rspuns regeIui AIexandru ceI Mare cu truIie c ei se tem numai dac Ie-ar putea
cdea ceruI n cap. ContactuI cu aIte civiIizatii si evoIutia Iireasc a societtii ceItice au condus Ia transIormri
esentiaIe. Aceasta corespunde n pIan cronoIogic cu acea ,, ... incrementa dacorum ... despre care vorbete Pompeius
Trogus.
CeItii continentaIi intr, deci, ntr-o nou etap a evoIutiei, cunoscut n Iiteratur sub numeIe de civiIizatie
oppida, urmnd ca apoi s Iie integrat n sIera civiIizatiei romane. n InsuIeIe Britanice, urmasii Ior vor Iace istorie
nc muIte secoIe, ns acesta este un aIt subiect care va Ii, poate, abordat cu aIt ocazie. Ca un coroIar aI tuturor
episoadeIor aprute pn n acest moment, vom ncerca n rnduriIe care urmeaz s schitm principaIeIe aspecte aIe
ceItiIor de Ia sIrsituI ceIei de-a doua epoci a IieruIui, n perioada n care s-a aIirmat RegatuI Dac.
Civiliza[ia oppida
ReIerindu-ne Ia denumirea de ,opdum, trebuie s spunem c, prin termenuI Iatin oppidum (pI: oppida), romanii
desemnau, n perioada principatuIui, asezarea uman
principaI n cadruI unei diviziuni administrative. Caius
IuIius Caesar, descriind reaIittiIe ntInite de eI n GaIia,
a desemnat IocuiriIe gaIiIor utiIiznd trei termeni prin care
a distins trei tipuri de asezri. Este vorba de aedificia
(Ierme private), vicii (sate) si oppida (orase IortiIicate).
n Iond, acest din urm termen a Iost preIuat de ctre
istoriograIia modern din opera mareIui generaI pentru a
numi asezri IortiIicate, construite pe Iocuri naIte, de
obicei pe coIine sau pIatouri si care au aspect protourban.
Acest Iapt se reIer Ia prezenta unor ateIiere si aIte
amenajri si constructii care se gseau n interioruI
aceIorasi perimetre n care se gseau si spatiiIe pentru
Iocuit. Acest mod habitat este ntInit n regiuniIe Iocuite
de ceIti n Europa centraI si de vest.
Economia IocuitoriIor asezriIor de tip opida rmne
n continuare preponderent axat pe expIoatarea
Fig. 1. Zid celtic din sec. II-I . Chr., reconstituit la Mont-Jully,
dup site-ul: http://www. zebrablog.net/mont-vully.
3
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
terenuriIor agricoIe, ns ateIiereIe concentrate n cadruI Ior produceau si principaIeIe mrIuri necesare vietii de zi cu
zi. n aceIasi timp, eIe au avut si Iunctia de trguri. ProduseIe reaIizate din metaI, sticI sau ceramic aprovizionau un
teritoriu ntins si nu de putine ori ajungeau chiar si n teritoriiIe vecine.
DezvoItarea acestor centre a primit un imboId semniIicativ datorit instaIrii n interioruI Ior a unor reprezentante
comerciaIe romane (mercatores) prin intermediuI crora au Iost Iavorizate schimburiIe Ia mare distant.
Si tot n aceast perioad si tot de aceste centre este Iegat si perioada cea mai semniIicativ a monetriei ceItice.
Zidurile centrelor de tip oppida
CentreIe descrise cu acest priIej erau aprate de ziduri puternice. n Iapt, murus gallicum era o structur construit
din piatr, pmnt si Iemn, ntr-un ansambIu ingenios. nItimea Ior atingea circa 6 metri si avea aspectuI unui drum
de rond cu Itimea egaI cu cea a ziduIui. Aceasta era
protejat de un parapet din Iemn. AccesuI pe aceste adev-
rate pIatIorme de Iupt se Icea Ioarte usor, chiar si cIare,
pe rampe din pmnt btut, din interioruI IortiIicatiiIor.
Moda
n ceea ce priveste acest aspect aI vietii cotidiene, trebuie
s precizm c Ia sIrsituI ceIei de a doua epoci a IieruIui,
costumuI si accesoriiIe vestimentare urmeaz o evoIutie
Iireasc. AccesoriiIe vestimentare ntre care, asa cum am
artat anterior, IibuIeIe sunt ceIe mai uzuaIe, capt
particuIaritti noi. Practic, ceIe mai reprezentative modiIicri
aIe acestor piese sunt nregistrate prin micsorarea
dimensiuniIor picioruIui.
n cadruI modei Ieminine, n ntreaga Iume ceItic a
aceIor timpuri, ceIe mai caracteristice piese sunt reprezentate de centuriIe de bronz si brtriIe din sticI coIorat.
Rzboinicii
n aceast perioad, rzboinicii ceIti continu s reprezinte o Iort pretutindeni pe
continent. Abia n secoIuI I .Chr. au avut Ioc o serie de evenimente marcante pentru istoria
Europei antice. Dintre acestea, anuI 125 .Chr., n care a Iost Iondat provincia GaIIia, a
Iost unuI hotrtor. n aceIasi timp, dorim s mentionm ca un moment important campania
regeIui Burebista mpotriva triburiIor boiiIor si a aIiatiIor Ior, tauristii, n zona Dunrii mijIocii.
ImpactuI provocat de conIruntriIe daco-ceItice a atras atentia contemporaniIor si a avut
ca rezuItat mentionarea n Iiteratura vremii. De asemenea, rzboaieIe purtate de ctre IuIius
Caesar mpotriva gaIiIor, att pe continent, ct si n Britania, au condus ireversibiI spre o
aIt etap a evoIutiei ceItiIor.
Datorit evoIutiei transIormriIor nregistrate n cadruI modaIittiIor de desIsurare a
operatiuniIor miIitare, armamentuI si, n generaI, echipamentuI miIitar sunt supuse n aceeasi
msur, ca si aIte obiecte caracteristice ceItiIor, unor modiIicri, Iiind adaptate noiIor tactici
de Iupt. n aceast perioad, spada speciIic este Iung, iar vrIuI este drept. Tot aceasta este
si perioada n care sunt utiIizate spadeIe cu mner n Iorma corpuIui uman (antropomorIe).
Rnd pe rnd, provinciiIe romane s-au extins peste muIte dintre teritoriiIe ceItice, Icnd
ca aceast civiIizatie s se restrng Ia teritorii din AIbion. n aIte zone, romanizarea a dat
IormeIor cuIturaIe speciIice noi Iorme de maniIestare si a condus Ia transIormri IundamentaIe
n toate domeniiIe vietii cotidiene. Puterea ceItiIor, care nu se temeau aproape de nimic si
care s-au extins pe ntreg continentuI, ncepuse s scad.
Ajunsi cu descrierea noastr n uItimuI secoI aI erei necrestine, vom ncheia, ceI putin
deocamdat, excursuI nostru. Este momentuI s ne ndreptm atentia asupra unei aIte
civiIizatii care tocmai n aceast perioad se va aIirma pregnant pe pIan economic, cuIturaI,
sociaI, poIitic si miIitar n centruI si sud-estuI Europei.
Ndjduim ca excursuI s si Ii atins scopuI decIarat nc din primuI numr aI materiaIuIui
nostru, astIeI nct cititorii s I considere utiI.
Fig 3. Mner antropomorI de spad ceItic, sec I .Chr., dup F Maier, The Oppida of the Second
and First Centuries B.C., n voI. The Celts, New York MiIano 1991, p.422
Fig. 2 si 4. Vas ceramic pictat, produs n ateIiereIe epocii, in
Roanne (Loira) prima fumtate a secolului I i.Chr., dup F
Maier, The Oppida of the Second and First Centuries B.C., si
brtri ceItice din sticI coIorat, sec. III-II, n voI. The Celts,
New York MiIano 1991.
4
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
A
ncestraIitatea IenomenuIui pe care noi I numim astzi jocuI cIusariIor si are rdciniIe n rituaIuriIe
pgne pe care dacii Ie svrseau n enigmaticeIe Ior aItare. SimiIitudinea dintre cercuI Iormat de
cIusari n timpuI dansuIui si sanctuareIe circuIare de Ia Sarmisegetusa Regia este evident nu numai
datorit imaginatiei pe care o dezvoItm
acum, imaginatie Iegat de dorinta de a
scoate Ia Iumin una dintre ceIe mai
personaIizate civiIizatii aIe antichittii.
Aceast simiIitudine a Iost studiat de ctre
reputatuI arheoIog Octavian FIoca si, mai
muIt, ea a Iost demonstrat de acesta.
DistinsuI istoric observa c jocuI n cerc aI
IIciIor din zona Orstiei, cu depIasri
concentrice si ritmice spre centru, si
gseste reprezentarea mai aIes n sanctuaruI
mare circuIar. n pIus, eI observ c n
mijIocuI cIusariIor joac totdeauna un
personaj remarcabiI, Iie vtaIuI care este
ceI mai priceput, ceI mai ndrznet si deci
cu cea mai muIt autoritate, Iie turca, o
artare mascat, cu greu de ncadrat n vreo
categorie bioIogic. Se stie c dacii
sacriIicau, pentru a-i trimite Ia ZamoIxis, pe
cei mai curajosi, mai puternici, mai nteIepti si mai neprihniti dintre tineri; de aceea, n cazuI de Iat, vtaIuI
cIusresc poate simboIiza tocmai acest personaj. La IeI cum turca, o artare grotesc, poate simboIiza ruI pe
care dacii se stie I aIungau trgnd cu sgeti spre ceruI de unde credeau c se mparte dreptatea, Iie prin aIte
Dup 2000 de ani,
din nou mpreun la Sarmisegetusa
Sanctuarele i cluarii
de Jladimir BRILIASKY
Cluyarii, stlpi ai ancestralitjii
Drumul spre zeii dacilor
5
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
rituaIuri, cum ar Ii un astIeI de dans. Sunt, de asemenea, cunoscute sacriIiciiIe pe care acestia Ie Iceau Ia
schimbarea anotimpuriIor sau, probabiI, Ia trecerea dintre ani, cnd ruI era aIungat pentru a-i Iace Ioc bineIui. Pe
aceast Iinie a mers Octavian FIoca, ceI care mpotriva ideiIor maestruIui Constantin Daicoviciu Ianseaz o
teorie ceI putin interesant. Studiind timp ndeIungat asezarea pietreIor de Ia Sarmisegetusa Regia precum si
jocuI cIusariIor si chiar motiveIe popuIare ncrustate pe costumeIe acestora, Octavian FIoca presupunea c n
mijIocuI MareIui Sanctuar CircuIar s-ar Ii putut situa un Ioc de sacriIiciu rituaIic, un Ioc de incinerare sau chiar de
depozitare a oIrandeIor trimise Iui ZamoIxis. n poIida interdictiei venite din partea ceIui care monopoIiza spturiIe
din Muntii Sureanu (academicianuI Constantin Daicoviciu)
proIitnd de absenta acestuia de pe santieruI arheoIogic
din Incinta Sacr, Octavian FIoca se ncumet si execut
o sptur n mijIocuI sanctuaruIui. La aproximativ 2,30
metri adncime, acesta descoper un depozit de cenus,
impresionant din punct de vedere cantitativ, cenus pe care
eI o bnuieste a Ii uman. De bun credint Iiind, gndind
c a reaIizat o descoperire deosebit de important, conserv
aceI Ioc si I anunt pe mareIe maestru. Acesta vine,
constat sptura, observ cantitatea respectiv de cenus
si ordon, prad Iuriei, ca toat cenusa s Iie aruncat n
vaIe, sptura astupat iar autoruI ei, proIesoruI FIoca, este
trimis n ceea ce eI numea n memoriiIe saIe ,exiIuI de Ia
Micia', un castru roman din apropierea Devei. AstIeI, un
gest injust, arogant si dictatoriaI aI Iui Constantin Daicoviciu
a Icut ca o descoperire important s se piard ireparabiI
n detrimentuI stiintei adevrate. Sigur c aceast inIormatie
ar Ii putut aduce muIte eIemente care s dovedeasc
ancestraIitatea jocuIui cIusresc. Fr ea, istoria este mai
srac iar cercettorii trebuie s caute aIte dovezi aIe
vechimii cIusresti.
Cu vtaful la mijloc
Petru Demian - Moju
6
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
O idee mare cat un sanctuar
Cum putea Ii vaIoriIicat aceast Iericit ntInire a dou monumente aIe spirituaIittii romnesti: CettiIe
Dacice din Muntii Orstiei si DansuI CIusariIor, ambeIe aIIate sub protectia prestigioasei institutii UNESCO?
Cu entuziasm, cu druire si cu muIt voint! Laura Oan este jurnaIist Ia Antena 1 Deva. AIturi de pasiunea
ei pentru meseria pe care o Iace zi de zi cu aceeasi ardere maxim, marea ei dragoste o reprezint istoria daciIor.
Dove:ile ancestralittii
n voIumuI Srbtori yi Obiceiuri Romneyti, reputatuI etnoIog Ion Ghinoiu spune c 'avnd o origine pre-
roman, dansuI rituaI aI CIusariIor este ceI mai vechi si ceI mai spectacuIos dintre dansuriIe traditionaIe romnesti.
Mai muIt dect un simpIu dans, srbtoarea cIusariIor are Ioc n suduI trii n timpuI sptmnii RusaIiiIor, dar n
judetuI Hunedoara gsim jocuI cIusariIor de Crciun, cnd cete de IIci pornesc prin sat si joac pe Ia caseIe
oameniIor vestind trecerea n nouI an.
NicoIae MiuIescu remarc n studiiIe saIe IaptuI c Ir niciun IeI de dubiu, jocuI CIusariIor simuIeaz
trimiterea periodic prin sacriIicare a unui soI Ia ZamoIxe.
Lucia ApoIzan, strIucit etnoIog, gratie creia muIte din obiceiuriIe si traditiiIe MuntiIor Orstiei au Iost puse
Ia pstrare n ceIe mai amnuntite detaIii, demonstra aceast Iegtur nu numai prin jocuI n sine, care perpetueaz
cercuI cu toate semniIicatiiIe saIe, dar si prin motiveIe popuIare reaIizate att pe costumeIe cIusariIor, ct si pe
ceramica de origine dacic. Prezenta semniIicativ, n speciaI a cercuIui n care apar eIemente asemntoare
unor paIete ce sugereaz miscarea de rotire, este dovada unui adevrat cuIt aI cicIicittii vietii si mortii. Apoi
IaptuI c Ia picioare sunt agtati cIopotei pentru a aIunga spiriteIe reIe este unuI care vorbeste de Ia sine. Nu se
poate spunea Lucia ApoIzan s negIijm aceste eIemente care sunt parte integrant a continuittii pe aceste
meIeaguri.
Nu trebuie, de asemenea, negIijate nici inIormatiiIe Iegate de dansuriIe denumite, nc de pe atunci, cIusresti,
pe care soIdatii Iui Mihai ViteazuI, aIIati sub comanda Iui Baba Novac, Ie-au jucat n 1599 Ia Piatra Caprei de
Ing AIba IuIia.
Cu toate acestea, rmne o enigm de ce doar n sateIe din juruI MuntiIor Surianu obiceiuI s-a perpetuat
aIturi de srbtoriIe de iarn. Orstioara de Sus, Costesti, Ludesti si, mai aIes, Bosorod, sunt IocaIitti n care
jocuI cIusresc este Ia mare pretuire iar IocaInicii Iac tot ce Ie st n putint pentru ca acest obicei s nu se
sting cum se stinse n aIte zone din tar. n anuI 2006, UNESCO, n mod Iericit a nscris jocuI cIusariIor pe Iista
vaIoriIor cuIturaIe mondiaIe, Iiind astIeI considerat parte integrant a patrimoniului mondial imaterial
UNESCO.
Viceprimarul comunei Orytioara de Sus, Viorel Bodea
P
entru noi, pstrarea acestui obicei
este ceva sInt. ProbabiI c acesta
este ceI mai vechi obicei care se pstreaz
neaIterat de Ia strmosii nostri daci. Cu toate
c muIte din traditiiIe noastre au nceput s
dispar Ient, noi credem c pstrarea si
perpetuarea jocuIui cIusresc este o
datorie moraI pe care o avem Iat de
naintasi. Identitatea noastr, Ia intrarea n
Europa, trebuie obIigatoriu s poarte n ea
acest joc cIusresc. Acest Iucru este ntrit
si de IaptuI c UNESCO a incIus n
obiectiveIe protejate Ia niveI mondiaI si acest
joc. Oricte greutti vom ntmpina de acum
ncoIo si orict de muIt se vor schimba
IucruriIe, un Iucru este sigur: Ia Orstioara de Sus jocuI cIusariIor va dinui, atta timp ct va dinui spirituI
strmosiIor daci...
Jiorel Bodea
7
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Laura Oana, un jurnalist cu snge de dac
Se bate de cte ori este nevoie pentru tot ceea ce ea constat
c este nedrept, Iegat de mostenirea dac, se bucur de cte
ori o descoperire adaug noi dovezi n saIba civiIizatiei dacice
si se ntristeaz pentru nepsarea istoriciIor Iat de cetti. n
orice campanie menit s trezeasc Iumea Ia reaIitate n ceea
ce priveste situatia cettiIor, ea pune umruI cu toat energia
pe care o are. AnuI trecut, n prag de Crciun, prin capuI ei a
trecut o idee pe ct de ndrzneat, pe att de vaIoroas.
Cunoscnd IegturiIe dintre cIusari si sanctuareIe daciIor, ea
a organizat un adevrat convoi spre Sarmisegetusa.
A pus autorittiIe pe jar, a btut Ia toate usiIe posibiIe si n
20 decembrie purcedea spre cetatea de scaun a regiIor daci
nsotit de dou echipe de IiImare si de ceata de cIusari din
Orstioara de Sus Iormat, de data aceasta, din cei mai buni dansatori pe care i-a avut comuna n uItimii 20 de
ani.
1ocul ntre sanctuare
Motive de pe ceramica dacic se regsesc pe costumele cluyarilor
8
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
A Iost un regaI Ia Sarmisegetusa, o srbtoare, ca un arc peste timp menit s Iege ancestraIuI rituaI aI reIatiei
dintre om, divinitate si natur, de actuaIuI joc aI cIusariIor. Brbatii au btut zpada Sarmisegetusei pret de dou
ore, au cntat despre IIori daIbe de mr, despre anotimpuriIe care trec si despre natura care se schimb mereu
dar Isnd n urm omuI cu obiceiuriIe saIe ancestraIe. n cIipeIe de rgaz, Iiecare dintre protagonistii acestei
ntmpIri de exceptie si mrturisea crezuI care I mn Ia pstrarea si, mai aIes, Ia perpetuarea acestei traditii.
CIusar de peste un sIert de secoI, Traian Gridan este de-a dreptuI mndru de caIitatea sa. Este ceI mai bun
vtaI din toat zona. La toate concursuriIe Ia care a participat a Iost ceI mai bun. Are si o porecI ,ZburtoruI din
Carpati de care e tare IIos. EI e o autoritate recunoscut printre toate ceteIe de cIusari. JocuI cIusresc este
pentru eI viata nssi. I joac de cnd se stie si Ir eI nu ar putea tri. De cum ncepe s cad Irunza, cIcieIe
i scapr cu gnduI Ia CrciunuI care vine si cruia i este dator de attia ani. SpirituI dac sIsIuieste n eI iar
mndria originii saIe I Iace s pretuiasc acest joc si mai muIt.
Petru Demian, unuI dintre cIusarii vechi ai comunei, a bttorit si eI zpeziIe Sarmisegetusei. Toat Iumea I
stie dup numeIe de Motu. EI spune c nu trebuie s crezi c esti dac
atunci cnd joci CIusaruI, pentru c simti de-a dreptuI acest Iucru
Ir s vrei. Doar jucnd. EI simte o descrcare emotionaI puternic
n timpuI jocuIui si crede c dansuI acesta a Iost un rituaI mai degrab
aI IupttoriIor, Ia ct de viguros si de compIex este.
Bucuria ziIei de 20 decembrie nu va Ii uitat prea curnd. Important
este exempIuI dat de studiouI de teIeviziune Antena 1 Deva, dovad
c presa se mai apIeac si spre ceea ce noi cu totii ar trebui s ne
apIecm mai des si mai cu convingere. Spre mostenirea dacic, cea
pe care avem datoria s o pstrm cu sIintenie si s o dm mai
departe urmasiIor nostri! Se cuvin muItumiri pentru acest eveniment
Laurei Oan pentru ideea scIipitoare si pentru entuziasmuI ei, ntregii
echipe Antena 1 pentru deschiderea spre Irumos si IoIositor pe care
o arat, presedinteIui ConsiIiuIui Judetean Hunedoara, Mircea MoIot,
dac prin obrsie, pentru sprijinuI Iogistic acordat acestei actiuni,
Primriei comunei Orstioara pentru roIuI de depozitar aI unui astIeI
de tezaur si, nu n uItimuI rnd, cIusariIor, cei care au bttorit de
2000 de ani zpeziIe Sarmisegetusei si care perpetueaz o comoar a
daciIor strbuni.
Zburtorul
1raian Gridan, Jtaful ntre vtafi Fotografii de Remus Suciu yi Laura Oana
9
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
STEPHAN TAURINUS STEROCHESEL
- german la origine, a fost n anul 1517 numit la Alba Iulia ca vicar general al episcopului Francisc
Varaday prilej cu care ia contact cu documentele existente la acea vreme n bibliotecile episcopiei.
AIba IuIia, oras aI Daciei si asezat n centruI ei, a Iost numit dup Diva IuIia Augusta maica DivuIui mprat
Marcus AureIius Antoninus Pius Augustus. Ne bizuim ca argument pe strvechiuI epitaI spat n marmur si ncastrat
n usiIe bisericii SIntuI MihaiI ArhangheIuI de ctre preacuviosuI si preabunuI preIat LadisIau Gereb, episcopuI de
bun pomenire a TransiIvaniei.
RuI ,Chrysa de gen mascuIin curge din muntii Daciei n atingere cu Panonia. Si-a Iuat numeIe din IaptuI c
este bogat n aur si este numit de greci Chryson. (Vezi Strabo cartea 13-1, pe Ia mijIoc). De ctre Iocuitori este numit
Chreysch. Are din beIsug pesti din cei mai aIesi, ,IuduIi, Iostrite sau, dup cum se spune obisnuit, pstrvi, cheIaIi
si sturioni.
Dacia e acum TransiIvania, odinioar o tar puternic n rzboi, orientat spre rsrit si care a Iost de mare
renume, pe care a condus-o drz regeIe DecebaI, att muItumit armeIor ct si banuIui, nervuI rzboiuIui... Bogat n
aur, argint, ogoare, vii, turme, ocne de sare, de aici se pItea n Iiece an o dare nsemnat regeIui Ungariei. ntr-un
cuvnt, nu-i mai Iipseste nimic dect IustruI civiIizatiei (poIicia) si un aer mai temperat...
MuresuI (Marisius sau Marisus) penuItima siIab scurt este un ru auriIer aI Daciei sau, dac preIeri, aI
TransiIvaniei, izvornd din Muntii TransiIvaniei n hotar cu MoIdova curge mai nti de-a IunguI ogoareIor secuiIor,
apoi, devenit navigabiI, scaId aproape jumtate din Dacia si se vars n Tisa Ia trguI Mico. (Strabo, cartea a 7-a).
RuI Mures se vars n Dunre pe gura pe care obisnuiau soIdatii romani s-si transporte materiaIuI necesar n
rzboaie. AceIasi ru Mures mrgineste acoIo tara Dcaiei iar n cIipa de Iat se transport pe eI boIovani de sare n
Ungaria.
Sargetia, care curgea pe Ing capitaIa Iui DecebaI regeIe de odinioar aI daciIor acuma scaId cetatea
strIucit a HuniaziIor, care au dat Ia Iumin pe nenvinsuI Matei Corvin rposatuI, regeIe Ungariei, si acum este tinut
de preastrIucituI principe si domn, domnuI George MarcgraI de Brandenburg... etc., tutoreIe regeIui Ludovic. Iar
DecebaI, nu departe de amintita capitaI, si ascunsese sub aIbia ruIui Sargetia comoriIe saIe pe care, dup nIrngerea
Iui DecebaI, mpratuI Traian Ie-a gsit printr-un decret aI soartei.
|ara SecuiIor (SicuIia) este coItuI de Ia marginea extrem a Daciei, n hotar cu moIdovenii. Locuitorii ei se
numesc secui (sicuIi). Nimeni Ia ei nu este socotit om de rnd, chiar dac tine eI nsusi coarneIe pIuguIui sau si paste
Dacia i rile Romne
n cronicile vremii
n ,Cuvnt preliminariu despre izvoarele istoriei romnilor" pubIicat n proIoguI Magazinului Istoric pentru
Dacia, revist editat de NicoIae BIcescu si Treboniu Laurian, autorii mentionau scrieri ,fcute de deosebiji
cltori n locurile noastre yi tiprite n mai multe limbi. Ba mai muIt, o mare parte dintre aceste scrieri
mentionate au Iost chiar pubIicate n aceast revist de istorie, considerat de muIti prea ndrzneat, pentru aceIe
vremuri. MuIte dintre aceste scrieri Iac reIerire direct Ia ceea ce nsemna Dacia pentru aceIe vremuri. InIormatiiIe
gsite n aceste pubIicatii aduc surprize dintre ceIe mai mari, cu att mai muIt cu ct se constat c, istoriograIia
modern a ignorat, cu bun stiint, muIte Iucruri de vaIoare, atunci cnd a scris o istorie strmb si nedreapt Iat
de ceea ce Dacia a nsemnat n istoria european. UneIe dintre aceste inIormatii sunt roduI unor cercetri amnuntite
dar aIteIe sunt bazate doar pe Iegende sau reIatri oraIe, dnd astIeI nastere unor conIuzii. Oricum ar Ii eIe, datoria
Iumii stiintiIice este de a Ie cerceta n amnuntime pentru a extrage adevruI istoric.
Dacia Magazin
10
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
turma de capre. Ei triesc dup obiceiuriIe scitiIor de Ia care si-au tras obrsia si si mpart prin sorti dregtoriiIe sau
IunctiiIe judectoresti. Nu Ir dreptate a spus despre acestia Ovidiu n Pontice: ,Niciun neam nu este mai aspru n
toat Iumea dect Getii.
,Zarmis oras Ioarte mare si odinioar strIucita capitaI a regeIui de demuIt aI daciIor, DecebaI, n ceIe din
urm, dup ce acesta a Iost nvins, acum e numit de Iocuitori VraheI, adic IocuI cettii. Acest Iucru I-a observat
mai nti aceI vestit Ioan Mezerzius, arhidiacon de Cojocna si Iost canonic aI bisericii din AIba TransiIvaniei brbat
de mare reputatie si Ioarte nvtat care a ajuns Ia o eruditie desvrsit mai aIes n privinta antichittii, eruditie pe care
nu o posed muIti atunci cnd n anii din urm expIora ruineIe amintituIui oras antic, cci avea mare patim pentru
antichitti. Aceast identiIicare reiese mai cIar dect Iumina ziIei n inscriptiiIe adugate aici.
SomesuI, penuItima siIab Iung, ru aI Daciei, izvorste nu departe de Cris, din muntii Daciei orientati spre
MoIdova. Mai nti curge spre rsrit, apoi trece pe Ing cetatea episcopaI GiIu, se ndreapt spre sud si scaId
incinta cettii CIuj, se ntoarce iarsi spre rsrit si, ndoindu-se spre nord, devine navigabiI ndeajuns pentru ca
oIiciuI srii regesti s transporte n toti anii nviIe ncrcate cu sare. n vorbirea obisnuit e numit Zamos. Nu departe
de teritoriuI Bistritei scpnd n vaIe este dus n Ungaria, spre a se vrsa n ruI Tisa...
FRANCESCO MASSARO
- a fost secretarul oratorului Vene(iei la Buda pn n anul 1523. Cu 3 ani nainte el trimite o scrisoare
din care reies impresiile sale dintr-o vizit n Transilvania. Se remarc n scrierea sa intensa exploatare
aurifer din mai multe zone ale Transilvaniei.
Aceast TransiIvanie a Iost numit Dacia de ctre antici, mcar c acum exist si o aIt regiune care se cheam
Dacia si care n vechime se numea Cimbrica. Asadar, acesti Iocuitori ai TransiIvaniei, care sunt numiti daci de ctre
greci si romani, vorbesc nemteste si orasuI Ior de Irunte se numeste Sibiu. Si n toat aceast regiune a TransiIvaniei
se aII muIte Iucruri Irumoase si rare. Si mai nti se aII munti cu sarea cea mai aIb si asa precum muntii ceiIaIti
sunt din stnc masiv, tot asa acestia sunt din sare masiv. Aceast sare se consum pretutindeni n aceast tar si
ea crap Ia Ioc si nu se topeste n ap dac nu a Iost bine mruntit prin zdrobire sau mcinare si ntrece prin
cuIoarea sa aIb zahruI ceI mai aIes. Diosco o numeste sare metaIic sau IosiI...
De asemenea, n aceast TransiIvanie se aII munti de cear neagr care picur din piatr si apoi se ntreste ca
rsina arboriIor. MirosuI e Ioarte asemntor cu ceI aI pcurii. Se Iac Iumnri de cear care ard Ioarte bine. Am
crezut c aceast cear este chiar ,pisasIaIt, IeIuI aceIa de bitum despre care vorbeste Diosoride, dar un Iucru m
ndeamn acuma s cred c nu este, cci aceast cear neagr picur din piatr si se ntreste acoIo ca rsina pe
arbore si nu curge n chip de izvor sau ru, ca pisasIaItuI. Dar chiar dac nu este pisasIaIt, sunt absoIut ncredintat
c este un IeI de bitum. Iar ntre Ungaria si TransiIvania n-as zice un izvor mai degrab o cistern de ap rece
care se aseamn cu vinuI! Eu am but o jumtate de pahar. Mi s-a prut a Ii un vin bun, aIes, si mi s-au suit Ia cap
Iumuri de betie. |ranii de acoIo o beau n Ioc de vin si trag de acoIo att ct vor si niciodat nu se goIeste acea
cistern. Ea se aII Ing un oras aI regeIui care se numeste Baia Mare unde sunt mineIe de aur aIe regeIui deasupra
crora am stat s vd cum se scoate din pmnt auruI, cum se curt de pietre, cum e aIes si separat de argint... si
toate ceIeIaIte operatii pn Ia cea din urm care este baterea ducatiIor. n TransiIvania sunt muIte mine de aur si acoIo
n uneIe Iocuri s-au putut vedea si gsi pe Ing butucii de vit cte o coard de aur rsucit, Iung de un cot, si din
ceI mai aIes. De asemenea n aceast Transilvanie sunt ruri care car aur n nisipul lor; printre ele este
unul care se numeyte Ariey yi care poart aur. $i nc de aici yi Dunrea mai poart cte pu(in. n Transilvania
(ranii gsesc n fiecare zi medalii romane de aur yi argint sub pmnt. De asemenea n Transilvania am
vzut un animal care avea prul ca de leu yi alb cu pete pe sub pntece yi are aspectul de leu, cu coad
scurt yi vrful negru yi n vrful urechilor are niyte fire negre lunguie(e yi rage ca leul; eu am socotit c
un asemenea animal este o panter cu unghii ca de pisic. Tot aici mai sunt niste animaIe asemenea cerbuIui,
dar au coarneIe n Iorm de mn de om si tot att de Iargi cu aceIe ramiIicatii.
GEORG REICHERSTORFFER
Nu se cunosc multe date biografice despre Georg Reicherstorffer. Sas din regiunea Sibiului, trgndu-
yi originea probabil din Biertan, dar nscut la Sibiu, unde a yi func(ionat ca notar al orayului (,Rhatschreiber)
doi ani, el ajunge secretar al reginei Maria a Ungariei, sora lui Ferdinand de Habsburg, n preajma dezastrului
de la Mohacs. Trecnd apoi n slujba lui Ferdinand I (1526), care invoc dreptul su de moytenitor al
11
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
coroanei Ungariei, capt titlul de secretar regal yi consilier yi e folosit n diferite misiuni legate de rzboiul
ce ncepe ntre noul su stpn yi Ioan Zapolya, care se ncoroneaz rege la Buda la 5 noiembrie 1526, n
timp ce Ferdinand se ncoroneaz yi el la Praga.
Chorographia Transilvaniei a fost tiprit la Viena n 1550 sub titlul: ,Chorographia Transylvaniae,
quae Dacia olim appellate aliarumque provinciarum et regionum succinta descriptio et explicatio. Georgio
a Reicherstorffer Transylvano autore... Viennae Autsriae, Anno MDL, excudebat Egidius Aquila in Curia
divae Annae (cuprinznd yi Chorograsphia Moldovei). Mai exist yi alt edi(ie tot din anul 1550, dar care nu
cuprinde dect Chorographia Transilvaniei. Pe lng colec(iile yi lucrrile amintite mai sus care o cuprind,
mai trebuie amintit prezentarea mai ampl de sub titlul ,Republica et status regni Hungariae ex officina
Elzeviriana (1634).
Si |ara Romneasc si-a tras numeIe de TransaIpina din aceea c este desprtit si mrginit de Ungaria si de
TransiIvania care este partea cea mai nsemnat a Ungariei, printr-un Iant de munti, si chiar de cei mai naIti, acoperiti
cu pduri dese si Irumoase. Se mai cheam si VaIahia, de Ia FIacci, o gint roman, cci romanii dup ce au nIrnt
si nimicit pe geti, au adus aici coIonisti sub conducerea unui oarecare FIaccus, de unde s-a numit mai nti FIaccia,
apoi, prin stricarea cuvntuIui, VaIahia. Aceast prere este ntrit de IaptuI c vorbirea roman mai dinuieste nc
pe aIocuri Ia acest neam, dar att de aIterat ntru toate, nct abia ar mai putea Ii nteIeas de un roman. Asadar,
romnii ar Ii o semintie itaIic ce se trage, dup cum zic ei, din vechii romani, despre care se spune n istorie c au
Iost adusi n Dacia de mpratuI Traian; dar care, Ir ndoiaI, au aIunecat cu totuI spre obiceiuriIe getiIor, si astzi
nu mai pstreaz nimic din strvechea Ior origine si din doveziIe trecutuIui, n aIar de Iimba printeasc Ioarte
primitiv si aIterat.
Apoi c au Iost odinioar moesi acei care sunt acum romni (vaIahi) se stie azi prea bine pentru ca s ndrzneasc
s nege acest Iucru careva din toat muItimea att de IeIurit de autori ce trebuie urmati. Iar dintre acestia, PtoIemeu,
primuI coriIeu aI cosmograIiIor si care este socotit regeIe Ior, nu acord nimic moesiIor n acea parte unde Iocuiesc
romnii, cci acesta ncepnd de Ia Muntii Carpati cuprinde sub numeIe Daciei tot pmntuI mrginit dinspre apus de
ruI Tisa, dinspre sud de Dunre, dinspre nord de PoIonia numind, potrivit cu aceast descriere, pe transiIvneni, pe
secui, pe romni si pe cei ce se numesc moIdoveni si o bun parte a unguriIor care Iocuiesc sesuI dinspre PoIonia:
Daci.
Nu departe de aici, ruI Cris, care desparte primeIe tinuturi aIe Ungariei de marginiIe TransiIvaniei, curge din
muntii Daciei n atingere cu Ungaria naintnd printre muntii sIbatici si abrupti cu serpuiri nencetate si cu un mers
rapid, acoIo unde romnii, Iocuind n Iocuri pustii, si caut hrana ziInic din IoIosirea si prinderea pestiIor ce sunt din
beIsug.
ntinderea acestui oras (n.r.Alba Iulia) a Iost att de mare, nct n Iung si n Iat ajungea Ia cinci mii de pasi. Cum
c si ,gotii( n.r. conIuzie Irecvent n acea perioad ntre goti si geti) au Iocuit n vechime acest pmnt reiese din
vechimea inscriptiiIor si a IitereIor gsite acoIo pe tbIite si n morminte, Iitere ce sunt Ioarte putin cunoscute n
vremea noastr. Deci eIe dovedesc c IegiuniIe romaniIor au ajuns pn aici, si semneIe acestui Iucru se gsesc n tot
IocuI ascunse pn acum n mruntaieIe pmntuIui. (N.R. Din moment ce limba latin era cunoscut n acea
perioad, referirea la tbli(e yi la litere foarte pu(in cunoscute duce cu gndul la vestitele tbli(e de la
Sinaia sau cele de la Trtria, de asemenea pu(in cunoscute)
MuresuI, penuItima scurt, ru auriIer aI Daciei sau, dac vrei, mai degrab aI TransiIvaniei, izvornd din Muntii
TransiIvaniei ce ating MoIdova, coboar din secuime n Dacia, apoi se vars n Tisa (vezi Strabo) si n sIrsit n
Dunre, pe care obisnuiau odinioar soIdatii romani s-si transporte materiaIuI ce era trebuincios pentru rzboi. Mai
adaug si c de aici obisnuieste s se transporte n Ungaria sarea regeasc.
SomesuI, penuItima Iung, ru aI Daciei, curge nu departe de Cris prin muntii Daciei orientati spre MoIdova,
ndreptndu-se mai nti spre rsrit, apoi curgnd pe Ing cetatea episcopaI GiIu merge spre sud si scaId incinta
CIujuIui, apoi se ntoarce spre rsrit si e navigabiI cu o aIbie ngust si serpuitoare pe care este transportat an de an,
pe nvi ncrcate sarea regeasc. n vorbirea obisnuit acest ru se numeste Zamos. Nu departe de teritoriuI bistritean
scpnd n vaIe eI este mnat n Ungaria spre a se vrsa n ruI Tisa.
Deci ca s ne ntoarcem Ia spusa noastr de mai nainte, aceast TransiIvanie este cea care odinioar a Iost Dacia
si, dac nu o cuprinde n ntregime, ceI putin cuprinde cea mai nIIoritoare si mai nsemnat parte a ei, pe care
12
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
mpratuI Traian, precum am spus mai nainte, nvingndu-I pe regeIe DecebaI care domnea n aceste Iocuri, a
schimbat-o n provincie
ANTON JERANCSICS
- este originar din Sebenico yi devine secretar al lui I. Zapolya episcop al Transilvaniei. A fcut parte din
mai multe solii la casele regale ale Europei. Erudit yi aflat n legtur cu umaniytii cei mai de seam ai
Europei, cunoscnd chiar yi pe Erasmus din Rotterdam yi pe Melanchton, prieten cu unii din reformatorii
vremii sale yi printre al(ii cu Honterus, Verancsics are yansa de a fi contemporan contelui Martinuzzi (n.r.
depozitarul secretului primei comori dacice descoperite n albia rului Strei) cruia i dedic yi o scurt
monografie
Istoricii, conIundnd numeIe getiIor si gotiIor si de asemenea aIe daniIor si daciIor, au socotit c getii si tracii, aIe
ceIor dou Tracii ntruct au Iocuit pe amndou maIuriIe IstruIui ar Ii aceIasi Iucru cu moesii.
... Cci si Strabon sustine c getii si dacii ar Ii unuI si aceIasi popor, desigur scitic, dar mprtit pe asezri
deosebite, si c una din eIe ocupa regiunea mediteranean (centraI) spre Germania, iar ceaIaIt mai nvecinat cu
PontuI ar Iocui n partea de rsrit. AceIasi Iucru I crede si PIiniu, dect doar c erau numiti geti de ctre greci si daci
de ctre romani.
Despre marea mprtie a Iui Burebista, mprtit dup aceea n patru, si mai apoi n dou... Au mprtit statuI n
dou si unii s-au numit daci, aItii geti, si unuI si ceIIaIt neam de oameni Iiind socotit odinioar ca neam de robi. Iar
getii erau negresit aceia care acum, ca moIdoveni, se ntind cu IstruI n rsrit pn Ia PontuI Euxin.
Iar davii, apoi dacii, azi se numesc transiIvneni si munteni, dintre care acestia ajung Ia miazzi pn Ia Istru, iar
aceia se ndreapt ctre apus spre Ungaria si se ntind pn Ia Tisa, care era odinioar marginea ntrit a Daciei.
... Dar n veacuI nostru Ii s-a dat aceIora un aIt nume, cci aproape toti apusenii numesc pe moIdoveni dani si pe
munteni draguIi, mcar c nici romnii nsisi nu IoIosesc aceste nume, cci ei si zic romani, si nici veciniIor nu Ie
sunt destuI de cunoscute, ci doar din auzite, si nu tuturor, ci doar aceIora care se ndeIetnicesc cu IitereIe.
Mai mare ca toate este NistruI si e singuruI navigabiI. Mai este scIdat si de aIte muIte izvoare si ruri mai mici,
dar numai pn Ia ruI Prut pn unde pmntuI ei se ntinde si se naIt Iormnd munti. Si nici nu este de mirare c
Strabo a zis c tara getiIor e Iipsit de ape, cci eI a vrut s se nteIeag acest Iucru despre acea regiune care se ntinde
de Ia Prut pn Ia mare. Cci toat este numai pmnt, ses unde umbI doar turmeIe cu pstorii Ior, avnd doar puturi
pentru adparea viteIor, si nc rare.
Si, cnd aceIasi Strabo numeste aceast parte a MoIdovei n cartea a VII-a, ,DesertuI getiIor, iar n partea
ceaIaIt ndreptat spre apus, dinspre PoIoni, este numit n vremea noastr MoIdova de Ia ruI MoIda, cum zice
MoriIe daviIor, sunt ndemnat s cred ntruct este cam Ia mijIocuI acestui tinut c aceast parte a Iost Iocuit de
davi si ceaIaIt de geti si c este aceIasi popor, deosebit doar prin nume si asezare, asa cum au spus si cosmograIii
antici si cei mai noi.
AureIian a pierdut Dacia... GaIienus a transportat Iocuitorii n Moesia roman si a Icut dou Dacii si Ie-a numit
Dacia Ripensis si Dacia Mediteranea, si acestea se nvecinau cu Bosnia.
Acesti daci se ntind si n ziua de azi Ioarte departe prin tot IIiricuI din Macedonia si Panonia de jos pn Ia Istru
si Ia trmuI daImatic si Iocuiesc mai aIes prin pduri si munti si se numesc vIahi sau vIasi, cu un nume aI crui tIc I
voi arta mai departe. Si dintre acestia sunt acei asa-zisi martoIozi cu un nume care s-a rspndit Ia turci, numiti
astIeI de Ia siretenia hoteasc si iuteaIa Ior, nume care Ir discutie a crescut n Europa muItumit tIhriiIor Ior si s-
a Itit n toat mprtia turciIor. Chiar de aceea toti cei care au intrat n rnduriIe Ior sunt druiti printr-un hrisov
mprtesc cu scutirea tuturor driIor...
Limba e aceeasi pentru amndou popoareIe ca si credinta crestin de rit ortodox, din cauz, credem c, dup
cum arat Strabo, se cunosteau mai bine cu grecii si erau cu ei n Iegturi Ioarte strnse. ObiceiuriIe Ior sunt barbare.
La mbrcminte nu se aseamn, cci muntenii au czut aproape de tot si Ia obiceiuriIe si Ia porturiIe turciIor, pe
cnd moIdovenii tin mortis Ia portuI Ior si aceIa dintre ei care ar adopta de Ia turci sau de Ia care oricare aIt neam vreo
parte a portuIui sau a armeIor Ior sau orice aIt Iucru de acest IeI e pedepsit cu moartea.
Principii Ior se numesc voievozi, ceea ce nseamn conductori de oaste, de Ia voy sau voyniza, care n Iimba
iIiric (sIav) nseamn oaste, si vody, care nseamn a conduce. De aceea ei numesc pe soIdati voinici si spun
,voievati pentru a Iace sIujb ostseasc. La domnie, urmeaz copiii Iegitimi, precum si cei neIegitimi; aceasta din
cauz c ei pot ncheia nepedepsiti mai muIte cstorii, desi numai una e Iegiuit, dar si pe aceasta ei pot s-o desIac,
dac nu Ie pIace, chiar dac s-au nscut copii, Ir a svrsi prin aceasta vreo IrdeIege, dnd carte de desprtire
si, pItindu-i sotiei, n semn de desIacere a cstoriei, o sum nensemnat de bani.
13
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
...DincoIo de muntii despre care am spus c se ntind de Ia Carpati pn Ia Severin, se aII TransiIvania, care a
Icut odinioar parte din Dacia. CapitaIa ei, AIba IuIia, este numit astIeI Iie dup Cezar sau, mai degrab, dup
GyuIa, odinioar principe aI huniIor. Are numeroase orase Ioarte nsemnate, printre care Sibiu, Brasov, CIuj, Bistrita
si mai muIte aIteIe, ntemeiate si Iocuite de germani, pe care noi i numim sasi. n ea se gsesc secuii, un neam de
oameni crnceni si rzboinici; ntre ei nu sunt nobiIi si trani, si toti se socotesc egaIi n drepturi, asemeni eIvetieniIor.
TransiIvania nssi este Ioarte bogat n tot IeIuI de Iucruri, si ndeosebi n aur, argint si aIte metaIe; Ia acestea se
adaug sarea de ocn. Creste cai vestiti, are din beIsug vin, dar acesta nu e tot asa de bun ca ceI din Ungaria si
SIavonia. TransiIvania este cuprins ntre ceIe dou VaIahii: |ara Romneasc si MoIdova: cea dinti vecin cu
Dunrea, a doua cu Marea Neagr; acestea dou, mpreun cu TransiIvania, ocup astzi acea parte a Europei care
Iusese pe vremuri Dacia. AstIeI, tot acest pmnt de peste Dunre care cuprinde nu numai Ungaria UIterioar ci si
TransiIvania cu ceIe dou tri romnesti este nconjurat din toate prtiIe de Dunre, Muntii Carpati, Marea Neagr si
din nou de aceeasi Dunre si totuI se numea nainte doar Dacia.
ANTONIO BONFINI
- umanist italian nscut la Ascoli n 1434, profesor n diferite oraye ale Italiei ajunge n n1486 la curtea
lui Matei Corvin. Din nsrcinarea regelui scrie o istorie a ungurilor, care ncepnd cu descrierea Sci(iei se
ntinde pn la anul 1495.
Desi nvIiri barbare de tot IeIuI s-au revrsat asupra provinciei Dacia si asupra poporuIui roman si asupra
regiunii getiIor mpreun cu Panonia, totusi s-a vzut c n-au putut Ii rpuse coIoniiIe care se dezvoItaser de curnd.
necate sub vaIuI de barbari, eIe totusi mai exaI Iimba roman si, ca s nu o prseasc nicidecum, se mpotrivesc
cu atta ndrjire, nct i vezi c Iupt nu att pentru pstrarea neatins a vietii, ct a Iimbii. Cci cine nu s-ar minuna
dac ar sta s socoteasc deseIe puhoaie aIe sarmatiIor si gotiIor, si de asemenea aIe huniIor, vandaIiIor si gepiziIor
si incursiuniIe germaniIor si IongobarziIor c s-au mai pstrat nc pn acum Ia daci si geti rmsiteIe Iimbii Ior?
NICOLAUS OLAHUS
- Nscut la Sibiu n 1493, devine secretar al regelui Ludovic al II-lea yi al reginei Maria de Habsburg n
1522. Un erudit al vremii, printre numeroasele sale lucrri, el a lsat o bogat coresponden( care a fost
publicat n colec(ia ,Monumenta Hungariae Historica. n aceast coresponden( se fac dese referiri la
istoria Transilvaniei.
Acea parte... care este dincoIo de ruI Tisa se numea odinioar, dup
cum spune PtoIomeu Dacia. Aceasta, atingnd spre nord o parte a Sarmatiei,
se ntinde de Ia Muntii Carpati pn Ia cotitura ruIui Tyras. Iar spre sud se
mrgineste cu Dunrea acoIo unde ncepe s Iie numit Istru, spre apus cu
Tisa si Iazigii Metanasti. Ea cuprinde triIe: VaIahia mare, care se numeste si
|ara Romneasc (TransaIpina), MoIdova, TransiIvania, MaramuresuI, tara
dintre Somesuri, Crisana, Nyir, tara dintre Timisuri, |ara Romneasc, de
care se spune c s-a numit odinioar FIaccia, dup FIaccus care a dus acoIo
o coIonie de romani: ncepnd din muntii care o despart de TransiIvania, se
ntinde cam pn Ia Marea Neagr. PmntuI este ses si Iipsit de ape. Spre
nord se atinge cu roxanii care se numesc acum ruteni, spre sud cu acea
parte a Ungariei orientat spre Timisoara si cmpia ,Maxons, iar spre rsrit
cu IIuviuI Dunrii care o desparte de Mysia inIerioar.
OraseIe mari sunt Medias, ntrit prin pozitie si mestesug si Ioarte IavorabiI
pentru IoIosuI oameniIor, aIt oras, Brasov sau Corona, numit mai nainte
,Zemigethusa (!) asezat Ia hotaruI TransiIvaniei spre rsrit, vestit si prin
ntrituri si prin mareIe numr de orseni si negustori iar n ce priveste hrana
extrem de potrivit. Si pe deasupra mai este si o piat de schimb pentru
romnii din |ara Romneasc si ceiIaIti oameni dinaIar. Vecin cu ea este
cetatea Bran, nespus de tare si ca o nchiztoare si poart a TransiIvaniei
asezat ntr-un Ioc Ioarte abrupt prin care se intr n |ara Romneasc.
Aicholaus Olahus imagine preluat de
pe site-ul www.bjmures.ro
14
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
,Ceea ce stim despre Iimba goth se datoreaz aproape in intregime zeIuIui misionar si activittii Iui WuIIiIa. UneIe
detaIii n ceea ce I priveste au Iost notate de istoricii ecIesiastici, n speciaI de arienii PhiIostorgius si Auxentius si de
catoIicii Sokrates si Sozomen, toti din secoIuI aI V-Iea. Potrivit Iui PhiIostorgius, un Iocuitor aI Cappadociei, WuIIiIa
descinde din doi nativi din SadagoIthina, Ing Parnassus, n VestuI Cappadociei, care Iuseser printre muItii crestini
capturati de raiduriIe gothice sub (mpratii) VaIerianus si GaIienus (c.264 A.D.). (not T.U.: Cappadocia, provincie
roman situat n AnatoIia, ntre suduI Mrii Negre si Muntii Taurus, pe teritoriuI actuaIei Turcii. A Iost o zon de
traditionaI Iocuire tracic naintea venirii triburiIor turcomane).
WuIIiIa s-a nscut aproape cincizeci de ani mai trziu, aproximativ prin 310 A.D., si se crede indeobte (`generally
believed) c cei doi prizonieri n chestiune (denumiti prognoi) au Iost bunicii si, unuI din printii Iui Iiind got. LocuI
de nastere aI Iui WuIIiIa nu se cunoaste iar detaIiiIe privitoare Ia educatia sa sunt vagi; cu sigurant se stie doar c a
studiat Iatina si greaca. Sokrates spune c tnruI a Iost instruit n cristianism (crestinism) de un oarecare TheophiIus,
care a participat Ia ConciIiuI de Ia Nicaea si s-a decIarat de acord cu deciziiIe acestuia ca episcop aI gotiIor din
Crimeea (?), desi aceast inIormatie ar putea Ii eronat.
Pe cnd avea cam 21 de ani, WuIIiIa a venit cu o misiune Ia ConstantinopoI, unde a putut rmne pentru studii.
Dup ce a servit ca Iector, n juruI vrstei de treizeci de ani a Iost uns (consacrat) prim episcop aI gotilor de la
Nordul Dunrii. Se pare c hirotonisirea a avut Ioc n Antiochia, n 341, si a Iost eIectuat de arianuI Eusebius din
Nicomedia, care a decedat dup aceea, n aceIasi an. Urmtorii sapte ani tnruI misionar i-a dedicat poporului su,
n Dacia (sic!) identic cu Gothia de la Nord de Dunre. EI si cei ce I-au urmat au Iost persecutati, cu sigurant,
poate sub domnia pgnuIui Iider Athanaric, asa c episcopuI a cerut mpratuIui Constantius permisiunea de a se
muta n teritoriuI roman. Constantius a Iost de acord, iar WuIIiIa cu un mare numr de convertiti (s.n.) a trecut
Dunrea ndreptndu-se spre BaIcani si asezndu-se Ing NicopoIe, n Moesia InIerior (actuaIuI Trnovo, n BuIgaria).
Aici eI a activat vreme de mai muIt de treizeci de ani. A decedat n juruI anuIui 383 n ConstantinopoI unde a venit
pentru o ntrunire, Ia ordinuI Iui Theodosius ceI Mare.
DateIe asupra acestor Iapte sunt ipotetice (s.n.). Auxentius, care se autodescrie drept pupiI si protejat aI Iui
WuIIiIa, spune c magistruI su a devenit episcop Ia vrsta de treizeci de ani, a activat pentru sapte ani n Dacia, a
servit n naIta sa Iunctie vreme de patruzeci de ani si a decedat Ia vrsta de saptezeci de ani. PhiIostorgius este ceI
care aIirm c ungerea tnruIui episcop a Iost Icut de Eusebius, cu evident reIerindu-se Ia Eusebiu din Nicomedia
(? n.n.). Dac ceremonia a avut Ioc n 341, (WuIIiIa) a prsit Dacia n 348 si a decedat n 381. Este posibiI, totusi,
c reIatarea Iui Auxentius conIund IocuriIe iar dateIe s Iie numere rotunjite, inIIuentate de paraIeIe bibIice si de
numeroIogia mistic. Astzi, majoritatea evidenteIor ar sugera c WuIIiIa a murit Ia adunarea convocat n 383,
organizat n ncercarea rezoIvrii disputei dintre catoIici si arieni.
Credinta Iui WuIIiIa, potrivit decIaratiei de pe patuI de moarte nregistrat de Auxentius, era arian, cea care I
considera pe Dumnezeu-FiuI subordonat TatIui, SIntuI Duh subordonat FiuIui, iar TatI si FiuI neavnd aceeasi
natur. Aceast doctrin, rejectat Ia Nicaea n 325 si, din nou, Ia ConstantinopoI n 381, a disprut treptat n Est; dar
a Iost purtat ctre Vest de goti si nc mai constituia un impediment pentru unitatea reIigioas n vremea Iui
CharIemagne.
InIIuenta Iui WuIIiIa n rspndirea arianismuIui trebuie s Ii Iost considerabiI; Sozomen spune c gotii I socoteau
incapabiI pe printeIe Ior spirituaI s Iptuiasc sau s zic ceva ru.
NumeIe Iui Wulfila ('micuI Lup) apare sub Iorme diIerite: Oulphilas (Ia Sokrates, Sozomen, Theodoret), Ourphilas
(Ia PhiIostorgius), Ulfila ( Ia Auxentius), Julphilas ( Ia Cassiodorus), Gulfila si Gylfila (Ia Isidor din SeviIIa),
Ourphelas, Ourphelans si Ourbilas (n Passio S. Nicetae) si, ceI mai potrivit, drept Julfila ( Ia Iordanes). O pecete
Fiierele Dacia Maga:in
n sprijinuI studierii probIemei 'conIuziei dintre goti si geti pe care ar Ii comis-o Cassiodorus, Iordanes,
Auxentius, etc. si dup acestia o ntreag pIeiad de nvtati europeni ai EvuIui Mediu pubIicm n cadruI
fiierului, cteva date de reIerint, posibiI utiIe ceIor interesati de acest subiect.
Wulfila i limba goth
William H. BEAAE11
din: An Introduction To the Gothic Language, New York,1980, pg.22-23.
1raducere, extrase yi comentarii: prof.1imotei URSU
consiIier stiintiIic aI Societtii DACIA REVIVAL INTERNATIONAL, New York
15
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
de bronz cu Iorma OURPHILA s-a pstrat pn astzi, dar istoricuI acesteia e ndoieInic.
(Not: Traductorul, T.U., in cateva articole publicate intre 2001-2003 i in studiul `IORDANES,UN IZJOR
ISTORIC DE INSEMNTATE CAPITAL`, 2002, a propus varianta posibil `JULPIL`, nume existent i ast:i
la romanii din nordul i sudul Dunrii. S notm preci:area lui Bennet: `poporuI su (al lui Wulphila, considerat
astfel dup ungerea sa ca episcop') se afl '...n Dacia, identic cu Gothia de Ia Nord de Dunre, preci:are a lui
H.W.Bennet conectat cu datele efective din care s-a reconstituit schita biografiei lui Wulphila.)
*
Un Iragment din studiuI `IORDANES: UN IZJOR ISTORIC DE IMPORTAN1 CAPITAL (Timotei Ursu,
ve:i: `DACIA MAGAZIN,2003 i `LUMEA LIBERA , Nev York, 2002):
(.) '. n timpuI reIugiuIui poIitic n Spania, n 1986, am avut sansa s ptrund ca cercettor n sanctuaruI
rezervat examinriIor de speciaIitate Ia BibIioteca NationaI din Madrid. Nu numai Iectura Iucrrii Iui I.D.C.CoterIan:
'Dacoromania Germanica. Probleme istoriografice. Contributie la Istoria teritoriilor carpato-danubiene intre secolele
III i JII (CoIectia 'DESTIN, Madrid, 1972), dar si propria-mi cercetare privind enigmatica personaIitate a
episcopuIui WULPHILA ('UIIiIa) m zoreau s cercetez uneIe documente premedievaIe pstrate acoIo. n ce-I
priveste pe IaimosuI si att de putin cunoscutuI episcop din Moesia, practicant aI arianismuIui, am Iost sedus de
propria-mi ipotez pe care o revendic si astzi! c se numea JULPIL (`Julphil`), c era Vlah (Macedo-
Romn), si c dup toate probabiIittiIe n-a tradus 'BIBLIA n. Iimba got, ci ntr-unuI din idiomuriIe triburiIor
'pgne care convietuiau temporar n encIave cu dacii trans-danubieni, Iimbi apreciate drept proto-germanice
transdanubiene si aIIate n ampIu proces de diIerentiere Iingvistic: Iimba gepid (ArdeaI), cea vandal-asding
(Crisana-Pannonia), victofal (Banat), etc, cci maIuI stng aI Dunrii de Jos apartinea, ceI putin poIitic, ostrogotilor,
iar ceI drept ('IstruI Getic si, prin urmare incIusiv Moesia, din care probabiI provenea VuIphiIa). apartinea n
aceIe decenii vi:igotilor, integrati deja ImperiuIui Roman ca 'Iederati si pzitori de Irontier. Nu e nc Ioarte
Iimpede care era zona de Iocuire stabiI, Ia acea dat (aproximativ Ia mijIocuI secoIuIui IV e.n.) a sectiuniIor mareIui
trib al ostrogotilor. De reguI se apreciaz c acestia erau gotii nord-dunreni. Exist ns toate motiveIe s se
cread c pe ambeIe maIuri aIe DanubiuIui se vorbea aceeasi Iimb ca si n Moesia ('Moia?!), unde s-ar Ii nscut
VuIphiIa: Iimba goth?. Limba get?(cititi:gvet`')... (Potrivit izvoareIor istorice, cu unuI sau dou secoIe mai n
urm getii si dacii, att de Ia nord ct si Ia sud de Dunre, vorbeau i ei in mod atestat aceeai limb').
Rmne n seama viitoareIor cercetri descoperirea adevruIui; dar nu este de ignorat ipoteza c n acest etaj
premedievaI (sec. III-V e.n.). se vorbea o Iimb getic (gvetic, ghetic), cu particuIaritti de 'graiuri tribaIe. Ar
putea Ii Iuat n consideratie ideia c aceast limb getic (gotic?') a Iost conservat, ntructva, pn n ziIeIe
noastre n comunittiIe sud-dunrene vlahe ('macedo-romne), tocmai datorit 'nchiderii acestor comunitti n
encIave dup secoIuI VI-VII prin inIiItrarea si ncercuirea Ior de ctre masive triburi sIave; si c tocmai acest idiom
gheto-gothic principiaI romanic si mai putin proto-germanic (dar, structuraI, mult mai inrudit i cu acesta dect se
crede ndeobste!..) este identiIicabiI, n IormeIe saIe inevitabiI coIorate de graiuriIe IocaIe strvechi, din Pannonia si
IIIiria, peste AIpii Reto-Romani, pn n SuduI Frantei si NorduI Spaniei: adic ceea ce va Ii n secoIeIe V-VII cIasicuI
'traseu Gothic.
*
VULPHILA LA IORDANES:
(Varianta tiprit n 1452, aIIat Ia BibIioteca NationaI din MADRID):
(*267) 'Erant siquidem & aIii Gothi, qui dicuntur Minores, popuIus immensus, cum suo pontiIice, ipsoque
primate VuIIiIa, qui eos dicitur & Iiteris instituisse, hodieque sunt in Moesia regione incoIentes EucopoIitanam (sic!).
Ad pedes enim montis gens muIta sedit pauper & imbeIIis, nihiI abundans, nisi armento diversi generis pecorum, &
pascuis, siIvaque Iignorum, parum habens tritici, caeterarum specierum est terra Ioecunda. Vineas vero nec si sunt
aIibi, certi eorum cognoscent, ex vicinis Iocis sibi vinum negociantes: nam Iacte aIuntur
(Traducerea engIez a Iui Ch.Ch.Mierow, THE GOTHIC HISTORY OF JORDANES, Princeton University,
1915, care utiIizeaz un 'original(aIirmat ca atare, Ia 1887, de Mommsen dar. 'distrus intr-un incendiu, deci:
neveriIicabiI!...):
'Erau de asemenea i alti goti, denumiti Cei de Jos, popor minunat al crui preot i primat a fost Julfila, despre
care se spune c i-a invtat s scrie. Si ast:i acetia se afl in Moesia, locuind regiunea Nicopolitan pan la
16
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
poalele muntilor Haemus. E un neam numeros, dar srac i ne-r:boinic, bogat (doar ) in lucruri mrunte cu
exceptia turmelor de tot felul, puni pentru vite i pduri pentru lemn. 1inutul lor nu e productiv in grau i alte
feluri de cereale. Unii dintre ei nici nu tiu c exist, pe ici-pe colo, vii i ii cumpr vinul din trile vecine. Dar
cei mai multi beau lapte.
(Varianta n editia 'GNDIREA, 2001, care repet 'varianta Mommsen):
( *267) ' Erant si quidem et aIii Gothi, qui dicuntur minores, popuIus inmensus, cum suo pontiIice ipsoque
primate VuIIiIa, qui eis dicitur et Iitteras instituisse. Hodieque sunt in Moesia regionem incoIentes NicopoIitanam ad
pees Emimonti gens muIta, sed paupera et inbeIIis nihiIdue habundans nisi armenta diversi generis pecorum et pascua
siIvaqueIignarum; parum tritici citerarumque specierum terras Iecundas. Vineas vero nec, si sunt aIibi, certi eorum
cognoscent ex vicina Ioca sibi vinum negotiantes; nam Iacte aIuntur pIerique.
(traducere David Popescu):
` Mai erau i alti goti care se numeau minori (?!n.n.), popor numeros, impreun cu insui pontificele (?!) lor
primat Julfila, despre care se spune c i-a invtat s scrie i s citeasc. Ei se gsesc i ast:i in Moesia, locuind in
regiunea Nicopole, la picioarele muntelui Hemus, neam mare dar srac i ner:boinic, neavand de prisos (?!) decat
turme de oi i vite, puni i pduri pentru lemne. Au de asemenea putin grau i alte cereale, dei pmantul este
roditor. Cat despre vii, abia dac sunt cateva locuri, iar vinul il cunosc numai unii dintre ei prin negustori, de la
populatiile vecine, cci cei mai multi se hrnesc cu lapte. `
*
TEXTELE GOTICE (idem: Bennett W.H., An Introduction to the Gothic Language,, pg.26-27
(Traducerea Evangheliei de ctre Julfila este cunoscut drept `CODEX ARGENTEUS din Uppsala)
'.Limba goth a Iost conservat mai aIes n traducerea IragmenteIor disponibiIe dar extensiv cercetate aIe
Evangheliei si a Epistolelor, Iormnd n totaI cam trei sIerturi din NouI Testament. Crtile Strvechii Legi sunt
reprezentate numai Iragmentar, prin trei capitoIe (5-7) din NEHEMIAH. Se crede ndeobste c WuIIiIa a tradus ceI
putin partea existent din NouI Testament; dar din pcate nu exist o dovad direct n acest sens, iar presupuneriIe
istoriciIor din vechime nu ne ajut ndeajuns. Auxentius spune doar c magistruI su a scris si a predicat n greac,
Iatin si got si c a Isat 'mai multe tratate i multiple interpretri n aceste Iimbi. PhiIostorgius spune c WuIIiIa
a tradus ntreaga BibIie, mai putin Cartea Regilor. Sokrates adaug c aceste crti au Iost Isate de-o parte ca s se
evite propagarea spirituIui rzboinic aI gotiIor, chit c mai degrab Crtile lui Joshua si Judectorii ar Ii putut Ii
interzise pentru un astIeI de motiv. Oricum, caracteruI stiIistic aI NouIui Testament gothic pare a reIIecta munca unui
singur si originaI traductor, iar textuI supravietuitor din NEHEMIAH, dei re:umativ i datorat (doar) partial
originalului, nu prezint divergente stiIistice or modiIicri Iat de restuI BibIiei gotice, atestnd Iatina pre-vuIgar. Cu
cteva exceptii, ordinea cuvinteIor n textuI gothic corespunde ceIei din textuI bibIic n Iimba greac; dar n Iegtur
cu aceasta uneori se poate discerne si inIIuenta Iatin. Considerat pe ntreguI ei, versiunea gothic se remarc prin
uniIormitatea tratamentuIui.
ProbabiI c cea mai uimitoare virtute a
traducerii const n expresivitatea cuvinteIor
aIese. Msura n care 'BIBLIA GOTHIC
reprezint idiomatic Irazarea gothic de Iiecare
zi poate Ii Ioarte bine pus in discutie; dar
este incontestabiI c aceast versiune prezint
o anume eIegant decIarat si o expresivitate
care o deIineste drept o oper ce merit citit
si numai pentru vaIoarea sa Iiterar.
Un aIt document reIerentiaI este cunoscut
prin opt pagini nereIationate ntre eIe
numite astzi 'SKEIRENS (conIorm:
'Skeirens aivaggelfons phtairh Iohannen,
`ExpIicarea BibIiei dup Ion).
AIte reIatri aIe Iimbii (gothice) apar ntr-
un Iragment dintr-un caIendar aI martiriIor,
apoi n cteva note marginaIe pe un manuscris
din Verona, ca si pe un testament din Arezzo, WuIIiIa Tatl nostru
17
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
din 551 si un aItuI din Ravenna, astzi disprute. Cteva Iraze gothice cu o cvasi-Ionetic transcrieren Iatin, cteva
specimene de Iitere gothice n scrierea unor nume si transcrierea ctorva numeraIe apar ntr-un manuscris din
perioada secoIeIor IX-X, din SaIzburg-Viena. Forme Iatinizate sau 'romanizate aIe unor cuvinte gothice, incIuznd
nume proprii, sunt Iarg mprstiate. Cteva inscriptii runice se presupune c sunt n Iimba goth. Una se aII pe un
vrI de sgeat gsit Ia DahmsdorI, Brandemburg (`ranfa), aIta pe un mare ineI de aur (din TezauruI) de Ia
Pucioasa, Romnia ('gutaniovihailag), o a treia pe un vrI de sgeat din KoweI, PoIonia (`tilarids sau `tilarios?).
Printre diverseIe inIormatii indicnd, n epoc, o trzie supravietuire a Iimbii gothe n Crimea, cea mai important
e cea a dipIomatuIui Ogier GhisIain (sic') de Busbeck. Cam printre anii 1555 1562 eI a cunoscut doi dipIomati din
Crimea si a transcris 68 din cuvinteIe acestora, mpreun cu cteva Iraze si numeraIe. Mai toate cuvinteIe sunt
'germanice si exceptnd trei versuri aIe unui cntec sunt transcrise n Iatin. Din nefericire circumstatele in care
a fost reali:at transcrierea i publicarea n-au fost deloc ideale: unuI dintre subiectii inIormatori, desi initiaI bun
vorbitor aI gothei din Crimea, a. 'uitat-o n Iavoarea Iimbii grecesti; ceIIaIt era un vorbitor nativ de german care
a nvtat ntructva gotha prin contact cu Iocuitorii din Crimea. Busbeck, care vorbea sapte Iimbi, a acceptat
oarecare inconsistente n transcrierea sa, iar reIatarea Iui a Iost pubIicat 'pirat, ntr-o tiprire neautorizat, care
Ioarte probabiI a introdus aproximri supIimentare ('Augerii Gisleni- (sic!) Busbeqii D. Legationis Turciae epistolae
quator).
REFERINTE ASUPRA GOTILOR
Lars Munkhammar, 'CODEX ARGENTEUS FROM RAVENNA TO UPPSALA.,
UppsaIa University Library, 1998
( * Atentie Ia repetarea papagaIiceasc a 'Iectiei cIasice!... n.n.)
'.Traducerea EvangheIiei din greac n gothic a Iost Icut n secoIuI aI IV-Iea de episcopul got (s.n.)
WuIphiIa, care chiar a aIctuit aIIabetuI gothic.
(..) 'Codex Argenteus e cunoscut din secoIuI aI XVI-Iea, cnd era pstrat n mnstirea benedictin din Weden
(Ruhr). Trecut prin Praga, ajunge n Suedia (captur de rzboi!). Mutat n OIanda, este rscumprat de suedezi
si donat Universittii din UppsaIa, n 1669.
(..) 'avnd initiaI 336 pagini, astzi se gsesc 187 Ia UppsaIa, iar o pagin a Iost descoperit n Germania, n
1970, Ia CatedraIa din Speyer.
(..) 'Gotii erau un popor teutonic (s.n.) care credeau c au emigrat cndva din partea sudic a Scandinaviei. La
vremea nasterii Iui Christos triau ca agricuItori n norduI Europei (?!). n secoIuI II A.D. au 'aprut n juruI Mrii
Negre. Vizigotii au intrat n Dacia, actuaIa Romnia (?!), unde au stat pentru circa 100 de ani; mai trziu au devenit
stpnitori de teritorii n suduI Frantei si n Spania. ( n reaIitate: au constituit acoIo regate! n.n.).
(..) 'Gotii erau un popor germanic iar Iimba goth a Iost o Iimb germanic (!?). Cnd gotii i-au ntInit pe
romani si au convietuit mult timp cu acetia (!), inIIuenta Iatinei asupra gothei a Iost important. Gotii au constituit
un popor care nu practica scrisuI, iar posibiIittiIe noastre de azi, de a Ie studia Iimba, sunt foarte reduse. Tot ce au
Isat e o traducere a BibIiei si cteva, putine, Iragmente de text. Chiar si BibIia se pstreaz doar Iragmentar. (..)
'Traducerea a Iost Icut de episcopuI vi:igot WuIIiIa. NumeIe Iui nseamn 'IupuIetuI (!?) Mai devreme, gotii
scriau n aIIabetuI runic (.si atunci: de ce mai era nevoie ca WuIphiIa s 'inventeze un. nou aIIabet ?! n.n.)
(not aditionaI: La nceputuI secoIuIui al JI-lea, cnd prin Cassiodorus, Iordanes si aIti nvtati ai timpuIui,
ncepe s se scrie apsat ISTORIA GO1ILOR, RegatuI Got cu capitaIa Ia Ravenna, unde se si pstrase BibIia Iui
WuIphiIa! era condus de Theodoric ceI Mare,(474-526), 'Gothorum Romanorumque Rex, supranumit, apoIogetic,
ba 'Traian, ba 'VaIentinian. MareIe rege era `ostrogot i de credint arian, s-a nscut n Pannonia (pe teritoriuI
DACIEI POST-ROMANE: in actualul Banat, Criana sau actualul teritoriu al Ungariei nordice, recunoscute :one
ale habitatului dacic !). Nici dinspre Theodoric, nici dinspre curtenii si nu proivine vreo dovad ca acestia ar Ii
utiIizat o Iimb 'germanic. EI este ceI care a 'invadat ItaIia (n 488) si I-a nvins si ucis pe 'conductoruI germanic
aI ItaIiei, Odoacru. PrimuI su ministru este extrem de cuItuI FIavius Cassiodorus, apreciat drept... initiator aI
'conIuziei dintre goti si geti; una din opereIe acestuia, din pcate pierdut, ('ISTORIA GE1ILOR) serveste drept
principaI materiaI de. inspiratie Iui Iordanes!
O necesar reexaminare (Iipsit de prejudectiIe traditionaIe!) a perioadei GOTICE dintre secoIeIe III-VIII A.D.
ar putea s produc istoriograIiei romnesti surprize de proportii. Evident, numai n msura n care astIeI de
surprize nu sunt, cu ncptnare, ocoIite.!)
***
18
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
D
unrea este singuruI IIuviu care strbate Europa de Ia vest Ia est, traverseaz dou mari Ianturi muntoase
(AIpii si Carpatii) si dou mari depresiuni tectonice (Panonic si Getic), iar pe parcursuI su de 2860
kiIometri, dreneaz o supraIat de 805.300 kiIometri ptrati.
Acesta este ceI mai internationaI bazin hidrograIic, pentru c dreneaz supraIete din 18 tri, dintre care Romnia
particip cu 232.193 km sau 29 din supraIata ntreguIui bazin hidrograIic, situndu-se pe primuI Ioc, Ungaria cu
93.030 km sau 11,6 , Serbia-Muntenegru cu 88.635 km sau 11,1, Austria cu 80.423 km, 10,0, Germania cu
56.184 km, 7,0, pn Ia AIbania, PoIonia, ItaIia, Macedonia, Iiecare detinnd mai putin de 0,1 din supraIata
DistrictuIui Dunrii, |1,2,27,|.
Aceast arter hidrograIic constituie IeagnuI cuIturii si civiIizatiei mondiaIe, aici gsindu-se ceIe mai vechi urme
aIe activittii umane, iar Ia Cuina TurcuIui, comuna Ogradena, judetuI Mehedinti, din deIiIeuI Dunrii de Ia Cazane s-
au descoperit ceIe mai vechi uneIte pentru practicarea agricuIturii, datate Ia anuI 8175 .Ch., sincrone cu ceIe din Asia
Mic, dup cum argumentat sustine Viorica Enchiuc n comunicarea sa de Ia CongresuI de DacoIogie din 2004,
|2|.
GeograIuI romn Simion Mehedin(i spunea c 'Noi romnii suntem Iocuitorii cei mai vechi ai acestui pmnt aI
Daciei si anume, unuI dintre ceIe mai vechi popoare aIe ntreguIui continent.
'La 513 .e.n. cnd Roma stpnea doar cteva sate pe maIuI stng aI TibruIui (nici ct |ara Brsei) printii nostri
de Ia Dunre Iormau un mare neam, nchegat si puternic, care tinea caIea n BaIcani ceIui mai mare monarh aI Asiei,
Iui Dariu aI Iui Histaspe |15|. La acestea mai adugm c Ia anuI 529 .Ch. regina massaget Tomiris a stopat, pe
Amu Daria, tendinta exapansionist a ImperiuIui Persan, sub comanda Iui Cyrus aI II-Iea, pe care I-a si pedepsit
exempIar.
Un argument de dinuire a popuIatiei traco-geto-dacice, ariene sau carpato-dunrene n acest bazin hidrograIic si
nu numai, care IoIosea aceeasi Iimb, dup cum spune Jordanes n Iucrarea sa ,Getica si c ,getii sunt totuna si
aceeasi cu gotii si sunt strmosii romniIor de azi, I constituie numeIe ruriIor, dintre care pe primuI Ioc amintim
Dunrea, care izvorste si cuIege aIIuentii si numai din tinuturiIe daciIor, care de Iapt nseamn 'apa Dacilor, sau
'Danu.viu- zeul vedic al apelor|16|.
NumeIe de ,Dunrea are etimonuI comun don/dan/dun n toate triIe strbtute, sau Dana-Istru n documenteIe
grecesti, Danubius, n documenteIe scrise n Iimba Iatin roman (cuIt).
Acest nume a devenit termen generic pentru artere hidrograIice de mari dimensiuni, cu viteza mare de curgere,
sau nvaInice, cu adncime mare, cum sunt mai muIte artere n suduI Rusiei ca Don, VoIga, IIuviu care s-a mai numit
Rha, Itta, IttI, Araxos |15, pag.160|.
n cadruI acestui bazin hidrograIic si nu numai, trieste o popuIatie de aceeasi origine etnic, traco-geto dacic,
vizibiI si azi prin o muItitudine de criterii: etnice, Iingvistice, cuIturaIe, IoIcIorice, arhitectonice, hidronimice, toponimice
si antroponimice etc |8, 13|.
n uItimii 359 de ani, aceast unitate etnograIic s-a destrmat, prin promovarea principiuIui de constituire a
stateIor nationaIe, stabiIit prin Pacea WestIaIic, sau tratatuI de pace de Ia Osnabrck si Mnster, IinaIizat Ia 24.10.1648,
ncheiat n urma rzboiuIui de 30 de ani.
De Ia acest moment, Iiecare stat constituit si-a creat o nou identitate etnic si Iingvistic, dar bazat pe aceeasi
matc veche traco-geto-dacic, comun tuturor stateIor europene, prsind vechea Iimb si negndu-si originea Ior
etnic, |11,12|.
n Iucrarea de Iat vom ncerca s argumentm, pe criterii hidronimice si toponimice, cu deosebire pe etnonime,
aceast origine comun, muItimiIenar, IoIosind ca esantion bazinuI hidrograIic aI Dunrii, IIuviu care prin nsusi
numeIe su o arat.
Dunrea izvorste din Muntii Pdurea Neagr, IanduI Baden-Wrtemberg, Germania FederaI, de Ia conIIuenta
ruriIor Brigach si Brege, Ia Donaueschingen, (ieyirea Dunrii) care, Ia rnduI Ior, si au obrsia n apropiere de
Dunrea apa dacilor
Dr. Mihai BOCIOAC
InstitutuI NationaI de HidroIogie si Gospodrire a ApeIor
19
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
R

s
p

n
d
i
r
e
a

h
i
d
r
o
-
t
o
p
o
n
i
m
e
l
o
r

t
r
a
c
o
-
g
e
t
o
-
d
a
c
i
c
e

/

r
o
m

n
e
y
t
i

n

b
a
z
i
n
u
l

h
i
d
r
o
g
r
a
f
i
c

a
l

D
u
n

r
i
i
20
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Furtwangen, de sub vrIuI KesseIberg (1015 m) primuI, iar ceIIaIt de sub vrIuI FurtwngIehoI, unde pe hrtiIe mai
noi este notat DonauqueIIe sau izvoruI Dunrii, Ing SchnwaId |28, pIanseIe 74, 75| si se vars n Marea Neagr,
prin DeIta Dunrii, dup 2860 km.
Sunt demne de semnaIat numeIe muItor ruri din zona de obrsie a acesteia, cum sunt: Alb, Berner Alb, Murg,
Schwarza, Steina, sau toponime ca Albbrck, Stadt Albstatd, Ulm, Neu Ulm, Passau s.a.
n zoneIe adiacente, ca n EIvetia, sunt ruri si IocaIitti cu nume de aceeasi origine, cum este ruI Sur,
orasuI Olten pe ruI Aar, orasuI Melk, pe Dunre, n Austria, sau ruI Olt (azi, Lot) n Franta etc. |28, pIanseIe 96,
97 s.a.|.
|ri ntregi se mai numesc si azi Dacia, cum este OIanda (Dutch), n care sunt peste 75 de IocaIitti cu numeIe
de Buren sau Boer (de Ia Buri: Boerakker, Boerdonk, Boerdijk, BoereIaan, Boerengat, BoerenhoI etc), Germania
(Deutschland (ara dacilor), Danemarca sau Dania, sau Marka DaniIor, Norvegia sau Dacia Frizia, Suedia /
Sueonia / Dacia etc. |1,2|.
Pn nu de muIt, toate triIe nordice dar si Franta, Spania se mndreau cu numeIe de Dacia, chiar regii Ior cutau
s-si aIirme descendenta din IamiIii nobiIiare dacice si se autointituIau 'Rex Daciae, |5, 6|.
O dovad a acestei continuitti o constituie numeIe de ruri, IocaIitti, munti si trectori identiIicate n ntreg
bazinuI hidrograIic aI Dunrii IeagnuI cuIturii si civiIizatiei mondiaIe, utiIiznd Iucrri de prestigiosi autori, encicIopedii,
atIase mai vechi si moderne, cercetri personaIe Ia Iata IocuIui pe o perioad de peste 40 de ani |1,2, s.a.|.
Dunrea este nsotit de aIIuenti, IocaIitti mai mici sau mai mari cu nume romnesti, brate secundare ca, Ara,
Ing Giurgiu, BaIa din BaIta IaIomitei, aI cror nume sunt de aceeasi strveche origine, de Ia tara nteIeptiIor sau
numeIe erouIui Vedic care a cucerit India de azi, dar si aIte brate din Ungaria, Serbia.
Pe Ing aceste categorii geograIice mentionate, ceI mai important este eIementuI etnic, care a Icut s se
pstreze de-a IunguI timpuriIor numeIe artereIor hidrograIice si a mariIor Iorme de reIieI sau IocaIitti, denumite
Ioarte pIastic si reprezentativ de ctre acest neam aI traco-geto-daciIor, strmosii romniIor de azi.
n tot cuprinsuI Europei si nu numai, dar cu deosebire n cadruI esantionuIui Iuat n studiu, adic bazinuI hidrograIic
aI Dunrii, este popuIat si azi de mari grupri etnice, cu denumiri de aceeasi origine pe tot parcursuI su, din Muntii
Pdurea Neagr pn Ia Marea Neagr, drennd mari spatii din IantuI muntiIor AIpi (aIbi) sau, cum spune M. Caragiu,
~Danubiulu ari izvorulu tu mun(l`i Pdurea Lae yi s-vears tu Amarea-(ea Laea, argumentnd Iigvistic
dinuirea aceIeiasi popuIatii care a denumit nu numai aceast ap, dar si mari regiuni geograIice |3, pag 430|, dup
cum se poate vedea pe harta din Iigura 1.
n partea superioar a Dunrii si pe principaIii si aIIuenti pn Ia deIiIeuI de Ia Devin, de Ing BratisIava, se
ntInesc IocaIitti si ruri cu nume care atest originea dacic, cum sunt: Dachau, Ing Mnchen, oraseIe AIbbrck,
Beuerbach, Murnau, UIm, NeuuIm, Passau, PuIIach, primuI si uItimeIe 6 n apropiere de Mnchen si aIte peste 40 de
IocaIitti numai n Germania, muntii Dachstein, redate n tabeIuI 1, |17 32|.
TabeIuI 1
1.Alb 18.Dachtmissen 35.Passelberg
2.Albach 19.Dachwig 36.Passeldorf
3.Albbrck 20.Dackenheim 37.Pulheim
4.Albemreuth 21.Dackmar 38.Pullach
5.Blachendorf 22.Dackscheid 39.pullen (argou) = a urina
6.Dachau 23.Dacheim 40.Pullenreuth
7.Dachau Ost 24.Donaueschingen 41.Pullhausen
8.Dachauer Moss 25.Donauhof 42.Pulling
9.Dachelhofen 26.Donaustauf 43.Sankt Blasien
10.Dachenheim 27.Falken 44.Ulm (Donau)
11.Dachsbach 28.Falkmich 45.Ulm (Greifenstein)
12.Dachsberg 29 Falkenuel. 46.Ulm (Lichtenau)
13.Dachsenhausen 30.Falkenbach 47.Ulm (Reuchen)
14.Dachslach 31.Falkenberg 48.Ulmbach
15.Dachsstadt 32.Oberdaching 49.Ulmen
16.Dachstein 33.Oberdacstetten 50.Ulmenhorst
17.Dachtel 34.Passau 51.Ulmet

21
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
n EIvetia, pe vaIea Innului (aI crui nume vine de Ia pIanta textiI in), iar mai nou, ca unuI din argumenteIe
poIiticii de deznationaIizare Iortat, pe hrtiIe din ceIe mai recente atIase este numit En |32, pIansa 69, careuI P7|. n
cantonuI Graubnden sau Engadin, de Iapt, dar si n zoneIe adiacente, sunt IocaIitti si ruri cu nume ca: Dachsen
n cantonuI Zrich, Ardez, Pashun Craista, Cresta, Guarda, Castiel, Sapn, Mstair, Grosch, Cls, Sur En,
Munt, Lucerne- Luzern / Iutern, Davos, Davia cu aIte 5 derivate, Chur (pe IIuviuI Rin) Churwald, Olten pe ruI
Aar, Fontana, Sankt Cassian, (Ion Casian, din Dobrogea, a crestinat pe Irancezi si aIte popoare din vestuI Europei,
a Iost beatiIicat sub numeIe de Saint Jean Cassien), munteIe Hoher Dachstein, 2995 m, munteIe FurkIeta, ruI
Susasca, Piz Laschadurella, MunteIe AIbuIa, AIbuIa Pass. La acestea se mai adaug peste 45 de nume de IocaIitti,
precum si de munti, trectori (pass), ruri, Iacuri |23,32|, cum sunt ceIe din tabeIuI 2.
TabeIuI 2.
Aici, pe vaIea superioar a ruIui Inn sunt re(ii/retoromanii sau romanyii, popuIatie n proces de deznationaIizare,
care vorbesc o Iimb romneasc arahic, au nume de botez Irecvente de Ion si Maria, au ocupatii traditionaIe,
obiceiuri, port popuIar, case, mod de trai, identice cu ceIe aIe romniIor si sunt constienti de originea Ior comun |1,
8,12,14|.
n Austria, pe Ing numeIe IIuviuIui Dunrea, sunt ruriIe Inn si Mur/Mura, ruri pe care sunt o muItime de
IocaIitti cu nume derivate din acestea, sau mariIe orase, cum este chiar Viena. n atIaseIe rutiere germane si
austriece s-au identiIicat muIte nume, ca: Dachstein, Dachstein-Sdwand Htte, Oberdachsberg, (Ia sud de orasuI
MeIk), Waidach, Staudach, Ramsau am Dachstein si aIte 4 derivate aIe saIe, Ia care mai adugm Teiss, S. MichaeI
im Lungau, vrIuI Gugu, Lach, Laaken, Ing ruI Bistrica, care Ia granita cu SIovenia, se numeste Krumbach,
vrIuI Pezid 2770 m, Lungauer KaIkspitze, 2474 m, Thaur, Ing Innsbruck, Gaier, (gaia vuItur) si aIte peste 20
de nume derivate din gaia. Acest nume a devenit ceIebru prin IestivaIuI din EIbigenaIp, inspirat din poemuI ,Gaierwally
aI poetei WiIheImine von HiIIern |32,Tip 21|. n tabeIuI 3, sunt redate cteva dintre acestea.
Din aceIeasi atIase Ia scara 1: 150.000, editate de FaIk, am identiIicat numai n Austria 71 de nume de IocaIitti si
de ruri mai importante cadastrate, de origine dacic, dar si din aIte tri.
TabeIuI 3.
1 Aadorf 16 Lupsingen 31 Rotondahtte
2 Aarau 17 Mrren 32 Strada
3 Aarberg 18 Muntelier 33 Ulmiz
4 Albeina 19 Munter 34 Ursy
5 Bren 20 Murg 35 Vadura
6 Bren an der Aare 21 Olten 36 Vaduz/Vadut
7 Churwalden 22 Oltingen 37 Val , s.a.
8 Davesco 23 Plan 38 Vulpera
9 Davia 24 La Praz 39 Vallatscha
10 Davosdorf 25 Praz 40 Zuoz
11 Davosplatz 26 Praz Jean 41 Zuort
12 Furka Pass 27 Preda Pully 42 Piz Zuort
13 Furkajoch 28 Preda 43 Nuna
14 Furcletta 29 LaPunt Chamues 44 Vina
15 Lampenberg 30 Rotonda 45 Valmela

1 Aigen/Oberndorf am Inn 16 Albersdorf/Schiefling am See 31 Lacher
2 Aigen/ ried im Innkreis 17 Albing 32 Lachkendlalm
3 Albeck 18 Albrechtsberg 33 Lachsfeld
4 Albendt 19 Albrechtsberg, Groen Krems 34 Lachtal
5 Alberloc 20 Albrechtsberg an der Pielach 35 Lampsberg
6 Albern/Deutsch Griffen 21 Albrechtsfeld 36 Murau
7 Albern Gross-Gerungs 22 Albrechtsmhle 37 Murberg
8 Albern /Mauthausen 23 Frch 38 Murdorf
9 Albern/Moosburg 24 Frholz 39 Neudorf an der Mur
10 Albern/Schwechat 25 Furken 40 Oberdachsberg
11 Alberndorf/Haugsdorf 26 Gugu 41 Passauerdorf
12Alberndorf/Raabsan der Thaya 27 Laak 42 Pathurn
13 Alberndorf in der Riedmark 28 Laaken 43 Plla/Mank
14 Alberschwende 29 Lach 44 Thaur
15 Albersdorf/Gleisdorf 30 Lachau 45Thei, s.a..

22
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Dunrea i afluentii si
n cadruI bazinuIui Panonic, Dunrea primeste ctiva din cei mai mari aIIuenti: Morava Ceh, Drava, Tisa, Sava,
Morava Srb (VeIika Morava), n bazinuI crora se ntnIeste o muItime de IocaIitti cu etnonimuI Dacia, sau nume
de aceeasi origine: Valasske Mezirici, Valasske KIobouky, Valasska PoIanka, VIahovice, n Cehia orientaI, unde
un tinut este numit Valasske Krlovstvy, sau Criia VaIah, Ir a mai adauga numeIe mariIor centre urbane ca Praga,
Brno, (brn). JihIava etc.
Acest Ienomen se repet si n SIovacia, unde sunt Irecvente numeIe de Vlaha, Blahova, Rumanova sau Dacov,
Moldava, Trnava, Trnavka, Bystrice, In centruI BratisIavei sunt 2 cartiere cu nume romanesti: Coliba (ateIier de
Iierrie, ca IocaIittiIe romnesti CoIibasi Iierari) si Dubrava. In bazineIe Ior hidrograIice sunt muIte IocaIitti cu
nume dacice , dintre care amintim doar pe ceI mai semniIicative din Moravia: Decice, JihIava, Litohor (vezi grecescuI
Litohoro, litos/piatr hora/sat), Krasna Hora, mai muIte IocaIitti cu numeIe Bistrice, Vlasim, Valasska Bystrice,
Turia, Rumanova, Klococov etc.
AIte ruri cu nume asemntoare sunt: Raba, Orava, (vezi si Oravita in Romania) care se vars n Vah si pe maIuI
cruia sunt IocaIittiIe Stara Bystrica si Nova Bystrica.
. LocaIitti cu astIeI de nume sunt numeroase, dar mai amintim doar pe Dubrava, Slatina, Turia Remete si o
serie de brate secundare aIe Dunrii dintre BratisIava si Budapesta, care se numesc MaIy Dunaj, n care se vars ruI
Vah, care pn Ia vrsarea n Dunre se numeste Vazsky Dunaj, iar un aItuI din Ungaria se numeste Mosoni Duna.
RuI Tisa (Pathissus, numeIe provine de Ia tisarbore sau arbust din IamiIia taxacee, iar 'ti nseamn Iung si
subtire, serpuitor), are izvoruI pe cIina estic a CarpatiIor Pdurosi ai MaramuresuIui pe care-i strpunge, este
principaIuI coIector aI ruriIor ardeIenesti, care pe teritoriuI Ungariei au nume usor modiIicate ca: Szamos, pentru
Somes, (derivat de Ia Soma- zeu Iunar Ia vedici), Krs/Cris, (cris aur/chrisos n greac, a se vedea numeIe Dio
Chrisostomos Ion Gur de Aur, dar care nu nseamn c este grecesc Ia origine, ci dacic, aromn, de Ia care I-au
preIuat si grecii) si muIte aIte ruri mici din pust care sunt numite Crisuri si IocaIitti cu acest nume, sau derivate din
eI ca: Kiskrs.-CrisuI Mic, Nagykrs- CrisuI Mare, Maros/ Mures etc, |2|.
Din Ucraina vin ruriIe Latorica, (Latorita, n.n.) care conIIueaz n SIovacia cu Ondava (tot nume dacic, n.n.
|1|) si din acestea se Iormeaz ruI Bodrog, (aIt nume romnesc, n.n.) aIIuent aI Tisei, pe teritoriuI Ungariei, Ia
Tokaj.
Tisa are Ia vrsarea n Dunre, pe teritoriuI Serbiei, debituI Q 794 mI/s ti supraIata bazinuIui hidrograIic F
41.238 km, iar pe maIuriIe saIe, n Ungaria sunt 55 de localit(i cu nume compuse cu Tisa, cum este Tiszabura sau
Tiszamogyoros |31|, cum sunt ceIe din tabeIuI 4. Pe teritoriuI Ungariei, IIuviuI Dunrea dreneaz ntreaga sa supraIat,
adic 93.030 km |27|, poart numeIe de Duna si peste 20 de IocaIitti au numeIe compuse cu Duna, cum sunt;
Dunabogdany si Dunafldvar, (varos oras), cum sunt uItimeIe 20 de toponime din tabeIuI 4.
Pentru a argumenta originea Ior romneasc, amintim numeIe de Buda, ceI mai vechi si principaIuI nucIeu urban
din care s-a Iormat orasuI Budapesta, care provine din Iimba carpato-danubieniIor, sau vediciIor si care nseamn
sanctuar aI proIetuIui, iar derivatuI Budeyti / Budeni / Budisteanca / Budureasa etc, nseamn IocuI unde triau
credinciosii Iui Buda, iar n Ungaria si Romania sunt muIte IocaIitti cu acest nume, ca hidronimuI si toponimuI Buda
din b. h. Arges, si mai muIte n juruI Budapestei |17-20,31|.
La vest de Budapesta este ruI Bento (bent), aIIuent pe dreapta aI Dunrii care trece prin orasuI Erd, sateIit aI
Budapestei. Un aIt rau, Sio, este emisaruI LacuIui Balaton, (bltu - ceI mai mare Iac din bazinuI Dunrii, care are
supraIata de 605 km ti adncimea medie de 3,6 m) ti trece pe Ing comuna Murga, Siograd si se vars n Duna
(Dunre) n amunte de Baja. Acest nume (Sio) aI ruIui este unuI onomatopeic, Ioarte apropiat ca regim de curgere
cu rauI Sai din Romnia, (ru paraIeI cu OItuI, nainte de vrsarea n Dunre).
Aceste ruri, dar si IocaIittiIe Tatabanya, Mogyoros Banya (bnia maghiar), Devavanya, HerceghoIm, (vezi
herteg, Herta, Hertegovina), Estergom Iost Strigoniu si aIteIe, arat prin numeIe Ior originea romneasc, chiar dac
n decursuI uItimeIor secoIe numeIe Ior au Iost modiIicate, cum ar Ii: SzombatheIy Iost Sabaria, Ravazd Iost
Rzvad, NagyIak, situat Ia vest de NdIac din Romnia, sau numeIe ruriIor aIIuente Tisei, care vin din Romnia.
Sebes Krs Criyul Repede, Fekete Krs Criyul Negru, Feher Krs Criyul Alb.
n bazineIe hidrograIice aIe ruriIor tributare Tisei, n majoritatea covrsitoare din Romnia, sunt uneIe dintre ceIe
mai vechi urme aIe activittii umane, cum sunt ceIe de pe vaIea Cosului, cuIturi materiaIe dintre ceIe mai vechi,
(madona de Ia Cosuti este datat Ia aproximativ 18.000 ani .C).
n cadruI aceIeasi unitti geograIice, Depresiunea MaramuresuIui, bine individuaIizat, cu un speciIic etnic bine
conservat si n ziIeIe noastre, care reprezint doar 1/3 din MaramuresuI istoric, ntInim ruI Viyeu si 2 IocaIitti:
ViseuI de Sus si ViseuI de Jos, (un aIt ru si oras cu aceIasi nume Ie ntInim n PortugaIia), ru care are Ia vrsarea
n Tisa, Ia VaIea ViseuIui, un debit mai mare ca aI nssi coIectoruIui principaI, adic Tisa.
n cursuI sau superior, ViseuI, primeste pe partea dreapt un aIIuent numit Vaser, adic apa, iar numeIe
MuntiIor Guti sau Gutin, vine si eI de Ia geto-goticuI gut/bun, care n mod cIar ne sugereaz aceeasi veche
origine Traco-Geto-Dacic, origine comun cu cea a DaciIor (FaIi) din vest, (a se vedea si numeIe IanduIui IederaI
Rhenania de Nord Westfalia) DeutschIand, adic a popuIatiei gotice/getice, sau germananice de azi.
Inssi numeIe ruIui Somey ne trimite Ia cuItura vedic, avnd semniIicatii reIigioase, ru sInt, ca muIte aIte
23
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
1 Mur 7 Mureck 13 Mrzuschlag 19 Katsch a.d. Mur
2 Murau 8 Mrfelndorf 14 Mrtrl 20 Hasendorf a.d. Mur
3 Murauberg 9 Mrsberg 15 Muhr 21 Untermur
4 Murberg 10 Mrstetten 16 Kraubath a.d. Mur 22 Neudorf a.d. Mur
5 Mrbischgraben 11 Mrzhofen 17 Bruck a.d. Mur 23 Gersdorf a.d. Mur
6 Murdorf 12 Mrzsteg 18 Pernegg a.d. Mur 24 Stadl a.d. Mur

ruri transiIvane si nu numai, dup numeIe zeuIui Iunar Soma, sau toponime care sunt atestate de documenteIe vechi
ariene, budiste ca Ramayana si Mahabharata, sau Slaj Ioc de ntInire, situat n tara de origine a acestora, sau Sieu
(zeitate) ru si IocaIitti, Srmas, Srmsag, Agnis, (zeuI IocuIui), Apah- zeita apeIor, Lunus, din care a derivat
numeIe comuneIor Luna de Sus, Luna de Jos, din judetuI Bistrita-Nsud.
Mureyul are un debit mediu muItianuaI Q165 mI/s, Ia Szeged, Ia vrsare n Tisa, , dreneaz o supraIat de
29.767 km, n cadruI creia sunt peste 35 de nume derivate aIe etimonuIui mur, numai n Romnia. Acest nume are
o Iarg arie de rspndire, ncepnd din vestuI Europei n mai muIte tri: PortugaIia (Moura) Spania (Murcia, Muros),
Franta (Ia Mure, pe ruI Drac, Ia sud de GrenobIe, |27, p. 89|), ItaIia (Murano) Germania (Murg), EIvetia (Muri pe
ruI Reuss), Austria (Mur), SIovenia (Mura), Ungaria (Mura), Cehia (Morava, provincia Moravia), Serbia (VeIika
Morava), muren n mongoI nseamn ru si chiar n extremuI orient ntInim IIuviuI Amur.
n Romnia sunt mai muIte ruri cu numeIe Iormat din acest etimon: 2 brate prsite numite MuresuI Mort,
Murgusa, Murbea si comuneIe Mura Mic si Mura Mare n jud. Mures.
HidronimuI Trnava, ru Iormat de Ia conIIuenta Trnavei Mari cu Trnava Mic, aIIuent aI MuresuIui Ia
MihaIt, jud. AIba, sau Trnveni, este un oras n ArdeaI si un sat n com. Radovan, jud. DoIj, dar se mai gsesc n
muIte tri, n speciaI n SIovacia.
Mai aIes n partea de sud si vest a Ungariei se pstreaz si azi nume pure romnesti cum sunt: Sopron, MihaId,
Borgata, Bgta, Pula, Daka, Papa, Rede, Dudar, Arps, Marfa, Gara, Sur, Surd, MagyaraImas, Mohora,
Szigetvar, sau ceIe situate Ia vest de Romnia, ca GyuIa, Nyirbogat, Bihartorda etc.
RuI Mura este interesant prin numeIe su, Icnd parte din aceeasi IamiIie de hidronime, din care mentionm:
MuresuI, Murgusa, Murbea din Romnia, sau Murg, din Pdurea Neagr s.a. Acesta izvorste din Austria, de sub
vrIuI HaInereck-3076 m., Ia est de statiunea Bad Gastein si Iace granita cu Croatia pe aproape 20 km. De-a IunguI
su sunt muIte IocaIitti cu nume derivate din acesta, ncepnd din Austria, unde se numeste Mur, iar IocaIitti mai
importante sunt: Muhr, Murau, Brck am der Mur, Mureck si Murska Sobota din SIovenia, Mursko Sredisce din
Croatia, Murakeresztr (intersectia Murei), Muraratka, Muraszemenye din Ungaria, provenind de Ia ~mur, care
n Iimba romneasc veche nseamn nchis Ia cuIoare, sau mIastin, mocirI, torent de pietre, pstrat si n Iimba
german etc. |28, pI. 90, 31|. Numai in Austria am identiIicat peste 30 de IocaIitti derivate de Ia ruI Mur |32|, din
care 24 sunt redate n tabeIuI 5.
TabeIuI 5.
Acesta este ceI mai mare aIIuent aI ruIui Drava, care are Q 577mI/s ti F 41.238 km ti se vars n Dunre Ia
est de Osijek (os) n Croatia.
n bazinuI Dravei si ai aItor aIIuenti ai Dunrii, Iie din Austria, SIovenia, Croatia vom gsi o muItime de ruri si
1. Tiszakanyai 19. Tiszavalk 38. Tiszainoka 3. Dunakiliti
2. Tiszaszeremely 20. Tiszafred 39. Tiszakrt 4. Dunasziget
3. Tiszabercel 21. Tiszaigar 40. Tiszaug 5. Dunaremeta
4. Tiszanagyfalu 22. Tiszars 41. Tiszasas 6. Dunaszentpol
5. Tiszaladany 23. Tiszaszentimre 42. Tiszaoalpar 7. Dunaszeg
6. Tiszaeslor 24. Tiszadreveny 43. Tiszavasvari 8. Dunaszentmiklos
7. Tiszalk 25. Tiszasls 44. Tiszaszentmarton 9. Dunabogdany
8. Tiszadada 26. Tiszaderzs 45. Tiszabezded 10. Dunakeszi
9. Tiszadab 27. Tiszanana 46. Tiszamagyaros 11. Dunaharaseti
10. Tiszagylahaza 28. Tiszabura 47. Tiszakerecseny 12. Dunaujvaros
11. Tiszabuc 29. Tiszarofl 48. Tiszaadony 13. Dunavekse
12. Tiszauywaros 30. Tiszasuly 49. Tiszavid 14. Dunagyhaza
13. Tiszapolkanya 31. Tiszagyenda 50. Tiszaszalka 15. Dunafldvar
14. Tiszatrjan 32. Tiszababa 51. Tiszakrd 16. Dunatetelen
15. Tiszakeszio 33. Tiszappki 52. Tiszacsecse 17. Duna-komlod
16. Tiszadorogma 34. Tiszavarkany 53. Tiszabecs 18. Dunapataj
17. Tiszababolna 35. Tiszafldvar 1. Duna 19. Dunaszentbenedek
18. Tiszacsege 36. Tiszakecsze 2. Dunaalmas 20. Dunaszentgrgy

TabeIuI 4.
24
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
IocaIitti cu nume romnesti cum sunt ruriIe: Ledava, Bistrica,. Dintre aceste nume de IocaIitti retinem doar pe;
Dakovo, Zupanja, Ruma, Surduk, MikIeus, KuIa, PaIanka, vrIuI Papuk.
La Blgrad / BeIgrad, azi Beograd, Dunrea primeste ceI mai mare aIIuent aI su Sava, care are Q1564 mI/s,
izvorste de Ia granita dintre ItaIia si SIovenia, de Ing pasuI Predil, sau de Ing IocaIitatea Predel, din apropierea
Iui Izvir Isonzo (izvoruI ruIui Isonzo/Soca). Din cadruI acestui bazin amintim numeIe IocaIittiIor: Dakovo in
Croatia, Dakovica n Kosovo, Dubrava, Srbobran, mai muIte IocaIitti numite: SaIas, KuIa, Batrana, PaIanka (baraj
paIan), sau Agram (Zagreb), Vukovina, Vukovar etc.
Dintre aIIuentii mai mari, cu nume de origine dacic amintim pe: Sora, Cupa cu aIIuentuI su GIina, care terece
prin comuna GIina, Una cu aIIuentuI su Sana, Drina, IIova si mai muIte ruri si IocaIitti numite Bistrica, Iie eIe
IIirska Bistrica, Bohinska Bistrica, Marija Bistrica etc.
n aIar de Beograd, aI doiIea mare oras de pe Sava, aI crui nume are rezonante dacice este Zagreb / Raguza si
mai sunt numeroase IocaIitti de aceeasi origine, Vojnic, 2 IocaIitti Dubrava, BjeIovar (orasuI Frumos), Banja Luka
( vezi bnia) de pe ruI Vrbas, TuzIa, Brka, Priboi, Potoc, mai muIte IocaIitti SIatina, Ruma, Batrina, si muIte
asemenea.
n BanatuIui Srbesc, ruriIe bntene tributare Tisei sau direct Dunrii / Dunav, au nume schimbate, cum este
cazuI ruIui Aranca, aici se numeste ZIatica, Bega se numeste Begej, TimisuI este Tamis, ruI Brzava si pstreaz
numeIe, dar ei scriu Brzava, iar dintre IocaIitti amintim: Padina, Torda, Margita, muIte SaIase si PaIanka n speciaI
Banatsko, adic bntene, Ia care se adaug vechiIe cetti dacice din SIovenia, Ledava, Ondava, ca si ceIe din
Croatia, Serbia.
Din Serbia, urmtoruI aIIuent mai important este Morava, care dup I.C.P.D.R. din Viena, este denumit VeIika
Morava, cu Q 232 mI/s ti F 37.444 km,|26| Iormat Ia conIIuenta Moravei de Vest cu Morava de Sud, care
primeste pe partea dreapt pe Nisava, care trece prin BeIa PaIanka, Iost Remesiana, (vezi Niceta din...) apoi prin
orasuI Nis, IocuI nataI aI mpratuIui Constantin, initiaI oras romnesc, situat Ia Iimita sudica a MuntiIor Carpati. Tot
din acest bazin hidrograIic mai amintim ruI Ibar cu aIIuentuI Raska (si IocaIitatea omonim), care sunt vechi nume
romnesti, dup cum argumentat spune N. Densusianu n 'Dacia preistoric, apoi tot PodisuI Miroc PIanina, si
ntreg IantuI CarpatiIor sud Dunreni, este o regiune romneasc, unde Iocuitorii de pe versantuI vestic vorbesc un
grai bntean, iar cei de Ia est, unuI oItean, aceast regiune Iiind cunoscut ca acea a romniIor Timoceni, azi in mare
parte deznationaIizati.
Timiyul cu Brzava, CarayuI (negruI) si Nera (apa) sunt urmtorii aIIuenti mai semniIicativi, care se vars n
Dunre, primuI Ia Pancevo, Ing BeIgrad, Ia 15 km avaIe de vrsarea ruIui Sava, iar uItimeIe Ing Bazias, care prin
nssi numeIe Ior trdeaz originea Ior dacic, adic asemntoare cu aIteIe din peninsuIa BaIcanic, (nera / apa, cara
/ negru / Iimpede, vezi si Carasu / caravIahi, care sunt getice, pstrate de aromni, preIuate apoi si de aIte popoare.
La Orsova / Ruyava, Dunrea primeste de pe partea stng ruI Cerna, cu zone de strveche Iocuire ca si tot
deIiIeuI Dunrii dintre Bazias si Drobeta Turnu Severin, Dunrea Iiind o caIe de comunicatie ntre depresiunea
Panonic si Getica, din toate timpuriIe.
Dup traversarea CarpatiIor, primuI aIIuent mai important, pe dreapta, este Timokul, (Q 40 mI/s), care are
izvoruI Inga cunoscuta IocaIitate ecIesiastic Remesiana, azi BeIa PaIanka, din apropiere de Nis si se vars n Dunre
Ia Radujevac, n dreptuI com. PristoI din Romnia. Tot pe aceasta parte, din BuIgaria vin o serie de ruri din BaIcani,
cu debite si supraIete aIe bazineIor hidrograIice de mai mici dimensiuni, dar interesante din punct de vedere hidronimic.
ncepnd de Ia vest, primuI este Topolovec, apoi Vojniska reka, ambeIe vrsndu-se n Dunre Ia Dunavici. AIte
toponime romnesti, printre care amintim: Gramada, Kula si Magura. Un aIt ru, IocaIitate si renumit Ioc istoric
este Arciar, care este situat Ing cetatea capitaIa Daciei Ripensis, Ratiaria, situat peste Dunre Iata de BaIta
ArciaruIui, din comuna Desa, jud. DoIj, Romnia.
Dintre ruriIe baIcanice mai amintim Ogosta si Isker, care izvorsc de Ia sud-est de SoIia, din apropierea ceIui mai
naIt munte din toat peninsuIa BaIcanic MusaIa, 2.925m.
Pe Ing SoIia, sunt o muItime de IocaIitti si ruri cu nume romnesti: VakareI, PastoreI, in Depresiunea SoIiei,
Novi han, Bistrica, BjaIa, SIatina, Targoviste sau nume de munti ca Baba 1787 m, Murgas 1687 m., iar Augustin
Deac citeaz Iiste cu mii de asemenea nume, deoarece asa cum spune eI, aici baza etnic o Iormau daco-romnii,
|8, voI I, pag 17|
Dintre numeIe de vrIuri de munti din Muntii BaIcani, redm mai jos o scurt Iist:
MusaIa- 2925 m aItitudine, AIogea- 2684 m, PpuseIe Tudorei, PaveI 2667 m., Rzboina, VcreI, VetriIa, Vrbiuta,
Mgura, OrbeIus, OrIita, PIanina, Strungea, RiIa, Rodopi, VIahina. ToponimeIe, n numr si mai mare, atest aceeasi
apartenenta Ia Iimba neamuIui romnesc, iar dintre eIe amintim: SoIia (Serdica), Trgoviste, Giumaia (azi Sumen),
Giumaia de Sus (azi BIagoevgrad), Pestera, RazIog, VacareI, Stru(n)ga, BeIita, Corb, CateI, CuriIa, Troian, VIahi etc.
Dintre aIIuentii de pe partea stng a Dunrii din sectoruI romnesc amintim pe cei mai mari. 3iul are supraIata
bazinuIui hidrograIic, F 10.469 km, Q90 mI/s, are Ia origine numeIe 3ii, care n graiuI vechi nseamn apa,
izvorste din Depresiunea Petrosani, de Ia conIIuenta JiuIui de Vest cu ceI de Est si se vars n Dunre, dup 340 km,
Ia ZvaI. Dintre toponime prezint un interes aparte numeIe comunei Bala si satuI Bala de Sus, (numeIe erouIui
vedic, aI crui nume I poart un brat aI Dunrii, pe care-I vom mai ntIni pe Dunre mai Ia vaIe, ntre bratuI Dunrea
Veche si bratuI Borcea, nume schimbat n RuI) de pe ruI Lupca un aIIuent aI MotruIui, Gilort, IocaIitatea Novaci,
ruI si comuna Breasta - de Ia Brazda lui Novac, Ohaba etc.
RuI Olt, cu cei 165 mI/s, (egaI cu debituI Mureyului) ti 24.300 km ai bazinuIui su hidrograIic, este Ia doiIea
25
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
ca mrime dintre ruriIe din Romnia tributare direct Dunrii, dup Siret, denumirea sa se pierde n negura vremuriIor,
dar T. Diaconu sugereaz c ar nsemna 'ruI Iung si sInt aI arieniIor, 'ru sacru aI arieniIor sau 'ti.ara(n)to.s,
iar ,Tomashek si RsIer I consider traco/dac |16, p. 154|, dar nu este Iipsit de important IaptuI c din acest ru
se expIoata, pn nu demuIt, prin spIare (Iiere) auruI din aIuviuni, care a devenit AIitus/ AIutus, aIutatium, mostenit
si de aIte popoare, cum sunt Iituanienii care au un oras AIytus, sau Irancezii care au un ru OIt si mai muIte IocaIitti
cu numeIe compus xxx 'pe maIuI OItuIui |1 si 28, pI 96-98|. Denumiri compuse sau derivate din OIt, Ia noi sunt
numeroase: ruri, Olte(, Oltiyor, 15 IocaIitti cu acest etimon, 6 nume compuse cum sunt, Podu OIt, Piatra OIt,
OItina etc, pentru a ne opri aici, deoarece aria de rspndire este muIt mai Iarg, spre ex, n Franta OIot, EIvetia
OIten. AIIuentii si: R. Negru, Diyoara, Lunca, AIunis, Sercaia, Mndra, Bistrita, GeamrtIui, VIasca, TopoIog,
BoIovan, Oboga etc. ne arat Iimpede originea traco-geto-dacic sau romneasc a acestor artere hidrograIice, ca si
aIe IocaIittiIor din cadruI bazinuIui hidrograIic.
RuI Vedea are Q12 mI/s ti F 5.364 km, este un ru cu o strveche denumire, dup cum se si numeste, este
de origine vedic, iar aIIuentii si conIirm aIirmatia prin numeIe Ior; Vedita, TiIorman, Ticuciu, Burdea, CInita etc.
Demn de retinut c n zona Giurgiu, Dunrea are un brat activ Ara, iar aItuI inactiv Smrda, (moarta), dar
IocaInicii i spun Dunrica. PrimuI avnd semniIicatia de 'Iac din tara nteIeptiIor', tara arieniIor, dar IocaIizat n
MoIdova, pe Ing Raru, |16|.
Argeyul, care nsemna tot apa sau ruI, are debituI mediu muItianuaI de 64 mI/s, Ia Budetti, supraIata bazinuIui de
receptie de 12.521 km, izvorste de Ia conIIuenta ruIui Capra cu ruI Buda si dup 340 km se vars n Dunre Ia
Olteni(a. Are aIIuenti cu nume strvechi ca Nvrap (onomatopeic), Buda ru in Muntii Fgras si IocaIitate Ia vest
de Bucuresti, care vine de Ia numeIe proIetuIui Buda, Budesti Budisteni, Budisteanca, Mitreni, de Ia zeuI Mitra, Sabar-
nume din strvechime, CInistea etc.
n cadruI acestui bazin sunt o muItime de cetti dacice, cum sunt Argedava din satuI Popesti, orasuI MihiIesti,
jud. Giurgiu, IocaIitti Grdistea, care nseamn Ioc de oras, CoIibasi, (coIiba ateIieruI IieraruIui), deci IocaIitti
preponderent siderurgice, ntInite in jud. Arges si Giurgiu s.a.
Ialomi(a, Q 38,8 mI/s, F 8.873 km, in vechime Napariti / Naparis apa aI crui nume vine de Ia printii
nostri nteIepti, avnd obrsia sub vrIuI Omu, sau 'sanctuaruI antichittii ceI care iese de sub pmnt, de sub
Omu, |16. p.152 s.a).
Siretul este ceI mai mare aIIuent aI Dunrii de Jos, cu Q190 mI/s, F 44.835 km, deoarece cuIege aIIuentii si
de pe cIina estic, uneori si de pe cea vestic, a CarpatiIor Rsriteni, ca Bistrita, Bistrita Aurie, (nume de strveche
rezonant, continnd inIormatii despre bogtia subsoIuIui), Bistricioara, Neagra, (a se vedea Neagra SaruIuivij.ara/
Vis.Ara- IacuI si tara arieniIor), TrotusuI, BuzuI. Dintre acestia, cei mai reprezentativi ca hidronimie este chiar
SiretuI, cunoscut n antichitate cu numeIe de 'Hierasus', sau cel sfnt, citit 'Ie.Ra.sus, ( a se vedea antroponimuI
Ieronim) Iera n Iimba veche, dar pstrat mai bine n greac, nseamn sInt, strIucitor, |16. p. 151|, dar si
ceIeIaIte, au o mare arie de rspndire. Doi din aIIuentii si: Siriu Mare, Siriu Mic si munteIe Siriu, au nume de o
mare vechime si nseamn n vedic 'zeita bogtiei'.
Prutul cu Q 86 mI/s, F 28.396 km, izvorste din Ucraina, de sub vrIuI GoverIa, 2061 m din Carpatii
Pdurosi ai MaramuresuIui, are ca aIIuenti mai mari; CeremusuI Iormat din unirea CeremusuriIor AIb si Negru din
Ucraina, Srata, Lpusna, Tigheci si Larga, Prutet, Jijia, Srab, (sarab, Basarab), Muyata, Frumusita, termeni vechi
dacici, pstrat n Iimba aromniIor.
n ntreg bazinuI hidrograIic aI Dunrii, care dreneaz supraIete din 18 tri, chiar si n aIara bazinuIui hidrograIic
Dunrean, se ntInesc nume identice, sau aproape identice de ruri, IocaIitti, uneIe dintre ceIe mai mari, sau cu
nume schimbate, cum este cazuI cartieruIui centraI, vatra initiaI, a orasuIui DsseIdorI, capitaIa IanduIui IederaI
Rhenania de Nord Westfalia, care se numea WIaIahei, pn n anuI 1851.
Dup cum s-a observat din ceIe expuse, hidronimeIe si toponimeIe pstreaz ceI mai bine, istoric si geograIic,
contributia cuIturaI a popuIatiei dacice, sedentare, care a denumit aceste ruri si Iocuri, n Iimba sa si constituie
natiunea primordiaIa nu numai a Europei, ci pe spatii muIt mai mari.
Urmrind cursuI Dunrii si aIIuentiIor mai mari am vzut nume romneyti, Iie eIe n Germania, EIvetia, Austria,
Cehia, SIovacia, Ungaria, spatiuI Iost JugosIav, BuIgaria etc., care ne arat care a Iost neamuI capabiI s denumeasc
artere hidrograIice Iungi de mii de Km, strbtnd numeroase tri si s-si pstreze aceIasi nume, s numeasc
IocaIitti cu aceIasi nume pe imense areaIe, Iig. 1, cu toate eIorturiIe depuse de autoritti, mai aIes n uItimii 350 de
ani, de creare a unei noi identitti.
n poIida acestor eIorturi concertate si bine dirijate, cu un scop precis, urmrit timp de miIenii, pn acum nu s-
a reusit stergerea acestor inestimabiIe dovezi de cuItur, civiIizatie, materiaI si spirituaI, aIe popoareIor de origine
traco-geto-dacice, sau romneyti, popor care a mprumutat si aItora imense vaIori spirituaIe si materiaIe, Ienomen
care este prezent si azi n diIerite moduri.
Pentru a contracara acest Ienomen negativ, chiar si pentru aceIe popoare, care, cu sau Ir voia Ior, schimb
numeIe de ruri, IocaIitti, Iocuri, stergndu-si propria istorie, si Iac Ior nseIe imense deservicii, rupnd IegturiIe
spirituaIe miIenare, trebuie s se cunoasc adevratuI curs aI istoriei, asumndu-si Iiecare meriteIe si deIecteIe saIe.
Pentru remedierea acestor neajunsuri, care conduc Ia pierderea identittii etnice, este necesara cunoasterea
adevruIui istoric, prin studierea documenteIor, a reaIittiIor din teren, a IimbiIor grupriIor etnice, obiceiuriIor Ior,
portuI popuIar, arhitectura traditionaI, pstrarea acestora, ca si a vechiIor denumiri aIe categoriiIor geograIice, Iie eIe
artere hidrograIice, Iorme de reIieI, toponime, etnonime etc.
26
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
P
robIemeIe romniIor din aIara graniteIor, iesiti istoriceste din eIe prin rapt si dictat (e cazuI Basarabiei,
Bucovinei si a unor prti din TransiIvania si Banat), i-au Irmntat si pe aIti reprezentanti ai generatiei
cIasiciIor, numai c Ia Eminescu acestea au devenit chestiune de constiint nationaI ce decurge din statutuI
de inteIectuaI si patriot, ntr-o vreme apropiat de epoca Iormrii natiuniIor europene n granite de tinere tri cnd
notiunea de patriotism era proaspt, neerodat sau diIuat, precum n ziIeIe noastre.
n vremea cnd Eminescu, pe drumuI deschis de Dimitrie BoIintineanu, redescoperea tracitatea si romnitatea
sud-dunrean, cu porecIe Ir acoperire ca ,tintari sau ,morIaci, Ioan SIavici pubIica o brosur n Iimba german
cu titIuI ,Romnii din Ungaria, TransiIvania si Bucovina, brosur creia Mihai Eminescu i Iace o cronic de
ntmpinare incitat Iiind, probabiI, si de monograIia grandoman despre poporuI ungar ntocmit de PauI HunIaIvy,
Ia care se va reIeri si Titu Maiorescu n studiuI ,Literatura romn si strintatea. Din Iucrarea Iui SIavici, pubIicat
n prestigiosuI ziar german ,Ausburger AIIgemeine Zeitung, Eminescu extrage un Iung Iragment privitor Ia poIitica
de maghiarizare, incIusiv Ia Dunrea de Jos, care i aIecta mai abitir pe aItii dect pe romni, ,unguriIor Iipsindu-Ie
eIementeIe de cuItur si nzestrare inteIectuaI, ns prisosindu-Ie energia si abiIitatea poIitic.
n pubIicistica din ,CurieruI de Iasi, dar mai cu seam n cea de Ia ,TimpuI, nversunarea poetuIui vizeaz
procesuI de deznationaIizare a romniIor din stateIe sud-dunrene, a cror situatie o depInge si din perspectiva
dezinteresuIui statuIui romn. Dumitru Vatamaniuc, n antoIogia tematic ,Romnii din aIara graniteIor trii, sesiza
c n viziunea Iui Eminescu poporuI romn este o unitate etnic prestataI, care are Ia baz o Iimb comun si o
bogat viat spirituaI. PubIicistica Iui Eminescu ne oIer texte de reIerint pentru cunoasterea situatiei macedoromniIor,
aromniIor si istroromniIor, a acestor comunitti romnesti ntr-o vreme cnd deznationaIizarea devenise poIitic de
stat n Grecia, AIbania, IugosIavia si BuIgaria.
n viziunea cIarvztoare a poetuIui si nentrecutuIui pubIicist, cauza suprem a aIirmrii noastre ca natiune
trebuia s Iie unitatea spirituaI a romniIor de pretutindeni. Ca s argumenteze, eI apeIeaz Ia surse autorizate, Ia
documente din IonduI Eudoxiu Hurmuzachi si Ia prestigioase pubIicatii strine, iar argumentarea degaj o gam Iarg
de sentimente: mndrie de neam si Iimb, ngrijorare, sperant, ncrncenare chiar, neezitnd s intre n poIemic
drz cu pubIicatiiIe strine interesate care negau existenta vaIahiIor sau a romniIor sud-dunreni numiti, Iericit,
tracoromni. Ca si n cazuI aItor mari probIeme ce reprezint osatura ideatic a pubIicisticii saIe probIema GuriIor
Dunrii, roIuI Romniei ca pIac turnant de interese ntre Rsrit si Apus, probIema evreiasc, reIatiiIe cu Austro-
Ungaria, ConIerinta de Pace de Ia BerIin si pierderea unor IeIii din tar, ReIormeIe Iui AI Cuza, dreptuI natiuniIor mari
si mici Eminescu se inIormeaz temeinic si combate cu argumente de necontestat. Asa, de exempIu, pornind de Ia
ideea hasdeian c substratuI Iimbii noastre este traco-iIiric, conchide c Iimba romn, Iormat ntr-un spatiu
geograIic extrem de ntins n raport cu graniteIe statuIui, este o Iimb absoIut unitar, mrturie a ,preexistentei
poporuIui naintea ntemeierii IormatiuniIor noastre stataIe. CeI mai ampIu articoI, ntrunind muIte din atributeIe unui
studiu, este intituIat ,Romnii PeninsuIei BaIcanice, reprodus n ,TimpuI din ziaruI ,TeIegraIuI romn (26 septembrie
1878). EI se citeste cu aceIasi interes din perspectiva mai muItor discipIine, desi nu cuprinde pretioase si pertinente
observatii etnograIice, istorice, Iingvistice, vizavi de editia a IIa a Iucrrii Iui IP FaImeraxer, ,Fragmente din Orient.
FragmentuI tradus de Eminescu reprezint si o exempIar prob de Iimb romneasc. La data aparitiei articoIuIui,
inIormatiiIe asupra romnittii sud-dunrene erau Ioarte srace. Eminescu atrage atentia, cu mndrie, asupra unei
noi ramuri a poporuIui romn, de o mare vitaIitate etnic, vaIahii, aducnd Ia timpuI prezent probIemeIe unei etnii
amenintate cu deznationaIizarea. Iat c si de data asta eI este un naintemergtor, trgnd semnaIuI pentru ,chestiunea
aromniIor, chestiune ce va deveni una important n caIendaruI de prioritti aIe statuIui romn independent.
IncursiuniIe n istoria romnittii si romnittii sud si nordunrene de Ia sIrsituI etnogenezei dovedesc soIide
cunostinte de istorie veche si medievaI, precum si o perspectiv modern asupra IenomeneIor istorice care pn
astzi nu au Iost eIucidate pe depIin.
ExcursuI asupra pcateIor ce ne nsotesc mereu istoria si neamuI: nestatornicia, predispozitia Ia schimbri, asa,
numai s Iie, rsturnarea Irecvent a temeIiiIor statuIui (tot din moIt), ambitia de a ntrece pe toat Iumea, irosirea
IorteIor n zbateri steriIe etc., motiveaz Iipsa de interes pentru Iratii nostri, eIement etnic cu care ne putem mndri.
Tracoromnia i transromnii n
publicistica eminescian
Gligor HASA
27
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
,Nu exist stat n Europa OrientaI, nu exist o tar de Ia Adriatica Ia Marea Neagr care s nu cuprind bucti din
nationaIitatea noastr, ncepnd de Ia ciobanii din Istria, de Ia morIacii din Bosnia si Hetegovina, pn n Muntii
AIbaniei si ziduriIe Atenei (...); dincoIo de Tisa si Nistru, pn Ia Odesa si Kiev. Eminescu, pubIicistuI, poIitoIoguI si
IormatoruI de opinii, d ca exempIu interesuI rusiIor pentru ,ceIe mai nensemnate triburi aIe IamiIiei sIave, ca
pretext pentru a nIiera Iipsa de interes a romniIor transdanubieni pentru Iratii Ior din PeninsuIa BaIcanic Ia CongresuI
de Pace de Ia BerIin. Vina Iat de ei e cu att mai mare cu ct acestia, n conditii vitrege nemaintInite, si-au pstrat
Iimba si datiniIe, n vreme ce sIavii s-au ,grecit, iar aIbanezii ,s-au turcit.
ntruct IragmentuI tradus (si comentat) de Eminescu din Iucrarea Iui FaIIgnerayer asupra OrientuIui rmne
pn astzi o pretioas sintez de istorie si cartograIie reIeritoare Ia popuIatiiIe din PeninsuIa BaIcanic, ne simtim
ndrituiti s rezumm cteva date si idei:
a) Romnii sud-dunreni sunt atestati nc din secoIuI aI XI-Iea n istoria bizantin, ca urmasi ai traciIor Iatinizati;
b) Acestia au Iost n Iegtur cu conationaIii Ior de pe maIuI stng aI Dunrii, dominnd prti din TesaIia si
AIbania (ca argument enumer orase si sate aIe acestui popor ce se ocup cu cresterea viteIor, mestesuguriIe si
comertuI);
c) n cunostint de cauz, Iurnizeaz date despre oierit si transhumant, identice cu aIe pstoriIor nord-dunreni,
oameni sobri, avnd cuItuI IamiIiei si deprinderea mestesuguriIor casnice, cu caIitti muIt superioare ceIor care
vorbesc greceste;
d) Acest popor a avut cndva ,perioduI su de strIucire si de mrime poIitic precum a tebaniIor, au avut tara
Ior, numit VaIahia Mare, spre a se deosebi de o aIta, VaIahia Mic, tot sud-dunrean ...; a avut regi un Petru si Asan,
care au Iondat un regat cu capitaIa Ia Trnovo, au avut n TesaIia un cpitan neatrnat care se numea MareIe Romn
(Megas VIachos), nemurit n croniciIe bizantine si Iranceze.
Pentru desteptarea ,risipiteIor prti aIe poporuIui romnesc, Eminescu consider c trebuie s se Iac misiuni de
cuItur, ca aceIea din vechime Ia MunteIe Athos si muIt mai muIt. ReaIitatea vremii saIe i justiIic apeIuI Ia o diatrib
IuIminant viznd ,cIasa poIitic de hoti si semidocti.
n articoIuI numit neutru ,La 4-16 iunie..., aprut n ,TimpuI Ia 1 iunie 1880, ca si n aIt articoI precedent,
Eminescu sustine c pentru regIementarea situatiei din BaIcani ar Ii necesar un ,mondus vivendi n care s se
asigure Iiecrui popor Iibertatea de dezvoItare cuIturaI si poIitic. O aIt revenire Ia probIemeIe romanittii sud-
dunrene este cauzat de epiIoguI nedrept aI CongresuIui de Pace de Ia BerIin. Constatnd c unei civiIizatii reaIe i
Iipsesc toate eIementeIe etnice din PeninsuIa BaIcanic, Eminescu consider c este nedrept ca una s stpneasc
asupra aItora: ,...o egaI cuItur, o egaI vaIoare numeric si o egaI sIbiciune toate Iiind supuse unei inIIuente
strine, Iie ruseasc, Iie austriac impune o egaIitate n drepturi. Transromnii (acesta Iiind termenuI corect dup
Eminescu, si nu macedoromanii) au Iost n EvuI Mediu un popor numeros rspndit n toat PeninsuIa BaIcanic.
Factori istorici si cuIturaIi neprieInici au contribuit Ia amnarea desteptrii nationaIe. La acestia se adaug dezbinarea
Ior programat de ctre greci si austrieci. n consecint, recomand nu numai nIiintarea de scoIi romnesti, ci si a
consuIateIor n principaIeIe orseIe Iocuite de romni, care s-i apere de bandeIe de hoti care terorizau popuIatia
tracoromn. TendinteIor de predominare panbuIgare Ie opune o posibiI aIiant ntre romni, aIbanezi, turci si o
nou remprtire a teritoriuIui dup state, singuruI argument de drept pubIic care poate asigura dezvoItarea egaI a
tuturor eIementeIor etnice din BaIcani.
StudiuI pubIicat n ,TimpuI Ia 20 septembrie 1881, cu titIuI ,La MontpeIIier se bizuie pe serioase inIormatii
cuprinse n Iucrarea Iui Dimitrie BoIintineanu ,CItorii Ia romnii din Macedonia si MunteIe Atos sau Santa Agora,
precum si pe tratateIe Iui WiIiam Martin Leake si Ami Boue. ArticoIuI n discutie nu este Iipsit de obisnuiteIe sgeti aIe
poIemicii eminesciene, eIe viznd atitudinea prtinitoare a Frantei n rzboiuI rece dintre Grecia si Turcia. Nu de
putine ori argumentuI rationaI si Iogic se nsoteste cu ironia subtiI: ,n Epir ca si-n TesaIia, grecii veritabiIi strIucesc
aproape pretutindeni prin absenta Ior si macedoromnii constituie marea majoritate a popuIatiei sau cu acuza nvecinat
sarcasmuIui: ,Nimic mai bizar dect de a ntemeia din Franta n Orient poIitica nationaI pe situatia scoIar si
reIigioas a eIeviIor din TesaIia. AcumuInd, n aceIasi Ioc, argumenteIe, Eminescu apeIeaz Ia ziaruI Irancez
,RepubIique Francaise, unde se aIirm c macedonienii (nu tintarii si kutovaIahii, nume care pentru romni nu au
niciun nteIes) ocup tot teritoriuI ce se ntinde de Ia Ohrida Ia Moreea si de Ia Caiani pn n Adriatica (...), Iormnd,
dup spuseIe Iui Thunmann, un popor mare si numeros. Mai adaug Eminescu, pornind si de Ia aIte surse, desigur,
c romnii sudici reprezentau o jumtate a popuIatiei Traciei si trei din patru prti aIe Macedoniei si TesaIiei. Schitnd
o hart cu granite avnd IocaIitti majoritar romnesti, comentatoruI aIirm c ar putea Ii privit ca un teritoriu
excIusiv romnesc. Ajungnd Ia numruI popuIatiei, constat cu maIitie c Ia sud de Dunre ,statistica oIiciaI e
prsit n seama Ianteziei, devenind ,un obiect de Iux si de aceea sunt preIerabiIe nsemnriIe cItoruIui Boue,
care numr aproape 600.000 de macedoromni numai din regiuniIe prin care a trecut. CoIoneIuI Leake gseste 500
de sate macedoromne n TesaIia, Macedonia si Epir, cu 500.000 de Iocuitori, iar aceasta ntr-o vreme cnd ntreaga
PeninsuI BaIcanic ajungea Ia ciIra de 10.000.000. CiIreIe, spune Eminescu, dateaz de o jumtate de secoI, iar
popuIatia a sporit de atunci ncoace, Ir a mai pune n caIcuI c autorii ciIreIor dispuneau de mijIoace empirice de
28
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
investigatie, principaIuI argument Iiind Iimba vorbit ocazionaI si cuItuI
reIigios. Aducnd IucruriIe Ia zi, s ne nchipuim ce ciIre de recensmnt
ar jongIa udemeristii dac printre unguri i-ar numra pe toti tiganii vorbitori
de Iimb maghiar.
n continuarea argumenteIor, Mihai Eminescu apeIeaz iarsi Ia Dimitrie
BoIintineanu, care evaIueaz macedoromnii Ia 1.200.000, pe cnd BIosescu
Ia 2.800.000, iar BIue Book numr 50.000 numai Ia IrontiereIe Greciei.
Cu astIeI de argumente, Eminescu reproseaz CongresuIui de Pace de Ia
BerIin nepsarea cu care a tratat situatia romniIor sud-dunreni. MuIt mai
interesante pentru cititoruI de astzi, muIt mai neavizate n comparatie cu
contemporanii poetuIui, sunt considerenteIe privitoare Ia originea romniIor
din SuduI Dunrii, considerente ce sporesc de ceI putin patru ,sisteme:
urmasi ai vechiIor traci; Iratii romniIor nord-dunreni; urmasii daciIor si
romaniIor transmutati de AureIian Ia sud de Dunre; ramura dacoromniIor
din perioada de nceput a etnogenezei. Eminescu, apeInd si Ia noduI gordian
ca soIutie, conchide aIirmnd c Iimba, datiniIe, superstitiiIe sunt aceIeasi
si Iace reIerire Ia RusaIii, FiIipi, Moroi. Vorbind despre Iimb, ca argument
aI originii, eI struie asupra verbuIui, considernd ,ttn mprejuruI creia se nvrtesc toate IimbiIe, identic n
moduri, n timpi, n conjugri. Continund demonstratia ca un etnoIog de geniu, eI reconstituie procesuI deznationaIizrii
Iiresti, prin izoIare, si a ceIei Iortate, prin poIitic de stat (interzicerea crtiIor, scoIiIor, bisericii n Iimba romn).
ncheind rezumatuI ,cestiunii macedoromaniIor, exegetuI precizeaz c aici nu s-a reIerit si Ia romnii din BuIgaria
si aIte zone sud-dunrene, considernd c ar Ii drept s se constituie pe harta Turciei n agonie un mic stat de 2-3
miIioane de suIIete, ,o Romnie macedonean, aI crui roI nu ar Ii Iost nici Ir important, nici Ir strIucire.
IncursiuniIe n istoria acestei popuIatii, de Ia ntInirea ceIor 2 miIenii aIe erei noastre, sunt mai muIt dect
probatorii si avizate, ns spatiuI ne obIig s Ie punctm doar, amintind roIuI romaniIor din PeninsuI dup nvIirea
pecenegiIor si a cumaniIor, pe IundaIuI IupteIor Iratricide din ImperiuI BuIgar de Ia sud de Dunre. S amintim apoi
de invazia cu Ioc si sabie a srbo-croatiIor care a sters rnduieIiIe civiIizatiei buIgare. Aceast disoIutie nu privea si
popuIatia romneasc din muntii deveniti cetti. Acum va iesi pe scena PeninsuIei BaIcanice o popuIatie nou,
tracoromnii sau vaIahii. Asa se Iace c pe Ia 1190, sub domnuI vaIahiIor Petru sau KaIopetru, puterea Ior, prin unirea
cu Francisc I, viza cucerirea ConstantinopoIuIui. ,Atunci, zise RosIer, ,poporuI romnesc care umpIea partea
dinIuntru a tuturor provinciiIor Traciei, Macedoniei, TesaIiei, Moesiei ntrecea ca numr si putere poporuI grecesc.
InIormatia vine de Ia un istoric care nu ne-a iubit ci, dimpotriv, a dat ap Ia moar iredentismuIui maghiar.
Pornind de Ia izvoare scrise, Mihai Eminescu combate IaIse teorii, cum c imperiuI de Ia sud de Dunre era vIaho-
buIgar, cei care s-au rscuIat Iiind vaIahii si nu buIgarii (conIorm Iui ChoniatuI Nicetas si autoruIui istoriei cruciadeIor,
mpratuI german Frederic). MareIe nostru pubIicist, compIetat de un subtiI istoric, insist asupra inIormatiiIor
contemporane evenimenteIor pentru a dovedi originea ceIor doi Irati, Ioan si Petru, deveniti mprati. AstIeI, Iace
trimitere Ia scrisoarea papei Inocentiu III n care se aIirm expres c Petru si Ioan se coboar din snge regesc, c
sunt demni de coroan imperiaI prin descendenta Ior. A vorbi despre ImperiuI AsaniziIor ca despre un imperiu
buIgar este o eroare imperiuI era vIaho-buIgaro-cuman, iar dinastia era vIah.
ProbIema romnittii, si nu a romanittii, sud-dunrene apare n pubIicistica Iui Eminescu nu ca una nou, ci ca
una inedit prin abordare si surse. EI consum timp imens si eIort titanic n procesuI de inIormare si documentare
tocmai pentru aceea c era abordat ntr-o vreme cu Europ tuIburat si BaIcani n IIcri. Pn Ia Eminescu
probIema popuIatiiIor din PeninsuI si, n spet, cea a romniIor, urmasi ai traciIor si getodaciIor Iusese tratat din
perspectiva unui exotism turistic, etnograIic. Si numai citind acest demers ne dm seama c ea putea Ii una dintre
,cestiuniIe importante aIe CongresuIui de Pace de Ia BerIin. Dac ar Ii Iost rezoIvat ct de ct atunci, nu am Ii
asistat astzi Ia rzboaieIe interetnice si reIigioase din BaIcani. n pubIicistica eminescian, probIemeIe romniIor sud-
dunreni sunt abordate dintr-o dubI ipostaz: aceea de romn si de scriitor patriot sensibiI Ia toate maniIestriIe
trecute si prezente aIe neamuIui su, aIternnd patetismuI romantic cu Iuciditatea si cIarviziunea anaIistuIui poIitic.
NostaIgia mituIui dacic, a unei Dacii rediviva cu Iruntarii Ia Nistru si Tisa, n Hemus si Carpatii Nordici, regretuI
existentei unor hiaturi si nesanse n istorie strbat ntreaga oper eminescian, nu doar pubIicistica. Mai cu seam I-
a preocupat situatia si starea unei ramuri a poporuIui romn rtcit ntr-o istorie european ca Amazonia, ramur
care a trit si trieste drama bstinasiIor peste care a trecut conquista. DemersuriIe saIe n presa vremii de atunci sunt
mai muIt dect actuaIe astzi, Iiindc BaIcanii au Iost si sunt vuIcan n eruptie, Iava Iiind reprezentat tocmai de
reIatiiIe interetnice, subrezenia graniteIor, amaIgamuI de reIigii; cerbicia cu care Grecia, BuIgaria, Turcia, AIbania,
Serbia au purtat si poart paIosuI asimiIrii. Iat, romnii (sau tracoromnii macedoromni, aromni, istroromni),
numrati cndva cu miIioaneIor, pot Ii numrati astzi cu miiIe. MartiriuI Ior nu este cu nimic mai putin tragic dect
aI poporuIui Iui IzraeI sau aI ArmeniIor.
29
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
A
mpIuI poem ,Gemenii, inspirat din istoria daciIor, a aprut n voIumuI ,Poezii postume Ia Editura
Nerva Hodos n 1902. Este un poem de ,Iung gestatie, zise Perpessicius, aIctuit dintr-un proIog
Sarmis si drama nssi ,Gemenii Ia care Eminescu Iucreaz, dup propriiIe-i mrturisiri, ntre
1875-1877. Este vorba despre o versiune intermediar n care se ncorporeaz si ,Rugciunea unui dac, si a
crui perIectionare continu pn n 1881. Pe parcursuI eIaborrii, numeIe protagonistiIor se schimb.
FrateIe deposedat de tron si iubire se numeste, pe rnd, AIberic, Boirebist, Sarmis. UrzupatoruI e
constant Brig-BeIu, iar sotia necredincioas, Tomiris.
CadruI mitic evocat aici, ca si n ,Memento mori, se bizuie pe izvoare antice:
pestera zeiIor bogat ornamentaI, cu Iiride, boIte, tainite, potrivite evocrii
misteruIui. MotivuI IratriciduIui pare a Ii unuI reaI si, ca timp istoric, urmeaz
d e s t r m r i i imperiuIui creat de Burebista, adic dup asasinarea miseInic a
mareIui rege. Ne ndrituieste Ia aceast aIirmatie IaptuI c, n variante aIe
eIaborrii poemuIui, ,IrateIe deposedat de tron si iubire se numeste si Burebist.
Despre Sarmis se stie c a domnit n vremea Iui AIexandru ceI Mare si c eI a construit
n |ara HateguIui ,un oras regaI mare si I-a denumit dup numeIe su, Sarmizegetusa.
O moned de aur gsit Ia Turda pare s conIirme aceasta, cci pe Iata cu bustuI su st
inscriptia Sarmis BasiI, n vreme ce pe revers apare o poart de oras ntrit (Neigebaur
JF Beschreiburg und WaIachei, BreIau, 1854). EI I precede pe Dromichete, cu
care se ncheie un sir de mari regi daci care I preced pe Burebista. BrigbeIu e personaj
de Iictiune, de rezonant germanico-avar. MotivuI IratriciduIui e, Ir ndoiaI, ceI
aI artriziIor greci de Ia Micene. EI este amintit sau preIucrat, tangentiaI, de Eminescu si n
aIte poeme. AutoruI aIirm c se bizuie pe o Iegend ,care de mii de ani ne sun n urechi,
brodat pe motivuI ,rspIatei si aI IratriciduIui si condimentat cu motive eminesciene
dispuse si aici antinomic: prosti- sireti; credint si buntate invidie si ur; nteIepciune
si nebunie, mrire si cdere; minciun adevr, precum si aIteIe, pe care Ie-am
ntInit, chiar si n grupuri de versuri identice, n partea a II a ,Scrisorii III.
n vaduI adevruIui se aseaz poetuI si n secventa ncoronrii. Succesiunea
Ia tron e apanajuI castei sacerdotaIe, a mareIui preot. Scena ncoronrii e
impresionat, copIesitoare: ,Cu IcIii stinse-n mn-n genunche cad ostenii, /
Iar preotuI aprinde un vraI de mirodenii. / (...) Toti n genunchi cu groaz
ascuIt n tcere / Iar preotuI ncepe cu gIas pIin de durere : / n numeIe
ceIuia , aI cruia vecinic nume/ De a-I rosti nu-i vrednic un muritor de Iume, /
Cnd Iimba-i necIintit Ia cumpeneIe vremii, / ToiaguI meu s-atinge ncet de
vrIuI stemei... Aparitia Tomirei, regina aIb ca omtuI, e justitiar. Descrierea
ei ntruneste toate procedeeIe si motiveIe ntInite si n aIte poeme: Ondina,
Miradoniz, Povestea Dochiei si ursitoareIe etc.: , O, vino mai aproape, aproape
I-aI meu piept, / cu pr de aur si ochiuI nteIept. / Ca zece morti deodat dureriIe
iubiri-s / Cu-aceIe morti n suIIet eu te iubesc, Tomiris.
TabIouI aI II-Iea aI poemuIui este construit dup dimensiuniIe
himaIaiene, uriesesti aIe ceIor din ,Memento mori sau ,Sarmis:
EvenimenteIe se petrec n timp imemorabiI, ,n vremea cea
crunt; Ia nunt particip zeii vechii Dacii, n Irunte cu
,ZamoIxe, zeuI getic avnd de-a dreapta si de-a stnga
Tomiris eroina lui Eminescu din
poemul Gemenii
Prof. Gligor HASA
30
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
mndruI soare si sIioasa Iun: din deprtri se aude
cimpoiuI scitic. Nunta Ieeric o precede, ca descriere,
pe cea din ,Nunta ZamIirei. IncIusiv descrierea
miresei este cea cosbucian de mai trziu. Ochii
miresei Tomiris sunt ca ceruI aIbastru, ,Frumosi ca
dou basme, izvoareIe uimiri-s, / n pruI Iung de aur
se-nvIuie Tomiris. Nuntasii vin din patru prti de Iume,
de Ia NiIuI EgiptuIui, din tara Iui Tezeu si a MinotauruIui,
din Persia Iui Darius, din norduI Odinic. nIruntarea
dintre detronat si ncoronat, dintre BrigbeI si umbra Iui
Sarmis este una cicIopic si I sperie pn si pe MareIe
Zeu. Ea priIejuieste un aI doiIea portret Icut Tomirei:
,Ci-n evii ti, ZamoIxe, tu n-ai creat vreodat / Un
chip mai bInd, mai gingas dect st chip de Iat! /
Gndirea ta, divine, abia putu s-adune / Din mii de Iume
o singur minune... ReprosuriIor aruncate de Sarmis
Iui ZamoIxe Ie urmeaz un ampIu si zguduitor bIestem,
simiIar ceIui din ,Rugciunea unui dac si cu ecouri n
,Scrisoarea I. EI pare a Ii bIestemuI care de miIenii
ne nsoteste istoria, iar reverberatia se pierde n
reprosuriIe adresate Tomirei, ca un ecou ntr-un peisaj
aI miticei Dacii din ,Memento mori, Ia maIuI mrii.
La sIrsituI acestui demers asupra unei pagini de
istorie mitic versiIicat si a dou personaje unuI
istoric-reaI (Sarmis) si unui istoric-mitic (Tomiris)
rmne suspendat ntrebarea ce naste ntrebri: ce
surse au stat Ia baza inspiratiei poetice.
Atunci cnd omuI nu a putut s dezIege misteruI mariIor opere sacre aIe naturii, si Ie-a apropiat prin mituri si
simboIuri. Acestea coincid partiaI cu reaIitatea, mai exact, sugereaz uneIe aspecte aIe reaIittii care au Iost intuite de
om. Prin simboI, omuI a ncercat s-si potoIeasc setea de a sti nestiutuI si a vedea nevzutuI.
Simbolurile primordiale s-au pstrat nealterate n tradi(iile romneyti, chiar dac viata orseneasc, inIIuenta
occidentaI si istoria zbuciumat Ie-a ocuItat semniIicatia. ntInirea cu mariIe cuIturi traditionaIe orientaIe chinez,
dar mai aIes indian, a permis reconstituirea IiruIui vechii traditii romnesti.
n vechime, pornind de Ia orientarea dup ceIe patru puncte cardinaIe, omuI si-a imaginat Pmntul ca un ptrat
galben, cuIoarea cmpuIui, iar Cerul, ca o Iigur perIect, un cerc albastru. n basmeIe romnesti, s-a pstrat
expresia: din ceIe patru coIturi aIe pmntuIui.
Dar, n traditia brahman, exist si un aI cinciIea punct cardinaI, n sus; acesta ar corespunde cu centruI ptratuIui
si aI cercuIui, ar Ii ca un stIp ntre Pmnt si Cer, ar determina o piramid cu baza un ptrat, ca un munte. CeIe cinci
puncte cardinaIe, corespunznd Ia cinci vrIuri, ar sugera si pentagrama pithagoreiIor.
PtratuI (PmntuI) poate Ii nscris ntr-un cerc (Cer) care-i depseste supraIata; dar ntre ptrat si cerc se poate
nscrie un octogon, care reprezint un drum spre cerc. Octogonul simboIiza astIeI o cale de la Pmnt la Cer.
Este suIicient s privim turIa unor biserici. Vom observa c uneIe au Ia baz o sectiune ptrat simboIuI PmntuIui
si Ia acoperis o sectiune circuIar simboIuI CeruIui . Trecerea de Ia o sectiune Ia aIta se Iace prin una octogonaI.
Tradiii i simboluri
Mioara CLUSIJ-ALECU
SimboIuri arhaice
31
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e
La uneIe biserici, ntreaga turI are sectiune octogonaI, uneori chiar si cupoIa, ca Ia biserica Scaune din Bucuresti.
Cnd DomnuI PaveI Corut, mi-a pubIicat cartea ZaImoxis, am hotrt s pun Ia toate crtiIe meIe pe copert un
octogon mascat, obtinut prin suprapunerea a dou ptrate.
Adognd Ia ceIe opt puncte, vrIuri aIe octogonuIui, centruI, se obtine nou, numruI Iui ApoIIo. n coIinduI
romnesc Biserica cea mare cu nou altare si, n varianteIe saIe, se spune c n aI Mrii Negre prund, Ia daIbeIe
mnstiri, preutesc nou preoti.
Mai aproape de cerc dect octogonuI este un poligon cu 16 laturi. Pe Patera de la Pietroasa sunt repre:entate
pe circumferint 16 :eitti. In centru domin Terra Mater Gaea, protectoarea getiIor care-i purtau numeIe. Ea este
ca un stalp care centreaz si fixea: legtura Pmant-Cer. Acest numr de 17 zei, ca si ceIe 17 oscilatii gravate n
centruI discuIui ceIui mare din TezauruI de Ia Pietroasa, argumenteaz c acesta este autohton. EI nu este opera
gotiIor care n-au avut traditii Iegate de numruI 17. CeIe 17 divinitti care apar s-ar putea nscrie pe o coIoan
Pmnt-Cer, ca n pieseIe bitroncpiramidaIe (15 ntregi si dou jumtti) din CoIoana NesIrsit a Iui C. Brncusi.
n traditia vedic, 17 este numruI Iui Prajpati si aI Iui Siva. n Atarva-Veda se spune c toti cei 33 zei ai
panteonului vedic (321) sIsIuiesc n Skambha, denumirea coIoanei n sanscrit.
Chinezii IoIoseau pentru ghicit diagrame circuIare cu 64 de semne pe circumIerint. Anton Dumitriu n Cheng jen
n China antic sau nteIeptuI n Univers, din cartea CuIturi eIeate si cuIturi heracIeitice, pubIicat n 1987, cita c
Giovani Vacca arta cum chinezii au muItipIicat pe mpratuI GaIben din centru, adugnd cte un mprat pentru
fiecare punct cardinal: negru pentru nord, rosu pentru sud, aIb pentru vest si verde pentru est. Cum de se regsesc
aceste denumiri n basmeIe romnesti? A merge Ia Verde mprat a nsemnat a se duce spre rsrit? A. Dumitriu
argumenta c nssi denumirea Ros mprat si nu mpratuI Rosu sau mpratuI ceI Rosu atest vechimea acestei
denumiri n Iimba romn. CuIoriIe aIese sunt reprezentative pentru universuI nostru: aIb este simboIuI Iuminii si aI
ziIei; negru, aI ntunericuIui si aI noptii; rosu este cuIoarea sngeIui, iar compIementara sa, verde este cuIoarea ierbii.
MuIte Iapte, astzi banaIe, si au originea n practici vechi.
Unii spun c hora ar Ii aprut din credinta oameniIor c prinzndu-se de mini n cerc Iigur perIect si
unesc emanatiiIe IIuidice si si sporesc puteriIe.
n practica asiatic de tratament prin masarea taIpei picioruIui, se spune c n cIci sunt puncteIe care reIIect
gIandeIe sexuaIe. ExpIic aceasta expresia: I s-au aprins clcile dup...?
Se stie c si n Dacia s-au practicat rituaIuri de initiere n MistereIe ZeiIor. n cartea Les reIigions de I`Inde, Jan
Gonda arta c, dup traditiiIe hinduse, Ia rituaIuI de initiere, candidatuI sta ntr-un spatiu nchis, n pozitie de Ietus,
cu miniIe n pozitie de pumni nestrnsi, urmnd ca simboIic s se renasc initiat, cu puteri sporite. JustiIic aceasta
expresia s (ii pumnii?
Gaea apare n muIte reprezentri nsotit de un Ieu, Iiar existent n Dacia Ia acea vreme. AnimaIuI Gaeei, leul a
aprut pe o veche moned, si apoi si-a Isat numeIe monedei romnesti.
(va urma)

P
a
t
e
r
a

d
i
n

t
e
z
a
u
r
u
l

d
e

l
a

P
i
e
t
r
o
a
s
a
32
e-. 4f. .-ex--.e F00f
,)+1)
-,-.e