Cromoterapia. Invata sa iubesti culorile!

Posted by snake in Conditia Umana, Excelenta, Meditation, Scop & Motivatii. Tagu i!c omote apie, e"ectele c omote apiei, stimulii c omote apiei. # Comenta ii

Ce este cromoterapia? C omote apia se ba$ea$a pe vec%ea a ta a utili$a ii culo ilo si a luminii in t ata ea a"ectiunilo sau bolilo de o ice "el. P acticantii c ed ca p in utili$a ea culo ilo din mediul nost u este posibila imbunatati ea calitatii vietii si a sanatatii. C omote apia se poate utili$a cu alte te apii complementa e p ecum a omote apia, masa&ul, c istalote apia si yoga. Care sunt principiile cromoterapiei? Co pul uman absoa be lumina ca e e "o mata din spect ul de culo i. 'ieca e culoa e din spect u a e o anumita " ecventa, lungime de unda si ene gie asociata ei. Culo ile pe ca e le abso bim au e"ect asup a sistemului ne vos, sistemului endoc in si a elibe a ii de %o moni sau a alto substante o ganice din co pul uman. (e asemenea, pot a"ecta ene giile mai subtile ale c%ak elo )cele sapte c%ak e ale co pului uman*. +cestea pot a"ecta si mentalul, emotionalul, p ecum si sta ea psi%ica si "i$ica a omului. Simptomele a"ectiunilo sunt un semn al unei lipse sau utili$a i nepot ivite a culo ii si luminii, de cat e celulele si o ganele co pului uman. +cest luc u se poate dato a uno "acto i p ecum modul de viata, mediu, etc. +ceasta lipsa de ec%ilib u poate "i co ectata

p in utili$a ea selectiva a " ecventelo culo ilo . 'o mele p in ca e se t ansmit " ecventele culo ilo cat e co p sunt nume oase. Cum ne ajuta cromoterapia? Te apeutii suge ea$a ca pa tea vi$ibila a spect ului de culo i poate a"ecta mintea si co pul, de asemeni. Ei iau in conside a e au a umana , ep e$entata p int -un asa $is -ou. de ene gie , ene gia emanata de co pul uman, pe ca e doa putini dint e noi o pot obse va. Te apeutii c ed ca "ieca e o gan, pa te a co pului, sta e emotionala sau mentala aspunde la o anumita culoa e. /bse vand culo ile din au a "ieca uia ei pot utili$a culo ile espective pent u emedie ea a"ectiunilo . / multime de p obleme inclusiv cele legate de conditiile de st ess, cum a "i! insomnia, anxietatea, astmul, devie i de compo tament, dep esia etc., pot "i t atate ast"el. 0n special, a&uta la ecupe a e dupa ope atii sau boli g ave. (e asemenea, a&uta la c este ea nivelului c eativ si in p ocesul de invata e. Un co p su"e ind emana vib atii neec%ilib ate, in special culo i inc%ise, necla e sau linii ag esive de culoa e. Este demonst at stiinti"ic "aptul ca lumina si culo ile au e"ecte di"e ite asup a a"ectivitatii indivi$ilo . 1eactiile si atitudinile "ata de anumite tonu i de culoa e sunt cau$ate de pute ea pe ca e culo ile o -exe cita. asup a psi%icului nost u! ele ne pot calma, elaxa sau vindeca, sau ne pot "ace t isti, pot induce o sta e de ne vo$itate etc. (e asemenea, putem g%ici calitatile sau de"ectele unei pe soane in "unctie de p e"e intele pe ca e le a e pent u anumite culo i. (e exemplu oboseala sau lipsa de ene gie se poate emedia daca pe soana "ace o -baie. de culoa e pent u o scu ta pe ioada de timp. Cea mai pot ivita pa e a "i culoa ea osie, deoa ece c este vitalitatea si stimulea$a ci culatia sangvina. Ce forma de tratament sa utilizam? a. Concentrarea luminii solare pe zona afectata , Utili$a ea anumito alimente colo ate in dietele noast e p oduc anumite eactii in co p. (e exemplu, ca otenul )il gasim in mo covi si ca to"i dulci* a e culoa ea po tocalie si se a"la in compo$itia vitaminei +. +ceasta "o mula t ebuie utili$ata pent u a mentine sanatatea pielii, a mucoaselor etc. b. Consumul de apa de curcubeu , +pa se past ea$a int -un ecipient colo at si expusa la soa e. Culo ile ecipientul isi alatu a ene giile cu cele ale apei si in momentul consumului, ne imbibam cu aceste ene gii. c. Respiram culorile , Cand a"i mam acest luc u ne e"e im la espi atia no mala, da imaginandu-ne in acelasi timp, ca aerul este colorat . d. umina alba st aluceste p in "ilt e colo ate si este di ectionata cat e pa ti ale co pului sau cat e int egul co p. e. Imbracamintea colorata , anumite culo i ale imb acamintii "ilt ea$a lumina, ia co pul o absoa be. Inconjurati-va de culori

!egrul este non-culoa ea "o mala si conventionala, a"lata in antite$a cu ve dele, ca e este culoa ea vietii. (e obicei, neg ul este asociat cu moa tea si du e ea p ovocata de aceasta, da , in unele ta i , cum a "i in C%ina , itualul mo tii este simboli$at de culoa ea alba. "lbul simboli$ea$a 2una, p in u ma e "eminitatea si pu itatea. Contine toate culo ile si este indicat in toate tipu ile de dis"unctii. Este un ma e p otecto si ecomandat in toate ca$u ile in ca e avem dubii asup a culo ilo pe ca e t ebuie sa le utili$am. Rosul este culoa ea pasiunii si a optimismului, ca e intensi"ica activitatea de o ice "el, "iind conside ata culoa ea cea mai pute nica. Ea induce vitalitate, cu a& si inc ede e in sine. (a poate simboli$a si ag esiunea sau pe icolul. Unele cultu i o asocia$a cu masculinitatea. (e exemplu, vec%ii egipteni isi pictau statuile ce ep e$entau "emei in alb, ia statuile ce ep e$entau ba bati in ma o )conside at a "i un ton de osu*. 'acilitea$a egene a ea celula a, ma este tonusul muscula , "avo i$ea$a %emoglobina, stimulea$a vointa si cu a&ul. E"ecte bene"ice asup a "icatului, splinei, sta ilo de dep esie, b onsita c onica, p obleme digestive. Rozul, "o mat din alb si osu, este o culoa e "eminina ca si albul, inducand com"o t si elaxa e. #ioletul ma este autostima si demnitatea, ec%ilib ea$a tulbu a ile ne voase si mentale, educe itmul ca diac si induce somnul. Calmant gene al, detensionant ca diac, "avo i$ea$a de$intoxica ea o ganica, inta este sistemul imunita . E"ecte bene"ice! celulita, c ampe, eumatism, nev o$a, insomnie, epilepsie, tulbu a i mentale, tumo i, sciatica, tulbu a i ale splinei, ve$icii, inic%ilo , tulbu a i ale vede ii. Indigo - pu i"icato al sistemului ci culato si stimulato al activiatii ti oidei, se "oloseste in ca$ul psi%o$elo , astmului bonsic, sinu$itelo . (e asemenea stimulea$a c eativitatea si a&uta la accele a ea gandi ii. Este indicata a "i utili$ata pent u! abu$u i sexuale 3 nim"omanie, obsesii e otice, astm, b onsita, cata acta, de$ec%ilib a i mentale g ave, de$ilu$ii 3 deceptii, iste ie, mig ena, obe$itate, obsesii, pneumonie, sinu$ita, su ditate $ortocaliul stimulea$a vitalitatea, bucu ia, ambitia, veselia si ne c este po"ta de viata. +ceasta culoa e este "olosita ca mi&loc te apeutic pent u a elimina sta ile de anxietate si pent u a int oduce o nota de culoa e in mediile te ne, mo%o ate. 'acilitea$a asimila ea calciului, "avo i$ea$a sec etia gast ica si digestia, stimulent espi ato si sexual, ma este sociabilitatea, a&uta la asimila ea mai apida a in"o matiilo noi,astm c onic, b onsita, de$ilu$ii 3 deceptii, epilepsie, %alucinatii, st es, spasmo"ilie, debilitate mintala. E"ecte bene"ice! p obleme espi ato ii. %albenul este conside at culoa ea po$itiva p in excelenta, "iind cel mai ap oape de lumina pu a si st aluci e. Este culoa ea ce aduce oamenii laolalta , o culoa e sociala , si in acelasi timp culoa ea oamenilo inteligenti. Ene gia culo ii galben ne a&uta sa gandim mai cla si ne stimulea$a inte esul si cu io$itatea. Este "olosit in c omote apie pent u a indepa ta sta ile de st es si dep esie. Este culoa ea esponsabila cu ene gia muscula a, da in acelasi timp stimulea$a mentalul. Este indicata pe soanelo int ove tite, deoa ece

inta este sistemul ne vos. 0n"luentea$a "unctiona ea no mala a sistemului ca diovascula , imbunatateste tonusul, stimulea$a sistemul ne vos cent al, stimulea$a ne vul optic, sistemul lim"atic, vede ea. &fecte benefice! anti-celulita, diabet, colita, ve$ica bilia a, "icat. #erdele este ecunoscut la nivel mondial ca "iind -culoa ea ca e vindeca.. 4e dele simboli$ea$a viata, c este ea si enaste ea, "iind culoa ea vegetatiei ce ne incon&oa a p etutindeni. Este culoa ea ec%ilib ului si a autocont olului. + e un ol sedativ si calmant, poseda calitati elaxante, ec%ilib ea$a st uctu a somatica cu cea psi%ica, diminuea$a st esul, ani%ilea$a nelinistile, calmant pent u i ascibili si ne vosi c onici, gene ea$a o sta e placuta, odi%nitoa e, linistitoa e. (e asemenea, educe itmu ile biologice, stimulate in exces. E"ecte bene"ice! %ipe excitabilitate, i itabilitate, atacu ile ne voase si du e ile de cap c onice, du e i de cap, cance , %ipe tensiune, insomnie, tulbu a i ca diace, ulce , si"ilis. 0n plus, acest ton eec%ilib ea$a int egul o ganism si a e o actiune toni"ianta asup a sistemului ne vos. "lbastrul , pe sonalitati idealiste si aduce liniste in su"let. + e un e"ect elaxant asup a sistemului ne vos si este ecomandata "olosi ea lui ca agent te apeutic in tulbu a ile somnului si odi%nei. +&uta la diminua ea tensiunii ne voase, elimina ea ideilo obsesive si in consecinta c este ea stabilitatii emotionale. Poate "i "olosita si pe post de cicat i$ant al le$iunilo cutanate, mai ales ca p evine in"ecta ea lo , combate g ipa, eglea$a tensiunea a te iala si educe tempe atu a copilului. P ovoaca o sta e de calm si eve ie, este odi%nitoa e si linistitoa e, c este capacitatea de apa a e imunita a si "acilitea$a egene a ea celulelo , scade p esiunea sanguina si tonusul muscula .E"ecte bene"ice! a"ectiuni ale gatului, a su i, boli "emeiesti, colici, c i$a bilia a, de egla e ne voasa, epilepsie, gusa, insomnie, iste ie, palpitatii, du e i de cap si de dinti. 'aroul si griul sunt culo i neut e, insa ma oul este conside at a "i o culoa e neut a calda, in timp ce g iul este p ivit ca o culoa e neut a ece.