Agape, Eros, Philia, Storge si Xenia

ErosCuvntul ???? semnifica n general iubirea pasionala. n dic?ionare ?i enciclopedii l gasim tradus ca pasiune, amor, dorin?a puternica, intensa. Este asociat de multe ori cu dorin?a se uala, cu iubirea egoista care transforma pe cel iubit n obiect, devenind astfel un mod defectuos al rela?iei personale, nsa poate desemna ?i o iubire prieteneasca mai puternica dect philia. Poate fi asociat de asemenea sentimentelor care stau la ba!a cuplului sau casatoriei. Ceea ce au n comun toate aceste semnifica?ii este o intensitate foarte mare a trairii, ceea ce a facut ca acest cuvnt sa fie folosit n conte te foarte variate, n ciuda conota?iilor negative pe care le are. "or?a erosului a facut ca vechii greci sa#l a?e!e, personificat, printre !ei, sau sa#l considere chiar un principiu ordonator care a participat la gene!a universului ?i care participa la via?a oamenilor ?i a !eilor. Eros este un !eu, dupa cum ne spune $esiod, nsa nu numai cel mai frumos dintre !eii nemuritori, ci ?i acela care a aparut din $aos, odata cu %ea, &limpul ?i 'artarul, cel care stapne?te asupra min?ii ?i trupului ?i sfatuie?te cu n?elepciune pe oameni ?i pe !ei. Acest Eros este foarte diferit de !eul Eros, !eul iubirii. Acesta din urma era fiul lui (eus ?i al Afroditei, frate cu Anteros. Sub nfa?i?area unui copil frumos, uneori naripat, se ascundea un !eu temut. Cu sage?ile lui care nu gre?eau niciodata ?inta, Eros semana chinurile mistuitoare ale dragostei at)t printre !ei, c)t ?i n r)ndul muritorilor. nsa?i Afrodita se ferea de fiul ei cel capricios ?i necru?ator*+, Eros ncord)ndu#si arculAvem de#a face cu doua semnifica?ii diferite, ambele la fel de puternice pentru a fi personificate n !ei- prima repre!inta iubirea ca element primordial, anterior apari?iei lumii, iar cea de#a doua repre!inta iubirea erotica, chinuitoare. ntr#unul din sonetele atribuite lui &rfeu apare din nou Erosul ca principiu generator al lumii. El apare dintr# un ou, nainte ca Pam)ntul sau Cerul sa e iste. El este cel care amesteca lucrurile ?i iau na?tere Cerul ?i Pamntul. Acestea sunt semnifica?iile erosului folosite n scrierile presocratice, pe care le vom regasi ?i n dialogurile lui Platon. Cei doi Eros, alatura?i celor doua Afrodite, se manifesta ca doua tipuri diferite de iubire. A?a

cum e ista Afrodita cereasca, nascuta din .ranus ?i fara mama, tot a?a e ista ?i un Eros ceresc/ iar Afrodita ob?teasca, nascuta din mpreunarea lui (eus cu 0iona, este nso?ita de Eros cel ob?tesc. Acesta din urma este erosul oamenilor de rnd, care nu alege ?i nu iube?te sufletul, ci trupul, ?i caruia nu#i pasa daca ceea ce face este bine sau rau. Acesta vine de la Afrodita ob?teasca, care este conceputa din mpreunarea cu principiul feminin. Celalalt Eros, care provine de la Afrodita cereasca, are la ba!a doar principiul masculin, el ?ine de alegere, de 1udecata, ?i nu de pasiune. Aceasta este semnifica?ia pe care o au n vedere persona1ele lui Platon atunci cnd vorbesc despre iubire. Erosul ob?tesc, de rnd, este doar amintit, ca o abatere de la rnduielile iubirii. Adevaratul Eros este cel ceresc, care i ndeamna pe oameni sa#?i gaseasca 1umatatea pe care au pierdut#o atunci cnd (eus i#a pedepsit taindu#i n doua. Este acela care face ca doi sa devina din nou unul, ?i astfel, revenind la starea ini?iala, sa ob?ina fericirea. 2 semin?ia oamenilor ar avea parte de fericire daca fiecare dintre noi ar asculta pna la capat ndemnurile lui Eros ?i ?i#ar gasi pe adevaratul lui iubit, ntorcndu#se astfel la starea lui dinti*3,. nsa erosul nu este doar o rela?ie ntre oameni, nu este doar iubire de celalalt, ci, mai mult de att, este iubire de ve?nicie. El este pus ntotdeauna mpreuna cu 4inele, pentru ca nemurirea trebuie neaparat dorita mpreuna cu binele/ iubirea este dorin?a de a dobndi binele pentru ve?nicie. ?i, de asemenea, este pus ntotdeauna mpreuna cu frumuse?ea, pentru ca iubirea este !amislire ntru frumuse?e, ?i nu se ndreapta dect nspre frumos. Cu a1utorul frumosului, ea urca treptele cunoa?terii. Pentru ca cel care cauta aceasta, ndreptndu#se catre frumuse?ile lumii, va vedea ca frumuse?ea lor e aceea?i, ?i, naintnd n cunoa?tere, nu va mai iubi numai un lucru, ci ntorcndu#se catre adevarata frumuse?e va cauta sa o cunoasca ?i se va nal?a catre frumuse?ea absoluta, n naltul iubirii. Erosul are ceva din for?a ?i pasiunea pe care anticii le atribuiau !eului Eros 5ca fiu al lui (eus ?i al Afroditei6, fiind na!uin?a puternica nspre nemurire, nspre ve?nicie, nsa mai mult dect, att el are mare?ia lui Eros cel ceresc, este principiul masculin, cel care se manifesta doar n ra?iune, singura cale catre "rumuse?ea suprema, catre Adevar. Cre!i cumva ca pu?in lucru ar fi via?a unui om care ar privi nspre ea ?i ar privi#o cu ochii min?ii ?i ar trai astfel n unire cu ea? &are nu#?i dai seama ca numai acolo i va fi dat, privind ndelung "rumuse?ea, sa dea na?tere nu unor biete asemanari ale vredniciei, caci acolo nu asemanari vede, ci unor vlastare adevarate, pentru ca acolo vede nsu?i adevarul? 7ar

cel care !amisle?te adevarata vrednicie ?i care o cre?te a1unge drag !eilor ?i, daca i e dat aceasta vreunui om, dobnde?te nemurirea*8,. Acesta este sensul pe care l vor prelua sfin?ii parin?i, teologii ?i filosofii cre?tini ?i pe care l vor mboga?i pentru a#i a1uta n interpretarile ?i scrierile lor, de?i de cele mai multe ori nu ???? va fi cuvntul folosit, ci a??p?. Cuvintele ??a?, ???? nu apar aproape deloc n 9echiul 'estament ? i nu snt deloc admise n car?ile :oului 'estament. 'otu?i, ele apar n scrierile ascetice, la parin?i mistici precum %rigore de :;ssa, :icolae Cabasila sau Simeon :oul 'eolog, pentru a e prima iubirea superioara fa?a de 0umne!eu. Simeon :oul 'eolog are chiar o vasta opera despre iubirea pentru 0umne!eu intitulata ???te?, adica Erosuri. Cuvntul a capatat astfel o noua semnifica?ie, a fost spirituali!at, impregnat cu ideea de iubire harica, dumne!eiasca, energia launtrica a cuvntului devenind invers propor?ionala cu energia omeneasca, pe care cuvntul o avea n limba clasica*<,. El devine acea energie dumne!eiasca, acel nso?itor al naturii divine care l =aduce> pe 0umne!eu lumii ?i pe care dogmati?tii o numesc =bunatate>, iar misticii ? =eros>. Energia corespun!atoare este erosul uman, care este ndreptat catre 0umne!eu. Cele doua energii sunt strns legate una de cealalta, de?i apar?in unor lumi diferite/ ele sunt unite n 0uhul. %rigore Palama, dorind sa eviden?ie!e acea energie a Sfntului 0uh n lucrarea de desavr?ire a omului, caracteri!ea!a 0uhul ca erosul min?ii divine ndreptat catre @ogos, ca erosul 'atalui catre "iul. Chiar ?i spiritul 5duhul6 omului este erosul sau ndreptat catre mintea, catre cuvntul sau, catre propriul logos. Aesagerul erosului divin catre om este Sfntul 0uh, iar cel al erosului uman catre 0umne!eu este spiritul 5duhul6 uman. Erosul este cel care determina comunicarea ?i comuniunea. El creea!a att n 0umne!eu ct ?i n om eBstasis, ie?irea din sine. Ec#sta!a lui 0umne!eu duce la dialog ?i comuniune cu omul/ ec#sta!a omului duce la dialog ?i comuniune cu 0umne!eu. 0esigur, cele doua mi?cari sunt diferite pentru ca a lui 0umne!eu este descendenta iar a omului este ascendenta. 0upa %rigore de :issa, =erosul binecuvntat> este un impuls adaugat naturii umane ?i prin care se a1unge la binecuvntarile iubirii ?i sfatului divin. Acesta este for?a care ndeamna oamenii nspre 0umne!eu. Simeon :oul 'eolog a dedicat 7mnurile pentru Erosul 0ivin e perien?ei nascute de lucrarea acestei energii. Erosul divin este ec#static, iar nu limitat/ el face ca cel ce iube?te sa nu#?i mai apar?ina sie?i, ci celui iubit.

Aa im Aarturisitorul nume?te ???? dumne!eirea transpusa la nivelul creatului. Cuvntul e prima tendin?a creatului spre perfec?iune ?i se manifesta n ambele direc?ii, ca eros uman ?i ca eros divin. 0umne!eirea este cau!a crea?iei/ erosul este for?a care o duce catre perfec?iune. Calea este o continua nal?are catre 0umne!eu, ncepnd cu mi?carea data de 0umne!eu, naintnd la eros ?i ec#sta!a pna cnd calatorul se une?te cu cel pe care l iube?te. Erosul este cel mai nalt grad al iubirii omului fa?a de 0umne!eu ?i a lui 0umne!eu fa?a de om. 'oate virtu?ile contribuie la erosul divin, ?i mai ales rugaciunea curata, prin care mintea capata aripi pentru a trece dincolo de toate lucrurile ?i pentru a fi ridicata de la cele omene?ti la cele dumne!eie?ti. Astfel, omul devine capabil sa#l urme!e pe 7isus $ristos n nal?area la ceruri. 0e?i a fost folosit de catre misticii din perioada bi!antina, mul?i autori cre?tini recen?i s#au ferit sa#l foloseasca pe =eros> din cau!a semnifica? iei sale obi?nuite, care#l apropie de patima, de patologic. Eventual se define?te iubirea cea adevarata ca ceva ntre eros ?i agape, pastrnd din eros acea for?a, setea pe care o are cel care iube?te ?i care nu se stinge orict de aproape ar fi de cel iubit. nsa se considera n general ca a folosi doar =eros> pentru a vorbi despre iubirea cre?tina poate fi derutant pentru cititorul neavi!at. *modificare, PhiliaPhilia a fost asociata n general cu prietenia, cu afec? iunea. Philia este iubirea spontana, naturala, un sentiment ba!at pe intimitatea launtrica a celor ce se iubesc. Este o legatura puternica, o iubire lini?tita, netulburata de pasiunea lui eros ?i plina de virtu?i. Ea nseamna loialitate fa?a de prieteni, virtute, egalitate ?i bucuria de a face ceva mpreuna. "???? este prietenul, de care suntem lega?i prin dragoste reciproca, n prea1ma lui suntem mereu bine#dispu?i, pentru ca n lipsa acestei bune dispo!i?ii, "???? ncetea!a sa fie pentru noi ceea ce este. "?? e??, verbul corespun!ator, nseamna =a iubi>, dar ?i =a saruta>, ca e presie a intimita?ii celor ce se iubesc. Aristotel dedica o carte ntreaga prieteniei 5f???a6 n Etica :icomahica. El o define?te ca acea rela?ie ntre oamenii care se ?tiu ca au bune inten?ii ?i ?i doresc binele unul celuilalt. Prietenia nseamna sa faci bine, sa faci acest lucru fara sa ?i se ceara, ?i sa nu ceri laude pentru ceea ce ai facut, mai spune Aristotel n Cetorica. E ista trei tipuri de prietenie, dupa cum vom vedea n continuare. Cei care se iubesc 5se mprietenesc6 pentru ca sunt de folos unul altuia nu pot

sta mult timp mpreuna, pentru ca ei 5se6 iubesc pentru binele lor n?i?i, nu pentru cei pe care i iubesc. Prietenia lor se va destrama repede, pentru ca nevoile se schimba, ?i fiecare va cauta pe altcineva care sa#i fie de folos. @a fel se ntmpla cu cei care se mprietenesc din placere, deoarece placerile sunt ?i ele schimbatoare. &amenii se ndragostesc repede, dar la fel de repede ?i pierd interesul. nsa aceasta rela?ie poate deveni o prietenie adevarata, deoarece oamenii care se iubesc astfel vor sa#?i petreaca via?a mpreuna. Prietenia perfecta este aceea ntre oamenii buni ?i virtuo?i, care doresc binele celuilalt prin natura lor, ca oameni buni. Astfel ei sunt folositori unul altuia ?i placu?i, pentru ca sunt asemenea. 0ar asemenea prietenii sunt rare, pentru ca este nevoie de timp pentru ca oamenii sa se cunoasca ?i sa ?i ofere ncredere unul altuia. Aceasta este singura care poate fi numita prietenie, de?i cei care sunt lega?i prin utilitate sau prin placere se numesc ?i ei ntre ei prieteni. Ace?tia din urma pot fi orice fel de oameni, chiar ?i oameni rai, nsa nu ?i prietenii adevara?i, care nu pot fi altfel dect buni. nsa nu toate prieteniile sunt ntre oameni egali/ ?i atunci cel mai vituos va fi iubit mai mult de catre cel mai pu?in virtuos, ia el va raspunde acestuia cu mai pu?ina iubire. Astfel, cel mai pu?in virtuos va primi iubire pe masura sa, ?i nu va cauta sa primeasca de la celalalt tot atta iubire cta ofera. 0e asemenea, marile diferen?e ntre oameni vor mpiedica nfaptuirea unei rela?ii de prietenie- ignorantul nu poate fi prieten cu n?eleptul, nici supusul cu regele. Prietenia perfecta este doar ntre cei egali n virtu?i ?i n bunatate, adica ntre cei mai buni ?i cei mai virtuo?i. Acest sens, lipsit nsa de nota elitista pe care i#o da Aristotel, va fi preluat mai departe de filosofia bi!antina. 0upa cum ne spune Pavel "lorensBi, trasaturile principale ale prieteniei 5f???a6 sunt urmatoarele+.spontaneitatea originii, fundamentata pe un contact personal, dar nedepin!nd numai de legaturile organice, naturale?ea/ 3.vibra?ia fa?a de omul nsu?i, nu doar aprecierea calita?ilor lui/ 8.aspectul cald, cordial, nedepin!nd de ra?iune, al sentimentului, dar n acela?i timp nepasional, neimpulsiv, neimpetuos, neorb ?i nefurtunos/ <.intimitatea, mai mult chiar, una personala, launtrica*D,. Sf)nta Scriptura preia acest termen ?i i da un con?inut spiritual. El va semnifica iubirea cre?tina, ba!ata pe un sentiment ?i o comuniune personale.

n accep?ia comuna se vorbe?te de prietenii lui Corneliu Suta?ul 5"apte +E, 3<6 ?i alte prietenii omene?ti 5cf. @uca ++, D, F, G, +F/ +D, F, 3H/ 38, +36. Se vorbe?te ?i de =prietenii lui Pavel> dintre care unii erau dregatorii Asiei 5"apte +H, 8+6, iar al?ii Ierau cre?tinii care primisera mesa1ul Evangheliei prin el>. 0espre cre?tini ca prieteni, vorbe?te ?i sfntul evanghelist 7oan, scriind lui %aiu- =Pace ?ieJ Prietenii te mbra?i?ea!a. mbra?i?a?i pe prieteni, pe fiecare dupa numele lui> 5777 7oan +D6. Sfntul 7oan 4ote!atorul vorbe?te despre =prietenul mirelui> 57oan 8, 3H6 ?i nsu?i Antuitorul nume?te pe @a!ar Iprietenul nostruI 57oan ++, ++6, dupa cum le spune apostolilor- I9oi sunte?i prietenii Aei daca face?i ceea ce va poruncescI 57oan +D, +<6. 'o?i adevara?ii cre?tini K ca ?i sfin?ii K snt prietenii ?i fra?ii lui $ristos ?i mpreuna mo?tenitori cu El 5cf. Com. G, +L6, precum ?i =prieteni ?i fii prin har ai lui 0umne!eu>. Cuvntul este folosit ?i cu sens peiorativ, ca atunci cnd fariseii l acu!a pe 7isus ca e prieten al vame?ilor ?i pacato?ilor 5@uca L, 8<6. n acela?i sens se folose?te cuvntul cnd se spune ca =prietenia lumii> este =du?manie fa?a de 0umne!eu, Cine deci va voi sa fie prieten cu lumea se face vra1ma? lui 0umne!eu> 5lacov <, <6. Sfin?ii Parin?i sfatuiesc n nenumarate rnduri despre necesitatea prieteniei. Pe lnga ???p?, iubirea universala adresata oricui, f???a este prietenia individuali!ata. Alegerea prietenului trebuie sa se faca foarte atent, pentru ca n aceasta rela?ie prietenii se unesc, fiecare ia asupra lui via?a celuilalt. Prietenul este cel pe care l aceep?i n tine, mpreuna cu el te mntuie?ti sau nu. 0e aceea prietenia ocupa un loc important n scrierile bi!antine. %rigore 'eologul, Aa im Aarturisitorul, Sf. 9asile cel Aare ?i multi al?ii vor vobi despre ea. *modificare, StorgeStorge 5st????6 nseamna ata?ament, afec?iune, n limba greaca moderna. Este un sentiment natural, ca acela dintre parin?i ? i copii. "olosit foarte rar n scrierile antice, cuvntul va fi folosit n mod e clusiv cu referire la rela?iile dintre membrii familiei. Este cel mai natural, mai emo?ional ?i mai larg raspndit fel de a iubi dintre toate- este natural pentru ca este pre!ent fara vreo constrngere/ este emo?ional pentru ca este re!ultatul caldurii, ata?amentului dat de familiaritate/ ?i este cel mai larg raspndit pentru ca dintre toate, el ?ine cont cel mai pu? in de acele caracteristici care fac pe cineva demn de iubire, ?i este, a? adar, capabil sa treaca peste orice element discriminator. 0ic?ionarul lui 4aill; ne da o defini?ie simpla-

st????, ?? 5?6 tendresse, particul. tendresse paternelle ou filiale *st????, *F,. nsa daca privim la semnifica?ia verbului corespun!ator, vom gasi ?i nuan?ele pe care le capata cuvntul n folosirea sa- a fi mul?umit cu, a se resemna. Este atitudinea pe care o presupune acest fel de iubire. st???? 5impf. ?ste????, f. st????, a?. ?ste??a, ?f. 3 ?st???a/ pass. a?. ? st??????, ?f. ?ste??Ma?6 + aimer tendrement, chNrir OO 3 ? se contenter de, se rNsigner P, supporter - t???, QQn/ t?, QQe ch./ ?p? t???, ?? t???, m. sign. / avec e? ou ??v / avec un part, se rNsiRgner P, se contenter de/ abs. se rNsigner, consentir/ parlicul. consentir P pardonner OO 8 dNsirer, souhaiter*F,. Aceasta iubire ?ine de legatura organica, de stirpe, pe care nici raul nu o poate desface. Este dragostea tandra, calma ?i sigura dintre copii ?i parin? i, dintre so? ?i so?ie, este iubirea ceta?eanului pentru patria sa. Prin urmare, st???? este singurul tip de iubire care nu este neaparat personal. *modificare, AgapeSpre deosebire de pasiunea lui ????, de tandre?ea lui f???a, sau de ata?amentul din st????, agape 5???p?6 este acea dragoste ra? ionala, care ?ine n primul rnd de caracteristicile celui iubit. Ea nu este nici pasionala, nici tandra, ?i nu provine din nclina?ii directe catre cineva, ci din convingeri. ??ap?? 5??ap??6 se apropie foarte mult de =a stima>, =a aprecia> ?i ?ine de o diri1are selectiva a voin?ei. Etimologic, se pare ca se nrude?te cu ?? aMa?, =a admira>, cu ???, =mirare>, ??????, =a slavi>, ?a??, =a se mndri>, =a se bucura>, ????Ma?, = a se bucura>, ?i cu gau, gaudium, gaudere din limba latina. Aceasta nrudire ar nsemna ca ??ap?? ar avea sensul de =a avea propria bucurie n ceva>. Agape # fresca paleocre?tinaSpre deosebire de celelalte feluri de iubire, agape nseamna a iubi pe cineva pentru un anumit motiv, este alegere, este preferin?a pentru un lucru sau altul n virtutea unor caracteristici ale acelui lucru, la fel cum termenul nrudit, ??aMa?, nseamna a admira pe cineva pentru ceva anume. 'ermenul este folosit de asemenea pentru a desemna iubirea n sens general/ grecii ?i marturisesc iubirea folosind sSa?ap?, care are acela?i sens ?i aceea?i utili!are cu rom)nescul =te iubesc>.

n manuscrisele antice, ???p? este folosit e trem de rar. .n nume al !ei?ei 7sis era ???p? ?e??, sau =cea iubita de !ei>, subliniind rolul ei ca !ei?a a fertilita?ii. ???p? apare ?i n =&diseea> de doua ori, ?i descrie ceva care da o stare de satisfac?ie. Acesta este sensul cu care apare acest cuvnt n te tele ulterioare, unde va desemna preferin?a cuiva pentru un anumit fel de mncare sau sentimentele cuiva pentru copii. n 7mperiul Coman ???p? era deseori folosit ca ?i cuvnt introductiv n scrisorile catre prieteni. ???p? ?i verbul ??ap?? sunt folosite mult n =Septuaginta>, ca traducere a cuvntului evreiesc care nseamna iubire ?i care nglobea!a sensurile tuturor cuvintelor grece?ti referitoare la iubire 5la fel ca ?i cuvntul rom)nesc =iubire>, de altfel6. :u se ?tie de ce a fost ales tocmai cuvntul ???p?, nsa este posibil ca asemanarea sunetelor sa fi 1ucat un rol important 5???? ? AShaSva6. Este chiar posibil ca grecescul ???p? sa fi re!ultat n urma translitera?iei dintr#o limba semitica. Aceasta utili!are repre!inta conte tul pentru alegerea acestui cuvnt oarecum obscur ? n detrimentul altor cuvinte grece?ti mai comune ? ca ?i cuvntul cel mai des folosit pentru a e prima iubirea n scrierile cre?tine. n Sfnta Scriptura, ???p?, impregnat de via?a spirituala, devine dragostea vibranta, universala, dragostea liberta?ii spirituale superioare. Ea se manifesta att fa?a de 0umne!eu ct ?i fa?a de semenii no?tri, inclusiv fa? a de du?mani, spre deosebire de f???a care se folose?te doar fa?a de cei apropia?i ?i care nu poate fi folosita n ca!ul iubirii vra1ma?ului. 0e asemenea, ???p? este ?i un atribut divin 57oan <, G6, care se mparta?e? te celor ce cred n $ristos, revarsndu#se, prin 0uhul Sfnt, n inimi 5Com. D, D6. Ea devine, prin conlucrarea credinciosului, ?i una din cele trei virtu?i cardinale, alaturi de credin?a ?i de nade1de+8. ???? d? M??e? p?st??, ??p??, ???p?, t? t??a ta?taT Me???? d? t?? t?? ? ???p?. 57 Cor. +8, +86 Este de altfel cea mai mare dintre virtu?i, pentru ca fara ea, orice fapta, orict de marea?a, nu nseamna nimic. Ea este condi?ie a actului mntuirii, caci este sursa ?i motorul faptelor bune. ???p? este ?i iubirea @ui 0umne!eu pentru om, datorita careia pe nsu?i "iul Sau @#a dat 5mor?ii6, pentru ca sa ne mntuiasca 57oan 8, +FK+L6. Acela?i cuvnt este folosit de sfntul 7oan evanghelistul cnd spune ca =0umne!eu este iubire> 57oan, <, G#+F6. Caci !ice el =7ubi?ilor, sa ne iubim unul pe altul, pentru ca dragostea este de la 0umne!eu ?i oricine iube?te, este nascut din 0umne!eu. Cel ce nu iube?te, nu a cunoscut pe

0umne!eu, pentru ca 0umne!eu este iubire> 57oan <, LKG6. Aceasta e presie a intrat ?i n cultul liturgic ?i o au!im rostindu#se de catre preot n mi1locul liturghiei- =Sa ne iubim unii pe al?ii, ca ntr#un gnd sa marturisim pe 'atal, pe "iul ?i pe Sfntul 0uh...>. 0iferen?a dintre ???p? ?i f???a se observa cel mai bine n dialogul dintre 7isus $ristos ?i Petru 57oan 3+, +D#+L6. ntrebarea lui 7isus este- =??ap?? Me>, iar raspunsul lui Petru- =f??? se>. 0e doua ori. 7isus folose?te ??ap?? pentru a semnifica iubirea general umana, care se ofera tuturor oamenilor, chiar ?i vra1ma?ilor. ntrebarea adresata lui Petru nu este de fapt legata de ???p?, ci de f???a, de prietenia pe care Petru a rupt#o cnd s#a de!is de El, dovada ca n a treia ntrebare verbul este f??e??. n acest ca!, diferen?a dintre cele doua cuvinte devine clara. ntrebarea lui 7isus, repetata ?i a doua oara, nseamna ca Petru a ncalcat iubirea prieteneasca, f???a, ?i ca acum nu i se mai poate cere dect acea iubire pe care el o are pentru toata lumea, acea ???p? lipsita de caldura ?i apropierea iubirii prietene?ti. Este o ncercare prin care apostolul trebuie sa treaca pentru a#?i rennoi prietenia cu 7isus, pentru a da o noua dovada a iubirii lui. A?adar, ???p? este o iubire necesara n rela?ia cu celalalt, dar nu ?i suficienta. Aproape deloc cunoscut ?i folosit n scrierile antice, ???p? semnifica o iubire care alege ?i care se manifesta ca un act al voin?ei. Ea nseamna abandon ?i negare de sine n favoarea ?i de dragul celui iubit, este o dragoste sacrificiala, care n lume apare doar ca elan, ca o adiere venita din afara, ?i nu ca factor determinant de via?a. 0e aceea ea nu se manifesta prin trasaturi omene?ti ?i contingente, ci dumne!eie?ti ?i absolute. 7ubirea a determinat modul de via?a personala ?i colectiva a cre?tinilor. E presia cea mai nalta a iubirii cre?tine sunt mesele comune, numite =agape> care aveau loc nainte sau n legatura cu liturghia, dar separate de aceasta, care culminea!a cu un consum mistic, chiar tainic, al Preacuratului 'rup ?i al Preacinstitului Snge.