Sunteți pe pagina 1din 34

STREPTOCOCCACEAE

VASILICA UNGUREANU

MINIDEFINITIE
Microorganismele desemnate clasic ca aparinnd familiei Streptococcaceae, reprezinta un vast ansamblu heterogen de coci : sferici sau ovali, gram(+), aezai in lanuri de diferite lungimi sau n perechi, imobili sau rareori mobili, nesporulai, pretentioi nutritiv, aerobi, cresterea poate fi favorizata de atm. de CO2, facultativ anaerobi, catalazo- si oxidazo-negativi, nu reduc nitratii fermenteaza glucoza cu producere de ac. lactic, fara gaz.

CLASIFICARE(1)
1. Dupa aspectul hemolizei: - streptococii -hemolitici coloniile sunt nconjurate de o zona bine delimitata de hemoliza complet; diametrul coloniilor, variabil n functie de grupul antigenic, este de 4-5 ori mai mic dect diametrul zonei de hemoliza gr. A, C, G - streptococii `- hemolitici coloniile sunt nconjurate de o hemoliz incomplet, bordat de o zon ngust de -hemolizgr. B - streptococii - hemolitici - coloniile sunt nconjurate de o zona de nverzire a mediului, prin hemoliza parial a hematiilor asociat cu reducerea Hb. eritrocitare streptococii viridans i S. pneumoniae. - streptococii -hemolitici streptococii nehemolitici enterococii i unii streptococi orali

CASIFICARE (2)
2. Pe baza prezentei sau absentei antigenului specific de grup (poliozidul C din peretele celular, cu exceptia grupului D la care antigenul specific este acidul glicerol-teicoic) streptococii se mpart n : - Streptococi grupabili Rebeca Lancefield : grupele AW, cu exceptia literelor I si J - Streptococi negrupabili lipsiti de antigenul specific de grup. 3. Pe baza caracterelor biohimice se realizeaza diagnosticul de specie al streptococilor

CLASIFICARE (3)
3. Pe baza puterii patogene 3.1 Streptococii patogeni : predomina specii patogene pentru om si diferite animale Au semnificatie clinica deosebita pentru om. - SGA , Str. pyogenes -hemolitic, patogen prin excelenta pentru om. - SGB, Str. agalactiae `-hemolitic, cu importanta deosebita n patologia materno-fetala. - SGC, -hemolitic, determina infectii similare celor post S. pyogenes; specia dysgalactiae cu subspeciile dysgalactiae si equisimilis (poate avea antigen de gr A,C,G); specia equi cu subspeciile equi si zooepidemicus, avnd ca habitat variate animale si omul. - SGG, Str. canis- -hemolitic, determina infectii similare celor post S. pyogenes avnd ca habitat variate animale. 3.2. Streptococi comensali apartin florei normale a mucoaselor org. uman: - streptococii orali (comensali ai orofaringelui) - streptococii de grup D (comensali ai intestinului) 3.3. Acesti germeni comensali pot deveni, in anumite circumstante, patogeni oportunisti, putand fi responsabili de infectii ca septicemii sau endocardite

CARACTERE MORFOTINCTORIALE
Coci gram (+), sferici sau ovoizi, dispusi n perechi (pneumococii) sau n lanturi lungi (din culturi n mediul lichid) sau mai scurte (din culturi pe mediul solid). Din prelevatele patologice pneumococii se prezinta sub forma cocilor gram (+), ovoizi sau lanceolati, dispusi n diplo, nconjurati de capsula. n culturi vechi pot deveni coci gram (-). n mediile de cultura deficitare streptococii pot prezenta anomalii morfologice : coloratia gram va putea releva coci gram (+) si gram (-), celulele pot fi grupate n lanturi si pot prezenta aspecte normale, cocoide si ovalare, precum si forme bacilare sau chiar globuloase.

STREPTOCOCI- CARACTERE MORFOTINCTORIALE

CARACTERE DE CULTURA
1.Aspectul cresterii : 1.1. pe mediile solide : - colonii S (smooth) : mucoide, matt si glossy determinate de tulpini n ordinea scaderii virulentei - colonii R(rough)-determinate de tulpini mai putin virulente 1.2. n mediile lichide : streptococii cresc - cu depozit si supernatant clar - cu depozit si tulburare omogena a mediului (n cazul tulpinilor f. virulente sau streptococilor de grup B si D). 2. Aspectul hemolizei: 2.1. Pe geloza-snge de oaie streptococii dezvolta : - hemoliza (gr. A,C,G si uneori D) - hemoliza ` (gr. B) - hemoliza (str. viridans, pneumococii, streptococii din gr. D) - hemoliza (str. nehemolitici gr. D) 2.2. Pe geloza cu snge de cal unii streptococi -hemolitici pot determina hemoliza .

CARACTERE MORFOTINCTORIALE SI DE CULTURA - SH

CARACTERE BIOCHIMICE
Aceste caractere sunt importante pentru identificarea streptococilor negrupabili si a enterococilor, ca de ex. : - fermentarea zaharurilor - hidroliza amidonului - hidroliza argininei - hidroliza esculinei - cresterea pe mediu cu bilaesculina ( 40% bila) - cresterea pe mediu cu 6,5% Na Cl - dezvoltarea pe mediu cu trifenil tetrazolium clorid (TTC) - dezvoltarea pe mediu cu telurit de K

STRUCTURA CELULEI STREPTOCOCICE

FACTORII DE PATOGENITATE
1. Componente endogene Capsula factor major de patogenitate si virulenta: impiedica fagocitoza; unele tulpini secreta o cantitate mai mare de capsula acestea fiind in mod particular mai virulente (coloniile au aspect mucos) Proteinele de suprafata (M, R, T), dintre care proteina M: - cel mai important factor de virulenta - joaca rol in aderenta la mucoase sau tegumente, inhiba fagocitoza. - pe baza prot. M SGA sunt impartiti in peste 100 tipuri. - determina formarea de anticorpi protectori specifici de tip 2. Componente exogene Toxinele eritrogene A, B si C (speA, speB si speC) responsabile de eruptia din scarlatina; au proprietati de superantigene, stimuland limfocitele policlonale sa elibereze citochine sau alti mediatori ai inflamatiei- provocand sindromul socului toxic sau scarlatina maligna Streptolizinele Osi S- hemolizine care determina hemliza pe geloza sange; SLO determina formarea anticorpilor ASLO, imp in dg inf cu SGA Streptokinaza, streptodornazele, hyaluronidaza - imp. factori de invazie

INFECTII DETERMINATE DE STREPTOCOCI


1. Infectii neinvazive Faringitele/anginele cele mai frecvente, la copil de la 4 ani si adolescenti Scarlatina- angina str acompaniata de eruptie determinata de toxina eritrogena Impetigo- inf cutanata, care poate fi det si de S. aureus sau de asocierea acestora 2. Infectii invazive Erizipelul leziune cutanata, insotita si de pasajul sanguin al germenelui, dandu-i astfel caracterul invaziv; caracterizat prin frecventa recidivelor si posibilitatea invadarii org = septicemie Celulita extensiva sau fasciita necrozanta-leziune profunda cu necroza tisulara, se poate insoti cu sindr socului toxic, adesea mortal Septicemie cu punct de plecare pulmonara sau genitala(septicemia puerperala) Sindromul socului septic- asociat cu tulpini care secreta toxine eritrogene- numite si super antigene. Este mortal in 90% din cazuri, in ciuda tratamentului instituit 3. Complicatii poststreptococice tardive nesupurative : - RAA - GNA

INFECTII STREPTOCOCICE

INFECTII INVAZIVE STREPTOCOCICE

Streptococcus agalactiae : streptococul -hmolitic de grup B


Important in patologia materno-fetala : determina la n-n - sindr timpuriu (in primele ore de la nastere - 7 zile) inf resp severa cu insuficienta respiratorie; - sindr tardiv- (intre 7 zile -3 luni de viata) - meningita cu prognostic sever Infectia neonatala este o urgenta terapeutica; prognosticul sever al acestora justifica urmarirea portajului vaginal la femeia gravida si un tratament preventiv La adult poate determina infectii cutanate, urinare, genitale, uneori insotite de septicemie, in special la organismele tarate imunologic

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (1)


1 - Habitat si putere patogena Este o specie patogena virulenta, desi exista in stare de portaj la nivelul mucoaselor rino-faringiene intr-un procent destul de crescut in populatia umana Determina o serie de infectii ca: otite, sinuzite, pneumonie, pleurezie, meningita, septicemie Pneumococul este izolat din diferite prelevate: sputa, LCR, secr otica sau sinuzala, sange etc 2 - Factori de patogenitate Capsule: pn poseda o capsula PZ, antigenica; pe baza acestei capsule sunt impartiti in peste 90 serotipuri, cu importanta epidemiologica si in prepararea vaccinurilor pneumococice Pneumolizina - imp factor de patogenitate 3 Classification Pn fac parte din grupul streptococilor orali, deosebindu-se de streptococii viridans prin puterea lor inalt patogena si alte caracteristici biologice si biochimice

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (2)


1.IDENTIFICARE Caractere morfotinctoirale: coci sferici sau ovoizi, dispusi in diplo sau in lanturi, inconjurati de o capsula Caractere de cultura pe geloza sange determina colonii inconjurate de o hemoliza, asemanatoare str viridans Caractere biologice: testul la optochin diferentiaza pn de str viridans testul bilolizei Caractere antigenice : pe baza PZ capsular se poate identifica serotipul pn Sensibilitate la antibiotice : un procent mare de pn sunt R la penicilina si alte beta-lactamine

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE CARACTERE MORFOTINCTORIALE

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE
Hemoliza Test la optochin

STREPTOCOQUES ORAUX ALTI STREPTOCOCI ORALI

Anumite specii de streptococi sunt comensale ale mucoaselor orofaingiene, genitale si intestinale. Plecand de la aceste porti de intrare acesti streptococi pot deveni patogeni oportunisti, putand provoca pneumopatii cu detresa respiratorie la bolnavi imunodepresati, sau endocardite subacute la persoane cu valvulopatii cardiace. Aceste infectii severe necesita un dg etiologic (izolarea tulpinii bacteriene, identificarea de spp pe baza caracterelor morfologice, de cultura, biochimice etc) si determinarea sensibilitatii la antibiotice. Unele specii : S. mutans et S. sobrinus sunt responsabile de carii dentare

STREPTOCOCII DE GRUP D

Sunt comensali ai intestinului uman si la anumite animale Uneori sunt izolati din produse lactate sau alte produse agro-alimentare. Acest grup contine mai multe specii, a caror clasificare este in curs de actualizare. Printre speciile numite pana acum cativa ani S bovis, se disting actual speciile: - S. gallolyticus izolata dintr-o endocardita asociata unui cancer de colon - S. infantarius (prima tulpina izolata din scaunul copiilor, apoi mai frecvent din endocardite ale adultilor) - S. bovis / S. equinus - cel mai adesea de origine animala

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (1) IZOLAREA SH


A. Prelevarea produselor patologice 1. In infectiile determinate de streptococii -hemolitici (SH) produsele patologice ce pot fi recoltate sunt f. variate : - exsudat faringian si nazal - sputa - l.c.r., lichid pleural, pericardic, peritoneal, periarticular - puroi - secretii vaginale, conjunctivale si auriculare - urina - snge etc. 2. Prelevarea este diferentiata pentru fiecare produs patologic n parte, cu respectarea normelor de asepsie. 3. Recoltarea exsudatului faringian se efectueaza cu ajutorul unui tampon de vata montat pe o tija de lemn, sticla sau metal inoxidabil steril. 4. Sputa necesita o preparare obligatorie : 2-3 spalari n ser fiziologic steril pentru ndepartarea florei de asociatie oro-faringiana.

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (2)


B. Transportul produselor patologice, cand nsamntarea nu se poate face imediat sau n timp de 2 4 h dupa prelevare, se realizeaza cu ajutorul unui mediu de transport, selectiv si de mbogatire ( bulion care contine azid de Na si cristal violet, la care se adauga n momentul folosirii 5% snge). Este un mediu n care produsele patologice se pot mentine pna la 2 zile; nainte de nsamntare pe geloza snge se incubeaza 3-4 h la 37oC C. Examenul direct al produsului patologic - examenul macroscopic (ex. : sputa, pentru a fi luata n lucru, trebuie sa prezinte particule muco-purulente, fibrinoase, cu sau fara striatii sanghinolente etc.) - examenul microscopic : - nu este obligatoriu pentru exs. faringian pentru ca nu ne poate da informatii asupra prezentei streptococilor -hemolitici, nsa se poate face diagnosticul diferential cu angina difterica, fusospirilara sau candida. - este obligatoriu pentru produsele prelevate din situsuri anatomice, care n mod normal sunt sterile (l.c.r., lichid pleural, lichid articular etc. ), si din diferitele puroaie.

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (3)


D. Cultura nsamntarea se face direct pe geloza cu 5% snge de berbec sau cal pentru majoritatea produselor patologice, sau n bulion de hemocultura pentru snge. Incubarea se face n aerobioza; pentru produsele patologice recoltate din situsuri mai profunde se prefera incubarea n atmosfera de CO2; timpul de incubare : 18 24 h, la 35 37oC. E. Citirea : prezenta unor colonii cu diametrul de 0,5 mm, transparente, nconjurate de o zona bine delimitata de hemoliza totala (-hemoliza), al carei diametru este de 3-4 ori mai mare dect diametrul coloniei ( streptococi de grup A, C sau G) prezenta unor colonii cu diametrul de 1-2 mm, opace, gri-laptoase, bombate, cu o margine regulata, nconjurate de o hemoliza incompleta ( flu, estompata) (streptococi de grup B) E. Izolarea n cultura pura Coloniile descrise mai sus se repica si se nsamanteaza pe geloza snge n vederea obtinerii unei culturi pure, folosita mai departe pentru identificare

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (4) IDENTIFICAREA


Pe baza urmatoarelor caractere : 1. Caractere de cultura - pe geloza snge : colonii descrise mai sus - n mediu lichid : crestere cu depunere la fundul tubului, supernatantul ramnnd limpede (pentru str. de grup A, C si G); streptococii de grup B cresc cu tulburarea supernatantului. Tulburarea mediului se mai produce si n cazul tulpinilor de streptococi -hemolitici foarte virulenti. 2. Caractere morfotinctoriale : Coci gram (+), sferici sau ovoizi, dispusi n lanturi lungi ( din culturi n mediul lichid) sau mai scurte ( din culturi pe mediul solid).

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (5)


3. Identificarea preliminara 3.1. Testul la bacitracina este un test screening pentru diferentierea prezumtiva a streptococilor de grup A de ceilalti streptococi -hemolitici, stiind ca streptococii de grup A sunt sensibili la bacitracina, iar cei non-A sunt rezistenti. Poate fi detectata sensibilitate la bacitracina si la anumite tulpini de streptococi -hemolitici de grup non-A (C si G ). 3.2. Testul CAMP (dupa numele autorilor : Christie, Atkins si Munch-Petersen). Majoritatea streptococilor de grup B produc o proteina difuzibila (factorul CAMP) care actioneaza sinergic cu -lizina stafilococica si determina liza completa a hematiilor de berbec sau de bou din mediul de cultura. 3.3. Testul PYR identifica streptococii de grup A mai specific si tot asa de sensibil ca si testul la bacitracina. Substratul PYR (L-pyrrolidonyl-naphtylamida) este hidrolizat de 100% din streptococii de grup A, dar de nici unul din streptococii non-A. Enterococii dau de asemenea testul PYR pozitiv. 3.4. Testul SXT (sulfamethoxazol-trimethoprim) este un test de sensibilitate, folosit pentru diferentierea prezumtiva a streptococilor de grup A si B de ceilalti streptococi bhemolitici. Majoritatea streptococilor de grup A si B sunt rezistenti la SXT atunci cnd culturile sunt incubate n atmosfera normala.

TEST LA BACITRACINA

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (6)


4. Identificarea definitiva (pe baza caracterelor antigenice) 4.1. Identificarea de grup Rebecca Lancefield a facut mpartirea streptococilor n grupuri, notate cu literele alfabetului (de la A la W, cu exceptia literelor I si J), pe baza polizaharidului (poliozid C) din peretele celulei streptococice, exceptnd streptococii de grup D al caror antigen specific de grup este acidul glicerol teicoic si care se afla in profunzimea celulei. Poate fi realizata prin metode diferite : 4.1.1.Reactia de precipitare interfaciala ( n inel) - se efectueaza cu ajutorul serurilor hiperimune specifice pentru grupurile A, B, C, G etc. si a extractului antigenic. 4.1.2. Reactia de aglutinare pe lama este o reactie rapida si specifica pentru serogruparea streptococilor hemolitici apartinnd grupurilor A, B, C, D, F siG. Pentru aceasta pot fi efectuate doua metode de aglutinare: Latex agutinarea ( LA) Coaglutinarea (CoA) 4.2. Identificarea de tip Importanta epidemiologica - pentru cunoasterea : - circulatiei germenilor ntr-o anumita perioada si zona; - filiatiei cazurilor ntr-un focar streptococic.

SEROGRUPAREA SH PRIN REACTIA LATEX-AGLUTINARE

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (7)


4.2.1.Serotiparea streptococilor de grup A Serotipajul M : se realizeaza prin reactia de precipitare n tuburi capilare, ntre antigenul M (extras prin metoda Lancefield), si serul hiperimun specific anti M (peste 80 tipuri M). Serotipajul T : se realizeaza prin reactia de aglutinare pe lama ntre serurile hiperimune specifice anti T (~ 30 tipuri) si aceeasi suspensie bacteriana obtinuta pentru identificarea serogrupului streptococic, care a dat o reactie pozitiva cu reactivul CoA pentru grupul A. 4.2.2.Serotiparea streptococilor de grup B (S. agalactiae) Se poate realiza prin doua metode : - Precipitare n inel - CoA

DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC (7) SENSIBILITATEA LA ANTIBIOTICE

Streptococii beta-hemolitici sunt sensibili la penicilina si celelalte betalactamine Tratament alternativ eritromicina - in cazul pacientilor alergici la penicilina Au aparut rezistente la eritromicina

Tiparea emm tipare moleculara realizata prin amplificarea PCR si secventierea

METODE MOLECULARE PENTRU CARACTERIZAREA STREPTOCOCILOR -HEMOLITICI ( S. pyogenes=SGA)

regiunii variabile 5` a genelor emm, gene care codifica proteina M - MLST (Multilocus Sequence Typing) o metoda de caracterizare a tulpinilor bacteriene, utilizand secvente ale fragmentelor interne a sapte gene housekeeping; furnizeaza un important marker epidemiologic. PFGE (Pulsed Field Gel Electrophoresis) realizeaza analiza profilului de restrictie a ADN cromozomal prin electroforeza in gel de agaroza sub actiunea unui camp electric pulsat. Instrument de investigare a relatiilor genetice intre tulpini bacteriene apartinand aceleiasi specii. Detectarea factorilor de virulenta la S. pyogenes : detectarea genelor care Detectarea genelor de rezistenta la antibiotice prin hibridizarea AND cu sonde codifica eritrotoxinele (speA, B, C, F, G, H, J, K, ssa si smeZ) specifice, PCR cu amorse specifice.

DIAGNOSTICUL IMUNOLOGIC
1. Investigarea raspunsului imun umoral 1.1.Decelarea anticorpilor fata de antigenele exocelulare:ASLO si Anti DN-aza B,
metodele cele mai frecvent folosite, care au la baza o reactie de neutralizare, caracterizate prin capacitatea anticorpilor din serul de bolnav de a neutraliza efectul biologic activ al antigenului corespunzator, care nu va mai actiona asupra substratului introdus n reactie. Titrarea acestor anticorpi are importanta diagnostica n infectiile acute streptococice, ca si n puseele acute ale complicatiilor tardive nesupurative, decelarea Ac. ASLO avnd si valoare prognostica si de evaluare a eficacitatii tratamentului, iar Ac. anti DN-aza B au valoare diagnostica n infectiile streptococice cutanate si n complicatiile acestora GNA. Mai putin utilizata este decelarea celorlalti Ac. antiproteine exocelulare: anti Hialuronidaza, anti Streptokinaza si anti NAD-aza.

1.2.Decelarea anticorpilor fata de antigene streptococice endocelulare: ac. anti M, anti MAP si anti ACHO.
Metodele cele mai utilizate pentru titrarea acestor anticorpi sunt : Lx A si HAP; nivele crescute ale acestor anticorpi sunt ntlnite n special n complicatiile tardive poststreptococice, sustinnd teoriile privind patogenia autoimuna a acestor complicatii.

2. Decelarea raspunsului imun celular la diverse antigene streptococice endo- si exocelulare


prin metode in vitro sau in vivo nu este realizata dect n scop de cercetare sau n cadrul unor contexte esentiale clinice (alergie sau sindroame cronice).