Sunteți pe pagina 1din 2

Despre folclor si dansul popular Prin folclor nelegem creaia artistic, colectiv, oral i anonim a unui popor, ce ne oglindete

concepia despre lume i via. Folclor inseamna , muzic, dans, poezie, teatru i arte plastice, decorative. Nu se cunosc originile acestui dans tocmai pentru ca este strans legat de folclor. Totusi primele documente scrise care evideniaz prezena folclorului sunt din anul 1540 cind Ion Cianul, clugar franciscan de origine romn, culege zece melodii romneti.

n Descripio Moldavie (1711), Dimitrie Cantemir menioneaz existena dansurilor populare, doinei, baladei, , instrumentelor populare i descrie obiceiuri tradiionale legate de nunt, nmormntare, colinde, drgaica, paparuda i cluul. Originalitatea muzicii populare moldovenesti const n ritmul specific, versul, la sfritul cruia apar uneori intejecii cu scopul de a lrgii ambitusul melodiei. Ritmul de dansului popular ritm sincretic cu o mare valoare expresiv i melodia ce asigura specificitatea naional prin suflul larg apropiat de felul de a fi al al moldovanului. Dansurile populare zonale sunt nsotite numai de muzica instrumental , presrat cu strigturi, pocnete din degete, bti din palme, pai btui, chiuituri etc., subliniind o dat n plus sincretismul jocurilor populare din diferite zone folclorice etc. Dansul a avut o importan deosebit n viaa social a omului fiind nelipsit din ritualurile religioase. n timp s-au produs mutaii n cadrul dansurilor jocurilor populare n sensul c unele i -au pstrat funcia ritual (Caluul, Cununa, Drgaica), iar altele s-au transformat n dansuri de gluma. Primele referiri asupra existenei dansului popular si fac apariia ncepnd cu secolul al-XV-lea, (Gr.Ureche) i continu cu secolul al -XIX-lea, perioad n care apar primele culegeri printre care figurau i un numr important de dansuri populare, iar nfiinarea celor dou arhive fonografice au evideniat bogia i varietatea acestui repertoriu. Terminologia este reprezentat de trei termeni : Hora (Hora la joc pentru zona Moldova, Muntenia si Oltenia) Dans (dan) Joc (gioc) De-a lungul timpului s-a creat o gam ntreg de jocuri ca: Srba, Hora, Caluul, Brul etc. Dansurile moldovenesti si olteneti sunt repezi, dinamice, necesitnd agerime i virtuozitate. Se execut n deplasri rapide i spaii brute de direcie, cu pai ncruciai, bti i sincope, fluturri de picioare i pinteni. Desenul variat al dansurilor, confer o poziie special n peisajul dansului popular. Dansurile cer mult ndemnare din partea dansatorilor, figurile fiind adevrate bijuterii n arta coregrafic a dansului popular. Dansurile muntenesti sunt variate, mixte cu jocuri de brbai i femei. Jocurile se desfoar cel mai mult n cerc i n semicerc. Bogia ritmic a pailor este foarte mare, ntlnindu -se des sincopa i contratimpul. Cele mai ntlnite sunt horele de mn, horele pe btaie, brurile brbteti i femeieti. Brul - Este un dans brbtesc din zona de munte a Banatului, dans de pstori care s -a pstrat pna n zilele noastre i s-a transmis i n celelalte zone folclorice.. Hora - este un dans popular tradiional realizat ntr-un cerc nchis. Este un dans rnesc care reunete ntr -un cerc mare ntreaga adunare. Dansatorii se in de mn, fcnd pai n diagonal fie n fa, fie n spate, totodat nvrtind cercul, n principiu n sensul arcurilor ceasului. Participanii cnt cu toii versurile cntecului fiind acompaniai de instrumentiti . ambalul, acordeonul, vioara, viola, contrabasul, saxofonul, trompeta sau chiar naiul sunt instrumente care acompanieaz de obicei o hor. Se danseaz hora la nuni sau la mari srbtori populare. Descoperirea unei reprezentri n ceramic a unei hore formate din 6 femei, aparinnd Culturii Cucuteni (3700 -2500 inainte de Hristos), indic faptul ca hora a aprut cu mai mult de 5000 de ani n urm pe pmntul vechii Dacii. Rolul magic al horei s-a transmis pn n prezent, sub forma cluului la care particip numai brbai. Dansul popular, prin varietatea sa, prin traditie si sentiment, este expresia fiecarui colt de tara, cu obiceiurile, oamenii si cultura lui. Parca uitate de cei mai multi tineri, dansurile populare ard in inimile bunicilor si strabunicilor "dependenti" de folclor. Dansurile populare nu au voie sa dispara, ele trebuie sa renasca, sa existe in inima fiecaruia dintre noi. Folclorul coreografic

Pe toat suprafaa pmntului se gsete o varietate imens de dansuri folclorice care prezint foarte pregnante diferente de la o ar la alta, de la un popor la altul. Toate aceste creaii artistice ale omenirii s-au dezvoltat in acelai timp cu dezvoltarea popoarelor care le -au produs, reflectndu-le talentul si caracteristicile spirituale si pstrndu-se pana in zilele noastre formele artistice de o indiscutabila valoare. Dansul folcloric dezvluie aspiraiile i sentimentele oamenilor si exprim n acelai timp caracterul, temperamentul, fora, agerimea, nelepciunea i umorul poporului. Dansurile populare moldovenesti cunoscute prin frumusee, rafinament artistic i marea lor varietate, constituie acest tezaur alturi de cntece, fabule, legende i poezia popular. n dansul popular moldovenesc se ntlnete o mare bogie de ritmuri i tempo -uri, de atitudini ale braelor, mbinndu -se eleganta micrilor lirice ale dansurilor de femei cu vitalitatea si virtuozitatea dansurilor brbteti. Pai cu deplasri largi sau pai mruni pe loc, pai schimbai, pai in contratimp se combina n deplasri mici sau deplasr i mari in toate direciile, intr-o imensa varietate de combinaii. La acesta se adaug intensitatea aezrii pailor pe podea, care creste in acest fel varietatea nuanelor ritmice. In dansul popular se ntlnesc de asemenea pai ncruciai, pinteni pe pod ea sau in aer, o ntreaga gama de srituri, salturi cu mare elan, pai pe vrful sau pe tocul piciorului, alternnd cu pai talpa picioru lui, ridicarea picioarelor in aer cu diferite amplitudini, rotarea picioarelor in aer sau la nivelul solului, bti pe cizma si pe diferite segmente ale picioarelor, piruete pe clcie executate de fete, pocnituri din degete etc. La dansurile de grup se ntlnesc inuta de hor, dansatorii prinzndu -se de mini cu braele ndoite din cot si ridicate la nlimea umerilor, inuta de srb cu braele sprijinite pe umerii partenerilor din dreapta i stnga, inuta de bru, cu braele prinse n cingtoarele partenerilor din dreapta i stnga, inuta cu braele ncruciate n fata sau n spate, cu braele formnd un lan ridicat deasupra umerilor sau un lan de brae coborte. La dansurile de perechi varietatea apare i mai pronunat prin posibilitile diferite in care partenerii se prind. Specificul manierei de dans si de interpretare depinde de zona folclorica. Astfel se disting zone folclorice ale Moldovei, Munteniei, Olteniei, Banatului, Transilvaniei i Dobrogei. n timpul dansului flcii i fetele zic strigturi a cror manier difer de la o zon la alta. La noi in Moldova se strig pe ritmul pailor. n Maramure, ipuriturile se cnt n intonaii interesante, specifice. n Transilvania se desfoar adevrate dialoguri ntre fete i biei. Iar n Oltenia, Muntenia i Dobrogea aceste strigturi au rolul de conducere a dansului prin anunarea figurilor. Strigturile conin texte uneori lirice, de dragoste, alteori satirice sau umoristice, dar nu lipsesc din dansurile populare.