Undele electromagnetice Catauta Andrei Notiuni generale: Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor electrice si magnetice, care oscileaza

si se genereaza reciproc. Unde electromagnetice: este un camp electromagnetic care se propaga. Undele (radiatiile) electromagnetice pot fi grupate dupa fenomenul care sta la baza producerii lor. Astfel, radiatiile numite hertziene se datoresc oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau in circuitele electronice speciale. Prin transformarea energiei interne a oricarui corp in energie electromagnetica rezulta radiatiile termice. adiatiile electromagnetice, numite radiatiile de franare, apar la franarea brusca a electronilor in campul nucleului atomic. adiatiile sincrotron (denumirea se datoreaza faptului ca acest fenomen a fost pus in e!identa la o instalatie de accelerare a electronilor in camp magnetic, numit sincrotron) si au originea in miscarea electronilor intr"un camp magnetic. Acestor grupe de radiatii le corespund anumite domenii de frec!enta. Cea mai uzuala impartire a radiatiilor electromagnetice se face insa dupa frec!enta si lungimea sa de unde in !id. Aceasta cuprinde urmatoarele grupe: #.Undele radio. $omeniul de frec!enta a acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz (#%&z' #()&z), adica au lungimea de unda cuprinsa intre cati!a *m pana la +( cm. ,e utilizeaza in special in transmisiile radio si -.. $upa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (/ *m" 0(( m), unde medii (0((" #(( m), unde scurte (#((" # cm). /. 1icroundele. ,unt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea de unda este cuprinsa intre +( cm si # mm. 2n mod corespunzator frec!enta !ariaza intre #()" + . #(## &z. ,e folosesc in sistemele de telecomunicatii, in radar si in cercetarea stiintifica la studiul proprietatilor atomilor, moleculelor si gazelor ionizate. ,e subimpart in unde decimetrice, centrimetrice si milimetrice. ,e mai folosesc si in domeniu casnic.

+. adiatia infrarosie. Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata intre #("+ si 3,4. #("3 m (+ . #(##" 5 . #(#5 &z). 2n general sunt produse de corpurile incalzite. 2n ultimul timp s"au realizat instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetrica. 5. adiatia !izibila. 6ste radiatia cu lungimea de unda cuprinsa intre apro7imati! 3,0 . #("3 m si 5 . #(#5 m. 8. adiatia ultra!ioleta. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul +,4 . #("3 m si 0 . #("#( m. 6ste generata de catre moleculele si atomii dintr"o descarcare electrica in gaze. ,oarele este o sursa puternica de radiatii ultra!iolete. 0. adiatia 9 (sau ongen). Aceste radiatii au fost descoperite in #4)8 de fizicianul german :. ongen. 6le sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu a;utorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de !oli, bombardeaza un electrod. 3. aditia. Contituie regiunea superioara (+ . #(#4" + . #(// &z) in clasificarea undelor electromagnetice in raport cu frec!enta lor. ,unt produse de catre nucleele atomilor. Principiul de functionare: adiolocatia cu unde magnetice inseamna determinarea e7istentei si pozitiei a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electromagnetice. 2nstalatia de radiolocatie se compune, in esenta, dintr"un emitator, un receptor si un sistem de antene. Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare ale pozitiei obiectului, undele radio trebuie emise sub forma unor fascicule mai inguste. Pentru aceasta, antena radiolocatorului se aseaza in focarul unei oglinzi metalice conca!e, care reflecta undele intr"o singura directie. 6mitatorul emite trenuri de unde separate prin pauze, functionand prin impulsuri. 2n timpul pauzelor de emisie, prin intermediul receptorului antena receptioneaza undele reflectate. eceptionarea semnalului se masoara cu oscilograful catodic. eceptorul cuprinde un oscilograf electronic drept indicator al e7istentei si pozitiei obiectului. Utilizari: " in radiolocatie: este folosita in na!igare. A!ioanele si !apoarele sunt dotate cu radiolocatoare, ca si aeroporturile care sunt pre!azute cu acest echipament pentru a diri;a traficul aerian,

aterizarile si decolarile a!ioanelor de asemenea. adiolocatia poate fi acti!a sau pasi!a. " in natura: orientarea, liliecilor spre e7emplu, se bazeaza pe faptul ca acestia emit semnale ultrasonore scurte de frec!ente intre +(" 0( *&z. Liliacul in zbor emite in medie cca. +( de semnale pe secunda. < parte dintre acestea sunt receptionate de urechile mari ale liliacului sub forma de semnale ecou, dupa un timp cu atat mai scurt cu cat obstacolul este mai aproape. Pe masura apropierii de obstacol liliacul emite din ce in ce mai multe semnale intr"o secunda a;ungand ca de e7emplu la un metru de obstacol sa emita pana la 0( semnale pe secunda. Aceasta permite liliacului sa simta precis pozitia sa fata de obstacole. 2n continoare !oi detaliat radiatia 9 A$2A-22L6 9

adiatiile 9 sunt de natura electromagnetica, deosebindu"se de lumina prin lungimea de unda mai mica. adiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau acceleratia unei sarcini electrice.Undele electromagnetice au atat componente electrice cat si magnetice. %ama radiatiilor electromagnetice este foarte larga: unde cu frec!enta foarte inalta si lungime mica sau frec!enta foarte ;oasa si lungime mare. Lumina !izibila constituie numai o parte din spectrul undelor electromagnetice. 2n ordine descrescatoare de frec!enta, spectrul undelor electromagnetice se compune din: radiatii gama, radiatii 9, radiatii ultra!iolete, lumina !izibila, radiatii infrarosii, microunde si unde radio. Undele electromagnetice nu au ne!oie de mediu pentru a se transmite. Astfel, lumina si undele radio pot circula in spatial interplanetar si interstelar, la soare si stele, pana la Pamant. 2ndiferent de frec!enta si lungimea de unda, undele electromagnetice au o !iteza de /)).3)/*m=s in !id. Lungimea si frec!enta undeleor electromagnetice sunt importante in determinarea efectului termic, al !izibilitatii, al penetrarii si a altor caracteristici. adiatiile 9 sunt radiatii electromagnetice penetrante, cu lungime de unda mai scurta decat a luminii si rezulta prin bombardarea unei tinte de tungsten cu electroni cu !iteza mare. Au fost descoperite intamplator in anul #4)8 de fizicianul german :ilhem Conrad oentgen, in timp ce facea e7perimente de descarcari electrice in tuburi !idate, respecti! el a obser!at ca din locul unde razele catodice cadeau pe sticla tubului razbeau in e7terior raze cu insusiri deosebite> aceste raze strabateau

corpurile, impresionau placutele fotografice, etc. 6l le"a numit raze 9 deoarece natura lor era necunoscuta. Ulterior au fost numite raze (radiatii) oentgen, in cinstea fizicianului care le"a descoperit. Natura radiatiilor 9 adiatiile 9 sunt radiatii electromagnetice cu o putere de penetrare indirect proportionala cu lungimea de unda. Cu cat lungimea de unda este mai mica, cu atat puterea de penetrare este mai mare. azele mai lungi, apropiate de banda razelor ultra!iolete sunt cunoscute sub denumirea de radiatii moi. azele mai scurte , apropiate de radiatiile gama, se numesc raze 7 dure. adiatiile 9 se produc cand electronii cu !iteza mare lo!esc un obiect material. < mare parte din energia electronilor se transforma in caldura iar restul se transforma in raze 7, producand modificari in atomii tintei, ca rezultat al impactului. adiatia emisa nu este monocromatica ci este compusa dintr"o gama larga de lungimi de unda. Primul tub care a produs raze 9 a fost conceput de fizicianul :illiam Croo*es. Cu un tub de sticla partial !idat, continand doi electrozi prin care trece curent electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii poziti!i lo!esc catodul si pro!oaca iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele 9. Acest tub produce numai raze 9 moi, cu energie scazuta. Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru focalizarea fasciculului de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod, produce raze 9 mai dure, cu lungimi de unda mai scurte si energie mai mare. azele 9 produse, depind de presiunea gazului din tub. Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de :illiam $a!id Coolidge in #)#+ prin in!entarea tubului de raze 9 cu catod incalzit. -ubul este !acuumat iar catodul emite electroni prin incalzire cu un curent electric au7iliar. Cauza emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile precedente. Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea unui current electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste !olta;ul, scade lungimea de unda a radiatiei. ?izicianul american Arthur &oll@ Compton (#4)/ A #)0/), laureat al Premiului Nobel, prin studiile sale a descoperit asa numitul effect Compton in anul #)//. -eoria sa demonstreaza ca lungimile de unda ale radiatiilor 9 si gama cresc atunci cand

fotonii care le formeaza se ciocnesc de electroni. ?enomenul demonstreaza si natura corpusculara a razelor 9. Proprietatile radiatiilor 9 adiatiille 9 impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina. Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai usor patruns de razele 9. Cand corpul uman este e7pus la radiatiii 9, oasele, cu greutate atomica mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile si apar umbre mai pronuntate pe film. adiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare. adiatiile 9 pro!oaca fluorescenta anumitor materiale, cum ar fi platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. $aca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material, structura obiectelor opace poate fi obser!ata direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie. Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare, care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor 9 monocromatice de a ioniza, este direct proportionala cu energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor 9. Cand razele 9 trec printr"o camera de ionizare, se produce un curent electric proportional cu energia fasciculului incidental. $e asemenea, datorita capacitatii de ionizare, razele 9 pot fi !azute intr"un nor. Alte proprietati: difractia, efectul fotoelectric, efectul Compton si altele.

Aplicatiile radiatiilor 9 Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie, medicina. ,tudiul radiatiilor 9 a ;ucat un rol !ital in fizica, in special in dez!oltarea mecanicii cuantice. Ca mi;loc de cercetare, radiatiile 9 au permis fizicienilor sa confirme e7perimental teoria cristalografiei. ?olosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate si structura lor determinate. 1etoda poate fi aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar o structura moleculara regulata. Prin aceste mi;loace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu ra7e 9 se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. 2n afara de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie, metalurgie si biologie, razele 9 se utilizeaza si in industrie, pentru

testarea nedestructi!a a unor alia;e metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 0( si Caesium #+3. $e asemenea prin radiatii 9 se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. azele 9 ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. 2n medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mi;loace de diagnosticare. 2n radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului. Aparatul computerizat, tomograful a7ial (scanner CA- sau C-) a fost in!entat in #)3/ de inginerul eletronist %odfre@ &ounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul #)3).