Sunteți pe pagina 1din 37

Genetica bacteriana

Obiectul geneticii bacteriene


Ereditatea bacteriilor Variabilitatea bacteriilor

Suportul ereditatii, suportul variabilitatii


Suportul ereditatii:
Reprezentat de ADN Codul informatiei ereditare transmis la descendenti

o gena=o proteina, dar expresia depinde si de factori independenti de informatia genetica dezvoltarea proteomicii (studiul expresiei genelor) Suportul variabilitatii:
Modificari ale materialului genetic:
Recombinare genetica incorporare unui fragment de material genetic exogen Mutatie spontana sau indusa adaugarea, pierderea, substituirea sau inversarea ordinii unor baze intr-una din secventele polinucleotidului

Structura ADN
ADN macropolimer dezoxiribonucleotidic Unitate structurala:
Baza azotata purinica (A sau G) sau pirimidinica (T sau C) + Pentoza + Acid fosforic ! Leg. fosfodiester intre C5 al unei dezoxiriboze cu C3 al moleculei adiacente rezulta o catena lunga polinucleotidica

ADN:
macromolecula formata din 2 catene polinucleotidice ANTIPARALELE SI COMPLEMENTARE Legate intre ele prin punti de H formate intre bazele opuse: A-T si G-C

STRUCTURA ADN (acid dezoxiribonucleic)


James Dewey Watson Francis Harry Compton Crick Maurice Hugh Frederick Wilkins

The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1962 "for their discoveries concerning the molecular structure of nucleic acids and its significance for information transfer in living material"

1/ schelet dezoxiribozafosfat in gri 2/ baze azotate: (A , T , C et G).

www.ac-orleans-tours.fr/svt/theme4/mol/adn2.htm Primul timp al animatiei : rotatie in raport cu axa y intre 0si 30 , Al doilea timp al animatiei : rotatie in raport cu axa x intre 0si -90 .

Genom, genotip, fenotip


Genom = suma genelor unui organism Genotip = totalitatea informatiei genetice a unui organism Fenotip = totalitatea caracterelor observabile, specifice unui organism, produse de genotip in interactiune cu mediul ambiant

Functiile ADN ca material genetic


Depozitarea informatiei genetice Replicarea Transcrierea si traducerea genetica Protejarea materialului genetic propriu - Reglarea si controlul activitatii celulare

Transmiterea informatiei genetice la bacteriile descendente


Se realizeaza prin:
Dublarea cantitatii de material genetic si Diviziune

Replicarea sinteza unor noi molecule de ADN, identice cu molecula parentala si identice intre ele, pe baza de complementaritate

Furcile de replicare (zone in care catenele sens si antisens se desprind)


1. ADN polimerazele pot adauga nucleotide numai complementar cu un lant pre-existent 2. Sinteza ADN apare la nivelul furcilor de replicare 3. Toate polimerazele ADN (si ARN) sintetizeaza lanturile din directia 5' --> 3'.

Furca de replicare

Enzime implicate: - Helicaze crearea furcilor de replicare - Primaze sinteza primer-ilor ARN - ADN polimeraze (crestere lant, transformare ARN ADN) - Ligaze leaga fragmentele pe catena anti-sens

Repliconul
Unitate de replicare independenta Unitate de ADN bicatenara si circulara, caracteriata prin:
O secventa nucleotidica specifica marcand inceperea replicarii Gene O secventa nucleotidica specifica semnal pentru terminarea replicarii Ex. repliconi: cromozomul si plasmidele bacteriene, genomul bacteriofagilor etc.

Organizarea genomului bacterian


2 categorii de determinanti genetici: genele esentiale, cromozomiale gene accesorii, extracromozomale: plasmide, elemente genetice transpozabile

Plasmidele
Elemente genetice extracromozomale, capabile de replicare independenta de cromozom (sunt repliconi) Informatie genetica neesentiala, care nu este vitala pt. bacterie

Episomi
- Plasmide integrate liniar in cromozomul bacterian - Profagi (fagi temperati) - LIZOGENIE

Clasificarea plasmidelor
Dupa caracterele codificate:
Plasmide care codifica rezistenta la agenti antibacterieni: factori R, plasmide de rezistenta la UV etc. Plasmide care codifica sinteza unor agenti antimicrobieni: factori Col etc. Plasmide de patogenitate (codifica de ex.: hemolisina, factori de colonizare, enterotoxine etc. Plasmide care codifica enzime ale unor cai metabolice particulare Plasmide criptice, pentru care nu se cunosc caracterele somatice exprimate

Factorul F (factorul de sex, de fertilitate)


Controleaza capacitatea unor bacterii de a actiona ca bacterii donatoare de material genetic in procesul de conjugare Codifica structurile si enzimele necesare transferului de ADN (ex. pilul F) Bacterii:
F : lipsite de factor F; echivalentele unor celule femele, receptoare F+ : detin factorul F autonom in citoplasma; echivalente celule mascule, donatoare de material genetic, capabile sa transmita factorul F Hfr: high frequency of recombination: factor F integrat in cromozomul bacterian; donatoare cu mare frecventa de conjugare si recombinare; transfer numar variabil de gene cromozomale, mai rar chiar al factorului F F: structura plasmidica speciala: factor de fertilitate recombinant (factor F + gene cromozomale incorporate; plasmid integrat in cromozom, ulterior desprins)

Plasmidele R
Confera rezistenta la unul sau mai multe antibiotice Transferul realizat prin:
Conjugare bacteriana Transductie mediata de bacteriofagi

Structura complexa:
Gene care asigura rezistenta la antibiotice Gene care formeaza factorul de transfer al rezistentei la antibiotice:RTF asigura:
Replicarea autonoma Transferul prin conjugare

Plasmidele Col
Codifica proprietatea de sinteza a unor bacteriocine (colicine, pesticine, vibriocine etc.) substante bactericide, cu spectru de activitate delimitat (specii omologe), biosinteza nu are efect letal pentru bacteria producatoare Transferabile de la bacterii Col+ la bacterii Colprin:
Transformare genica Transductie fagica Conjugare

Elemente genetice transpozabile


Secvente specifice de ADN, care isi mentin integritatea fizica, structurala si genetica, functionala in cursul translocatiei de la o pozitie la alta pe acelasi genom sau pe genomuri diferite
Secvente de insertie Transpozoni

Secvente de insertie
Nu au alta functie (cunoscuta) decat cea de insertie Nu contin nici o gena Dupa insertie pot sa apara modificari in:
Expresia unor gene Rata incidentei deletiilor in regiunile adiacente situsului de insertie

Transpozonii
Poarta gene care confera functii noi:
Rezistenta la antibiotice Capacitatea de sinteza a unor enzime Producerea de enterotoxine Sinteza antigenelor bacteriene de suprafata (ex. K88) Sinteza unor factori de colonizare intestinala

Mecanismele de variabilitate bacteriana


Variabilitate modificare la un moment dat a comportamentului celulei bacteriene sau a descendentilor sai 2 variante:
Variabilitate fenotipica = modificari morfologice sau fiziologice de tip adaptativ, nu se transmit la descendenti Variabilitate genotipica = modificari definitive ale materialului genetic cromozomal sau extracromozomal, se transmit descendentilor

Mecanismele variabilitatii genotipice


Mutatie Transfer genetic urmat de recombinare genica

Mutatia
= modificare accidentala in secventa nucleotidica a unei gene, DUCAND LA MODIFICARI ALE MESAJULUI GENETIC

Mutatia
Eveniment RAR (rata mutatiei 10-6 10-9 , creste sub actiunea agentilor mutageni radiatii, s. chimice) IMPREVIZIBIL SPECIFIC INDEPENDENT DISCONTINUU STABIL (exceptie retromutatiile)

Mutatii spontane/Mutatii induse


Mutatii spontane: apar in conditii de mediu obisnuite si fara interventia unui factor decelabil Mutatii induse:
Se petrec sub actiunea unor factori:
fizici (UV, radiatii ionizanta etc.) chimici (ex. agenti alchilanti) actioneaza ca factori mutageni

Sunt semnificativ mai frecvente decat cele spontane

Clasificarea mutatiilor
Dupa intindere:
Punctiforme Extinse depasesc limitele unui codon; pot fi mono sau poligenice

Dupa efect:
Regresive (retromutatii): afecteaza genele mutante si restabilesc structura genica initiala Supresoare: permit exprimarea functiei anterioare a genei, desi persista o modificare a genei

Mecanisme
- Substitutii - Inversii - Insertii - Deletii

SUBSTITUTII SI INVERSII
afecteaza 1 codon - sunt punctiforme - Apare un codon sinonim lant polipeptidic nemodificat - Apare un codon nou - alt aminoacid
Mutatie muta Functie modificata sau pierduta

- Apare un codon nonsens polipeptid incomplet

INSERTII SI DELETII (I/D)


- un nucleotid (micro-I/D) - proteina modificata - mai multe (macro-I/D) - pierdere functie sau letale

Mecanisme de transfer al materialului genetic


Transformarea Transferul mediat de bacteriofagi transductie Conjugarea

Transformarea
ADN liber provenit de la o bacterie donor sau din alte surse acceptat Griffith 1928 virulenta pneumococilor pentru soarecele alb Fragmentul acceptat poate inlocui o secventa omologa din ADN bacterian bacteria receptoare poate dobandi un nou caracter

Experimentul Griffith

Transferul genetic mediat de bacteriofagi - transductia


Definitie: transferul unui fragment genetic cromozomal sau extracromozomal de la o bacterie la alta prin intermediul unui bacteriofag (de obicei temperat), numit transductor catre o alta bacterie,

numita transductant
Tipuri de transductie:
Specializata (restrictiva): nr.

restrans de gene, situat in imediata apropiere a situsului de legare a profagului Generalizata (nerestrictiva): nr. mare de gene, indiferent de pozitia lor in genom; poate fi realizata de un mare nr. de bacteriofagi litici, neintegrati in genom, la debutul ciclului litic

Transferul genetic mediat de bacteriofagi conversia lizogena


Aparitia unui nou caracter la bacteriile care gazduiesc un profag (ex. C. diphtheriae toxinogeneza numai de catre celulele de C. diphtheriae purtatoare ale unui fag temperat)

Conjugarea
Def. transferul de material genetic cromozomal sau extracromozomal prin intermediul unei legaturi intercelulare directe Conditionata de prezenta factorului F la celula donatoare Receptorii specifici de suprafata necesari pt. recunoasterea reciproca a celulelor donatore/receptoare Se realizeaza perechi de recombinare si se formeaza un canal de conjugare Transfer unidirectional de material genetic Fragmentul integrat partial sau total in genomul gazdei proprietati noi, manifeste sau nu

APLICATII
Hibridarea acizilor nucleici
Tehnica prin care se demonstreaza inrudirea sau identitatea a doua microorganisme pe baza omologiei secventelor nucleotidice;
Cultivarea unei bacterii de referinta cu marcarea ADN cromozomal si/sau eventual plasmidic (ex. timidina tritiata in mediu) Extragerea ADN din bacteria de referinta si din cea de cercetat si tratarea pt. obtinere de fragmente monocatenare Observarea gradului de refacere a ADN bicatenar pe baza omologiei, cu ajutorul fragmentelor marcate

Utilitatea hibridizarii:
Taxonomie bacteriana La baza utilizarii sondelor nucleotidice in recunoasterea rapida si cu f. mare sensibilitate a unor microorganisme sau determinanti genetici ai acestora