Sunteți pe pagina 1din 3

Pustnici, anahoreti, pelerini si nebuni intru Hristos 5 noiembrie 2012 de veghe patriei

Din marile continente ale pustniciei de altadata, astazi nu au mai ramas decat niste banuite insule refugiate in adancurile de padure din Valcea, Bucovina si muntii Neamtului. tirpea sihastrilor, cu invatatura si tainele lor, se stinge ine!orabil chiar sub ochii nostri. "r trebui sa ne multumim macar cu gandul ca mai e!ista cativa #traistari$ iubitori de singuratate, anahoreti stiuti doar de Dumnezeu, ce se roaga pentru slabiciunile si pacatele noastre in scorburi, in pesteri, in crapaturile nebanuite ale pamantului. %ulti sau putini, vor fi de a&uns. Nimeni nu le cunoaste numele si asa trebuie sa ramana ' tainici si nestiuti pe deplin. e spune doar ca numarul lor nu poate sa scada niciodata sub sapte, in timp ce o legenda athonita pomeneste chiar de un grup al pustnicilor nevazuti ' un grup mistic si risipit in locuri diferite, ce se completeaza miraculos de fiecare data cand moare unul dintre ei si care, desi nu stiu unul de altul, se roaga impreuna si comunica in duh tot timpul, pentru ca la #sfarsitul sfarsitului$ sa savarseasca impreuna cea din urma (iturghie pe o culme inalta ca "thonul sau muntele )arau, asteptand ca trupurile lor sa fie imbracate direct si fara de moarte in haina vesniciei. Degeaba ii cauti si vrei sa discuti cu ei. *a fantul erafim de arov, monahul fuge de slava desarta a lumii, acoperindu+si cararile cu maracini si gura cu sapte lacate. Nemiscat, retras in rugi si tufisuri, pustnicul se contopeste cu padurea si salbaticiile ei, cercetandu+ti de departe gandurile si cugetul cel mai ascuns. , ca un cerb oprit la cativa pasi de tine. (a prima miscare gresita, fuge, dispare in tufe si alunis, se contopeste cu natura, se ascunde in rape sau dupa cioate de copac. Nici daca iti apare in cale nu inseamna ca l+ai gasit. -l vezi numai daca el vrea sa fie vazut. -l auzi numai daca buzele tale au gustat cu adevarat din mierea tacerii. *u rabdare si gand curat, intr+un tarziu poate ca+ti vorbeste. *u ochii in pamant, continua sa te cerceteze si sa+ti dea raspuns la toate intrebarile tale, nu inainte insa de a te lega cu &uramant sa nu spui nimanui ' nici locul, nici cele auzite. Deloc intamplator, staretul manastirii .arcau, parintele /herman, refuza sa spuna ceva despre pustnicii aciuiati prin muntii din prea&ma. e teme si pentru el, si pentru obste. *u ani in urma, arhimandritul /amalaiil a incalcat porunca si a vorbit in gura mare despre un pustnic anume. 0edeapsa i+a venit pe loc. -+a luat foc casa si apoi, mult mai grav, a plecat de la el linistea calugareasca, dragul de chilie si sporul rugaciunii. Viforul de ganduri l+a alungat din manastire. " devenit calugar hoinar la 10 de ani ' varsta la care trebuia sa culeaga roadele cugetarii si ale impacarii cu sine. Neascultarea l+a lasat fara temelia locului, facandu+l umblator netihnit din schit in schit, din poarta in poarta. Traistari si vagabonzi mistici *iudat cumva si ine!plicabil, ortodo!ia romaneasca se codeste sa+i accepte pe monahii pelerini, pe umblatorii si #traistarii$ mistici ce rascolesc tacut si aparent fara o treaba colbul drumurilor de manastire. 0reumblarile dintr+un loc in altul produc calugarilor batrani un intens frison de teama si respingere, pentru ei nimic nefiind mai aspru si prime&dios decat duhul nestatorniciei si al iesirii de sub ascultare. Doar la rusi, pelerinul e admirat si pretuit. Doar in imensitatea stepelor calmace, #vagabondul mistic$ porneste la drum pentru a+si satisface setea de nesfarsit. Noi nu cunoastem aceasta evlavie itineranta, in care 2o spune marele teolog %. ,vdo3imov4 #imensitatea pamanturilor pare a se impreuna cu imensitatea cerului, indemnand omul la o meditatie asupra propriei sale imensitati interioare, pentru a atinge sau a pregati macar calea desavarsirii si a intalnirii cu Dumnezeu$. Noi nu avem nici vagabonzi biblici si nici nebuni intru 5ristos ca crimele si pacatele acestuia. fanta 6enia, cea care a vaduvit pana la sfarsitul vietii imbracata in hainele sotului ei, cerandu+si iertare necontenit pentru toate ihastrii nostri sunt mai altfel ' mai statornici si mai luminosi, #traistari

calatori$ in &urul aceluiasi munte, aceluiasi izvor. 0oate ca resemnarea noastra mioritica chiar de aici ne vine ' neavand intinderi mari de pamant, ne+am multumit sa ramanem pe loc si sa ne pazim petecul nostru de cer. aracia noastra s+a dovedit pana la urma plina de bogatie. Nici acum nu avem atatea locuri sfinte ca grecii sau rusii, dar avem inca destule ca sa nu le sfarsim prea curand7 )arau, *eahlau, .arcau, *ozia, "rnota, 0olovragi sau Bozioru. Sfintii 7 Tineri din Efes si somnul lor de 184 de ani "devaratii pustnici nu au nici varsta si nici biografie. "nii lor se socotesc in numarul nevointelor si in puterea de a le indura. 0ustnicia e suitoare ca un munte. La poale, se aseaza matca monahala, stupul rupt de lume, cu doua vietuiri7 de obste 2viata la comun4 si de sine 2fiecare isi poarta singur de gri&a, fara a uita de indatoririle comune4. *ine vrea mai mult si simte o ravna aparte urca la sihastrie, unde, ceva mai sus, il asteapta prima treapta a tineretii isihaste7 chilia si mai apoi coliba. De aici incepe totul ' linistea si lupta gandurilor, rugaciunea inimii si contemplatia, limba&ul pasarilor si iesirea din timp, nepasarea la frig sau foame si, intr+un tarziu, bucuria intensa, rascolitoare si fara egal ' bucuria iubirii si comuniunii cu Dumnezeu. 0ana la #contemplativi$, #nevazuti$ sau pana la celebrii #calugari goi$, imbracati cu doar cateva zdrente in &urul taliei, mai este cale de urmat. %untele pustniciei nu se termina niciodata. Varful lui abrupt duce direct in cer. impla si complicata in acelasi timp, habotnica si delasatoare, monotona si plina de armonii psaltice, ortodo!ia cuprinde uimitor de multe trepte monahale, de apartenente si caste eremitice ' fiecare cu povestea si taina sa fondatoare7 !ero3olivarii, 3ufalitii, 3afso3alivii, lavriotii, caviotii sau pustnicii fara adapost. "m vrea sa stim mai multe despre ei si despre taina pustniciei, dar nu suntem in stare. 0ustnicii sunt anonimii zilelor noastre. Nu au nume, biografie sau varsta, si asa si mor ' fara a avea scris pe cruce anul nasterii si al decesului. 0ustnicii traiesc si dispar in felul lor ' discret, tacut si usor. %ulti ani dupa aceea, se intampla ca cineva sa le descopere osemintele. 8n miros dumnezeiesc, bine+placut si plin de arome linistitoare, iti arata calea si locul se imbogateste cu prezenta unui nou sfant, asa cum s+a intamplat cu -oan -acob 5ozevitul, tainuit multi ani in pestera sa din pustie. i mai putin stim despre #pustnicii nevazuti$, eremiti ridicati la ultima treapta a sihastriei, despre care se spun cele mai uimitoare lucruri auzite vreodata. e spune, de pilda, ca unii traiesc sute de ani sau ca altii adorm si se trezesc apoi in alte timpuri si in alta lume. 8n te!t apocrif evreiesc vorbeste despre un pustnic etiopian, pe care proorocul -eremia l+a trimis sa stranga smochine, pentru a nu asista la macelul si robirea israelitilor. -n miezul zilei fiind si pe o caldura greu de indurat, pustnicul s+a retras intr+o mica pestera, unde, furat de oboseala, a si adormit. e va trezi cu smochinele din cosul sau inca proaspete, fintii 1 .ineri din dar dupa 10 de ani, cand evreii de&a se intorsesera din robia Babilonului. (a fel vor pati

,fes, sarbatoriti de Biserica pe 22 octombrie. 8rmariti de prigonitorii imparatului Deciu 229:+2504, acesti tineri s+au ascuns intr+o pestera, unde, dupa un somn de 1;9 de ani, s+au trezit si au inceput sa propovaduiasca invatatura lui 5ristos si sa combata erezia unei secte care nu credea in -nvierea cea mare, de la sfarsitul veacurilor. Despre pustnici, eremiti si isihasti stim numai ceea ce vor ei sa se afle si sa se propovaduiasca mai departe. /resim daca ne preinchipuim viata lor dupa vrerea si imaginatia noastra. /resim daca nu zabovim asupra nevointei lor, pana sa intelegem deplin ca marii insingurati ai rugaciunii nu fug neaparat de lume, ci mai degraba alearga insetati spre Dumnezeu . -n (imonariul vechi gasim o povestire despre un parinte ce se ostenea intr+o pestera din muntele inai. Vazandu+l de departe pe ucenicul sau, in timp ce se ruga, pustnicul a luat infatisarea unui curmal, ca sa nu fie intrerupt sub nici o pricina din comuniunea lui cu Dumnezeu, iar dupa rugaciune si+a reluat surazator chipul lui de duhovnic. a luam aminte la aceasta intamplare si sa calcam mai cu bagare de seama in preumblarile noastre prin padurile .arcaului sau ale muntelui )arau. +ar putea ca ste&arul sau ulmul pe langa care tocmai trecem sa fie un pustnic, un #tainic$ silitor, pe care tocmai l+am intrerupt din conversatia lui cu 5ristos. Daca iti apare in cale nu inseamna ca l+ai gasit. -l vezi numai daca el vrea sa fie vazut. -l auzi numai daca buzele tale au gustat mierea tacerii. *u rabdare si gand curat, intr+un tarziu poate ca+ti vorbeste. anduiala pustniceasca in talcuirea monahului !lasie "ghioritul 8nii ii numesc nevazuti< altii, pustnici ascunsi. De fapt, e vorba de un grup de sihastri care salasluiesc in

cele mai indepartate colturi ale pustiei athonite si sunt nevazuti pentru ochiul omenesc. "cestia se arata doar celor pe care ii aleg ei. De cele mai multe ori, apar in calea cuiva cu suflet curat, un mirean smerit, cu viata evlavioasa de adevarat crestin. *aviotii sunt calugari care nu au o chilie a lor, ci o inchiriaza, platind o suma simbolica, in cazul in care nu colinda lumea, propovaduind ,vanghelia si gazduind noaptea pe la diferiti credinciosi. talpnicii traiesc pe platforme ridicate pe stalpi inalti, unde nu numai ca tin post aspru si se roaga in vazul lumii, dar mai ales predica oamenilor despre pacate sau despre talcuirea si profetii cutremuratoare, ca marele imeon. cripturilor, uneori facand

=iditii merg mai departe si isi sapa o mica pestera in inaltul stancii, de unde refuza sa mai coboare, asteptand o data sau de doua ori pe saptamana ca cineva sa le ridice cu scripetul putina paine si apa. piliotii 2traitori in pesteri4 cauta grote izolate, dar mai putin umede si daunatoare pentru sanatate. Nu de putine ori, largesc cu mainile lor o adancitura de&a e!istenta in peretele de calcar al muntelui, incropind nu numai loc de odihna, dar si un mic paraclis, cu altar si firide pentru icoane. suspendate in ziduri de piatra, dantelate ca niste uriasi faguri de miere. >ufalitii 2traitori in scorburi4 cauta copaci trainici si cu tulpini uriase, largindu+si culcus in ste&ari batrani, dar si in maslini sau migdali seculari, precum *uviosul David din alonic. 0ascatorii. 8nii pustnici neavand ce manca, dar si din dorinta de a se sili spre simplitate se hraneau cu ierburi, unii rupandu+le direct cu gura fara a le mai pregati in vreun fel. 0ascatori se pare ca au fost si unii ucenici ai fantului -oan Botezatorul, care manca miere si lacusta o planta cu gust amar din desertul -udeii, si nu #lacuste$, cum gresit se intelege si astazi printr+o traducere neatenta la nuante. idirofori se numesc acei calugari care poarta lanturi grele pe umeri sau pe gat si spera ca prin chin si suferinta sa fie iertati de Dumnezeu. %ulti sfinti si duhovnici de renume au practicat aceasta metoda, dar cu precizarea ca o faceau in ascuns, la adapost de uimirea si admiratia oamenilor. De altfel, si astazi multi monahi isi iau de la sine aceasta nevointa 2o cruce de plumb sau o camasa de corp mai aspra4, tocmai pentru a alunga de la trup lenevia sau poftele desarte, pentru a+si reaminti in orice clipa de patimirile lui 5ristos. ,peti se numesc calugarii cersetori, care traiesc chiar sub cerul liber, fara bani si fara chilie. in schimb, cutreiera biserici si manastiri, unde cer de pomana si mai apoi impart la saraci tot ce au. Nebunii intru 5ristos. Nu se confunda cu #epetii$, desi uneori cersesc ca si ei la poarta arhiereilor sau a marilor potentati ai vremii. "deseori vorbesc si se poarta ciudat, mimand ca sunt nebuni sau schizofrenici, din dorinta de a fi smeriti si lipsiti de trufie. Daca ne gandim ca vorbirea lor e adesea o cearta la adresa celor bogati si pacatosi, asta arata o data in plus ca, pentru ei, nebunia e doar o arma, si de atac, si de aparare. (ucratori tainici ai rugaciunii inimii si chiar facatori de minuni 2ca *uviosul fanta 6enia sau ava Vatopedul4 umbla uneori pe &umatate dezbracati sau alteori, atunci cand trebuie, se e intampla ca in &urul unui spiliot cu mult har sa se aseze mai multi ucenici si astfel sa apara acele superbe chilii

invesmanteaza ca niste imparati, razand astfel de vanitatea lumii. )usii disting si acum intre 3ali3iperehozi 2cersetori sau infirmi care canta stihuri duhovnicesti4, vagabonzi mistici 2asemenea fantului .eodosie din 0ecers3, numit parintele calugarilor rusi4 si iurodivi adevaratii nebuni intru 5ristos, asemenea marelui teolog 3ovoroda, un ocrate rus, care, dupa o viata de saracie si umilinte, si+a sapat singur pe mormant urmatoarele cuvinte7 (umea m+a hartuit, dar nu m+a prins niciodata.http7??diasporaonline.info

S-ar putea să vă placă și