CURS 1+2

LFR

Sisteme de prelucrare
Generaliti Analiza elementelor structurii sistemelor de prelucrare

1. Generaliti
Automatizarea productiei de serie mica si unicate a pus problema integrarii functionale a diferitelor mijloace de productie, astfel incat sa se obtina sisteme adecvate, care sa realizeze sarcinile variabile, specifice productiei de serie. Procesul de integrare este deci sinonim cu cel de structurare a sistemului; mijloacele de productie vor fi astfel parti ale unui sistem general, supraordonat, denumit sistem de productie. Mijloacele de productie destinate realizarii sarcinilor de fabricatie, numite mijloace de fabricatie, si legaturile dintre acestea vor alcatui sistemul de fabricatie. In timp ce sistemul de productie este cadrul general al tuturor activitatilor, atat functionale, cat si direct productive necesare realizarii produselor, sistemul de fabricatie se limiteaza doar la rezolvarea sarcinilor legate de realizarea fizica a pieselor. Transformarile aplicate materiei prime implica urmatoarele: * metode si procedee de coordonare a operatiilor elementare; * existenta resurselor tehnice si umane; * moduri de coordonare a acestor resurse. Sistemul de prelucrare este un caz particular al sistemului de fabricatie, limitat doar la realizarea fizica a pieselor prin procedee specifice de prelucrare (aschiere, turnare, deformare plastica, electroeroziune, etc.); sistemul de prelucrare se poate comporta ca un sistem al sistemului de fabricatie, sau ca un sistem independent, complex, cu functiuni foarte apropiate de cele ale unui sistem de fabricatie. In mod conventional se pot delimita urmatoarele tipuri de sisteme de fabricatie:
1

CURS 1+2

LFR

* sistem de fabricatie de ordinul 1 - constituit dintr-o unitate elementara capabila sa realizeze o sarcina partiala de fabricatie (utilaje de prelucrare, masini-unelte individuale); * sistem de fabricatie de ordinul 2 - constituit din inlantuirea mai multor unitati capabile sa efectueze toate sarcinile de fabricatie necesare realizarii unei piese sau familii de piese (celule de prelucrare, sistem de prelucrare, sistem de fabricatie); * sistem de fabricatie de ordinul 3 - constituit din unul sau mai multe sisteme de ordinul 2, la care se adauga si alte elemente necesare pregatirii si transmiterii informatiilor legate de sarcina de fabricatie (complex de fabricatie, sistem de fabricatie); * sistem de fabricatie de ordinul 4 - constituit din totalitatea resurselor tehnice si umane necesare pentru realizarea sarcinii de productie, respectiv a produselor vandabile. Rezulta ca sistemul de prelucrare/fabricatie are in structura sa sisteme functionale subordonate (figura 1.1): * sistemul de comanda - SC; * sistemul de lucru - SL; * sistemul de manipulare a semifabricatelor/pieselor - SMS/P; * sistemul de manipulare a sculelor - SMS; * sistemul de masura si control - SMC; * sistemul de manipulare a materialelor auxilliare/deseurilor - SMA/D.

SC Semifabricate

Scule

SMS/P

SMS

Piese

SL

Scule Deseuri

SMC

SMA/D

Figura 1.1. Model general al unui sistem de fabricatie

CURS 1+2

LFR

Sistemele flexibile de fabricatie reprezinta o etapa in procesul modern de organizare si conducere a procesului de fabricatie, care incorporeaza dezvoltarile cele mai recente in microelectronica, masiniunelte cu comanda numerica, roboti industriali, tehnici de diagnoza, metode moderne de automatizare a fluxului de materiale si informatii, sisteme expert, etc. Sistemele flexibile de prelucrare au fost constituite prin aplicarea urmatoarelor masuri: * aplicarea comenzii numerice la masini-unelte, in general si la complexele de prelucrare, in particular; * dezvoltarea unor tehnologii auxiliare variate, necesare automatizarii (sistem de schimbare a sculelor, sistem de transport, sistem de paletizare, sistem de depozitare, etc.); * introducerea calculatorului ierarhic superior pentru comanda sistemului (Conanda Numerica Directa CND). Luand in considerare coordonarea sistemului de prelucrare cu sistemele de manipulare si depozitare, pentru crearea unor structuri concrete, functionale de sisteme flexibile de prelucrare se identifica urmatoarele posibilitati principiale de organizare a structurilor: * organizarea sistemului de fabricatie in sisteme automatizate de prelucrare - P1; * integrarea in sistemul de fabricatie a subsistemului de depozitare a semifabricatelor si pieselor - P2; * integrarea in sistemul de fabricatie a subsistemului de transport a semifabricatelor si pieselor - P3; * legarea/coordonarea subsistemului de depozitare cu posibilitatile subsistemului de transport - P4; * constructia depozitelor pentru semifabricate si piese - P5. Luand in considerare doar primele trei posibilitati de organizare rezulta urmatoarele variante generale de asamblare a subsistemelor sistemului de fabricatie intr-un sistem automat de fabricatie, cu formarea de sisteme flexibile de prelucrare, prezentate in figura 1.2* si 1.3*. Identificarea unei structuri poate fi facuta numai daca se introduc in modelul sistemului de fabricatie si alte conditii, care reprezinta: * numarul subsistemelor de lucru; * varietatea subsistemelor de lucru; * marimea subsistemelor de lucru; In prezent se desfasoara pe plan mondial cercetari privind optimizarea structurilor sistemelor de fabricatie. Astfel conceptele de fabricatie particulare pornind de la linia de trensfer si pana la sistemul
3

CURS 1+2

LFR

flexibil de prelucrare, prezinta structuri distincte, realizate functie de (figura 1.4, 1.5, 1.6): * criteriul de fabricatie - A1; * tipul subsistemului de transport - A2; * tipul subsistemului de lucru - A3 * In figuri s-au facut urmatoarele notatii: DDS/P - depozit descentralizat comun, DDS/DDP - depozit descentralizat separat, DCS/P - depozit central comun, DCS/DCP - depozit central separat, CTI/E - cale de transport cu intrare/iesire comuna, CTI/CTE - cale de transport cu intrare/iesire separata.
ORGANIZARE PARALELA

P1

P2

DDS/P

DDS/DDP

DCS/P

DCS/DCP

P2

CTI/ E

CTI/ CTE

CTI/ CTE

CTI/ E

CTI/ CTE

CTI/ CTE

111

112

122

131

132

142

Codificare

P1 P2 P3

Figura 1.2. Posibilitati de structurare prin organizare paralela

CURS 1+2
ORGANIZARE LINIARA

LFR

P1

P2

DDS/P

DCS/P

DCS/DCP

P3

CEI / E

CEI / CEE

CI

CEI / E

CEI / CEE

CI

CEI / E

CEI / CEE

CI

211

212

213

231

232 P1 P2 P3

233

241

242

243

Codificare

Figura 1.3. Posibilitati de structurare prin organizare liniara

LINIE DE TRANSFER

A1

LTR

LTF

A2

Sistem de transport intern Unitati speciale construite din subansamble standard

Sistem de transport intern cu transfer ciclic Unitati speciale construite din module de prelucrare CNC

A3

Structura complementara

Structura complementara

Figura 1.4. Structuri de baza pentru linii de transfer LTR - linie de transfer rigida; LTF - linie de transfer flexibila

CURS 1+2
LINIE FLEXIBILA DE PRELUCRARE

LFR

A1

LFPC

LFPI

A2

Sistem de transport intern cu transfer liniar Unitati speciale construite din module de prelucrare CNC

Sistem de transport extern Masini sau module de prelucrare CNC. Unitati de prelucrare multiaxe

A3

Structura complementara

Structura complementara / substitutiva

Figura 1.5. Structuri de baza pentru linii flexibile de prelucrare LFPC - linie flexibila complementara;LFPI - linie flexibila interconectata
SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE A1 CFP SFPI

A2

Sistem de transport extern Masini CNC de acelasi tip. Centre de prelucrare

Sistem de transport extern Masini CNC individuale. Celule flexibile. Insule flexibile. Masini multiaxe cu capete schimbabile

A3

Structura substitutiva

Structura substitutiva / complementara

Figura 1.6. Structuri de baza pentru sisteme flexibile de prelucrare CFP - celula flexibila; SFPI - sistem flexibil interconectat

CURS 1+2

LFR

In urma analizei acestor structuri se disting urmatoarele particularitati: * in cazul structurii complementare are loc utilizarea limitata a capacitatii modulelor de lucru integrate, deoarece, de regula, este dificil de realizat divizarea temporala a continutului lotului de semifabricate/piese, rezultand o utilizare scazuta a masinilor; de aceea sistemele cu o astfel de structura trebuie completate cu statii/masini de prelucrare individuale (figura 1.7); * in cazul structurii substitutive utilizarea integrala a capacitatii modulelor de lucru este oricand posibila, deoarece fiecare masina poate fi utilizata si independent, pe baza unei organizari aciclice a fluxului de fabricatie (figura 1.8); * disponibilitatea tehnica a liniilor de transfer este scazuta (sub 70%), deoarece fiecare intrerupere a statiilor/modulelor de lucru individuale determina blocarea intregului sistem.
MC4 MC5 MC6 MM

MC3

MC2

MC1

SI/D

Figura 1.7. Exemplu de structura complementara MC - masini complementare, MM - masina de masurare, SI/DP - statie de incarcare/descarcare a paletelor
CP4 CP5 CP6 MM

CP3

CP2

CP1

SI/D

Figura 1.8. Exemplu de structura substitutiva CP - masini substitutive (centre de prelucrare)

7

CURS 1+2

LFR

1.2. Analiza elementelor structurii sistemelor de prelucrare

Alcatuirea unor sisteme de fabricatie integrate si automatizate necesita o cunoastere bine fundamentata a posibilitatilor de structurare, in general, si a raporturilor dintre componentele structurii functionale partiale si functia generala a sistemului. Realizarea masinilor cu posturi multiple, masinilor agregat si in final a liniilor de transfer rigide s-a bazat pe imbinarea si coordonarea unor solutii tehnice deja existente, in special pe baza masinilor de lucru individuale clasice. Aceste masini sunt utilizate cu predilectie in conditiile fabricatiei de serie mare si masa, cu piese lansate in loturi mari. Utilizarea masinilor-unelte NC constituie primul nivel de automatizare a operatiilor de prelucrare, deoarece aceste masini necesita inca prezenta operatorului uman pentru efectuarea operatiilor de incarcare/descarcare a pieselor, pe langa operatiile de supraveghere si control; aceste masini sunt bine adaptate in conditiile fabricatiei de serie mica si mijlocie, cu piese lansate in loturi mici, repetitive. Astazi din ce in ce mai mult intreprinderile moderne, care utilizeaza principiul de fabricatie just-in-time, se orienteaza spre celelalte trei nivele de automatizare a fabricatiei: celule de prelucrare, linii de transfer flexibile si sisteme flexibile de prelucrare. Abordarea functionala a structurii unui sistem de fabricatie ofera posibilitati mari pentru determinarea raporturilor optime dintre functiune si structura, dintre functiunile unui sistem de un anumit ordin si functiunile si structurile partiale ale subsistemelor componente. In cadrul unui sistem de fabricatie se identifica urmatoarele subsisteme de rang imediat inferior: - subsistemul de prelucrare; - subsistemul de transport, manipulare si depozitare a pieselor; - subsistemul de transport, schimbare si depozitare a sculelor; - subsistemul informational; - subsistemul de conducere dimensionala a procesului.

CURS 1+2
1.2.1.Subsistemul de prelucrare

LFR

Prin subsistem de prelucrare se defineste sistemul partial care are functia de a efectua modificarea proprietatilor obiectului de prelucrat prin combinarea fluxurilor de materiale si a celui de informatii cu ajutorul fluxului de enrgie. Subsistemul de prelucrare reuneste masinile-unelte individuale, centre de prelucrare CNC sau celule si unitati de prelucrare, dispuse intr-o configuratie prin care sa se realizeze in regim automat prelucrarea semifabricatelor, schimbarea sculelor si pieselor, supravegherea procesului de prelucrare. In cadrul sistemelor de fabricatie, problemele legate de subsistemul de prelucrare sunt: * dispunerea elementelor subsistemului de prelucrare; * diversitatea posibilitatilor de lucru; Dispunerea subsistemelor poate fi analizata in functie de: * numarul modulelor de lucru; * relatia dintre modulele de lucru si fluxul de piese; * cerintele de dispunere spatiala a modulelor. Analiza dispunerii ne ofera modele pentru legarea sau structurarea spatiala a sistemelor de fabricatie; alegerea unui anumit model depinde de caracteristicile marimilor de iesire din sistem, precum si de cerintele derivate din eficienta combinarii factorilor de productie pentru o structura realizata . Se folosesc in prezent patru modele de structuri functionale ale subsistemului de prelucrare: Structura libera - modulele de lucru sunt grupate la intamplare fata de functiile procesului de productie; dezavatajul acestei structuri il reprezinta complexitatea fluxului de piese cat si a conducerii si coordonarii tehnologice a sistemului. Structura functionala - componentele sunt grupate dupa functiile de indeplinit in procesul de productie; aceasta structura este tipica pentru sistemele de fabricatie clasice, organizate tehnologic. Structura modulara - grupeaza modulele de lucru de acelasi gen, privind tehnologia si manipularea pieselor; acesta structura este baza de pornire pentru constructia de sisteme automatizate de productie, concepute cu masini-unelte NC, roboti industriali, vehicule de transport ghidate, etc. Structura celulara - gruparea componentelor tehnologice si de manipulare se face functie de impartirea in familii a pieselor de prelucrat si
9

CURS 1+2

LFR

de standardizarea proceselor de productie ; aceasta structura este optima pentru construirea sistemelor de fabricatie cu un inalt nivel de automatizare. In organizarea subsistemului de prelucrare se tine seama de raportul dintre modulele de lucru si fluxul pieselor; din acest punct de vedere se deosebesc trei moduri de organizare structurala: * organizarea paralela - modulele de lucru realizeaza prelucrarea pieselor independent unele de altele (figura 1.9. a); * organizare in serie (in linie) - piesele sunt trecute succesiv prin diferite module de lucru (figura 1.9, b); * organizare in retea (in linii ramificate) - este constituita prin combinarea principiilor de organizare paralela si in linie (figura 1.9,c); Factorul decisiv in crearea structurii sistemelor de fabricatie il constituie diversitatea subsistemelor si a posibilitatilor tehnologice ale acestora; subsistemul de prelucrare trebuie sa fie in asa fel echipat incat sa faca posibila, pe de o parte realizarea tuturor prelucrarilor pe care le necesita gama de piese alocate pentru prelucrare (lotul de piese), iar pe de alta parte, inlantuirea modulelor de lucru prin asigurarea fluxului de piese intre subsisteme. Astfel, structura sistemelor de fabricatie poate fi realizata din: module de lucru complementare, substitutive sau combinate (figura 1.10).
intrare ML1 ML2 ML3 a. ML1 intrare ML3 c. intrare ML1 ML2 ML3

iesire

b.

iesire

ML2

iesire ML5 iesire

ML4

Figura 1.9. Legarea subsistemelor de prelucrare ML - module de lucru

10

CURS 1+2
SFP cu masini substitutive

LFR
SFP cu masini complementare

STP

STP

ABC

ABC

ABC

A B C

CP1

CP2

CP3

M1

M2

M3

Figura 1.10. Structura sistemelor de fabricatie dupa diversitatea posibilitatilor tehnologice ale subsistemului de prelucrare STP - sistem de transport piese, CP - centre de prelucrare, M - masini complementare (A, B, C - functii tehnologice)

1.2.2.Subsistemul de depozitare a pieselor

transport,

manipulare

si

Subsistemul de transport pentru materiale si piese are ca functie realizarea schimbarii pozitiei inainte de inceperea prelucrarii si dupa, fara ca in cadrul operatiei de transport si manipulare sa se actioneze asupra prelucrarii suprafetelor pieselor. Operatiile de transport se efectueaza in paralel cu operatiile de prelucrare. Problema alegerii unui sistem de transport joaca un rol important in cadrul sistemelor de fabricatie, nu atat sub aspectul definirii solutiei tehnice, cat sub cel al conceperii celei mai eficiente structuri de legare a subsistemului de prelucrare pentru un domeniu de sarcini variabile de fabricatie. Solutiile tehnice realizate pentru automatizarea flexibila a acestui subsistem sunt conditionate de urmatorii factori: * tipul semifabricatelor si a pieselor prelucrate; * numarul si configuratia subsistemelor de prelucrare; * probleme de interfatare, standardizare si integrare; * limitari de natura economica; * gradul de flexibilitate si automatizare cerut. In ceea ce priveste coordonarea subsistemului de transport a pieselor cu subsistemul de prelucrare, exprimata prin modul de
11

CURS 1+2

LFR

legare/conectare a instalatiilor in fluxul de materiale si piese, se disting doua cazuri : * conectarea interioara - sensul principal al transportului pieselor decurge inclusiv prin spatiile de lucru ale subsistemului de prelucrare, caile de intrare/iesire a pieselor fiind separate (figura 1.11,a); * conectarea exterioara - sensul principal al transportului pieselor se desfasoara pe langa spatiul de lucru al subsistemului de prelucrare, legarea facandu-se prin cai de deviere, fata de calea comuna de transport (figura 1.11, b). In majoritatea cazurilor structura sistemului de transport a semifabricatelor sau pieselor prelucrate reprezinta factorul decisiv care defineste structura unui sistem de fabricatie. In cazul sistemelor de fabricatie prin aschiere si electroeroziune, cele mai frecvent aplicate principii de concepere a subsistemului de transport, care determina o anumita structura a sistemului de fabricatie, sunt: Principiul de creare a sistemelor de fabricatie inchise - circuitul pieselor este realizat in bucla inchisa (figura 1.12). Principiul de creare a sistemelor de fabricatie liniare - circuitul pieselor este realizat in linie (figura 1.13). Subsistemul de depozitare are functia de a acumula piesele in timp, inainte, intre si/sau dupa realizarea operatiilor de prelucrare, functie necesara asigurarii continuitatii starii de functionare a subsistemul de prelucrare. Dupa metoda de organizare depozitele pot fi: * depozite de rezerva - se utilizeaza atunci cand sistemul de fabricatie nu poate fi alimentat cu piese in ritmul de prelucrare, alimentarea facandu-se separat, la intervale mai mari decat cele ale ritmului de prelucrare a pieselor; * depozit pentru decuplare (tampon) - limiteaza transmiterea in serie a efectelor unei intreruperi aparute la un modul de prelucrare; * depozit de compensare (echilibrare) - se introduc intre doua subsisteme de prelucrare consecutive pentru a compensa variatia ritmului de prelucrare, datorita modificarilor timpilor operatiilor de prelucrare, in cazul in care aceeasi timpi variaza in jurul unei valori medii.

12

CURS 1+2
SP CI CE

LFR
SP

CI/E a. b. CT

SP

CI

CE

CI c.

Figura 1.11. Metode de legare a subsistemul de transport cu subsistemul de prelucrare CI - cale de intrare a semifabricatelor, CE - cale de iesire a pieselor prelucrate, CT - cale comuna de transport, SP - subsistem de prelucrare

VT

SFP
CI2

CI1

intrare CE1 iesire SF/D M1 CTC CE2 M2

Figura 1.12. Exemplu de sistem de fabricatie inchis

13

CURS 1+2

LFR
M2

M1

SF/D DC ST1 CTI ST2

Figura 1.13. Exemplu de sistem de fabricatie in linie M1, M2 - subsisteme de prelucrare, SF/D - statie de fixare/desprindere a pieselor, CI - cale de intrare, CE - cale de iesire, CTC - cale de transport continua, VT - vehicul de transport DC - depozit central de semifabricate si piese, CTI - cale de transport indexabila, ST1,ST2 - statii tampon

Forma structurala a subsistemelor de depozitare se stabileste dupa criteriul posibilitatii de acces la obiectele stocate; in structurarea sistemelor de fabricatie se iau in considerare trei posibilitati de acces: * primul intrat - primul iesit - depozite cu legatura serie; * primul intrat - ultimul iesit - depozite cu legatura paralela; * acces liber - depozite cu alegerea libera, tip RANDOM. Metodele de includere a subsistemului de depozitare in sistemul de fabricatie sunt prezentate in figurile 1.14 si 1.15; acestea sunt: * depozitare descentralizata (figura 1.14); * depozitare centralizata (figura 1.15).

14

CURS 1+2
DSP1 M1
semifabricate piese semifabricate

LFR
M1 DP1
piese

semifabricate

DS1

DSP2

M2
semifabricate

DS2

M2

DP2
piese

piese

a. b. Figura 1.14. Metode de legare a subsistemului de depozitare cu subsistemul de prelucrare M1,M2 - module de prelucrare, DSP1,DSP2 - depozite comune pentru semifabricate si piese prelucrate, DS - depozite de semifabricate, DP - depozite de piese
semifabricate

DCSP

M1

M1

DCS M2 M1
semifabricate

DCP

piese

piese

CT

a.

b.

Figura 1.15. Metode de legare a subsistemului de depozitare cu subsistemul de prelucrare DCSP - depozit central comun, DCS - depozit central de semifabricate, DCP - depozit central de piese, CT - cale de transport

15

CURS 1+2

LFR

1.2.3. Subsistemul de transport, schimbare si depozitare a sculelor

Acesta mai poarta numele de subsistemul de alimentare cu scule si are ca functie depozitarea ordonata a sculelor, punerea acestora la dispozitie la cerere, inlocuirea sculelor uzate folosite sau suplimentare, dupa incheierea operatiilor de prelucrare. Acest subsistem prezinta o analogie cu subsistemul pieselor, iar particularitatile acestuia sunt: numarul mare de scule, varietate mare a tipurilor de scule, frecventa mare a tipurilor de scule, frecventa mare de transport si schimbare a sculelor, etc. Organizarea structurala a subsitemului de depozitare a sculelor poate fi abordata in mod asemanator cu cea a subsitemul de depozitare al pieselor, deoarece ambele subsisteme au legaturi directe cu subsistemul de prelucrare. Astfel subsitemul de depozitare a sculelor poate fi inclus in sistemul de fabricatie sub forma de: * depozit central - caracterizat prin volumul mic al necesarului de scule si timp mare de introducere/retragere a oricarei scule (figura 1.16,a); * depozit descentralizat - caracterizat prin volumul foarte mare de scule si timp mic de introducere/retragere a sculelor (figura 1.16,b); * depozit mixt - realizat in doua variante: * depozit central cu containere descentralizate schimbabile (casete cu scule) (figura 1.16,c); * depozit central cu statii descentralizate permanente (magazine de scule) (figura 1.16,d); Ultimele doua variante sunt caracterizate prin volum mediu de scule si timp mare de introducere/retragere a sculelor din depozitul central si timp mic pentru sculele din containere/magazine. Subsistemul de transport si schimbare a sculelor are ca functii realizarea introducere/retragere a sculelor in/din sistem, inlocuirea sculelor dupa operatia de prelucrare si a sculelor uzate, schimbarea sculelor la nivelul fiecarui subsistem de prelucrare. Transportul sculelor se efectueaza in paralel cu operatiile de prelucrare a pieselor. Solutiile tehnice realizate pentru automatizarea flexibila a acestui subsistem sunt conditionate de urmatorii factori: * tipul si diversitatea sculelor; * numarul si configuratia subsistemelor de prelucrare; * tipul operatiilor de prelucrare; * frecventa schimbarii loturilor de piese;
16

CURS 1+2
* gradul de flexibilitate si automatizare cerut; * limitari de natura economica.
M1 DT1

LFR
M1

DCT

M2

DT2

M1

CT

a.
DCT CS1 M1 DCT M1

b.

S1 M2

M2 S2

CS2

c.

d.

Figura 1.16. Metode de legare a subsistemului de depozitare cu subsistemul de prelucrare DCT - depozit central de scule, CS1, CS2 - containere schimbabile cu scule, S1, S2 - statii permanente de scule Nivelul ridicat de flexibilitate si de autonomie in functionare cerut subsistemelor de prelucrare actuale a condus la necesitatea unei organizari pe principii moderne a subsistemelor de alimentare cu scule in cadrul unui sistem de fabricatie, diferita din punct de vedere conceptual de metodele clasice. Conceptul de gestiune a sculelor are in vedere alegerea, distribuirea, intretinerea/reglarea, inlocuirea si supravegherea duratei de viata a sculelor pentru un lot de piese dat, obiectivul principal fiind posibilitatea de a dispune, in timp optim, de scula necesara la un anumit subsistem de prelucrare.

17