Sunteți pe pagina 1din 33

1

e-. 49. ;et-x--.e F00f


,)+1)
-,-.e
EDITORIAL
Un grup de prieteni ai doamnei Ioana Crisan a organizat n data
de 6 Iebruarie 2008 o seztoare n amintirea ei. S-a pstrat un
moment de recuIegere; au Iost citite maiI-uriIe primite din USA si
EIvetia; s-au citit Iragmente din crtiIe ei... Ioana Crisan rmne
printre noi si dup disparitia Iizic. SpirituI ei cinstit si curat nu are
moarte.
n 28.02.2008 ora 17.00, Ia bibIioteca din Reghin, vaavea
Ioc Iansarea uItimei crti a Ioanei Crisan, un nou priIej de aducere
aminte. (Carmen Chiorean)
n iarna
Iui 2007 Ia
Casa de CuItur din George Enescu Reghin avea Ioc o
maniIestare aI crei suIIet a Iost, ca de obicei, Ioana Crisan.
Dacii din Cetatea Munfilor Har-Deal i scaunul Domnului,
se numea Iucrarea pe care a prezentat-o distinsuI dascI. Peste
200 de oameni au privit uimiti, pret de 30 de minute, roduI
muncii de cercetare pe care autoarea a ntreprins-o ani de-a
rnduI. SensibiIitate, seriozitate, meticuIozitate si nu n uItimuI
rnd, vaIoare stiintiIic incontestabiI au Iost atributeIe acestei
prezentri. Au urmat discutiiIe, muIte, care parc nu se mai
terminau. Fceam atunci pIanuri, care de care mai ndrznete
si mai Irumoase si mai trainice. ViitoruI suna tare bine. Acum
din viitor s-a aIes doar praIuI si ntunericuI si tristetea. Dar
peste toate acestea rmne vesnic, de neuitat si triumItor,
zmbetuI dintotdeauna aI Ioanei Crisan. (VIadimir BriIinsky)
A czu A czu
A czu A czu A czut o s t o s
t o s t o s t o st t
t ttea !... ea !...
ea !... ea !... ea !...
AdevrateIe dureri nu ncap n cuvinte. Cnd pierzi un Irate, o sor,un prieten bun, tristetea ti copIesestegnduI.
Dar, iat,aIIm c pIecat ctre Necuprinso sor bun, drag, modest si harnic, o sor a noastr a tuturor
iubitorilor de Adevrat 1recut Romanesc: profesoara Ioana Criyan, presedintaIiIiaIei Reghin (Romnia) a Societtii
DACIA REVIVAL INTERNATIONAL.
VaIorosuIei aport Ia cunoastere nu copIeseste, ci rmne si Iumineaz gnduriIe miiIor si miiIor de eIevi,
studenti, coIegi de cercetare si iubitori de Istorie Romneasc de pretutindeni.

n numele membrilor tuturor filialelor noastre, n numele redactorilor yi cititorilor revistei Dacia
Magazin, n numele tuturor cercettoriloradevratelor rdcini ale Poporului Romn, dr. NAPOLEON
SAVESCU, preyedintele Societ(ii DACIA REVIVAL INTERNATIONALadreseaz familiei profesoarei
Ioana Criyan, prietenilor yi colegilor ei de pretutindeni, mesajul de adnc respect in memoriam yi de
profund recunoytin( pentru neobosita contribu(iea acestei admirabile cercettoare yi colaboratoare
la mai-binele Istoriei Romneyti.
Dumnezeu s o odihneasc ntre cei cu adevrat aleyi yi pre(ui(i !..
2
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Jurnal sentimental
Cltor Cltor
Cltor Cltor Cltorie n Dacia, ar ie n Dacia, ar
ie n Dacia, ar ie n Dacia, ar ie n Dacia, ara zeilor a zeilor
a zeilor a zeilor a zeilor
Motto: Legendele sunt un izvor permanent de cunoaytere a vie(ii
yi a credin(ei populare din timpuristrvechi.

O cltorie de cercetare, la fa(a locului, a trecutului ndeprtat al patriei mele - mrea(a Dacie
- mi-a adus revela(ii uluitoare pe care sufletul meu nsetat de adevr yi dreptate le-a primit cu
recunoytin( yi infinit mndrie.
Dr. Aapoleon SJESCU
M
areIe Zeu, zeuI suprem aI ceIor vzute si nevzute, si-a ndreptat privirea atotputernic spre Pmnt si
a decis c este timpuI s creeze Iiinte umane care s se bucure de IrumusetiIe si bogtiiIe terestre.Prin
respiratia sa divin, eI a creat, nti si-nti, sapte zei pe care i-a numit Zeii Genezei. ConductoruI Ior
era Daksha, potrivit unei vechi Iegende din cuItura vedic. Dup ce a cercetat cu atentie ntreguI Pmnt, Daksha a
gsit, n sIrsit, ceI mai Irumos Ioc unde munti mndri, acoperiti de zpezi, srut naItuI aIbastru aI ceruriIor si si
desIat privirea pe ntinsuI deaIuriIor bInde, pe viIe si ruriIe argintii ce se unesc si Iormeaz un imens si Iimpede
ochi de ape. Aici si numai aici Geneza putea s nceap.
Daksha era exaItat si Iericit: gsise raiuI pe pmnt, gsise ceI mai potrivit Ioc pentru Oamenii Supremi. Ca atare,
si-a nceput munca de creatie. n timpuI noptii, a popuIat LocuI SInt cu primii 10.000 de Iii, Iiii Iui iubiti, 'aIesii
Iumii (1he chosen people), care vor ajunge s stpneasc Iumea. n timpuI ziIei, cei sapte zei - zeii primordiaIi ai
genezei -au continuat s popuIeze PmntuI cu tot IeIuI de animaIe, astIeI c diversitatea Ior ncepu s coIoreze
pmntuI si s-i dea o viat trepidant cum niciodat nu mai Iusese. Lucrarea zeiasc era aproape terminat. Ceea ce
Iipsea era miracoIuI prin care Iiii Iui urmau s se nmuIteasc si s stpneasc n pace pmntuI. Dup o cIip de
gndire, Daksha a gsit soIutia perpeturii inIinite: a creat Femeia. Apoi, n timp, eI va descoperi si SecretuI Uitat.
Acum, aIesii Iui Daksha erauaIesii Iumii si eI i-a numit Daci.
Daksha va rmne cunoscut n mitoIogia vedic (cea mai veche mitoIogie din Iume) ca zeu aI genezei si aI
perpeturii inIinite. Fiii Iui iubiti, Dacii, vor stpni Pmntul.
.................................................................
Cu aceast minunat Iegend n minte, m-am hotrt s vizitez Dacia, Jara Zeilor, acoIo, Ia ea acas, n inima ei,
n Muntii Surya-nuIui, Surya Iiind ZeuI SoareIui Ia vechii Vedici Carpato-Danubieni (strmosii dumneavoastr si ai
mei deopotriv). M-am hotrt s merg Ia Sarmi-Seget-Usa (n sanscrita cIasic nsemnnd ,eu m grbesc s
curg), capitaIa strmosiIor nostri si a strmosiIor strmosiIor strmosiIor nostri, acei Carpato-Danubieni care au dat
Iumii o cuItur unic, o istorie eroic si un popor nemuritor, PoporuI Daco-Romn.
Asa c n 3 iunie 1998, din New York, urc Ia borduI companiei romne de zbor TAROM si n ziua urmtoare
sunt pe aeroportuI Bucuresti-Otopeni undesunt ntmpinat de oameni dragi suIIetuIui meu: Andy, IiuI meu, student
Ia FacuItatea de StomatoIogie din Bucuresti, prietenuI meu 'din botosei, Dan Dima, avocat, o bun prieten, Cristina
Cutus, si Tanta Popescu, ziarist cu o personaIitate IormidabiI, care m-a Icut de muIte ori s simt ce nseamn s
ai un prieten Ia nevoie.
BucurestiuI, orasuI-capitaI aI Romniei de azi, mi s-a prut muIt schimbat n bine, curat, Irumos, cu mici
restaurante, cu mncruri gustoase (ca ceI de pe PoduI Stirbei, recomandat mie de Rudy KIekner n New York), aIe
cror preturi sunt cu o treime mai mici Iat de Mc DonaId-uI din New York. Petrec n Bucuresti trei ziIe, timp n care
mi revd rude si prieteni.
Suntem deja un grup de patru persoane care am hotrt de mai bine de un an s ne ducem acoIo, n Tara SoareIui,
3
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Ia poaIeIe MuntiIor Surya-nuIui. Cu ajutoruI Tantei, am nchiriat o masin, un Ford de nou persoane, aIbastru Ia
cuIoare si Ioarte conIortabiI. Asa c, pregtit din toate puncteIe de vedere, dar mai aIes suIIeteste, n 7 iunie '98 ,
ntr-o dimineat Irumoas si nsorit, m-am introdus bucuros n aceI Ford aIbastru si.Ia drum.
Am nceput s-mi strng tovarsii de cItorie: primuI pe care I-am Iuat de acas a Iost Dan Dima. Pe eI I cunosc
de cnd aveam sapte ani si de atunci suntem prieteni. Dan Iucreaz ca avocat pentru o Iirm comerciaI n Bucuresti.
Este naIt de 1,85 metri, bIond, cu ceva Iire argintii, cu ochi aIbastri. Un tip robust, sportiv si pIcut. De Ia Dan am
pIecat spre CosteI Enciu, cu care am Icut armata prin anii 1964 si cu care am rmas bun prieten. Azi, CosteI este
pensionar si, avnd destuI timp Iiber, s-a decis s ne nsoteasc. CosteI este un tip Iinistit, cruia i pIace muIt s
citeasc tot IeIuI de crti de aventuri. Are nu mai muIt de 1,75metri, ceva burtic, cheIie si o mustat, neIipsit
oricrei persoane mai putin norocoase din punct de vedere aI ,podoabei capiIare. Este un tip joviaI si pIcut, cu care
am petrecut muIte vacante. EI a reusit s-si recupereze, pe strada Orzari 15, din Bucuresti, o curte imens cu 6-7
csute nationaIizate (corect spus, furate) de IostuI regim comunist, dar chiriasii reIuz s-i pIteasc chirie pentru c
nu vor 's-I mbogteasc pe domnu` Enciu si pentru c nu exist nicio Iege care s-i obIige s o Iac! Ciudat
guvernare mai are si aceast tar! (Trebuie s speciIic, pentru cine nu stie, c si n America un chirias poate Iocui
Iuni si Iuni de ziIe Ir s pIteasc nimic proprietaruIui, iar acesta, proprietaruI, este obIigat s-i dea, n tot acest
timp, apa, cIdura si Iumina, gratuit). PIec cu Dan si cu CosteI spre Muntii Orstiei, n marea aventur de expIorare
a preistoriei daco-romniIor. CosteI, ca de obicei, s-a miscat mai ncet si, pn s reusesc s-I scot pe eI aIar, pn
s vin si Dan.
Eu m misc ncet?, se arat CosteI intrigat. n cinci minute am Iost gata.n-a durat mai muIt de cinci minute.
Cu sigurant!
ntre timp, Dan a avut o idee bun, dup ce, n Iug, a ncrcat n masin o buteIie.
Hai s-o Ium mai spre vest, drumuI este mai bun si pot s Ias si eu buteIia asta Ia Cheia, unde-i Iata mea n
vacant Ia bunici.
n mod normaI, dup cum stabiIisem n ajunuI pIecrii, noi trebuia s-o Ium spre Pitesti, Rmnicu VIcea, Sibiu
si, Ing AIba IuIia, s ne ntoarcem spre vest, ca s ajungem Ia Orstie.
Incinta Sacr la Sarmisegetusa
4
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Dup ce am trecut de Otopeni, de BaIotesti si de SItica, ne-am oprit ntr-un Ioc anume si am Iuat piersici si
pepeni aIe cror gust si arom numai n tara nataI Ie poti savura.
VeseIi si ncreztori, ne continum drumuI. PriveIistea spre Cheia, trebuie s recunosc, este neasemuit. Soseaua
este proaspt asIaItat iar pomii si verdeata care acoper deaIuriIe ti insuII un sentiment de Iiniste. Spre nemuItumirea
Iui Dan, am trecut prea repede prin Cheia, am Isat, totusi,buteIia Ia socrii acestuia si ne-am reIuat drumuI spre vest.
Pe Ia ora 6 dup-amiaz am ajuns n Orstie, oras micut si curat, putin ciudat construit, cu case si Iocuri a cror
vechime se pierde undeva departe n timp. Am gsit cu usurint hoteIuI (neexistnd dect dou) indicat de prietenuI
Tudor Pantru, judector Ia Curtea European de Ia Strasbourg.
Pe Tudor I-am ntInit prima oar n New York, prin anuI 1991, cnd a Iost numit ambasador aI noii repubIici
MoIdova Ia NatiuniIe Unite. EI a Iost, este si va rmne un romn mai bun dect muIti aItii care s-au nscut pe
teritoriuI actuaI aI Romniei. Tudor are cam 1,85 metri nItime, este brunet, are o Irunte Iat, niste ochi cprui care
eman hotrre, ochi ascunsi n spateIe unor ocheIari Iumurii. Este un om pe cuvntuI cruia te poti bizui, un prieten
adevrat, un om corect si care, n ciuda seriozittii aparente, este o persoan cu Ioarte muIt umor. Fiind buni prieteni,
I-am 'ndoctrinat Ia New York cu adevrata istorie a poporuIui daco-romn si m mndresc s recunosc c Tudor
s-a dovedit deosebit de receptiv. Cu eI discutam pn noaptea trziu despre preistoria poporuIui nostru, acoIo, Ia
New York, iar cnd am nceput s Iac pubIic aceast Iascinant istorie, eI a Iost unuI dintre primii mei cititori si
critici. Desi eI a pIecat Ia Strasbourg, am continuat s tinem Iegtura. L-am vizitat n MoIdova, n urm cu un an, si
atunci am decis de comun acord s petrecem mpreun aceast vacant. EI urmeaz s soseasc de Ia Chisinu, cu
Andrei Vartic.
Noi, ceiIaIti, sosind primii, am hotrt s pIecm 'n recunoastere. Spre bucuria noastr, am gsit un restaurant,
,Sura, cu mncruri romnesti exceIent gtite, Ia preturi mai muIt dect convenabiIe. Am prins ntre timp si o mic
pIoaie, care a Icut ca aeruI sa Iie si mai curat.
Seara trziu, Ia Orstie, au sosit Tudor, Andrei Vartic cu nepotuI RusIan si coIoneIuI NicuIae Mereut. Devenisem
o adevrat echip care urma s pIece Ia drum n dimineata urmtoare.
Pe Andrei I cunosc din toamna Iui 1997, cnd m-am dus Ia Chisinu s-I vizitez pe Tudor. Cu acest priIej, am
vzut comuna Ivancea unde s-a nscut bunica din partea tatIui meu. Andrei are n jur de patruzeci si...de ani, 1,75
metri nItime, un corp subtire si atIetic, o barb neagr si un pr Iung, uneori strns Ia spate. Este de o inteIigent
iesit din comun; de proIesie e Iizician spectroIotometrist. Mai muIt, e si un bun orator, ndrgostit de daci si de
istoria acestora. A scris muIte crti despre civiIizatia dac, Icnd descoperiri uimitoare. Voi aminti numai cteva din
Fortificajii dacice la Costeyti
5
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
eIe: 'Magistralele tehnologice ale dacilor, 'Fierul, timpul, dacii, 'Ospe(ele nemuririi , pe care, dac ai
sansa s Ie citesti, descoperi o parte din trecutuI Iascinant aI poporuIui nostru dacic, nemaintInit Ia niciun aIt popor
european. nteIegi astIeI adevruI despre civiIizatia dacic, centru aI civiIizatiei preistorice europene. Andrei a nIiintat
n Basarabia 'Institutul Civiliza(iei Dacice.
Pe coIoneIuI Mereut I ntInesc acum pentru prima dat, dar auzisem despre eI de Ia Tudor. Mereut a Iost seIuI
corpuIui de paz aI presedinteIui Snegur. NicuIae este putin mai naIt dect Andrei, mai ndesat si muIt mai voinic. Un
tip simpatic si veseI care ne-a Icut excursia pIcut.
La New York auzisem c a merge prin Romnia nseamn a te expune Ia tot IeIuI de riscuri, n primuI rnd Ia
banditisme, nseItorii, escrocheriisi aIte Iucruri nepIcute.Cum nu mai cItorisem prin Romnia de muIti, muIti
ani, am Iost putin ngrijorat, ca, de aItIeI, si unii dintre prietenii mei, asa c am cutat s ne nsotim cu oameni
potriviti, n caz de nevoie. Am Iost ns prost inIormati, pentru c daco-romnii ntIniti au dat dovad de o cinste si
de o corectitudine pe care greu Ie gsesti azi n Iume.
Seara am mers cu totii Ia restaurantuI ,Sura, unde ne-am continuat discutiiIe despre preistoria Romniei, despre
istoria daciIor. A Iost o sear pIcut si am nceput s ne cunoastem mai bine, s schimbm inIormatii, s ne
deIinitivm pIanuriIe de viitor.
Miercuri, 8 iulie 1998, diminea(a
Ne-am scuIat toti devreme. Tudor a Iugit Ia masin ca s stea eI n Iat. S-a Iuptat cu NicuIae, pe care I-a mpins
n spate, apoi s-a asezat cu o Iigur nevinovat, n Iat, pe scaunuI din dreapta mea, s vad eI mai bine dect toat
Iumea. Am pIecat din Orstie si am intrat n Tiberiu. Undeva, pe dreapta, am zrit dou 'gurguie despre care Andrei
spune c ar Ii de interes arheoIogic.
AcoIo s-a gsit Ioarte muIt ceramic dacic.
CaseIe sunt Ioarte artoase aici, n Tiberiu, nu prea naIte, dar acoperite cu tigI rosie, onduIat. Am Isat n urm
un aIt sat, Sereca, cu aceIeasi case Irumoase pe care vegetatia Ie mbrtiseaz cu generozitate iar muntii Ie nconjoar
Costeyti - Cetjuie, cetatea de scaun a regelui Burebista
6
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
de departe. PriveIistea este miriIic aici, unde - cum spune Andrei - 'suntem n inima Daciei.
A Daciei Istorice, domniIor! compIeteaz Tudor cu o Iigur serioas.
Noi toti I aprobm n tcere, o tcere soIemn ca IocuriIe ncrcate de istorie pe care Ie admirm.
Pe stnga, nainte s ptrundem n Orstioara de Jos, vedem teraseIe dacice.
Imagini de munte, asa cum se gsesc n Peru, spun eu. Se pot vedea n zona MuntiIor Orstiei care oIer
priveIisti cu 'miros de vesnicie.
nainte de intrarea n satuI Bucium, pe stnga, privirea ne este atras de o bisericut ce se proiecteaz pe munte
si pe un cer aIbastru-nchis, prevestitor de surprize. Abia am intrat n satuI Bucium c am si iesit din eI. Se pare c
Iocuitorii de aici au avut noroccu dorinta Iui Ceausescu de a vizita Sarmi-seget-usa, dorint care n-a mai Iost
mpIinit, dar oamenii s-au aIes cu drumuri asIaItate pn Ia prima cetate.
Intrm n Orstioara de Sus. Pe teritoriuI ei se gsesc ceIe mai muIte cetti dacice, incIusiv cetatea de Ia Sarmi-
seget-usa, capitaIa dacic. Pe dreapta, cum intri, vezi un mic spitaI. Andrei se opreste Ia poIitie s vorbeasc cu seIuI
IocaI despre starea drumuriIor, s se intereseze dac se poate ajunge usor Ia cetate cu masina, dac s-a mai reparat
ori stricat ceva. Andrei, moIdovean-basarabean, stie c, desi e romn, de Iapt , oIiciaI, eI apartine unei aIte tri,
artiIiciaI create. Uneori este asa de usor s rnesti inima acestor oameni care de muIte ori suntmuIt mai buni romni
dect noi.
DomnuI primar NecuIae David ne arat ruI Grdistei, umIIat de pIoi si revrsat peste maIuri. Ne spune apoi ce
dezastre se ntmpI cnd acest ru se umII. EI, ruI, este 'ArhitectuI Godeanu, Iiindc izvorste din munteIe
Godeanu si este adevratuI arhitect aI IocuriIor iar, dac nu tii seama de EL, o ptesti.
Si ce nseamn asta? ntreab coIoneIuI NicuIae Mereut.
- nseamn c a venit un domn inginer de Ia oras s ne Iac niste rezervoare de crescut pstrvi. Da` ingineru`
nu mi-o Iucrat bine. S-o Iucrat dup proiect, s-o respectat proiectu`, o Iost bine, dar nu o Iost respectat ,domnuI
Godeanu, arhitectu` ', ruI adic, c ruI o sosit acum cteva ziIe si o rupt toat treaba ingineruIui, dovedindu-i c
aici, n jara domnului arhitect Godeanu, trebuie nti si-nti s tii cont de EL, dac vrei s ai un proiect bun.
DomnuI primar David ne-a convins c Apa Grdistea, ce izvorste din munteIe sInt Godeanu, poate repune
terenuriIe n dreptuI Ior, drmnd si apoi reconstruind tot ceea ce oamenii se hazardeaz s Iac atunci cnd nu tin
seama de EL. Dup ce domnuI primar, amabiI, ne serveste cu o paIinc tare, gIbuie, cu arom de prun, pIecm mai
departe spre Cetatea Lumii Antice, spre Sarmi-Seget-Usa.
Intrm n satuI Costesti care tine tot de Orstioara de Sus. Este impresionant s aIIm c toate sateIe cu numeIe
de Costesti din Romnia si Basarabia s-au unit si au nIiintat o asociatie, o primrie comun, cu un singur primar,
domnuI Ttaru de Ia Costesti, din Basarabia. Cnd vor Iace Romnia si MoIdova-Basarabia Ia IeI?
Cetatea de la Costeyti, Cet(uia, o avem drept n Iat. Ne-o arat Andrei si tot eI ne-o descrie:
- Tot mameIonuI acesta este nconjurat cu ziduri, o s vedeti, sunt vreo cinci sanctuare extraordinare, ziduri de
o Irumusete si de o perIectiune incredibiI, dou turnuri Iocuinta etc.
AmpIasat pe Apa Grdistei, Ia sud de Iarga si mnoasa vaIe a MuresuIui, compIexuI de cetti si asezri dacice din
Muntii Orstiei a constituit nucIeuI statuIui dac din perioada Iui Burebista si pn Ia cucerirea partiaI a Daciei de ctre
romani.
- Se stie c mai putin de cincisprezece Ia sut din teritoriuI Daciei a Iost cucerit. Pe mai muIt de optzeci si cinci
Ia sut din teritoriuI ei nu a cIcat picior de roman! Iar pe aceI petic de pmnt aI Daciei noastre pe care au stat
temporar romanii ei nu au putut impune o nou Iimb si nu au putut crea un nou popor! E absurd s crezi aItIeI! n
doar o sut saizeci de ani un popor nu-si poate uita Iimba! ns, paradoxaI, potrivit 'istoriciIor nostri aIptati Ia
doctrine strine de neam, ei, dacii neocupati de romani au Iugit s nvete Iimba Iatin de Ia niste Iegionari care abia o
bjbiau ei nsisi. O minte sntoas nu-si poate imagina c dacii Iiberi au venit n Iuga mare de prin munti, vi si
cmpii, pduri si mIastini, deaIuri si ponoare, unii tocmai de dincoIo de Prut si Nistru iar aItii chiar de pe Don, au venit
asa, de pIcere, de Ia mari distante, s nvete o Iimb strin si s-o uite pe-a Ior.
- Asa ncearc s ne nvete ei, 'istoricii nostri, adaug eu cu nduI.
Cu ochi veseIi, rznd ironic de ideiIe schioape aIe unor asa-zisi istorici, Andrei si continu preIegerea.
- SaIba de IortiIicatii de Ia Costesti, BIidaru si Piatra Rosie, menit s apere 'Cetatea Lumii - cetatea de scaun a
regiIor daci de Ia Sarmi-Seget-Usa (Grdistea MunceIuIui), aIe crei ruine ne ntmpin, peste timp, Ia IeI de impuntoare
- reprezint mrturii de pret aIe nIIoritoarei civiIizatii dacice. DeaIuI 'Cettuia, cu cetatea de pe cuIme, este un
minunat punct de paz, cu vedere Ia mare deprtare, pIasat Ia intrarea n masivuI muntos, acoIo unde vaIea apei
Grdistea se ngusteaz deodat.
SistemuI de aprare aI cettii se bazeaz pe succesiunea a trei tipuri de IortiIicatie: vaIuri de pmnt, un zid de
piatr gros de trei metri, IIancat de trei bastioane si o dubI paIisad ce nconjoar partea de sud a nItimii. PIatouI ceI
7
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
mai naIt este ocupat de dou turnuri-Iocuint construite din bIocuri de piatr si crmizi, Ia care se ajungea urcnd
pe o scar monumentaI. Tot aici se gsesc urmeIe barciIor apartinnd soIdatiIor daci din garnizoan si un turn de
observatie.
Pe terase au Iost identiIicate Icasuri de cuIt (sanctuare), cisterne de ap si muIte aIte Iucruri uIuitoare. Asa cum
despre VaIea RegiIor din Egipt nu se stia prea muIt pn cnd au nceput spturiIe arheoIogice, tot asa de putin se stie
astzi despre istoria acestui popor minunat.
Mai ncoIo vedem si o a doua cetate, cea mai mare cetate dacic de aprare.
- Pe vrIuI aceIa, acoIo sus, se aII Cetatea Blidaru, spune cu mndrie Andrei, ca si cnd cetatea aceasta i-ar
apartine personaI.
- AcoIo ai Icut tu niste poze coIor Ioarte reusite, pe care Ie-ai pubIicat n 'FieruI, TimpuI, Dacii? I ntreb pe
Andrei.
- Da, m bucur c ti-ai amintit. O poz cu niste ziduri si bastioane coIosaIe! Mai sus e un castru, iar mai jos, o
cas de aprare cu ziduri groase de trei-patru metri. Trebuie s vedeti ce e jos! E ceva Iantastic acoIo, pe vrIuI
aceIa. Iar Ia eI se ajunge pe muIte terasri, uneIe dup aIteIe, pe care trebuie s urci din greu.
Situat pe cuImea BIidaruIui (703 metri), IortiIicatia are dou incinte unite ntre eIe, avnd mpreun sase turnuri
de protectie. Prima cetate, care ocup pIatouI superior aI deaIuIui, are o Iorm trapezoidaI, Iiind prevzut cu patru
turnuri exterioare, pIasate pe coIturi. Intrarea se Icea prin turnuI I si era astIeI conceput nct s mpiedice
desIsurarea IorteIor inamicuIui.
La vest de prima cetate a Iost conceput cea de-a doua, avnd Iorm pentagonaI. Aici atrage atentia sistemuI
pIatIormeIor de Iupt, cu cazemate, de pe IaturiIe de nord si de vest. Aprovizionarea cu ap a cettii era asigurat de
o cistern patruIater, situat n partea de nord-vest, n aIara ziduriIor de aprare. Pe aceeasi Iatur, pe o teras mai
joas, numit 'Poiana Pertii, se aIIa un turn de paz ce asigura supravegherea accesuIui spre cetate.
- Si cum poate cineva s-si imaginezec toate acestea au Iost construite de niste trani daci!? Cum este posibiI
ca cineva s cread c acestia nu erau mesteri iscusiti?Cum poti s crezi c acesti minunati constructori erau
nerbdtori s-i ntIneasc pe romanii cuceritori si s Ie nvete Iimba?! E cuImea absurduIui s crezi asemenea
bazaconie!
- Mi Tudore, de unde stii tu toate astea? se mir Dan.
- De Ia New York, i rspunde acesta, Icndu-mi semn cu ochiuI.
TimpuI este Ioarte capricios cu noi: cnd pIou, cnd nu pIou. Acum se ntunec iar peste un minut ceruI se
Iumineaz. Ai impresia c te aIIi pe o aIt pIanet.
- CeruI s-a nnorat din nou. ExtremeIe schimbri de vreme din inima muntiIor! Vd niste cabane Irumoase, par
nou construite, uitati-v, acoIo, n stnga si n dreapta.
- AIe cui or Ii? I ntreb pe Andrei. Dar, nainte s-mi rspund, I vd scotnd capuI pe geamuI masinii si I aud
strignd:
- GeneraIuI Dragomir!
DomnuIe generaI!
Andrei se ntoarce repede spre
mine si mi spune:
- Miky, hai s-I vedem pe
generaI, e un tip IormidabiI!
Ne dm jos din masin ca s
vorbim cu generaIuI. Vedem c e
nsotit de cineva.
A Iost o pIcere s-I cunosc nu
numai pe generaIuI Dragomir, dar si
pe proIesoruI VasiIe Rudan. I-am
ntInit aici, n Iata portii daciIor.
mpreun, un profesor i un general
indrgostifi de.daci' A fost o
superb revelafie'
Canal de scurgere la Sarmisegetusa,
excepjional dovad a capacitjii
constructive a dacilor
8
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Domnule profesor, de cjiva ani ncoace numele
dumneavoastr este tot mai des legat de anumite scandaluri
generate de ctre Ministerul Culturii sau de ctre reprezentanji
ai acestuia. Care este, de fapt, adevrul ?
De Ia reinstaIarea mea n Iunctie, n iuIie 2007, am ncercat s
am reIatii ct mai corecte cu MCC. Nu am mai adus critici, nu m-am
mai Iegat de nimeni de acoIo, pentru c nu doream s transIer
antipatia ministeruIui Iat de mine asupra muzeuIui. Asta nu m-a
ajutat prea muIt, Iiindc n data de 3 ianuarie 2007 m-am trezit cu
un ordin c eram demis din Iunctia de director aI MuzeuIui de
Istoriei aI TransiIvaniei. MotivuI invocat era c ar Ii expirat
contractuI meu de management cu ministeruI. Or, acest contract
nu putea expira, Iiindc nu a existat. Prin urmare, demiterea era
absurd. n urma interventiei meIe vehemente Ia minister, dup
sase ore am Iost repus n Iunctie, tot printr-un ordin aI ministruIui.
Nu m aIIu Ia prima ptanie. Am mai Iost demis din aceast Iunctie
de director aI MuzeuIui de Istorie aI TransiIvaniei n 19 apriIie
2006 si am Iost repus n drepturi n 20 iuIie 2007 dup patru
procese cstigate. Tin ns minte c i cerusem domnuIui ministru
Adrian IorguIescu o audient n noiembrie 2005. Mi-a acceptat-
o, dar m-a tinut Ia us sase ore si jumtate. Cnd, n sIrsit, am
intrat, mi-a zis c mi acord trei minute si, n timp ce vorbeam,
eI se uita Ia ceas. DumneaIui a pierdut Iiindc, dac mi acorda
zece minute, aIIa Iucruri interesante nu numai despre diIicuIttiIe n care se zbate muzeuI din CIuj, ci si despre moduI
scandaIos n care Iunctionarii si au dat descrcriIe arheoIogice de Ia Rosia Montan. Este adevrat c i-am Isat
cte un dosar cu Iiecare probIem, dar m ndoiesc c si-a gsit timp s Ie citeasc. Nu astIeI ar trebui s se
comporte ntr-un stat de drept sau ntr-un stat civiIizat un ministru aI CuIturii Iat de oamenii de cuItur. CuItura se
Iace tocmai cu oamenii de cuItur si nu cu activistii cuIturaIi.
Este Royia Montan mrul discordiei dintre dumneavoastr yi Minister ?
ActuaIuI ministru a gsit n minister situatia gata compromis n ce priveste Rosia Montan, ceea ce nu-I scuteste
de rspundere, dac a acceptat-o. Se stie c zaruriIe Iuseser aruncate n 2001, cnd ministeruI, n Ioc de a apra
integritatea patrimoniuIui nationaI, a preIerat s apere intereseIe economice aIe unei Iirme private. Toti cei care ne
aIIm n ,sistemuI CuIturii suntem pItiti si, deci, suntem obIigati s aprm acest patrimoniu. Dac aItii, din diverse
motive, nu o Iac, este treaba Ior. Noi nu avem voie s procedm ca un avocat care, n timpuI procesuIui, n Ioc de
a-si apra cIientuI, I nIund si mai ru. Eu m-am opus cu nversunare poIiticii ministeruIui, iar pretuI, cum se vede,
I pItesc cu vrI i ndesat. Nu m pIng de asta. Nu m pIng nici c m bat cu niste Iunctionari. M pIng c prea
putini coIegi de meserie mi-au tinut partea, ba chiar au ncercat s proIite de necazuriIe meIe. Cu absoIut sigurant,
Intelectualul cu o coloan vertebral dreapt,
pentru a fi apreciat i la el n ar, are dou posibiliti:
s se exileze sau s treac la cele venice
Interviu cu domnul Profesor Doctor 1) 215 Directorul
General al Muzeului Na[ional de Istorie a Transilvaniei
realizat de Jladimir BRILIASKY
prof. dr. Ioan Piso
Interviuri care fac istoria
9
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
toate necazuriIe au nceput de Ia mpotrivirea mea Iat de proiectuI Roia Montan. Mi-am permis s arunc mnusa
n aren din motive de demnitate personaI. Mi-am permis s o Iac si Iiindc sunt mai bine cunoscut n strintate
dect n tar. Numai astIeI am putut aduna n juruI protestuIui meu 1.038 de semnturi aIe principaIeIor institutii si
personaIitti din ntreaga Iume, n Irunte cu Academie des Inscriptions et BeIIes Lettres (echivaIenta Academiei
Romne), cu directorii scoIiIor nationaIe din Roma, cu InstitutuI ArheoIogic German sau Austriac, cu proIesorii ceIor
mai mari universitti. Din tar au aderat Ia protestuI meu doar 50 de arheoIogi. Apoi am depus mrturie Ia Curtea de
apeI AIba mpotriva MinisteruIui CuIturii, de care depind ca director de muzeu, pentru anuIarea CertiIicateIor de
sarcin arheoIogic eIiberate pentru munteIe Crnic, emise de MinisteruI CuIturii n ianuarie 2004. Evident emis
abuziv. De ce? nti, pentru c Rosia Montan este cuprins n Iegea 5 din 2000 ca monument de vaIoare exceptionaI,
apoi, pentru c, potrivit Iegii mineIor din 2003, n asemenea situatii nu sunt permise nici mcar spturi de saIvare
Ir o hotrre a guvernuIui Romniei. Cum era s dea guvernuI Romniei o asemenea hotrre pentru o ntreprindere
privat? Pentru asta ar Ii trebuit s existe un interes pubIic. Or, interesuI pubIic ar cere tocmai ca un asemenea
proiect s nu Iie niciodat apIicat. Este cIar c MCC a Iavorizat, mpotriva Iegii, o Iirm privat. Din ce motive? mi
permit s Ie amintesc pe ceIe cunoscute oIiciaI. MinisteruI si-a permis s Iie sponsorizat de ctre GoId Corporation,
adic de ctre Iirma pe care se presupunea c o supravegheaz. A Iost, de piId,sponsorizat cu ocazia decernrii
premiiIor MinisteruIui CuIturii din anii 2002 si 2003. Este un conIIict cIar de interese. S ne ntoarcem ns Ia
procesuI de Ia AIba IuIia. Fundatia AIburnus Major, cea care a intentat procesuI, I-a cstigat, iar descrcarea de
sarcin arheoIogic a Iost anuIat. Cine credeti c a Icut recurs? ActuaIuI Minister aI CuIturii aIturi de GoId
Corporation! S-au aIiat deci mpotriva patrimoniuIui nationaI. Au mai pierdut ns Ia rejudecarea cauzei Ia Curtea de
ApeI Brasov. Cum mai pot asemenea oameni conduce si reprezenta cuItura romneasc?
Cu siguranj c atitudinea dumneavoastr a deranjat anumite interese. Din aceast cauz a pornit tot acest
scandal?
Ce a urmat a Iost o adevrat vntoare. Am Iost dat aIar din birouI Comisiei NationaIe de ArheoIogie, din
Comisia NationaI de ArheoIogie, din Comisia NationaI a MonumenteIor si SituriIor Istorice si din Iruntea Comisiei
din TransiIvania unde eram presedinte. Nu m-au putut da aIar din muzeu pentru c nu aveau motive concrete. Si
atunci a nceput o campanie de pres pe baz de anonime, cu atacuri Iuribunde mpotriva mea, orchestrate de minti
speciaIizate n astIeI de treburi. Se va aIIa ntr-o bun zi cine a organizat totuI. ScopuI era de a mi se stirbi reputatia
pentru a ndeprta pubIicuI de mine si de cauza pe care o apram. Asta a nceput n mai 2005 iar n august aI aceIuiasi
an a venit o comisie de Ia minister pentru a veriIica ceIe reIatate n deIatiuniIe din pres. Cu toate c IucruriIe urmrite
de comisia ministeriaI nu s-au conIirmat, s-a ntocmit un raport ceI putin tendentios si totaI Iipsit de obiectivitate.
Nici asa eI nu a putut servi ca baz pentru demitere. n consecint, am Iost somat s ntocmesc un pIan de management,
desi eu ocupasem IotoIiuI de director n baza unei aIte IegisIatii, iar cea actuaI nu putea Ii apIicat retroactiv. Am
prezentat totusi aceI proiect de management si, cu toate c n IacuItate nu am avut niciodat aIt not dect 10,
aceeasi not pe care am obtinut-o Ia concursuI din 97, Ia sustinerea proiectuIui am primit de data aceasta nota 7.41.
Tot ministeruI este aceIa care a decis ca nota de trecere s Iie 8. Lucrtura era, deci, perIect. Interesant este c din
comisia care m-a examinat Iceau parte un arhitect, o masterand Ia AIba IuIia, Iunctionar prin MinisteruI CuIturii,
si doi directori de muzee din BriIa si Brasov. Sunt, totusi, proIesor universitar, am predat nu numai n tar, dar si Ia
Viena si Ia Sorbona si mi se pare c era normaI ca din comisie s Iac parte persoane mcar de aceIasi caIibru ca
mine. Am Icut o contestatie care a Iost judecat de aItii, printre care si de un coIeg care ,a spat din greu Ia Rosia
Montan, si nu este nevoie s spun mai muIt... AstIeI am Iost demis. Timp de aproape 1 an si 3 Iuni, am cstigat pe
aceast tem dou procese Ia Curtea de ApeI Bucuresti. MinisteruI a Icut recurs si a pierdut de Iiecare dat Ia Curtea
Suprem de Casatie si Justitie. Este, oricum, un semn c justitia ncepe s se miste n Romnia. Cu zece ani n urm
probabiI c nu as Ii avut nicio sans. Am avut cstig de cauz pentru c am ndepIinit trei conditii: aveam dreptate,
m-am stiut bate pentru dreptate si am avut un avocat Ioarte bun. AstIeI am revenit n Iruntea muzeuIui. M-am ntors
nu pentru a-i Iace ministeruIui n ciud, ci pentru a Iace treab. Am proiecte de dezvoItare pe Iung durat pentru
care am de gnd s m bat. Printre aIteIe, vreau s recuperez tezauruI muzeuIui care a Iost nstrinat n 1972 cnd
s-a creat MuzeuI NationaI de Istorie Bucuresti. Nu m intereseaz dac supr pe cineva. Vreau apoi s gsesc o
cIdire mai potrivit pentru muzeuI din CIuj pe care I consider una dintre mariIe institutii cuIturaIe aIe trii si, deci,
demn de o soart mai bun.
S-au perindat 3 - 4 miniytri de cnd au nceput problemele dumneavoastr. Ei sunt vinovajii sau altcineva
poart responsabilitatea acestei stri de lucruri ?
Nu ministrii sunt cei care Iac acest ru si care provoac aceast dezordine n cadruI MinisteruIui CuIturii.
10
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Ministrii sunt vremeInici, ei vin si pIeac. Pot Ii acuzati ceI muIt de IaptuI c nu ncearc s schimbe IucruriIe. Nici
nu-i prea intereseaz asa ceva, Iiindc sunt n primuI rnd oameni poIitici, ,muItiIunctionaIi. Marii vinovati sunt cei
care reprezint continuitatea ruIui n minister. S-I Ium pe domnuI Mircea AngeIescu, director n MCC. Ne-am
nteIes bine pn n 2001, cnd i s-a opus proiectuI de Ia Rosia Montan. PrincipaIuI repros pe care i-I Iac este c a
socotit distrugerea Rosiei Montane inevitabiI. Poate c stia mai bine dect mine cine se aII n spateIe proiectuIui.
Nu trebuiau niciodat ncepute spturi de saIvare ntr-un sit de vaIoare exceptionaI. Trebuiau Icute cercetri
IundamentaIe cu IinaIitate stiintiIic si turistic. Dac, totusi, s-au Icut spturi de saIvare, era de datoria tuturor
arheoIogiIor, deci si a muzeuIui din CIuj, s participe Ia eIe, pentru a se putea saIva ct mai muIt. Iat ns c, n
Iegtur cu spturiIe de saIvare, s-a Icut o a doua greseaI IundamentaI. Potrivit Iegii 378/2001, spturiIe arheoIogice
de saIvare sunt pItite de beneIiciar, dar asta nu nseamn c acesta trebuie s primeasc neaprat si descrcarea de
sarcin arheoIogic. Pot exista cazuri - si chiar au existat - n care descopeririIe Icute n urma spturiIor de saIvare
obIigau Ia extinderea Ior sau Ia o conservare, ceea ce Icea imposibiI acordarea certiIicatuIui de descrcare. Si
totusi, astIeI de certiIicate s-au dat ncIcndu-se IegisIatia. De piId, ntre 2001 si 2002, au Iost dezveIite 2,2
hectare, dar au Iost descrcate din punct de vedere arheoIogic 1100 hectare. Nimeni nu pretinde c peste tot erau
ruine, dar s dezveIesti 2 Ia mie, pentru a ceda apoi ntreaga supraIat Iirmei canadiene, este scandaIos. Cum s-a
desIsurat operatiunea? Foarte simpIu! O arheoIoag de Ia MuzeuI NationaI de Istorie a Romniei (MNIR), Dana
Mihai, a trecut n Iruntea unei Iirme, 'DaIem ConsuIting, create de Rosia Montana GoId Corporation (RMGC), cu
scopuI de a conduce spturiIe de saIvare n conIormitate cu intereseIe RMGC. Cu aceast Iirm sau direct cu
RMGC a ncheiat MNIR contractuI, iar MNIR a Icut, Ia rnduI su, subcontracte cu aIte institutii. n anuI 2003,
cnd adevruI a nceput s Iie cunoscut, Iirma 'DaIem ConsuIting a Iost nIocuit de Iirma Archaeo-Terra, condus
de Corina Bors, care a Iost detasat aici direct de Ia CIMEC (creat de MCC), iar Dana Mihai a devenit director
'stiintiIic aI InstitutuIui NationaI aI MonumenteIor Istorice. Menirea acestui institut este, printre aIteIe, de a decIasiIica
monumenteIe descrcate arheoIogic. Iat un mecanism perIect de tranzactionare a oricror vaIori de patrimoniu!
Dar, vorba aceIuiasi domn AngeIescu: ,...ntre dou excavatoare se mai poate saIva cte ceva. n IeIuI acesta
este aprat patrimoniuI nationaI de niste Iunctionari pItiti pentru asta? Constat, i n cazuI Rosiei Montane, c
autorittiIe romne, n Ioc de a apra adevrateIe interese aIe trii si aIe propriiIor cetteni, au aprat interese strine.
Ce pozijie a avut yi ce pozijie are acum Comisia Aajional de Arheologie faj de acest proiect ?
InitiaI, n 2000, ntreaga Comisie NationaI de ArheoIogie (CAN), a Iost, cu o singur abtinere, mpotriva proiectuIui
de Ia Rosia Montan. Numai c Mircea AngeIescu, pe atunci secretaruI comisiei, a avut grij ca procesuI verbaI s nu
Iie ntocmit. UIterior, comisia a Iost de dou ori epurat sub pretextuI unor reorganizri. DeIoc ntmpItor, au Iost
dati aIar toti contestatarii proiectuIui de Ia Rosia Montan. Nici asa nu Ii s-a prut destuI de sigur aceast comisie
si s-a trecut Ia schimbarea IegisIatiei. ConIorm Iegii 378/2001, Comisia NationaI de ArheoIogie era cea care decidea
asupra descrcriIor de sarcin arheoIogic, iar deciziiIe ei erau asumate de ctre MinisteruI CuIturii si CuIteIor.
Legea 462/2003 a modiIicat exact acest punct, prevznd c descrcriIe arheoIogice s Iie date de MCC, 'n urma
consuItrii CNA. Prin urmare, gremiuI academic a primit un roI consuItativ, n timp ce deciziiIe privind patrimoniuI
nationaI sunt Iuate de Iunctionari ai MCC. n IeIuI acesta s-a creat din MCC o CNA totaI subordonat, un Institut
NationaI aI MonumenteIor Istorice si RMGC (sau orice aIt beneIiciar), un mecanism necontroIabiI, care ncaIc
spirituI Iegii patrimoniuIui si intereseIe trii.
Un uItim capitoI s-a ncheiat de curnd. InstitutiiIe de proIiI au Iost invitate de MCC s Iac, Ia nceputuI Iui
ianuarie, propuneri pentru noua Comisie NationaI de ArheoIogie. MuzeuI din CIuj a Icut dou propuneri, incIuznd
persoana mea. Fac arheoIogie de 40 de ani, sunt membru corespondent aI InstitutuIui ArheoIogic German, aI InstitutuIui
ArheoIogic Austriac, aI Academiei RegaIe din BarceIona etc. Totusi, candidatura mea a Iost respins de MinisteruI
CuIturii, mai precis de Mircea AngeIescu, ceI care a Iost dovedit cu doi ani n urm c a comis ceI mai grosoIan
pIagiat care a existat n scrieriIe din Romnia de pn acum.
Comisia NationaI de ArheoIogie nu va Ii, deci, mai curajoas. Nu as dori totusi s-i acuz pe toti arheoIogii. Ei
sunt printre speciaIistii cei mai npstuiti si mai prost pItiti din ntreguI sistem aI CuIturii. Si este Ioarte usor s se
Iac presiuni asupra Ior. Dac sunt, de piId, santajati cu banii de spturi sau dac nu primesc autorizatia de
sptura, cariera Ior este ncheiat. Chiar si mie mi-a Iost reIuzat n 2003 autorizatia de sptur. Am stat degeaba
Ia Sarmizegetusa roman trei sptmni cu ntreaga echip, care incIudea si arheoIogi si studenti veniti din Germania.
CuImea a Iost c i s-a cerut poIitistuIui din comun s m supravegheze, ca nu cumva s bag spacIuI n pmnt; iar
asta n timp ce braconajuI arheoIogic este n IIoare. Numai c eu am spinarea nu numai dreapt, ci si tare. Sunt greu
de eIiminat Iiindc sunt Ioarte bine cunoscut n strintate. Dac m cuprinde cteodat tristetea, este numai Iiindc
m gndesc Ia soarta inteIectuaIuIui romn. Aceasta este situatia arheoIoguIui inteIectuaI romn. Dac are coIoan
11
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
vertebraI dreapt si totusi doreste s Iie pretuit Ia eI n tar, are de aIes ntre a se exiIa si a trece Ia ceIe vesnice. Asta
n timp ce un BIceanu-StoInici, un inteIectuaI Ir coIoan vertebraI dreapt, a avut parte de cte onoruri a dorit.
Ce ar trebui, totuyi, fcut pentru ca normalitatea s se ncoroneze definitiv n arheologia romneasc ?
ntr-o scrisoare deschis adresat ministruIui CuIturii, propuneam urmtoareIe soIutii. n primuI rnd, Comisia
NationaI de ArheoIogie trebuie aIeas prin vot Iiber de ctre arheoIogii nsisi. Apoi, ea ar trebui s depind nu de un
singur Ior (MCC), ca acum, ci de trei: de Academia Romn, de MinisteruI CuIturii si de MinisteruI nvtmntuIui
si Cercetrii, dar cu preeminenta Academiei. Asa a Iost pn acum 20 de ani. S nu uitm c ne aIIm n economie
de piat, iar tentatiiIe sunt mari. Ce se invoc ns? C banii de spturi vin de Ia MinisteruI CuIturii. Nu v suprati,
dar acestia sunt bani pubIici si nu vd de ce nu ar putea veni de Ia mai muIte institutii pubIice. Cnd IucruriIe sunt
conduse de trei institutii, manipuIriIe, santajuI, aranjamenteIe de cuIise si presiuniIe sunt mai greu de reaIizat. ProbIema
este c unii nu vor s scape din mn asemenea prghii.
Cine sau ce mecanism are interesul s ntrejin acest veritabil foc al rului n arheologia romneasc ?
Exist Iorte ocuIte care au adus aceast companie strin n tar, Ia Rosia Montan si n aIte prti si care proIit
din pIin de situatie. Sunt Iucruri care se spun pe Ia coIturi, n soapt, si putini au curajuI de a Ie scrie. Au Iost impIicate
de Ia nceput personaje Ioarte dubioase, ca Frank Timis, despre care v rog doar s v interesati cine I-a trimis n
strintate, pe cine a adus eI n tar si cu cine s-a aIiat aici. Dac nteIegeti toate conexiuniIe, v dati seama ct de
pericuIos este s te bati cu ei. Exist ns si o sperant. n uItimii ani a aprut o adevrat societate civiI creia nu-
i pas numai ce bag n gur, ci a nvtat s se uite mprejur Ia probIemeIe mediuIui, aIe monumenteIor, Ia necazuriIe
aItora. Societatea civiI nu se Iormeaz Ia ndemnuI unor inteIectuaIi de serviciu care si pIng unuI pe umruI ceIuiIaIt
c nu sunt ascuItati, ci n juruI unor Iucruri Ioarte practice. Un copiI boInav, o comunitate n necaz, un monument n
pericoI sunt adevratii cataIizatori ai societtii civiIe. O consecint este nceputuI maturizrii societtii poIitice, desi
unii nc se ndoiesc de asta. V ntreb dac acum ctiva ani cineva vedea posibiI o aIiant ntre senatorii Gheorghe
Funar de Ia PRM si Ekstein Kovacs de Ia UDMR. Ea a Iost, totusi, posibiI Ia eIaborarea proiectuIui de Iege, care
urmeaz s interzic expIoatarea auruIui n Romnia cu ajutoruI cianuriIor. Toate acestea m Iac s Iiu optimist n
privinta viitoruIui trii.
Haideji, n ncheiere, s facem un mic periplu prin istoria Royiei Montane.
AspecteIe ntInite Ia Rosia Montan sunt deosebit de compIexe. Pentru c aici istoria minerituIui necesit Ioarte
muIt munc. Pentru a m reIeri doar Ia MunteIe Crnic, aici cercettorii Irancezi au descoperit 70 kiIometri de
gaIerii, dintre care 10 kiIometri de gaIerii romane, o adevrat bijuterie a antichittii. EIe au o Iorm perIect trapezoidaI,
sunt dispuse pe mai muIte etaje Iegate de trepte tiate n stnc. Asa ceva nu se mai ntIneste n ntreaga Iume! V
dati seama ce ar reprezenta eIe pentru turismuI european, dac ar Ii amenajate! Ei bine, ndat ce au Iost descoperite,
MinisteruI CuIturii a dat certiIicatuI de descrcare arheoIogic, cu aIte cuvinte semnaIuI distrugerii Ior. S-a prevzut
conservarea unei mici portiuni, care ar Ii Iost oricum distrus de primeIe expIozii. O surpriz deosebit care, cu
sigurant, va Ii pe pIacuI dumneavoastr, vine tocmai din rezuItateIe cercettoriIor Irancezi care, Icnd o anaIiz a
IemnuIui gsit n gaIeriiIe descoperite, dup metoda C 14, au constatat c acest Iemn dateaz din perioada statuIui dac
Iiber. Nu este de mirare. Dac regii daci au adus mesteri greci pentru construirea ziduriIor si a reteIeIor de ap, nu
putem crede c ei au negIijat tocmai auruI, care era un aIt puternic simboI aI puterii. AnaIizeIe ceIebreIor, de acum,
brtri dacice, ne spun c acestea au n compozitia Ior att aur aIuvionar, ct si aur de IiIon din zcminteIe auriIere
din Muntii Apuseni. nseamn c regii daci au adus ingineri din ImperiuI Roman. Pe de aIt parte, toponimia din zon
este curat dacic. Nume precum AIburnus, Deusara, Immenosum, AmpeIum sunt, Ir nicio ndoiaI, dacice. O
adevrat cercetare a istoriei minerituIui n Muntii Apuseni ar trebui s duc nu numai Ia descoperirea unor asezri
dacice, ci si a unor asezri preistorice. De unde s provin auruI din epoca neoIitic sau ceI aI scitiIor agatrsi, dac
nu tot de aici? Apoi, asezriIe din perioada roman sunt extraordinare. Mai departe, ntre sIrsituI cruciadeIor si
descoperirea Lumii Noi, principaIa surs de aur a Europei a Iost n Muntii Apuseni. n sIrsit, zeciIe de cIdiri de
patrimoniu din secoIeIe XVIII-XIX, muIte dintre eIe cumprate de RMGC si aIIndu-se n stare avansat de distrugere,
pot Ii restaurate si aIctui o ambiant unic. Pentru a dovedi toate astea, este nevoie de zeci de ani de munc,
respectndu-se dou conditii: s se Iac att n scopuI cercetrii, ct si pentru dezvoItarea unui turism inteIectuaI. De
aici ar decurge si ridicarea economic a zonei. Zestrea noastr cuIturaI este de vaIoare european. Trebuie s-o
pstrm nestirbit. Dac se devaIizeaz o banc, noi punem banii Ia Ioc, dac se distruge o industrie, tot noi o putem
reIace. Dar dac am Icut praI natura si patrimoniuI istoric, nimeni nu Ie mai poate pune Ia Ioc.
12
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
N
iveIuI cunostinteIor matematice, astronomice, IiIosoIice etc. si aI priceperiIor tehnice practicate n antichitate si
ne reIerim n speciaI Ia bazinuI circum-mediteranian depsea substantiaI nu numai pe ceI aI retrograduIui Ev
Mediu European, dar si inIormatia curent, actuaI, a mareIui pubIic. PerIormanteIe deductive aIe pitagoreeniIor
(n sec. V BC), aIe Iui PIaton (Ia granita dintre sec. V si IV BC), aIe Iui Eudoxus si AristoteI (sec. IV BC) etc., sunt pomenite att
de rar si de putin n manuaIeIe scoIare nct eIe rmn de domeniuI neantuIui pentru muIt prea muIti contemporani ai nostri.
Nu putini sunt cei care mai cred astzi, de piId, c sistemuI heIiocentric si conceptuI PmntuIui ca sIer ar Ii Iost imaginate
de... GaIiIeo GaIiIei; ba chiar de... Giordano Bruno! Desigur c, n aceeasi ordine de idei, pentru muIti dintre acestia experimentuI
geograIuIui si astronomuIui grec Eratosthene, eIectuat n juruI anuIui 200 BC (deci cu circa 150300 de ani mai devreme dect
data estimat arheoIogic pentru Iunctionarea sanctuareIor dacice de Ia Kogaion!), tine de domeniuI Iegendei.
n reaIitate, Ia data Ia care Eratosthene si propunea 'corecta msurare a circumIerintei PmntuIui, conceptuI sIericittii
pIanetei noastre si a revoIutiei PmntuIui n juruI SoareIui constituiser deja IundamentuI sistemuIui unui 'cosmos
heIiocentric grecesc, aIIat n concurent cu ceI 'geocentric IormuIat uIterior, din necesitti de metod, de AristoteI. Acesta
a avut, desigur, o serie de intuitii geniaIe; dar presupunerea sa c PmntuI ar avea o circumIerint de numai circa 16 000 de
kiIometri (n Ioc de aprox. 40 000 kiIometri) se baza pe o simpI estimare asociativ. Mai 'modernuI Eratosthene, spirit
anaIitic si ncIinat nspre experimentuI demonstrativ, nu s-a muItumit cu aceast estimare.
Potrivit dateIor rezuItate din copiiIe succesive de manuscrise (care au supravietuit timpuIui transmitndu-ne uimitoruI
experiment demonstrativ aI Iui Eratosthene*), ceIebruI geograf grec aIIndu-se n cItorie de-a IunguI NiIuIui, n Egipt, a
remarcat c Ia peste 800 kiIometri Sud de AIexandria, n IocaIitatea Syene (actuaIuI Aswan), Ia data soIstitiuIui de var 21
iunie si anume exact Ia ora amiezei Iumina SoareIui 'cade direct n IunduI unei Intni adnci: aceasta indicnd c Ia :enit
SoareIe se aII 'exact deasupra IocuIui observatiei. EI observ c, n anuI urmtor, Ia AIexandria situat mai Ia Nord!
Ia aceeasi dat si Ia aceeasi or, umbra unui gnomon indic o pozitie a SoareIui mai Ia Sud (cu 7 aprecia Eratosthene, pe o
presupus circumIerint a PmntuIui rotund, de 360).
Pentru a stabiIi Iungimea acoperit 'pe meridian de aceste 7 sexagesimaIe, era nevoie s Iie cunoscut distanta efectiv
dintre Syene si AIexandria; treab deIoc usoar pentru secoIuI II BC!..
Cum, potrivit traditiei IocuIui, distanteIe se msurau dup media parcurs ziInic de cmiIeIe caravaneIor n tinutuI Ioarte
arid, mai muIt desertic si anume circa '100 de stadii pe zi iar distanta dintre ceIe dou IocaIitti era acoperit de o
caravan obisnuit n 50 de ziIe, Eratosthene a apreciat c (100 x 50) distanta dintre IocaIitti, egaI cu 7, msoar 5 000 stadii.
De aici, i se atribuie concIuzia c circumIerinta PmntuIui, asa cum a caIcuIat-o eI, este de aproximativ 257.000 stadii (mai
exact: 257.143 stadii) .
Cercettorii moderni ai acestui experiment, pornind de Ia o apreciere aproximativ a Iungimii 'stadiei utiIizate, au
atribuit de reguI acesteia 0.2 kiIometri . De aci concIuzia c n caIcuIuI su Eratosthene s-a apropiat 'sensibiI de Iungimea
reaI a circumIerintei PmntuIui, care msoar, n medie, 40 008 kiIometri, depsind-o 'doar cu 28 ... ! Din expIicabiI
simpatie pentru ingeniosuI geograI antic, s-a generaIizat si inIormatia inexact! c distanta dintre Syene si AIexandria
Iuat n caIcuI de Eratosthene ar Ii Iost doar de 250 000 stadii si c stadia de 0.2 kiIometri ar conduce Ia un rezuItat de '50 000
kiIometri circumIerint.**
n reaIitate, n aceast apreciere se comit dou tipuri de greseIi: pe de o parte nu se tine seam de erorile lui Eratosthene
insui, pe de aIta se atribuie 'stadiei utiIizate de acesta o vaIoare aproximat. Am ntreprins o cercetare personaI asupra
subiectuIui, ajungnd Ia urmtoareIe concIuzii:
Eratosthene greea nu Ioarte muIt, dar gresea! socotind AIexandria (Iat. 3113` N; Iong. 2958` E) situat 'pe meridian
exact Ia... Nord de Syene (vezi imaginea). Aceast eroare, evident pe orice atIas, a mai Iost semnaIat ca atare: Syene se aIIa nu
numai Ia Sud, dar si ceva mai Ia Est ( Iat. 2314` N; Iong. 3258` E), cu o diIerent de trei grade. Asta nu constituie un reaI
impediment n aprecierea unghiuIatiei SoareIui, de vreme ce, Ia soIstitiuI de var si Ia ora amiezei, Iumina acestuia ar Ii 'czut
perpedicuIar ntr-o Intn, situat exact Ia IeI ca si Syene, pe aceeasi Iatitudine, dar pe 'meridianuI AIexandriei. ntr-un
asemenea caz si aceasta e o a doua eroare, aItIeI scuzabiI, a Iui Eratosthene! distanta n grade, pe meridian, nu era doar de
'7, ci de 7 i 23 minute (aceste 23 minute nseamn, pentru IatitudiniIe respective, un pIus de 42.6 kiIometri).
Eratosthene:
circumferina pmntului
Prof. 1imotei URSU
13
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
n aI treiIea rnd, aprecierea de ctre Erathostene a unei distante parcurse de cmiIe de '100 stadii/zi, vreme de 50 ziIe,
considerat n Iinie dreapt spre Nord, nu era posibiI practic, deoarece caIea caravaneIor pe drumuI SyeneAIexandria
urma uneIe sinuozitti aIe cursuIui NiIuIui, att n zona de desert ct si n traversarea DeItei, nspre portuI antic, abtndu-se
nspre NNW.
Cum astzi cunoastem cu exactitate distanteIe aeriene ***, observm c ntre portul AIexandriei, adic perimetruI
orasuIui antic, si centruI vechi de Ia Aswan sunt 821,5 kiIometri, care corespund ceIor 7 23`. CeIe '50 de ziIe aproximativ spre
Nord, nseamn, n practica IocaI: o caravan parcurgnd n pasuI Ient aI cmiIeIor si n desert, urmnd puncteIe-oaz de
aIimentare cu ap, o distant ziInic de pIus/minus 1718 kiIometri, egaI cu... ' 100 stadii.
Aprecierea mrimii stadiei Ia 'circa 0,2 kiIometri n pubIicatiiIe pe care Ie-am urmrit mi se pare muIt prea aproximativ.
Stiind c Eratosthene, geograI grec, IoIosea cu maxim probabiIitate stadia caIcuIat prin 'picioruI ceI mai utiIizat n vremea
sa si anume piciorul atic ionian a crui mrime a Iost reconstituit Ia 0.296 metri rezuIt c geograIuI se reIerea Ia o stadie
(600 picioare) cu dimensiunea de 177.6 metri. Distanta aerian dintre Syene si AIexandria, de 821.5 kiIometri ar Ii parcurs de
o caravan n aceste conditii, teoretic, n numai... 46 de ziIe! DiIerenta de circa plus patru :ile 'drum de cmiI Iuat n caIcuI
de Eratostene, trebuie pus pe seama sinuozittiIor inerente aIe parcursuIui si abaterii spre NNW. Dac Eratosthene ar Ii
cunoscut att abaterea IongitudinaI ct si vaIoarea acestor sinuozitti, caIcuIuI su ca structur Iogic surprinztor de
corect! ar Ii condus Ia concIuzia c:
distanta Syene-AIexandria este de 821.5 kiIometri, adic 4623 stadii (in loc de '5000')
apreciind distanta n grade de meridian de ' 7 821.5 kiIometri (n Ioc de ' 7, 383333), totaIizarea pentru 360
conduce Ia o circumIerint a PmntuIui cu dimensiunea de 42 248.5 kiIometri (pIus/minus 0.3 kiIometri).
*
Aceast dimensiune, cu circa 2 240 kiIometri mai mare dect dimensiunea constatat astzi prin msurtoriIe-sateIit,
reprezint o diferenf de numai 5,60 faf de dimensiunea real, 'modern ! Uimitoarea DEDUCTIE eIectuat de
geograIuI grec doar cu mijIoace directe, intuitive, nu Iace dect s ne umpIe de admiratie pentru reveIatoruI peisaj cuItuaI-
stiintiIic aI Antichittii.
Mai rmne s subIiniem c, pe de o parte, aceast Iaimoas 'msurtoare a Iui Eratosthene nu credem s Ii Iost singura
n etajuI istoric respectiv; ea are caracter de unicitate numai n msura n care nu ne-au parvenit reIeriri asupra unor alte
tentative similare.
Pe de aIt parte, s notm c isprava Iui Eratosthene a Iost bine cunoscut n Antichitate, gratie numeroaseIor reIeriri si
preIurii ei, orientative, Ia nceput n caIcuIeIe geograIiei miIitare a ImperiuIui Roman, apoi n documenteIe cosmograIico-
matematice arabe si prin acestea n EvuI Mediu (pn Ia temporara nbusire a practicrii stiinteIor IiberaIe de ctre inchizitia
catoIic si bigotismuI turco-musuIman). Dar, dac urmrim reIeririIe Iui Iordanes***, este absoIut de neimaginat c
'msurtoarea Iui Eratosthene s-i Ii rmas strin geniaIuIui Deceneu, contemporanuI Iui Burebista si probabiI urmas aI
acestuia. Deceneu a Iost cu certitudine mostenitor aI structurii
cuItuaI-stiintiIice getice post-primitive, introdus ori stabiIizat?
de ZamoIxe. Dup cum spun izvoareIe istorice (vezi Strabon,
Herodot, Porphirios, Iordanes, etc.) amndoi acesti 'nvttori ai
getiIor si daciIor nainte de a crea o veritabiI scoaI cuItuaI-
stiintiIic n snuI societtii dacice, s-au 'scoIit ei nsisi n cadruI
cuItuaI-stiintiIic perimediteranian. Avem astzi temeiuri serioase
s presupunem c n sistemuI cuItuaI-stiintiIic dacic, codiIicat n
IaimoaseIe sanctuare aIe acestora, a avut Ioc un aIiaj superior ntre
inIormatia stiintiIic a SuduIui (mediteranian), cea a Sud-EstuIui
(asiatic) si cea, nc att de enigmatic, a Nord-VestuIui Proto-
European. Dup cum avem temeiuri serioase, astzi, s credem n
probabiIitatea c Ia Kogaion (150200 de ani mai tar:iu dect
uimitoruI rezuItat Ia care a ajuns Eratosthene!) se cuItivau notiuni
astronomico-geodezice superioare msurtorii dintre Syene si
AIexandria secoIuIui II BC.
Dar despre acestea, cu un viitor priIej..!
* n enumerarea amnunteIor acestor reIatri urmez ndeaproape pg.
34 a competentei crti a Iui MichaeI ZeiIik, 'ASTRONOMY. THE
EVOLVING UNIVERSE, New York, 1976.
** M. ZeiIik, op.cit., Box 2.3.
*** vezi: GoogIe Earth, GPS, 2007.
**** Iordanes, Getica, pp. 69-71.
14
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
L
a nceput, era un haos. Se spunea c atunci cnd CeruI s-a desprtit de Pmnt, n centru, a aprut coIoana
sau Stlpul Cerului, Axa Lumii, care, simboIic, a ridicat si sprijinit CeruI.
Scriitorii antici mentionau existen(a Polului Getic yi a Axei Lumii - Axis (Cardinex) Mundi - Ia hiperboreenii
de sub Ursa Mare. Aceast consteIatie este Iormat din 7 steIe, numr simboI, care era asociat ceIor 7 nteIepti ai
antichittii si ceIor 7 minuni aIe Iumii.
Ion P. Bogdan de Ia Timisoara presupunea c, Ia nceput n Dacia, prin poI sau o ax a Iumii s-ar Ii nteIes IocuI
unde zeuI Uranus-CeruI s-ar Ii unit cu zeita Gaea-PmntuI.
Crucea din vrIuI cupoIeIor bisericiIor se naIt ca o aspiratie spre reaIizarea unei Iegturi cu CeruI.
n cartea CoIoana CeruIui, RomuIus VuIcnescu prezenta simboIuriIe traditionaIe trecnd de Ia un arbore cosmic,
Ia stlp si Ia coloan, poate chiar succesiunea n care oamenii au creat aceste simboIuri. Oare capiteIuI cu Irunze aI
coIoanei nu dovedeste descendenta acesteia din arboreIe cosmic? Arbore Cosmic era si Arborele Ceresc, care sustinea
CeruI. Dup traditia iudeo-crestin, n Grdina RaiuIui exista Arborele Cunoaterii, din mruI cruia au gustat Adam
si Eva. n CabaIa este reprezentat Arborele lui Sephirot. Acesta este un Arbore al Jiefi, o diagram de energii care
corespunde corpuIui uman, conIorm credintei c omuI Iace Iegtuta ntre Cer si Pmnt. ArboreIe este un substitut-
simboI aI omuIui si, n momenteIe cruciaIe aIe vietii omuIui: nastere, cstorie si moarte, arboreIe apare n traditii si
rituaIuri vechi, pstrate n muIte regiuni din Romnia pn prin secoIuI XIX.
Asa cum arta Sergiu AI-George, C. Brncusi a intuit puterea radiant a StIpuIui Cosmic atunci cnd si-a
metaIizat n gaIben strIucitor coIoana de Ia Tg. Jiu.
n traditia hindus, prin nItarea CeruIui, s-a creat spatiuI, si StIpuIui Cosmic i s-a asociat Iumina, iesirea din
ntunericuI neIiintei prin starea ca Iiint; astIeI nItimii i s-au adogat ceIe dou dimensiuni pe orizontaI. StIpuI
Cosmic era Iort radiant; in varful de sus, era Soarele care emitea lumina in cele patru :ri. Acestea impreun cu
Stalpul formau o piramid cu ba:a ptratic Muntele sfant Meru, munte poIar.
n cartea RegeIe
Lumii, Rene Guenon cita
mai muIti munti sIinti din
traditiiIe vechiIor
popoare. Acesti munti
erau pe trmuri nde-
prtate sau inaccesibiIe
muritoriIor. n tara n
care nu au existat
nItimi s-au construit
simuIacre zigurateIe,
piramideIe . De bun
seam c si munteIe
Cogaion se nscria n
aceast traditie orientaI.
EI reprezenta un
centru religios n care
se stabilea o legtur
cu lumea divin.
1radifii i simboluri (2)
Mioara CLUSIJ-ALECU
Muntele Sfnt
Sfinxul pe platoul Babele
15
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
R. Guenon considera, ca si yoginii hindusi, c PmntuI este un corp viu, care are, ca si omuI viu, centre de
energie (cakra) Iegate printr-un canaI de energie (kundaIini). Era MunteIe SInt un Ioc unde se stabiIea o Iegtur cu
energia PmntuIui? Asa cum arta M. EIiade, drumuI Ia eI era rituaIuI trecerii de Ia proIan Ia sacru. R. Guenon
deducea c inversuI (compIementuI) munteIui era o cavern subpmntean, deci ca aceea n care, Herodot
mentiona c, s-a retras ZaImoxis timp de trei ani. MunteIe iIustra spirituaIitatea geto-daciIor care credeau n existenta
unui tram sfant, un centru axiaI care dirijeaz Iumea, asa cum butucuI rotii i centreaz nvrtirea Ir s ia parte Ia ea.
Legenda munteIui a migrat si n Occident, ca MontsaIvat din IegendeIe ceItice aIe GraaIuIui, cupa n care IosiI din
Arimatea ar Ii strns sngeIe Iui Hristos cnd a Iost strpuns cu suIita. Se mentiona un vas cu Iicoare sInt numit
haoma Ia persi, soma Ia hindusi, ambrozia Ia greci. n mijIocuI Paterei de Ia Pietroasa, Terra Mater trona tinnd cu
amndou miniIe vasuI cu Iicoarea sInt.
Oare n Stema Daciei, pubIicat de PauI Ritter Vitezovic, cei doi Iei aIrontati se sprijineau pe MunteIe SInt?
Getae montibus inhaerent. Geto-dacii erau lipi(i de mun(i yi n ei au dltuit Lumea Divin din sufletele lor.
Pe muntele Omul este un simuIacru aI Iui ZaImoxis-Saturn, zeu numit si Homo de Iatini, Om de daci. Pe o stnc
se mai disting urmeIe unor basoreIieIuri pe care a ncercat s Ie desciIreze N. Densusianu. S-a emis ipoteza c n
Muntii Bucegi a Iost dItuit n piatr teribiIa TripIa Hecate: Brimo-PerseIona inIernaI, Bendis-Artemis pmntean
si Iana-Luna cereasc. Aceste trei vechi zeite babe au dat numeIe platformei Babele? n introducerea Ia cartea
Dacia Preistoric aprut n 1913, ProI. Dr. C. Istrate arta c, una dintre ceIe trei stnci coIosaIe, asa zisuI SIinx,
reprezenta o Iemeie care avea pe cap crp naIt, un IeI de basma cum nc mai purtau uneIe Iemei mritate. Pe
munteIe CeahIu se distinge o piatr asemenea unei Iemei, nconjurat de aIte pietre mai mici. Ea ar reprezenta pe
Baba Dochia-Dachia-Gaea cu oiIe saIe. Pe o moned comemorativ din timpuI Iui Antonius PiuI, Dacia era nItisat
ca divinitatea Gaea, tinnd n mna dreapt un grup de munti, Muntii SIinti ai Daciei de care pomenea Strabon.
MuIti cercettori romni s-au
strduit s stabiIeasc care munte a
Iost Cogaion. S-a dovedit c muIti
dintre muntii studiati au Iost centre
de viat reIigioas. Au existat asceti si
contempIativi, adoratorii Iui ZaImoxis,
care se hrneau cu vegetaIe, miere,
Iapte si brnz. Strabon adoga c
acestia erau soIitari, piosi, triau
departe de Iemei si, n Tracia, ei se
numeau ktistai (ctitori). FIavius
Josephus inIorma c Ia daci se
numeau pIeistai (poIistai, constructori
de cetti dup V. Prvan). Hasdeu
compara aceste nume cu aceIa de
mason. Mircea EIiade caracteriza pe
acesti geto-daci specialiyti ai sacrului
c duceau pe mun(i o via(
monahal, retras.
Primii cIugri crestini care s-au
retras n munti sau n aIte Iocuri
izoIate, ca si pusnicii din Orient, au
cutat pacea n izoIare; ei repetau
rugciunea inimii, precum cei din
Orient mantreIe, n vederea unei
Iegturi nemijIocite cu Divinitatea.
Muntii au Iost IocuI de reIugiu aI
romniIor n vremiIe de grea cumpn.
(va urma)
Arborele Sephiroth - Arborele viejii.
16
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Basarabia hiperborean
Gheorghe SEI1AA
A
rtam n 'MituI Sarabha Ia geti, pornind de Ia ceea ce ne-au Isat B.P. Hasdeu si VasiIe Lovinescu, IaptuI
c Basaraba este un nume Ioarte vechi, denumirea unei caste sacerdotaI-regaIe Ia getii de dinaintea Iui
Burebista, o Iunctiune ce se poate nteIege mai bine prin mituI indo-european aI cerbuIui Sarabha.
n ceIe ce urmeaz, vrem s demonstrm c nici Basarabia, ca provincie romneasc, nu este o denumire creat
de EvuI Mediu, asa cum se crede, n prezent, ci ea exista nc din perioada prehomeric si decurge din viziunea
getic asupra aceIuiasi cervideu IabuIos, numit Sarabha, pe care IegendeIe si credinteIe romaniIor si greciIor Ie-au
pstrat.
nainte de a intra n amnunteIe chestiunii, mentionam c ceI care a dat directia cutrii motiveIor mitoIogice
prehomerice n traditiiIe si IoIcIoruI romniIor a Iost mareIe savant Mircea EIiade. n cuvntuI nainte Ia voIumuI 'De
Ia ZaImoxis Ia Genghis-Han, EIiade spunea: 'Se stie c anumite scenarii mitico-rituaIe, existente nc Ia tranii din
Europa centraI si sud-orientaI, Ia nceputuI secoIuIui XX , pstrau Iragmente mitoIogice si rituaIuri disprute n
Grecia antic, nainte de Homer (1).
n cazuI de Iat, IegendeIe mitoIogice si rituaIuriIe IoIcIorice sunt ntrite de descopeririIe arheoIogice, ambeIe
izvoare se compIeteaz iar ceIe dou directii de cercetare - cea arheoIogic si cea etnograIic - se sustin reciproc.
Am artat c tezauruI de Ia AgighioI (CaIica)-TuIcea, n simboIistica cruia se aII cerbuI Sarabha, cu opt picioare
si coarneIe sub Iorm de cosoroab, dateaz din secoIuI IV .e.n. ArheoIogia buIgar mpinge n vechime acest mit
cu nc trei secoIe, respectiv secoIuI VII .e.n., de cnd dateaz statueta de bronz reprezentnd cerboaica mbrdat,
descoperit Ia SevIievo -BuIgaria(2).
Mai departe, dincoIo de Homer, putem urmri existenta unui cervideu miracuIous, Ia popoareIe dunrene, prin
intermediuI IegendeIor eIine, cu privire Ia isprviIe Iui HerakIes si aIe Iui Tezeu. HerakIes si Tezeu Iiind doi eroi eIini
care au cutreierat pmntuI de Ia Istru n cutarea cerboaicei sacre, a zeitei Artemis, zeita vntorii si a sIbticiuniIor.
Exist mai muIte puncte comune ntre: cprioara artemid si vntoarea sacr a eroiIor eIini Ia Dunre; cerbuI
Sarabha; vntoarea mprteasc a unei cprioare din rituaIuI oratiiIor de nunt Ia romni; coIinduI romnesc aI
cerbuIui mbrdat. Dintre mai muIte suprapuneri care exist, ceI mai usor de observat este caIea regaI initiatic pe
care o parcurg eroii, Ia captuI creia printii devin apti s conduc, dobndind nteIepciune si pricepere de conductori
egaIi cu zeii.
ExempIiIicam prin IaptuI c HerakIes a capturat cprioara cu picioare de bronz si coarne de aur, nu pentru eI, ci
pentru un rege, regeIe Euristeu, dup cum Tezeu devine rege aI Atenei, dup gsirea cprioarei de aur de Ia Dunre.
Tezeu este printuI, IiuI regeIui Egeu, eI este reIormatoruI cettii
Atena, ceI ce a ridicat prestigiuI cettii prin crearea uniunii tuturor
miciIor cetti din Attica si a nsuIIetit atenieniIor tendinta de a se
socoti crmuitori ai HeIadei.
PIutarh, n 'VietiIe paraIeIe, i aseaz aIturi pe Tezeu si
RomuIus, subIiniind caIittiIe Ior de eroi-semizei, ntemeietori stataIi.
Este Ioarte posibiI ca, n amintirea vntorii sacre a Iui Tezeu Ia
guriIe IstruIui, getii s Ii numit cetatea Ior de Ia TuIcea cu numeIe
dup tatI printuIui atenian, Egeu, adic Aegysus.(3).
AspectuI getic aI probIemei reIev un Basarabha monarh-
sacerdot, un Rege aI Iumii , descIector de tar, conIorm traditiei
consemnate de cronicari, precum si a scrieriIor Iui Iordanes, care
I citeaz pe Casiodorus, cu privire Ia existenta unei caste, numit
Sarabi Terei, din rnduI creia se aIegeau regi si preoti.
Traditia oraI IoIcIoric pstreaz scenariuI unei vntori
mprtesti, pe urmeIe unei cprioare, scenariu existent n oratiiIe
de nunt Ia romni, simiIar isprviIor Iui HerakIes si aIe Iui Tezeu :
Heracles, Artemis yi cprioara cu coarne de aur
17
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
CoIinduI cntat ceI mai des de ctre copiii romniIor de Ia orase are ca tem vntoarea cervideuIui nteIeas ca
Iiind caIea ctre domnie :
Am pIecat Ia vntoare,
Domn, domn s-nItm,
S vnm o cprioar,
Domn, domn s-nItm.
Urarea Iace parte din aceeasi Iiteratur IoIcIoric prehomeric, cu Iunctie originaI initiatic, ce asociaz nItarea
voievoduIui n scaunuI de domnie cu capturarea aIegoric a cprioarei. Puse Iat n Iat, ceIe dou animaIe mitice -
cerbuI Sarabha si cprioara zeitei Artemis- reIev, Ia ambeIe, aspecte atipice aIe picioareIor si coarneIor. CeIor opt
picioare aIe cerbuIui Sarabha Ie corespund picioareIe de bronz aIe cprioarei zeitei Artemis iar coarneIe de aur aIe
cprioarei sunt coarneIe ca o cosoroab aIe cerbuIui getic.
Cprioara cu picioare de bronz a Iost interpretat n mai muIte IeIuri. Dac se are n vedere simboIica proprie
acestui aIiaj sacru, se spune c eI izoIeaz cprioara de Iumea proIan, dar n aceIasi timp, Iiind greu, o nrobeste
pmntuIui. Dac se are n vedere sprinteneaIa si iuteaIa cprioarei, se poate spune c are copite ce nu se tocesc, prin
urmare, picioare de bronz. Dac se ia n considerare Iirea sIbatec a cprioarei, Iuga sa pn Ia hiperborei, nteIeptii
nceputuriIor, cprioara cu picioare de bronz, pe care HerakIes o va captura vie dup o urmrire ce a durat un an
ncheiat, simboIizeaz nteIepciunea, Iumina care vine, pentru eIini, din norduI IstruIui si mai departe, dintr-un nord
ndeprtat. n Iine, vaIorizri mai recente, pun cprioara cu -3- picioare de bronz aIturi de mieI, unde deIicatetea si
sensibiIitatea subIim a suIIetuIui (cprioara) se opun agresivittii si vioIentei, cu vigoare (picioare de bronz).
Revenind Ia paraIeIa Sarabha -cprioara zeitei Artemis- vom observa c ceIe dou animaIe mitice mbrac simboIuri
aIe curgerii timpuIui cicIic de Iorma unei roti, simboIism ce provine din credinta n metempshihoz, proprie cuIturii
getice si ceIei eIine. Ca proprietate a zeitei Artemis, cprioara este SuIIetuI AnimaI sau corpuI semneIor.
Pentru omuI comun, SuIIetuI AnimaI se aII n continu aIergare, de aceea nici cprioara nu se Ias prins,
capturarea sa Iiind priviIegiuI ceIor aIesi. ParticuIa SAR -rdcina Iui Sarabha- nseamn n Iimba sanscrit aceIasi
Iucru, 'curgere.
AIchimistii au numit acest stadiu aI operei Ior 'cervus Iugitives, mercur IiIozoIic, n caIitate de substant, arcan
de transIormare, spirit si suIIet (6). Prin capturarea SuIIetuIui AnimaI se iese din Iumea proIan si se accede Ia un
mod superior de existent, se intr n sIera divin.
n pIan macrocosmic, cprioara artemid si - probabiI - Ia IeI cerbuI Sarabha, sunt asimiIati spirituIui IIuviuIui
Istru, IIuviu sacru Ia geti, curgerea embIematic a europeniIor, vaIe a unei civiIizatii prehomerice, descoperit si
teoretizat de istorici si arheoIogi, pe care nu o vom dezvoIta aici, pentru c scopuI nostru nu este s ne substituim
istoriciIor si arheoIogiIor. Ne vom muItumi s artm c, Iat de ceIe spuse mai sus, era obIigatoriu ca, att IegendeIe
eIine, ct si ceIe getice s prevad, ca o consecint Iogic, capturarea Iui cervus Iugitives, acoIo unde IIuviuI
oboseste de aIergare, pregtindu-se s se verse n mare. De Iapt, Iegenda ceIei de-a patra munci a Iui HerakIes
sugereaz acest Iapt; textuI amintitei isprvi spune c goana s-a desIsurat n dou prti distincte: o prim parte Iiind
parcurgerea distantei spre nord, pn Ia izvoareIe IstruIui; n cea de-a doua parte, cprioara Iuge din nou spre sud,
Ia vaIe, Isndu-ne s bnuim, din motive de simetrie spatiaI si temporaI, c teatruI geographic aI capturrii si IinaIuI
TnruI nostru mprat,
De dimineat s-a scuIat,
Fata aIb si-a spIat,
Chica neagr-a peptnat,
Cu straie noi s-a-mbrcat,
Murgu si I-a nseuat,
Cu trmbita a sunat,
Mare oaste-a ridicat,
-2-
O sut de grniceri,
O sut Ieciori de boieri,
Din cei mai mari,
Nepoti de ghinarari;
Si, pe Ia rsrit de soare,
A pIecat Ia vntoare,
S-a vnat Tara de Sus,
Despre apus,
Pn juganii ne-au sttut
Si potcoaveIe-au pierdut.
Atunci ne Isarm mai jos,
P-un deaI Irumos,
Si aIergarm,
De vnarm:
Muntii cu brazii,
Si cu Iagii,
CeruI cu steIeIe,
CmpuI cu IIoriIe,
DeaIuI cu podgoriiIe,
VIceIeIe cu vioreIeIe,
Si sateIe cu IeteIe.
Cnd dete soareIe-n desear,
Iesirm Ia drumuI ceI mare
Si determ d-o urm de Iear:
Statu toat oastea-n mirare !...
Unii ziser c e o urm de zn,
S Iie mpratuIui cunun.
Asa se chibzuir
Si se gsir
AIti vntori,
Mai cunosctori,
Si ziser c-i urm de cprioar,
S Iie mpratuIui sotioar.(4).
18
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
vntorii s Ii avut Ioc n zona deItei.
VasiIe Lovinescu, n studiuI su despre hiperboreii daci, intituIat 'Dacia hiperborean, si
argumenteaz teoria utiIiznd toponimia DeItei Dunrii, baIanta, ceea ce ni se pare corect,
ntruct de aici pIeac brateIe Dunrii, precum brateIe unei baIante: bratuI SInt (SIntuI
Gheorghe), bratuI Lunii (SeIene), bratuI Iui AchiIe (ChiIia). Pe una dintre aceste guri au intrat,
pe Istru, argonautii, ducnd cu ei Ina de aur, o aIt Iegend prehomeric ce interIereaz
spatiuI geograIic si spirituaI getic. InsuIa SerpiIor sau InsuIa AIb, mormntuI Iui AchiIe, a dat
numeIe bratuIui ChiIia, dar acest toponim ar Ii putut proveni si din sanscrituI 'cheIa care
nseamn 'discipoI, n acord cu toate expeditiiIe initiatice ce sosesc aici. Urmndu-I pe NicoIae
Densusianu, VasiIe Lovinescu Iixeaz un centru hiperboreic, ca centru spirituaI universaI, Ia
nord de Istru si vecin cu Muntii Riphei (Carpati).
ntruct Iegenda aminteste de aIergarea cprioarei ctre hiperborei, vom arta aici ce spun istoricii cu privire Ia
IocaIizarea hiperboreiIor. Pindar arta c ApoIo, dup ce construise, cu zeuI Neptun si cu Eac, ziduriIe Troiei, s-a
ntors n patria sa de pe Istru, Ia hiperborei. Legenda putea s pstreze, ntr-o Iorm aIegoric, amintirea ptrunderii
traco-getiIor n Asia Mic, n secoIuI 12 .e.n., cuItura Babadag Iiind, asa cum arat arheoIogia, contemporan cu
stratuI VII b2 de Ia Troia ( 7 ).
CIement din AIexandria precizeaz c proIetuI daciIor, ZaImoxis, este un hiperboreu. Strabon aIirm: 'Primii care
au descris diIeriteIe prti aIe Iumii spun c hiperboreii Iocuiau deasupra PontuIui Euxin si a IstruIui ( 8). Dup cum
se vede, inIormatiiIe istoriciIor cu reIerire Ia hiperborei nu numai c nu contrazic, dar sustin capturarea Iui cervus
Iugitives aproape de vrsarea Dunrii n mare. Pindar spune Ia IeI : HerakIes dorea s ajung pe pmntuI IIuviuIui
Istru, n Scitia, s captureze cprioara zeitei Artemis.
Vom vedea, n ceIe ce urmeaz, c aceast concIuzie concord cu Iegenda Iui Tezeu, ceI ce urmndu-I pe
HerakIes, a cutat si eI o cerboaic de aur Ia Istru. Poetii Pindar si Pisandru, ca si istoricuI Pherechides ne inIormeaz
c erouI atenian a pIecat cu vntori iscusiti s caute pe teritoriuI istrian cerboaica de aur, druit de nimIa Taigete
zeitei Ortoisa.
RomuIus VuIcnescu crede c Ortoisa este o zeitate geto-scitic iar teritoriuI istrian se circumscrie cettii Histria,
cerboaica de aur avnd roIuI de a proteja guriIe Dunrii si DeIta ( 9 ). CaIica (AgighioI), de unde provine tezauruI getic
aIIat sub semnuI cerbuIui Sarabha, se aII n aceIasi perimetru geograIic si simboIic.
Nu este IocuI s detaIiem aici tot ceea ce tine de zeitatea Ortoisa si aIegoria pe care o presupune daruI cinegetic Ia
care aspir un print reprezentant aI castei rzboiniciIor. Ortoisa
ar Ii mai degrab Orthia, numeIe sub care se ntIneste zeita
Artemis n Sparta, singura eventuaI nrudire cu o zeitate geto-
scitic putnd proveni dintr-un strat comun, prehomeric, geto-
eIin sau, cum ar Ii spus NicoIae Densusianu, peIasgic.
- 4-
RomuIus VuIcnescu are dreptate cnd aIirm c urmrirea
cerbuIui de aur seamn cu mituI cerbuIui, ncarnare a Iui
Bodisatwa din mitoIogia indian, ceI ce preda Legea si, impIicit,
cunostinteIe necesare obtinerii suveranittii universaIe. (10 )
S-ar putea spune c Tezeu merge direct Ia tint, Iixndu-si
ca Ioc de cutare a cerboaicei de aur teritoriuI din juruI DeItei
Dunrii. Prezenta cerboaicei si Ia sud de IIuviu se poate expIica
prin IaptuI c getii au Iocuit dintotdeauna pe ambeIe maIuri aIe
Dunrii. FaptuI c cerbuI cu opt picioare, numit Sarabha, se
gseste si pe pahareIe de argint de Ia CaIica (AgighioI) si pe
paharuI descoperit Ia Rogozen-BuIgaria nu poate dect s
demonstreze Iorta de penetrare a unui simboI asumat de casta
conductoare si pentru care nu i se pot Iixa bariere geograIice
conventionaIe. ns atunci cnd vorbim de o penduIare de pe
un maI pe aItuI a cerboaicei de aur a Iui Tezeu, suntem obIigati
s artm c ceI mai important vad de trecere, ceI de Ia Isaccea,
pe unde nsusi Darius si-a traversat armata n urmrirea scitiIor,
Jasile Lovinescu
Cup dacic de argint cu motiv cervin
19
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
poart sugestivuI nume de VaduI CerbuIui. Chestiunea existentei, n Iimba getic, a unui cuvnt sac ori sag, cu
infelesul de cerb, la fel ca in limba oset, a preocupat istorici precum Jasile Parvan i Silviu Sanie (11). In Getica,
Jasile Parvan spunea : 'Cuvantul romanesc cerb deriv din latinescul cervus. Dac va fi candva atestat o
vocabul getic SAC sau sag, pentru cerb, nu-i vor mai gsi loc formele hibride geto-iraniene, considerate
inacceptabile, in explicarea numelor unor theonime (12).
Or numeIe medievaI pentru portuI dobrogean dunrean, asa cum I-a retinut istoria scris, nu este Isaccea, ci
SACcea, ceea ce, n contextuI ceIor artate, deriv de Ia cerb, Iiind o veche denumire geto-osetin pentru cervidee.
Am ajuns ntr-un punct n care trebuie s punem degetuI pe hart si s artm care este aceI teritoriu geograIic,
considerat de istoriograIia antic sInt, tara viseIor, unde s-a oprit ori a Iost capturat cervus Iugitivus, numit pe rnd,
cum am vzut, cprioara cu picioare de bronz si coarne de aur, cerboaica de aur, cerbuI Sarabha. Toate drumuriIe
duc spre o zon situat Ia nord de Dunre si Ia rsrit de Prut; aici ar trebui situat acea provincie cu nume getic,
provenind din numeIe cerbuIui cu opt picioare Sarabha. Aceast provincie este Basarabia, pmnt getic aI hiperboreiIor,
nteIeptii nceputuriIor de Iume, centru spirituaI universaI, Ioc de ntInire a eroiIor tritori n perioada de dinainte de
Homer, aIIati n peIegrinaj initiatic. Pe aici si-au purtat pasii HerakIes si Tezeu, ca si miticuI mprat getic ntemeietor
de Tara Basarabha-voievod, aceIasi cu tnruI mprat din oratiiIe de nunt aIe romniIor, aIIat Ia vntoare de
cprioare.
Aici si numai aici SpirituI IstruIui a obosit din aIergare, cervus Iugitivus aI aIchimistiIor poate Ii, n sIrsit, prins
viu, dovad c ceea ce este jos este si sus iar ce se aII n aIar este si nuntru.
n ncheiere, trebuie s spunem c Basarabia, azi un sinonim pentru RepubIica MoIdova, nu desemna n EvuI
Mediu dect partea de sud a provinciei, judeteIe cuprinse ntre Dunre, Prut si Nistru (13). n prezent se consider
gresit c numeIe de Basarabia provine de Ia cucerirea n 1350 a acestui teritoriu de ctre NicoIae AIexandru Basarab,
domn aI Munteniei. La data respectiv, Basarabia exista ca nume si Iiint, de mii de ani, iar acest Iapt trebuie s-i Ii
dat Iegitimitate de eIiberator voievoduIui muntean cu numeIe Basaraba. Memoria unui popor, atunci cnd este vorba
de simboIuriIe saIe IundamentaIe, este mai durabiI dect socotesc, n mod obisnuit, istoricii, Iingvistii si antropoIogii,
iar rezistenta, timp de miIenii, a numeIui Basarabia pentru provincia moIdovan de Ia Dunre, este semnuI ceI mai
gritor c cerbuI mitic Sarabha a Iost unuI dintre simboIuriIe getice IundamentaIe.
Dac doriji un abonament la
DACIA MAGAZIN
Trimite(i prin mandat poytal suma de
250 000 lei pe adresa: Daniela
Gridan, 335700, Orytie, Pia(a
Victoriei 20.
Ve(i primi ncepnd cu luna
urmtoare dousprezece numere ale
publica(iei noastre.
V rugm s specifica(i pe mandat
adresa poytal corect la care dori(i
s primi(i revista.
20
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
S
e poate spune c interesuI pentru istoria si civiIizatia dacic depseste cu muIt cercuI speciaIistiIor angrenati
proIesionaI n activitatea de cercetare a antichittiIor dacice. O dovad a acestui interes sunt cititorii revistei
,Dacia Magazin care urmresc constant, Iun de Iun, aparitia sa.
SubiecteIe dezbtute n paginiIe revistei sunt de o mare diversitate, ns pn n momentuI de Iat nu a Iost
nregistrat nicio ncercare de a prezenta mcar uneIe repere bibIiograIice pentru acest subiect. Cu speranta c
subiectuI va suscita interesuI pubIicuIui, ne-am propus s prezentm Iucrri mai noi si mai vechi pe care Ie considerm
importante pentru cunoasterea epocii RegatuIui Dac.
Prin demersuI nostru ne propunem doar prezentarea generaI a unor monograIii, voIume, studii si articoIe pe care
Ie considerm reprezentative.
Vom ncerca s ne orientm asupra unor pubIicatii aprute n speciaI n uItimeIe decenii aIe secoIuIui XX si Ia
nceputuI secoIuIui XXI ncercnd s scoatem n evident uneIe dintre temeIe ,,Ia mod aIe istoriograIiei momentuIui.
Si, n aceIasi timp, uneIe dintre IucrriIe pe care intentionm s Ie aducem sau s Ie readucem n centruI atentiei
dumneavoastr au constituit momente de reIerint pentru cunoasterea istoric. n aceIasi timp, ne propunem s
prezentm, chiar si sumar, autorii IucrriIor abordate.
UN DEPOZIT DE PIESE DACICE DIN FIER
DE LA PIATRA ROIE (sat Luncani, jude[ul Hunedoara)
Orice nceput este diIiciI, iar demersuI pe care ni-I propunem nu poate s Iie aItIeI. Din acest motiv a Iost greu s
aIegem un studiu pentru debutuI ncercrii noastre. Ne-am oprit asupra unei monograIii pubIicate cu putin timp n
urm purtnd titIuI de mai sus si avndu-i ca autori pe VALERIU SRBU, NICOLAE CERISER, VASILE ROMULUS
IOAN. VoIumuI a aprut sub egida Universittii ,,Lucian BIaga din Sibiu, a InstitutuIui pentru Cercetarea si VaIoriIicarea
PatrimoniuIui CuIturaI TransiIvnean n context european, n coIectia BibIiotheca Septemcastrensis XV, Sibiu 2005
serie editat de proI. univ dr. SABIN ADRIAN LUCA.
1. Autorii
Cei trei autori, doi istorici si un inginer care si desIsoar activitatea n centre diIerite, si-au unit eIorturiIe pentru
a desIusi ct mai muIte din taineIe unui Iot de obiecte pstrate n depoziteIe MuzeuIui CasteIuI CorviniIor din Hunedoara.
Dr. VaIeriu Srbu este unuI dintre cei mai proIiIici cercettori ai civiIizatiei dacice
cIasice, n uItimii ani, sub semntura sa Iiind pubIicate numeroase studii si monograIii.
Director aI MuzeuIui din BriIa, de numeIe su se Ieag cercetri arheoIogice n
numeroase cetti, asezri, precum si n aIte categorii de situri arheoIogice. Dintre
acestea, ne rezumm a aminti pe ceIe de Ia Brad, PietroaseIe, Covasna, Hunedoara,
OIteni sau Svrsin. NicoIae Ceriser conduce de mai muIti ani MuzeuI CasteIuI
CorviniIor din Hunedoara ce are n patrimoniu unuI dintre ceIe mai importante
monumente istorice de pe teritoriuI Romniei. CeI de aI treiIea semnatar aI voIumuIui
pe care I supunem atentiei dumneavoastr a desIsurat o prodigioas activitate n
domeniuI metaIurgic, n cadruI CombinatuIui Siderurgic de Ia Hunedoara.
La nivevuI ridicat aI caIittii pubIicatiei concur, Ir nicio ndoiaI, si exceIenteIe
iIustratii reaIizate de graIicianuI Radu Rosianu.
2. Structura cr(ii
VoIumuI este organizat n sapte capitoIe. PrimuI dintre eIe, intituIat I. Introducere.
ConditiiIe descoperirii (p. 7-8), urmreste ,,povestea aceIor piese, parcursuI urmat
de depozituI de obiecte pn Ia identiIicarea sa de ctre speciaIistii hunedoreni. EIe
au Iost aduse Ia muzeu de ctre o persoan rmas necunoscut cndva, pe parcursuI
O carte pe lun
Introducere n istoriografia
Regatului dac
Iosif Jasile FEREACZ
21
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
aniIor 1995-1996. ReIuznd s-si decIine identitatea, temndu-se ,,s nu aib probIeme, misteriosuI personaj a
precizat c pieseIe au Iost gsite pe un pIatou, n apropierea cettii de Ia Piatra Rosie. OmuI a tinut s precizeze c a
recuperat ,,attea cte a putut duce. EIe au Iost ,,uitate n depozituI institutiei, pn n anuI 2002, cnd au Iost
regsite printr-o ntmpIare Iericit.
CeI de-aI doiIea capitoI, II. CataIoguI pieseIor (p. 9-26) descrie Iiecare dintre componenteIe depozituIui care au
Iost saIvate. La nceput sunt prezentate armeIe, reprezentate de dou vrIuri de Iance si unuI de suIit. EIe sunt
urmate, n ordine, de uneIteIe destinate unor activitti diverse: preIucrarea IemnuIui, Iucrri agricoIe, accesorii pentru
anumite uneIte si uneIte pentru Iierrie si orIevrrie. Nu Iipsesc nici garnituriIe metaIice aIe unor usi si porti. O
categorie aparte o reprezint aceea n care au Iost ncadrate obiecte cu diIerite ntrebuintri n viata si activitatea
cotidian, precum o bucs provenind de Ia osia unui car. ns de un interes deosebit sunt ceIe dou ansambIuri de
piese, interpretate ca Iiind ctuse. EIe sunt primeIe obiecte de acest IeI descoperite pn n prezent pe teritoriuI
Romniei, n context dacic.
III. AnaIizeIor metaIograIice (p. 27-47) Ie-a Iost destinat un capitoI distinct n economia Iucrrii. Importanta
investigatiiIor Iizico-chimice rezid si din IaptuI c pn n momentuI de Iat Ioarte putine asemenea depozite au
beneIiciat de astIeI de anaIize. EIe aduc o serie de precizri de mare important pentru cunoasterea tehnoIogiiIor
utiIizate de mesterii daci.
CeI de aI IV-Iea capitoI a Iost destinat AnaIizei tipoIogice (p. 49-57) a Iiecrei categorii de obiecte, pe baza
anaIogiiIor cunoscute de pe ntreguI areaI Iocuit de daci.
ConcIuziiIe sunt prezentate sintetic n capitoIuI V. Consideratii generaIe (p. 59-62), unde se reaIizeaz cu succes
interpretarea tuturor inIormatiiIor Iurnizate de investigatiiIe cu caracter istoric si Iizico-chimic si este evidentiat
importanta descoperirii.
CeIe dou pagini n care este prezentat BibIiograIia utiIizat de autori Iac obiectuI ceIui de aI cinciIea capitoI aI
Iucrrii (p. 63-64). LucrriIe prezentate reprezint un ghid utiI pentru oricine doreste s aproIundeze aceast tem.
UItimuI capitoI, numerotat cu ciIra VII (p. 65-105) este destinat unor anexe si iIustratiiIor. n ceea ce priveste
anexeIe, nu putem s nu remarcm utiIitatea tabeIeIor reaIizate de autori, tabeIe care prezint sintetic tipuI de pies, masa
Iiecrui obiect si trimiterea Ia iIustratie. n aceIasi timp, rezuItateIe anaIizeIor chimice au Iost structurate ntr-un aIt tabeI.
3. Importan(a istoriografic a apari(iei volumului
Aparitia voIumuIui prezentat n rnduriIe de mai sus atinge n cadruI istoriograIiei cu privire Ia antichittiIe dacice
mai muIte sIere de interes, pe care am ncercat s Ie identiIicm succint n rnduriIe urmtoare.
- BraconajuI arheoIogic, care a avut ca tint, ntre aIte obiective, si cettiIe dacice, a Iost si rmne o probIem
pentru cercetarea arheoIogic si pn Ia urm pentru integritatea patrimoniuIui cuIturaI nationaI. Descoperirea bijuteriiIor
cunoscute ca ,,brtriIe daciIor a tinut si nc va tine muIt vreme capuI de aIis aI muItor maniIestri n tar si peste
hotare. Introducerea IotuIui de materiaIe descoperit Ia Piatra Rosie n circuituI pubIic readuce n discutie acest
Ienomen. Pe marginea sa au Iost redactate numeroase pagini si chiar si asa nu putem s spunem c este suIicient.
Fr nicio ndoiaI c pieseIe au Iost scoase Ia Iumin de ctre acesti neobositi ... distrugtori de inIormatie
istoric, apreciati de unii si huIiti de cei mai muIti. Asemeni acestor obiecte, n pduriIe care acoper muntii din zona
capitaIei RegatuIui Dac au Iost descoperite zeci, dac nu sute aIteIe, ceI putin tot att de importante, interesante si,
impIicit, vaIoroase. UneIe dintre eIe au vzut Iumina tiparuIui, aIteIe nc mai asteapt n depozite, uneIe s-au pierdut,
n timp ce aIteIe, cine stie cte, asteapt nc s Iie gsite printre IrunzeIe toamneIor care au trecut...
Nu vom sti niciodat dac toate obiecteIe au Iost depozitate n aceIasi Ioc sau dac eIe apartin mai muItor Ioturi.
Stim sigur c pe aceIasi pIatou au rmas mai muIte obiecte pe care donatoruI binevoitor nu Ie-a putut cra. Dar nu
vom cunoaste niciodat numruI Ior. Si este posibiI ca obiecte de o mare important s se Ii pierdut.
Aceasta este doar o parte din tributuI pe care suntem nevoiti s I pItim pentru nepsarea noastr, a tuturor,
pentru c nu am Iuat atitudine atunci cnd trebuia. Si aceasta este o consecint a dezinteresuIui autorittiIor pentru
prevenirea IenomenuIui, o consecint a msuriIor incoerente si ineIiciente adoptate pn acum.
- Importanta aparitiei voIumuIui const, Ir nicio ndoiaI, si n vaIoare istoric a obiecteIor pubIicate. EIe aduc
inIormatii importante despre mestesuguriIe n epoca RegatuIui Dac. Si dorim s remarcm c restaurarea atent a
Icut s Iie conservat, pe uneIe dintre uneIte, o suit de semne aI cror roI ar putea s Iie, poate chiar marca
mesteruIui care Ie-a conIectionat sau care Ie utiIiza.
- Aparitia unor piese inedite, avnd un caracter deosebit, cum sunt ceIe dou ctuse, compIeteaz uneIe Iacune aIe
cunoasterii istorice.
- ReaIizarea de anaIize Iizico-chimice aduce un pIus de inIormatii de mare important pentru studiuI metaIurgiei
IieruIui Ia daci.
- Aparitia biIingv (romn engIez) permite accesuI unui mare numr de cititori Ia inIormatie.
ModuI n care a Iost redactat textuI I Iace accesibiI unei Iargi categorii de cititori, motiv pentru care recomandm
cititoriIor interesati n Iiteratura istoric a Daciei s studieze aceast carte deosebit de important.
22
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Giovanni Antonio Magini s-a nscut Ia Padova Ia 14 iunie 1555. A studiat Ia Universitatea din BoIogna, unde a ajuns
proIesor de astronomie. CeIebru ca matematician si astronom, si mai aIes cartograI eI a ajuns pe aceast caIe ocoIit Ia opera
sa esentiaI, si anume Geografia Iui PtoIemeu. n voIumuI su de cpti 'ItaIia eI descrie att tara sa nataI, ct si tri
vecine acesteia. A murit Ia 17 Iebruarie 1617.
Cele dou Valahii, adic Moldova i |ara Romneasc (Transalpin)
Aceast tar a VaIahiei, pe care unii o numesc FIacia, aItii VaIagnia, este ntre Dunre si ruI Tira si ntre TransiIvania si
Marea Euxin sau Neagr. Aceasta Icea parte din Dacia. Dar azi, se mparte n VaIahia Mare si VaIahia Mic.
VaIahia Mare se ntinde pn Ia Marea Euxin, iar ai nostri o numesc MoIdova, dar turcii i zic Carabogdania, adic
Bogdania Neagr sau regiunea Iui Bogdan cu gru negru care rodeste cu mbeIsugare pe pmntuI ei. Acesta este ses si e
bogat si n aIte produse dect acest IeI de gru, dar este Iipsit de Iocuitori si Iipsit de copaci. De aceea se IoIoseste Ia Ioc
baIega viteIor. Are beIsug de cai Ioarte buni, obisnuiti s duc Ia oboseaI, si mai este bogat n boi Ioarte mari si n mine de
aur si de argint pe care nu Ie expIoateaz de teama turciIor. Si mai sunt ruri care poart aur, dintre care ceI mai nsemnat este
ruI Prut, pe care unii I numesc Berut si care se consider a Ii ruI Gierassso (Hierassus) aI Iui PtoIemeu. Cetatea Suceava
este cetatea de scaun a voievoduIui iar oraseIe mai nsemnate sunt Varna, Ocaczonia, BrIaduI Cotnari si Cocina. n
MoIdova se aII muIti armeni, evrei , unguri, sasi si rgusani care detin tot negotuI. Cci acestia sunt cei ce export gruI si
vinuI n Rusia si n PoIonia si tot astIeI trimit piei, cerge, cear, miere, pastram de
vit, unt si Iegume Ia ConstantinopoI. Chiar si vinuI grecesc, care se transporta din
Creta n PoIonia si n Germania, trece n ntregime n aceast tar. De aici voievoduI
scoate venituri mari din taxe.etc.
VaIahia Mic este numit TransaIpin (Tara Romneasc) si, de unii, si Muntenia,
dar grecii i spuneau VaIahia. Asadar, ea este aceea care n mod obisnuit este desemnat
prin numeIe de VaIahia. Ea se ntinde de-a IunguI trmuIui Dunrii, Iiind aspra e
maIamente habitata.
n toat VaIahia se aII ocne cu sare aIbstrie, tare ca marmora, dar cnd este
zdrobit devine aIb. Aici mai sunt si muIte mine de Iier.
Sir PauI Rycau s-a nscut Ia Londra n 1629. A studiat Ia Cambridge si Ia
Universitatea AIcaIa de Henares n Spania. A cItorit, de asemenea, Ioarte muIt n
Europa iar nsemnriIe saIe reIeritoare Ia triIe romne sunt serioase si autentice.
Aceste trei provincii, numite odinioar Dacii (adic Dacia Ripensis si Dacia
Mediterranea, dup credinta timpuIui), ce au rezistat atta vreme armateIor romane si
au Iost totdeauna socotite ca Iiind Iocuite de un popor viteaz si rzboinic, cum scrie
VirgiIiusin n Cartea a VIII-a din Aeneida .si IuvenaI n Satira a J-a .au devenit
morminteIe si cimitireIe turciIor, iar n vremea de Iat au Iost scena pe care s-au jucat
attea tragedii aIe rzboiuIui, Iiind aprate cu tot att de muIt pret si izbnzi trectoare
pe ct omeneste se poate astepta de Ia o att de nepotrivit Iupt ntre aceste
provincii singure si ImperiuI Otoman.
Dacia i rile Romne
n cronicile vremii
n ,Cuvnt preliminariu despre izvoarele istoriei romnilor pubIicat n proIoguI Magazinului Istoric
pentru Dacia, revist editat de NicoIae BIcescu si Treboniu Laurian, autorii mentionau scrieri ,fcute de
deosebi(i cltori n locurile noastre yi tiprite n mai multe limbi. Ba mai muIt, o mare parte dintre aceste
scrieri mentionate au Iost pubIicate n aceast revist de istorie considerat, de muIti, prea ndrzneat pentru
aceIe vremuri. MuIte dintre aceste scrieri Iac reIerire direct Ia ceea ce nsemna Dacia pentru aceIe vremuri.
InIormatiiIe gsite n aceste pubIicatii aduc surprize dintre ceIe mai mari, cu att mai muIt cu ct se constat c
istoriograIia modern a ignorat, cu bun stiint, muIte Iucruri de vaIoare, atunci cnd a scris o istorie strmb si
nedreapt Iat de ceea ce Dacia a nsemnat n istoria european. UneIe dintre aceste inIormatii sunt roduI unor
cercetri amnuntite, dar aIteIe sunt bazate doar pe Iegende sau reIatri oraIe, dnd astIeI nastere unor conIuzii. n
muIte dintre cazuri am aIes s reproducem ntocmai exprimriIe conIuze sau chiar gresite aIe autoriIor tocmai
pentru o mai bun nteIegere a textuIui. Oricum ar Ii eIe, datoria Iumii stiintiIice este de a Ie cerceta n amnuntime
pentru a extrage adevruI istoric. Dacia Magazin
Italia, lucrarea de cpti a lui Magini
23
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Anonim engle: (1664)
.pe Mures se mai aII si o aIt cetate, numit Orstie.
PmntuI este Ioarte roditor, Iiind cuItivat cu vii, cereaIe si Iructe, din care
domnea atta beIsug nc din vremea romaniIor nct mpratuI Traian a btut o
moned ce avea Iigura zeitei Ceres, tinnd ntr-o mn un corn aI abundentei, iar
ntr-aIta patera cu aceast inscriptie: Abundantia Daciae BeIsuguI Daciei.
n aIar de mare bogtie n grne si vinuri minunate, tara posed o sumedenie de
ciresi, pruni de Damasc, gutui si pepeni obisnuiti, cu nimic mai prejos ceIor din
ItaIia. De asemenea, o muItime de aIte pIante medicinaIe.
Mai sunt si cteva mine de aur si argint si mai muIte de Iier, aram si cupru (!)
si nu putine ocne de sare si mine de pucioas. Se gsesc att de muIte vite,
nct, adesea, boi mari sunt vnduti pe un IIorin sau o jumtate de coroan, de
cap. Au, de asemenea, ras bun de cai, ce sunt Ioarte iuti si a cror coam
atrn pn Ia pmnt, ca s nu mai vorbim de muItimea de animaIe sIbatice ce
triesc n pduriIe Ior si de tot IeIuI de zburtoare sIujind att pentru hran, ct
si pentru desItare.
SamueI KoIeseri Junior s-a nscut Ia Szendro (Ungaria) Ia 18 noiembrie 1663.
Acesta a studiat Ia coIegiuI din Debretin iar n 1679, cu sprijinuI materiaI
obtinut din partea orasuIui, a pIecat Ia studii n strintate. A obtinut titIuI de
doctor Ia Universitatea din Leyden. nc din acea perioad, n regiunea Vii
JiuIui se extrgea aur. Dintr-un document de Ia 1512, aIIm c se spaI aur n apeIe districteIor Hunedoara, Hateg, Caransebes,
Frdea, Ieus, Mnstiur, Margina, Orstie, precum si din ruriIe Jiu si Timis. Tehnica cuIegerii auruIui a Iost descris mai trziu
de doctoruI SamueI KoIeseri, care viziteaz TransiIvania Ia nceputuI secoIuIui aI XVIII-Iea si care eIaboreaz un important
studiu ,Auraria Romano -Dacica.
Despre aurul Daciei
Pentru ceI ce intr din Ungaria, toat regiunea muntoas din partea dreapt, ncepnd de Ia Hunedoara si GiIu, de Ia
posesiuniIe IamiIiei BanIIy, att ctre Dacia mediteran, ct si ctre Dacia Ripensa sau Ungaria, pn Ia Mures, este auriIer.
Ea se ntinde prin muntii metaIiIeri de Ia Deva, prin Mons Aureus aI romaniIor spre Marga, dincoace si dincoIo de Dunre,
prin Passarowitz,.etc.pn Ia Muntii BaIcanici si Ia Marea Macedonic. Si iarsi dinspre stnga, regiunea Rodnei si
IocuriIe de munte Gurghiu, Ciuc, Odorhei si Trei Scaune, pn n Brsa sunt metaIiIere. Muntii ce mrginesc Tara Romneasc
sunt sectuiti n partea aceasta, n aIar de portiunea unde coboar spre SebesuI ssesc si pn Ia partea de sud a HateguIui
si a JiuIui, dar de partea ceaIaIt chiar si ruriIe dau auruI ceI mai aIes si de o puritate aproape totaI.
Iar apoi n Dacia aceasta transiIvan, cercetarea atent si IideI si astzi a rmsiteIor dovedeste Iimpede si mareIe
inventar aI expIoatrii si muItimea oameniIor ce se ndeIetniceau cu extragerea metaIeIor. Cerceteaz zgura de Rodna, priveste
ruineIe mineIor, numr moviIeIe de pietre aruncate, IucrriIe pentru spIarea auruIui, conducteIe de ap aIe praeIor, de-a
IunguI cuImiIor si adncituriIor muntiIor, si pn Ia maIuriIe si marginiIe ruIui de aur (numit astIeI de Ia auruI pe care I
poart) si pn Ia sateIe de pe eI: Bistra, Lupsa, Baia de Aries, SIciua, Posaga si de pe teritoriuI secuiesc pe care I scaId, si
de asemenea maIuriIe ceIor dou Somesuri, aIe StreiuIui si CrisuIui si JiuI, cu IocaIittiIe Bucova si Marga si dincoIo de
Caransebes pn Ia Orsova. Uit-te Ia orasuI Auraria aI romaniIor, numit n Iimba de azi romno-vaIahic, Awrud (Abrud,
jud. AIba), o minune a naturii, cu sateIe vecine Crpinis si Bucium si cu vaIea numit (vaIea) roie (Rosia Montan), dup
pruI rosu, precum si n Iata munteIui nespus de naIt suruptura minei boItite de odinioar, de o urias capacitate, care chiar
si singur aduce dovada cea mai evident a mretiei si a expIoatrii metaIeIor n Dacia. Aici muntii de jur mprejur sunt att de
pIini de beIsuguI tuturor bogtiiIor, nct Iac s creasc n mruntaieIe pmntuIui rodnic comori ce nu sunt nevrednice de
comoriIe regiIor: cci acoIo se desprinde n bucti auruI nativ din vrIuriIe dezgoIite aIe muntiIor pe sub care, prin vi, aIearg
ruri Iimpezi si cristaIine, ce ies din aceIe cuImi de munti ncrcate nu numai cu nisip de aur, ci chiar - cum m-am ncredintat eu
nsumi - de cinabru, n sIrsit, muIti buIgri de aur se gsesc n bogateIe si deseIe bi de aur, adic Iocuri de spIat auruI, dup
cum a observat mai de muIt ReicherstorIIer.
Ia priveste Ia captuI munteIui Bihor, dect care nu mai e aItuI mai vestit prin strIucirea auruIui virgin ce se spaI acoIo.
Si, de asemenea, Ia peretii prpstosi ai munteIui VuIcan (de Abrud), numit dup VuIcan, cu gaIeriiIe saIe spate cu muIt
trud, ce-i sIredeIesc vrIuI, si cu puturiIe ce ptrund adnc n jos, toate astea Iiind vechi de pe vremea daciIor. Ia seama Ia
expIoatriIe metaIice de Ia ZIatna si Brzesti si ceIe vecine de Ia AImas, Hartagani, Trestia, Criscior, Ruda, Bita, Baia de Cris,
Tebea, si muIte aIte Iocuri, printre care se remarc coItuI cu antimoniu soIar cu miciIe saIe pete rosii, si care nItiseaz mai
degrab rmsiteIe hrniciei de demuIt, dect semneIe unei expIoatri din ziIeIe noastre; ca s Ias Ir a Ie mai pomeni
regiuniIe metaIiIere aIe secuiIor, si atunci vei Ii mai ispitit s crezi c pentru aIIarea acestor comori aIe Daciei a putut s o
Iac cu bun dreptate.
S-a depus atta grij si atta soIicitudine, nu numai n scoaterea metaIuIui, dar si n transportarea Iui n sigurant n
tezauruI de Ia Roma, prin coIoniiIe ApuIum, UIpia, si cea de Ia Cernetii de acum (din marginea Trii Romnesti ctre Dunre,
mai jos de Orsova, Ioarte aproape de poduI Iui Traian) si nu ntre Sibiu si Brasov, cum a crezut CeIIarius n GeograIia sa
(antic) unde este (n reaIitate) Zrnesti Nu se va mira ceI care, cunoscnd IocuriIe amintite si biIe de spIat aur, va Iace
Cardinalul Martinuzzi
cel rpus de aurul dacilor
24
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
mcar si un caIcuI sumar aI venituIui Ior. Dac am presupune c au Iucrat douzeci de mii de mineri, spInd si spnd aur, si
c au predat n Iiece sptmn strngtoriIor de aur tot attia piseti (unitate de msur pentru aur, un piset Iiind 1/48 dintr-o
marc.sau 1/96 dintr-o Iibr metaIic a noastr.) pe Ing toate ceIeIaIte predri de aur, drept impozit si cens obIigatoriu,
vei vedea c s-au produs pe Iiecare sptmn doi centenari si opt Iibre, iar ntr-un an mijIociu, 54 de centenari cu o
aproximatie n pIus sau n minus de opt Iibre. |SocoteaI conIirmat de mrturia Iui PIinius privind productia mineIor din
DaImatia din vremea Iui Neron|.
Si aceast socoteaI nu e inIirmat de IaptuI c Dacia din ziIeIe noastre nu a mbogtit cu comoriIe saIe subterane tezauruI
uItimuIui principe aI TransiIvaniei dect doar cu o sum anuaI ce abia trece de patruzeci de mii de mrci de aur si Ioarte
putine de argint.
Si IaptuI c aceasta nu trebuie pus pe seama sIeirii pmntuIui - desi eI s-a deprtat muIt de Ia bogtia sa dinti ci
deIsrii n munc, IeIuriteIor site prin care a trecut, si hotiIor ascunsi ai auruIui, a demonstrat ndeajuns venituriIe muIt
sporite aIe tezauruIui imperiaI sub o administratie muIt mai chibzuit din cei trei ani ce au precedat tuIburriIe recente.
|Sunt adusi germani din Saxonia si aIte prti aIe Germaniei, cu priviIegii speciaIe, ntre aIteIe si pentru expIoatri miniere|
. Dovada sunt bisericiIe Ior .ce poart insigneIe metaIurgiIor: ciocanuI, trncopuI si grebIa pentru spIarea auruIui,
dintat si ncovoiat (?), ce se vd bine pe zugrveIiIe peretiIor si (struie n) vestigiiIe rituriIor, obiceiuriIor si drepturiIor
mineriIor; de asemenea, n termeni tehnici deviati din IimbajuI minier german n vorbirea maghiaro-romn, ce s-au transmis
pn n ziIeIe noastre si n documente.
Dac Iasi de o parte Rodna de Ing Bistrita, de Ia granita Daciei spre Sarmatia, si hotaruI de azi aI MoIdovei sau preIeri
sa o Iegi de mineIe de Ia Cavnic si Baia Mare .poti numra n Dacia MeridionaIa patru orase miniere vestite pentru aur, in
Irunte cu AbruduI.
(E redactat actuI din 1525 privind conIIictuI dintre abrudeni si cei ce abat apeIe pruIui Rosu, actuI Iiind emis de oraseIe
Baia de Aries, Baia de Cris si Bita, aceste trei orase mpreun cu AbruduI aIctuind ceIe 4 orase miniere amintite mai sus).
.Dup Abrud vine Ia rnd Baia de Aries, numit poate astIeI (OIIenburg) dup cuptoareIe de topire a minereuIui metaIic.
Aici, metaIeIe care nu pot Ii Irmate sau care absorb n eIe auruI sunt topite cu ajutoruI IocuIui. Acestei mine i-a pus capt
prin surparea putuIui principaI cu aproape toate IucrriIe miniere si apoi siIa de munc grea a minereuIui si teama de
primejdie. n sIrsit vine Baia de Cris, n Iimba german AItemburg, pe ruI Cris .cu gaIerii si puturi bine rnduite, ce se
ntind n adncime, vestit prin auruI su Iiber, dar si mai vestit prin vecintatea sa cu biIe de spIat auruI de Ia Tebea.
n sIrsit, Bita, care mai nainte se numea Baia cea Mic si acum se numeste astIeI din cauza nsemnateIor minereuri
de aram, dar si de aur, a cror cuIoare nu e mai rosie ca a ceIor din ceIeIaIte mine.
|MetaIurgii strini, majoritatea germani, descurajati de prea muIteIe vicisitudini de aici, au Iost nevoiti s-si caute adpost
n Iocuri mai sigure|.
Acum numai AbruduI mai e Iocuit de o popuIatie de biesi, unguri si romni, si are o activitate nIIoritoare, nu desigur
prea mbeIsugat n privinta spIrii auruIui. Cci, sectuiti de vitregia vremuriIor, ei nu sunt n msur s Iac Iat constructiei
de gaIerii sau puturi dup cerinteIor expIoatrii metaIice, dac nu vor Ii ajutati cu mijIoace de ctre tezauruI pubIic.
Din ceIeIaIte IocaIitti miniere a rmas doar umbra diaIan a vechii Ior stri. Bi-a preseaz munca iobgeasc episcopiei
de Oradea, Baia de Aries; de asemenea unei iIustre IamiIii a TransiIvaniei, mina de Ia Rodna este dependent de conducerea
orseneasc a Bistritei...
Si nici nu a suIerit expIoatarea metaIic din Dacia de cteva veacuri ncoace o vtmare mai mare si o rnire mai grea dect
sub guvernatoruI Martinuzzi, atunci cnd se juca ntre prti adverse soarta stpnirii TransiIvaniei. Si nu numai c pIanuriIe
saIe au Iost socotite ca aIe unui dusman aI propriei saIe soarte si aI Iinistii statuIui, si au primit un sIrsit IataI din partea puterii
arbitrare si bnuitoare a Iui CastaIdi, dar chiar Ir deosebire si ndeobste asa cum aduce soarta Iuptei pedeapsa aheiIor
nvinsi, tot astIeI au ptit si biesii abrudeni Iie se codeau sau zboveau cumva s-si pIteasc driIe pentru abur s-a
trimis contra Ior o trup de vaIoni si au Iost nimiciti, putini doar dintre ei ascunzndu-se n tainiteIe mineIor.
Despre munca la aur
|AuruI se mparte in aur liber, adic neamestecat cu aIte substante de care trebuie desprtit prin topire, si aur redus
nchegat (prin topire)|.
Dacia este vestit prin auruI Iiber si nu e mai prejos de nicio aIt regiune a Europei, venind ndat dup uneIe regiuni
ceIebre din America si AIrica, n ce priveste aIIarea auruIui nativ pur, obry:um virgin si a nisipuIui auriIer. Cum c dacii ar
Ii Iost numiti de aceea nc din antichitate, mpreun cu Besii, cuIegtori de aur, pentru c adunau auruI aIegndu-I, o
dovedeste Iimpede continuarea si n ziIeIe de azi a acestei munci. Dar poetuI din NoIa i numeste si foarte pricepufi i ca i
intori cu totul spre aur: despre cuIegtorii de aur de astzi voi spune aceIasi Iucru: asupra Ior a trecut mpreun cu munca,
si mostenirea priceperii si rvna care e nrudit cu eIe.
Acest aur Iiber se cuIege prin spIare, nu numai din ruri, vi si adncituri, dar si de pe cuImiIe si cresteIe muntiIor si
adesea nici nu e nevoie de prea muIt spare, ci ndeprtnd doar brazda de pe dinaIar si coaja ce acoper minereuI metaIic,
dai de eI ndat pe neasteptate n chip de granuIe sau de bucti uneori de o greutate nsemnat, si de pietrisuri de chipuri
IeIurite.
A gsi aur n pietris si n nisip nu este mare Iucru, att de rar si de uimitor ct a-I gsi n bucti soIide, n aIara mruntaieIor
pmntuIui si mineIor metaIice, Ir amestec cu nicio mas de pmnt sau de minereu metaIic, (Iucru) care nu se arat nicieri
ca aici.
25
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
prof. 1imotei URSU
OBSERVATORUL KOGAIONULUI
pe Muntele Godeanu?
Citate selective
DODOR SICUL. Lib.II, 47 : (Not: Diodor - n sec. I BC - transcrie n acest pasaj referitor la
HYPERBOREI un fragment din opera istoric, pierdut astzi, a lui Hecateu Abderitul, din sec. IV
B.C. n acel etaj istoric, Dunrea, cu un volum de ape mult mai amplu dect cel de azi, este n mod
curent numit ~ Fluviul (ca o) Mare: ~Okeanos Potamos n traducerea sa dup copia n limba
greac, Nicolae Densuyianu a translat subiectiv, pro-domo, ~kata toi Okeanos, adic sintagma ~n
jinutul Dunrii drept... o insul, doar pentru faptul c, n textul lui Diodor mrimea acelui ~(inut e
comparat, asociativ, cu mrimea... insulei Sicilia.)
"... yi fiindc Hyperboreii din jinutul acestui Okeanos celebreaz pe acest zeu (Apollo) n fiecare zi,
ludndu-l prin imnuri yi acordndu-i maxim prejuire, se crede c fiinjeaz acolo o tagm de preoji ai
1
26
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
lui Apollo. Se mai afl n prjile acelea o minunat pdure a lui Apollo, de mare ntindere yi un templu
faimos, vzut dinafar ca un glob yi decorat n interior cu multe daruri. Zeul are yi un oray sfnt al su,
majoritatea locuitorilor fiind cntreji, n timpul serviciului religios cntnd n cor (acompaniaji) de
lute yi ludndu-l pe zeu prin imnuri... (...) Si se mai relatea: c din acel loc se poate vedea intreag
Luna (Selini), fiind deprtat mai pufin, incat se pot distinge pe suprafafa ei reliefuri de teren... (...)
Conducerea oraului i a templului o au cei numifi BOREI, urmai ai lui Boreas, numai din neamul
acestuia alegandu-i conductorii...
STRABON, Geografia, VII,3,5:
'...i, la fel, petera in care se retrsese Zamolxe a fost socotit sacr i se numete i ast:i Muntele
Sacru, dar adevratul nume, pe care il poart i un rau (parau?') care curge la poalele sale, e
KOGAION(ON)...
2
27
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
IORDANES, Getica, 69,70:
(Dicineu-MagistruI si 'nvtceii si): '... demonstrandu-le Ipote:ele, cele douspre:ece semne i, prin
aceasta micarea planetar, i-a instruit pe de-a intregul in examinarea astronomic, i cum sufer o
cretere discul Lunii sau se infumtfete in descreterea previ:ibil, i le-a inffiat de cate ori discul
incandescent al Soarelui intrece in mrime suprafafa Pmantului i le-a inffiat cu cat se inclin Polul
Ceresc al Semnelor sau cum se inalf cele 346 de stele, grbind de la Rsrit la Apus.. (...) Jei vedea pe
unul explorand dispunerea boltei cereti, altul conformafia plantelor i a roadelor pmantului, acesta
creterea i descreterea Lunii, acela urmrind lucrarea Soarelui i cum rapida rotire a cerului revine
deandoaselea la Apus dup ce se grbete repe:it la Rsrit, cunoaterea infelegandu-i (ne)odihna...
Am aIes anume, orientativ, aceste trei
citate din manuscrise antice rsIirate de-
a IunguI a unui ntreg miIeniu, perioad
de timp n care, cu certitudine, muIte aIte
documente (astzi irecuperabiIe sau nc
negsite) se vor Ii reIerit Ia originaIeIe,
straniiIe, neobisnuiteIe preocupri
'cuItuaI-stiintiIice aIe tracilor de
dincolo de Balcani. Acestia erau
cunoscuti antichittii vechi drept GETI, antichittii din perioada prezentei romane Ia Dunre drept DACI iar
secoIeIor urmtoare (vezi Iordanes!) drept GOTI... Putintatea dezarmant a doveziIor antice scrise reIeritoare
Ia Iumea daco-getic, coroborat cu paIiduI aport adus n uItimuI secoI de cercetriIe ntreprinse de o timorat
arheoIogie romneasc, obIig Ia un eIort deosebit aI cercetriIor pluridisciplinare i transdisciplinare (angajate
si acestea, nc: necoordonat!) n punerea n vaIoare, n desIusirea si interpretrarea posibiIeIor 'mesaje Isate
mostenire de strvechii Icuitori ai vetrei Carpato-BaIcano-Pannonice. O serie de cercettori ( vezi KaIevy-Vik,
Diaconov, Gray, Atkinson, etc.) tind s ateste imperativ, n uItimii ani, c tocmai aceast zon geograIic
perIect 'aprat de coroaneIe muntoase aIe AIpiIor, MuntiIor Dinarici, BaIcaniIor, CarpatiIor si avantajat,
pentru o dezvoItare impresionant a agricuIturii, de debituI cursuIui mediu si inIerior aI Dunrii a Iost, n etajeIe
pre-neoIithic si neoIithic vatra de Iormare a etniei indo-europene.(Ioto 1, vatra IE) Acest nucIeu uman, devenit
o viguroas etnie neoIithic n cteva miIenii de impetuoas dezvoItare economic, a ajuns Ia un repetat supra-
pIin de popuIatie si a 'puIsat periodic, exportndu-si excedentuI sociaI n vaIuri de migratie succesive care au
ocupat centriIug nu numai cea mai mare parte a Europei dar au ptruns adnc n spatiuI Asiei pn n PodisuI
Iranian, apoi n viIe IndusuIui si GangeIui (dup uneIe ipoteze ndrznete chiar pn Ia PaciIic).
n Iumina acestei concIuzii tot mai muIt
conIirmat pIuridiscipIinar, studierea mai amnuntit
a ontogenezei si a IiIogenezei cuIturiIor succesiv
dezvoItate 'IocaI, tocmai pe teritoriuI originar,
devine o obIigatie stiintiIic de prim-ordin n
nteIegerea corect a interdependenteIor dintre
cuIturiIe circum-mediteraniene (pn nu de muIt
socotite 'surs incontestabiI a civiIizrii
euroasiatice doar pentru IaptuI c... erau singureIe
mai amnuntit studiate!?), ceIe proto-europene(
'atIantice?) , sau ceIe centraI si est-asiatice. Si
cum, n mod atestat, tocmai teritoriuI acestei Ioarte
probabiIe vetre originare indo-europene este
acoperit n etajeIe medii si superioare aIe antichittii
de etnia tracilor nordici (danubieni), adic de
'GETO-DACI (acestia n conexiune pe ct de
3
4
28
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
indiscutabiI pe att de Iireasc cu triburi iIIirice, ceItice,
germanice si sarmatice aIIate ntr-o continu ntreptrundere)
studierea pIuridiscipIinar, compIex si de ampIoare a
vestigiiIor geto-dacice devine nu numai o sarcin nationaI
obIigatorie pentru romni, dar si un obiectiv de cardinaI
productivitate pentru compIetarea corect a dateIor Istoriei
Stiintei n generaI si aIe Istoriei Antichittii n speciaI.
Lsnd deoparte IaptuI c n absenta IIagrant a unui
INSTITUT NATIONAL DE DACOLOGIE! inIormatia
opiniei pubIice romnesti asupra adevratuIui niveI atins de
civiIizatia sociaI-economic a Iumii geto-dacice a rmas cam
Ia naItimea... IegendeIor urmririi regeIui DecebaI de 'vitejii
Iegionari romani, printre cuImiIe MuntiIor Carpati, printre turme
de mioare si de vduve rmase de izbeIiste, trebuie spus c
nici cercetarea mondiaI nu a Iost corect servit printr-o oIert
inIormativ corespunztoare. O cenzur comunist actionnd
n trecutuI apropiat n baza unor interese geopoIitice de moment,
combinat cu compIexe de inIerioritate, o incapacitate de
exprimare n Iimbi de circuIatie internationaI, precaritatea unor
traduceri trunchiate si vanitti academice IocaIe opuse inerent
unei Iibere comunicri, au Icut ca pn si aceIe inIormatii
putine si
timorate
demonst rat e
arheoIogic pe pIan nationaI, reIeritoare Ia detinerea unui enorm
inventar apt pentru o reinterpretare de anvergur, s rmn n
umbra sertareIor cercettoriIor.
PreocupriIe cuItuaI-stiintiIice aIe pturii anahoretiIor traco-
geto-daci (denumiti de Iumea greco-egeean, aflat exact la Sud:
'hyperborei, adic 'Ioarte mai-Ia-Nord, cititi: nu numai dincoIo
de BaIcani, dar chiar mai Ia Nord de 'Okeanos-PotamosuI socotit
ndeIung drept granit a Oikumenei, a 'Lumii Cunoscute!...)
Iormeaz numai una dintre petaIeIe coroIei care se oIer acum
anaIizei pIuridiscipIinare contemporane. CeIe aproape treizeci de
sanctuare dacice (descoperite doar pan acum si numai n zona
carpatic a Iocuirii geto-dacice), impunnd asocierea inerent
cu traditia miIenar a sanctuareIor vest-europene, trebuie s devin
un obiect permanent de studiu pIuridiscipIinar, pentru c eIe asa
cum demonstreaz cercetriIe compIexe Ia sanctuareIe obiectivuIui
aIIat teoretic sub protectia UNESCO, Dealul Grditei (Muntii
Orstiei) pot Iurniza n continuare surprize dintre ceIe mai
reveIatoare.
'SOARELE DE ANDEZIT
n acest capitoI, continund prezentarea unor ipoteze viznd
DeaIuI Grdistei oi zona (Ioto 2, plonge ter.XI) nconjurtoare,
pIecm de Ia premiza c cercetarea stiintiIic actuaI detine
suIiciente argumente pentru a identiIica zona cu 'IegendaruI
KOGAION, Muntele Sacru al 'Gefilor, asa cum I denumeste
5
6
29
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Strabon. Am mai artat (ntr-un articoI pubIicat
n toamna anuIui 2005, n DACIA MAGAZIN)
c una din ceIe mai ndrznete ipoteze de Iucru
n desciIrarea pIuridiscipIinar a sistemuIui
inIormativ deceIat n acest obiectiv se reIer Ia
multifuncfionalitatea (pIurivaIenta)
impresionantuIui 'Soare de Andezit, unuI din
sanctuareIe rotunde de pe terasa a XI-a.
(Ioto 3, SA)'SoareIe, Iormat dintr-un enorm
disc (compIex) de andezit cu un diametru de
'circa 7 metri -aIctuit constructiv din 10 'IeIii
radiaIe de cte 2.75 metri Iungime si un disc
centraI, cu un diametru de 1,5 metri, ntreguI
Iiind asezat pe un postament de asemenea din
andezit si avnd initiaI aceeasi supraIat cu
a discuIui de deasupra, a Iost considerat de arheoIogii care I-au dezgropat n 1958 (coIectivuI Constantin Daicoviciu,
cI. Ion Horatiu Crisan, 'Burebista i epoca sa, 1977, pg.455), drept, citez: 'altar de fertf, inchinat poate
:eului r:boiului...(...) dup cum pe acest altar puteau fi aduse ofrande oi altor divinitafi. Aceast
opinie, Iimitat doar Ia reIIexeIe inIormative aIe arheoIogiIor, potrivit crora 'piesa nu constituia aItceva dect o
prob a 'caracterului urano-solar al religiei dacice (idem, pg.455) a condus Ia subaprecierea reIicvei si
neconservarea sa corespunztoare; o prim tentativ de conservare are Ioc abia n 1979, prin reaIizarea
discutabiI a unei repIici din beton a portiunii deteriorate. (O mai veche IotograIie, din 1960, vezi Ioto 4 vechi
si, respectiv una din 2007, Ioto 5 dezastru, demonstreaz pe de o parte c Ia dezgroparea arheoIogic
'SoareIe se pstrase muIt mai bine ngropat vreme de dou miIenii, n vreme ce astzi Iipsa de interes pentru
conservarea 'obiectuIui continund condamnabiI! pn si... betonul din 1979 se degradeaz vizibiI!...).
n reaIitate, oameni de stiint cu o aIt Iormatie dect cea Iimitat, de arheoIog au atras atentia (de piId:
proI.univ. Gh. Chis nc din 1977!) c 'piesa prezint uimitoarea caIitate de a indica vi:ibil, prin coada sa,
format din 17 pietre ae:ate cu intenfionalitate in linie i descresctoare ca dimensiune, cu exactitate,
direcfia NORDULUI, constituind o veritabil 'busol' pentru orientarea celor dou terase artificiale pe
care sunt ridicate sanctuarele, ceea ce oblig la studierea intenfionalitfii de orientare astronomic a
sanctuarelor (vezi Ioto 6, Iinia Nord).
Studierea exhaustiv, 'arheo-astronomic a constructiei SoareIui de Andezit n cadruI Echipei de Studiu
PIuridiscipIinar ntre 1983-1988
de ctre universitaruI FIorin
Stnescu (astzi un respectat
cercettor pe pIan internationaI
n acest domeniu), a reIevat
caIittiIe de uimitor 'gnomon
antic si 'astroIab cu
IunctionaIitti compIexe aIe...
'obiectivuIui arheoIogic (vezi:
C.F.Stnescu, 'Astronomical
Significance of the Sacred
Precinct at Sarmi:egetusa-
Regia n 'Archaeometry in
Romania, voI 2, 1989).
n propria mea cercetare
privind sistemuI numeric si
probabiIuI moduI de Iungime
IoIosit de constructorii
sanctuareIor de Ia DeaIuI
7
8
30
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
Grdistei (vezi: Timotei Ursu, 'Sistemul numeric Geto-Dac, AOS, 1984) am insistat asupra multifuncfionalitfii
'muItimiIor numerice de Ia DeaIuI Grdistei; n acest sens, pIecnd de Ia IiIiatia pe care izvoareIe antice o
Iceau ntre zamoIxism si ScoaIa Pitagoreic, am socotit ceIe 10 'raze aIe SoareIui de Andezit drept o important
sugestie, dovedit uIterior productiv, reIeritor Ia coIaborarea sistemului :ecimal n probabiIeIe caIcuIe operate
Ia DeaIuI Grdistei de uimitorii constructori si utiIizatori ai 'sanctuareIor. PIecnd de Ia sugestia unor cercetri
simiIare ntreprinse n Marea Britanie de AIexander Thom, G.Hawkins, etc., am ncercat n 1984-1985 i examinarea
unei posibiIe ipoteze a unor 'aIiniamente de cuImi montane, cu centruI Ia DeaIuI Grdistei, care s justiIice
optiunea constructoriIor acestui important compIex cuItuaI-stiintiIic, aici, n mijIocuI MuntiIor Orstiei. Detectarea
unor astIeI de probabiIe aIiniamente montane ar Ii putut Ii o prob supIimentar a preocupriIor astronomice aIe
geto-daciIor ; dar, asa cum a artat convingtor FIorin Stnescu, teraseIe sanctuareIor de Ia Grdistea, situate Ia
numai circa 1040 metri aItitudine, sunt practic 'ngropate ntre cuImiIe (Ioto 7 D.GRd.) nvecinate (MunceIuI,
Sesu, PItioru, Jrosu, iar spre Nord-Est Godeanu), dispunnd doar de un sector insuIicient de 'cer , de vreme
ce ori:ontul vi:ibil, cardinaI ca directionaIitate n estimarea IenomeneIor si miscriIor astronomice, nu poate fi
observat de Ia DeaIuI Grdistei!...
La CongresuI de DacoIogie de Ia Bucuresti, n 2005, VIadimir BriIinsky (editor aI revistei 'DACIA MAGAZIN
si un avid cercettor aI MuntiIor Orstiei!) a prezentat o comunicare deosebit de interesant. ConIorm acesteia,
pIecnd de Ia exceIenta situare ca posibil observator al Culmii Muntelui Godeanu (din Muntii Orstiei; nu
munteIe omonim din masivuI Tarcu-Godeanu-Retezat!), precum si aI aItor argumente acestea, dup opinia
mea, mai putin justiIicate CuImea Godeanu ar Ii trebuit s Iie... insui Kogaionul! Cum nu Iusesem niciodat
n teren pe CuImea Godeanu, am apeIat Ia examinarea unor hrti corespunztoare: o hart topograIic
1:10.000 (din dotarea Echipei de Studiu PIuridiscipIinar, 1983-1984); o bun hart turistic actuaI (care a beneIiciat
vizibiI de aportuI hrtiIor InstitutuIui de TopograIie din Bucuresti); si, n uItim instant, o hart n reIieI, din sateIit,
comandat n USA. Examinarea comparat mi-a demonstrat uimitoarea situare a CuImii Godeanu, ntr-un posibiI
centru de vizare aI 'aIinierii unor cuImi muntoase. Mai exact: existenta a nu mai putin de... 24 de astfel de
9
31
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e
aliniamente ! (Ioto 6, Hashurata si 6B (Ioto 7)
Ce nteIegem prin notiunea de 'aIiniamente? n termeni miIitari, succesiunea prin suprapunere in planul
vi:ibil a unor elemente distincte de teren Iormeaz o suit de 'directionaIi, n Iunctie de care depIasarea n
teren sau regIarea tiruIui artiIeriei (coroborat cu harta regiunii respective) devine practic posibiI. n cazuI
nostru, 'aIinierea posibiI a unor cuImi muntoase, n suprapunere (mai aIes acoIo unde apar traditionaIe goluri
de munte'), aIiniere vzut dintr-un anume punct, coroborat cu cunoasterea strvechiuIui sistem ciobnesc de
semnaIizare a unor invazii, pericoIe etc. prin 'Iocuri pe cuImi (sistem ancestraI practicat n mai toti muntii Euro-
Asiei!), ar putea constitui aliniamente de repere terestre, adevrate 'Iinii Iixe de orientare n Iunctie de care
rotirea boltei cereti, noaptea, in amurg sau la rsrit, asadar atunci cnd 'semnaIuI vizuaI prin Ioc (sau
n timpuI ziIei: prin Ium!) este productiv, POATE FI RECOGNOSCIBIL INDICAT!... Aceasta este o
conditie astronomic esentiaI; n vremuriIe noastre moderne Iiind rezoIvat prin cunoasterea exact a
coordonatelor IocuIui din care se Iace observarea, astzi indicat prin consuItarea sateIitiIor de pozitie (GPS).
Presupunem c n vechime aceste 'coordonate Iixe trebuiau indicate intuitiv. Un Iapt este absoIut cert:
dac 'rotirea CeruriIor ar Ii Iost observat de pe CuImea Godeanu, aliniamentele posibile vizate prin Iocuri
suprapuse! de pe acest punct de observatie ar Ii oIerit observatoruIui o orientare de maxim eIicient
comparativ. (S retinem c, astzi, punctuI maxim aI acestei cuImi, este denumit, traditionaI, poate ancestraI
destuI de straniu! 'La Om... vezi Ioto 8, Ioto 9 Foto T.U. Ia vrI si Ioto 10 .
Dar, s Iim rezonabiIi: CuImea Godeanu, situat n mijIocuI unor vi si aI unor spatii deschise cu Iungimi de
kiIometri, poate Ii un bun punct de observatie, jur-mprejur 360 grade, n miez de var sau Ia nceput de toamn,
cnd temperatura de Ia 1700 metri aItitudine si vnturiIe reci adiacente sunt mai putin prezente. Este ns absoIut
sigur c IocuI nu este potrivit unui punct de observafie 'astronomic' circa... opt Iuni pe an, cnd sIbticia
vnturiIor, a precipitatiiIor si a temperaturii sczute de pe cuImi i obIig si pe ciobanii numeroaseIor stne din jur,
s coboare 'Ia vaIe!...
Si atunci... cum ramne cu Observatorul Kogaionului?! Se rezumau piIeatii Iui Deceneu doar Ia 'observatii
estivaIe?!...
10
32
e-. 49. ;et-x--.e F00f
,)+1)
-,-.e

S-ar putea să vă placă și