Sabou Roxana Grupa 111IA

TEHNO 3 MARIMI,
UNELTE SI SDV-URI UTILIZATE IN PROCESUL DE PRELUCRARE PRIN ACHIERE, PROCESAREA ARBORELUI UNEI MASINI ELECTRICE

PROCEDEE DE ASCHIERE Alegerea unui anumit procedeu de prelucrare se face pe baza caracteristicilor suprafetelor respective (dimensiuni netezime preciziedimensionala si de forma! felul materialului prelucrat caracterul productiei" Indepartarea adaosului de prelucrare pentru fiecare procedeu inparte se face in doua etape# degrosare si finisare" Pentru fiecare din aceste doua etape se lucreaza cu anumiti parametri ai regimului de asc$iere astfel inc%t sa se obtina productivitate ridicata la degrosare si precizie dimensionala si calitatea suprafetei c%t mai buna la finisare" &" Strun'irea Strun'irea este operatia de prelucrare mecanica in scopul obtineri de regula a suprafetelor de rotatie e(terioare si interioare" Operatia se e(ecuta pe strung cu a'utorul cutitelor pentru strun'ire" &"&" Strunguri Strungurile sunt construite intr)o larga varietate de tipuri si dimensiuni impuse de dimensiunile forma si materialul piesei de prelucrat de precizia dimensionala si calitatea suprafetelor acestora si de productivitatea lor" Clasificarea strungurilorsepoate face dupa maimulte criteri# ) dupa pozitia arborelui principal# orizontale si verticale* ) dupa numarularborilor principali# monoa( si multia(* ) dupa gradul de universalitate# universale speciale si specializate* ) dupa greutate sidimensiuni# mici mi'loci grelesi foarte grele* ) dupa gradul deautomatizare# cu comanda manuala semiautomate automate si cu comanda dupa program* ) dupa marime (d+ distanta ma(ima intre v% rfuri!# mici (d, &--- mm! mi'loci mari (.---,d,/--- mm! si foarte mari* ) dupa precizia prelucrari# de degrosare de finisare si universale* ) dupa modul de montare si de sc$imbare a sculelor in timpul prelucrari# simple si revolver* ) dupa numarul de cutite care lucreaza simultan la prelucrarea unei piese# cu unul sau mai multe cutite" Cel mai int%lnit strung este strungul universal denumitsi strung longitudinal normal destinat prelucrari pieselor de dimensiuni si forme variate" Se pot e(ecuta urmatoarele prelucrari# strun'iri cilindrice si conice e(terioare si interioare la piese scurte si lungi cu diameter mari si mici* strun'irea suprafetelor plane* prelucrarea filetelor de diferite tipuri*prelucrarea gaurilor* prelucrarea suprafetelor sferice si profilate" Principalele parti componente ale strungului normal sunt reprezentate in vederea generala simplificata din figura& unde# &" 0atiul elementul cel mai important de a carui constructie depinde rigiditatea strungului si implicit precizia de prelucrare* 1" Papusa fi(a care contine cutia de viteze cu mecansimele pentru transmiterea si reglarea treptelor de turatiale arborelui principal* ." Arborele principal care are rolul de a transmite miscarea de rotatie la piesa supusa prelucrari si totodata asigura pozitia corecta a a(ei de rotatie a semifabricatului* 2" Dispozitivul de prindere sifi(are a semifabricatuluiin vederea prelucrari (de tip universals! 3" Cutia de avansuri si filete care contine mecanismele ce asigura transmiterea si reglarea treptelor de avansuri* 4" Caruciorul strungului un ansamblul care asigura prin elementele componente prinderea si fi(area sculelor precum si e(ecutarea miscarilor de avans" Se compune din#cutiacaruciorului cu mecanismele pentru transmiterea miscari de avans ce preiau miscarea de la surubul conducator 5 sau de la bara de avansuri &- si o transmit sub formade avans longitudinal (de filetare sau de lucru!sau transversal* sania longitudinala care se deplaseaza de)alungul g$ida'elor strungului*sania transversala care se monteaza pe sania longitudinala si se

deplaseaza fata de aceasta pe un g$ida' coada de r%ndunica* sania rotitoare* sania portcutit6 pe care se afla suportul portscula" /" Papusa mobila care se foloseste pentru prinderea si fi(area semifabricatelor lungi sau pentru fi(area sculelor folosite la prelucrarea aleza'elor* 5" Surubul conducator care asigura transmiterea miscari de la cutia de avansuri si filetela caruciorul strungului pentru operatia de filetare* &-" 0ara de avansuri care asigura transmiterea miscaride la cutia de avansuri la cutia caruciorului pentru avansul de lucru"

& )batiu* 1) papusa fi(a* .) arboreal principal* 2) dispozitivul de prindere a semifabricatului* 3) cutia de avansurisifilete* 4 )caruciorul* 6 )sania portcutit* /) papusa mobila*5 ) surubul conducator*&- )bara de avansuri* 7ig"&Sc$ema de principiu a unui strung universal 8iscarea principala de asc$iere i este e(ecutata de semifabricat si se obtine prin lantul cinematic format din motorul electric transmisia la cutia de viteze si arboreal principal care antreneaza piesa" 9antul cinematic care asigura avansul longitudinal al cutitului porneste de la arborele principal aflat in cutia de viteze si continua prin rotile de sc$imb la cutia de avansuri (asigura reglareavitezei de avans! iar de aici prin bara de avansuri la cutia caruciorului mecanismul final find un pinion ) cremaliera" 9antul cinematic pentru avansul transversal I este constituit din aceleasi elemente p%na in cutia caruciorului de unde a'unge la surubul saniei transversale" In cazul filetari avansul longitudinal este transmis prin lantul cinematic care are ca element initial arborele principal iar ca element final surubul conducator" Strungurile moderne sunt dotate cu un motor au(iliar care asigura deplasarea rapida a caruciorului Strungurile carusel sau strungurile verticale sunt destinate prelucrari pieselor grele av%nd diametrul mai mare dec%t lungimea" Aceste strunguri au a(a de rotatie a platoului verticala ceea ce asigura o centrare usoara a semifabricatului si o supraveg$ere comoda a procesului de prelucrare"Sunt caracterizate printr)o rigiditate ridicata o precizie de prelucrare sporita si productivitate mare" Strungurile revolver sunt utilizate pentru prelucrarea in serie a pieselor mici si mi'loci cu suprafete de revolutie cu diferite profiluri si care necesita un numar mare de operati la o singura prindere" Pentru fiecare operatie e(ista c%te o scula fi(ata intr) un dispozitiv central numit cap revolver" Prelucrarea se caracterizeaza printr)o productivitate ridicata deoarece permite folosirea unui numar de 12 scule" :nele tipuri sunt prevazute pe l%nga capul revolver cu carucioare transversale in ale caror suporturi portscula se fi(eaza scule folosite pentru anumite operati (profilare retezare strun'ire plan)frontala!" At%t pe capul revolver c%t si pe carucior sculelese monteaza in

ordinea e(ecutari operatilor de prelucrare conform unei sc$eme de regla' stabilita de catre te$nolog si care se intocmeste pe baza fisei te$nologice" Operatia defi(aresi de reglare a sculelor este e(ecutatade catre un muncitor de inalta calificare (reglor! de servirea strungului put%nd fi facuta de un muncitor cu calificare redusa"Precizia de prelucrare a pieselor depinde de modul cum a fost realizata operatia de reglare" Strungurile automate si semiautomate se caracterizeaza prin realizarea automata a ciclului de lucru"Sunt destinate productiei de serie si de masa" 9a strungurile automatetoate miscarile sunt realizate de catre masina inclusiv prinderea piesei" 9a strungurile semiautomate prinderea si desprinderea pieselor se face de catre om" Pentru efectuarea lucrului mecanic se consuma o cantitatede timp data de suma timpilor de lucru si acelor consumati pentru efectuarea operatilor au(iliare tin%nd cont si de timpi consumati in afara ciclului de lucru" Datorita productivitati ridicate aceste masini ) unelte au o rasp%ndire foarte larga ele fiind construite pentru un anumit scop determinat" Structura cinematica este relativ simpla miscarile setransmit prin came iar reglarea se face prin came si p%rg$i" Strungurile multi a(e sunt folosite pentru prelucrarea pieselor cu diametre relative mari intre 1--"3-mm la care lungimea piesei este mai mica dec%t diametrul" Pot fi prevazute cu 2 / &1 &4 a(e" In functiede modul de realizarea ciclului de lucru se deosebesc strunguri cu prelucrare succesiva cu prelucrare in paralel sau cu prelucrare continua" 9a cele cu prelucrare succesiva la fiecare post de lucru se prelucreaza un anumit numar de faze piesa trec%nd succesiv prin dreptul fiecarui suport portscula"9a o rotatie completa a mesei pe care sunt prinsi arbori principali verticali se prelucreaza complet o piesa" 9a prelucrarea in paralel la fie care post de lucru se prelucreaza complet o piesa astfel inc%t la terminarea ciclului de lucru vor fi gata simultan at%tea piese c%ti arbori principali are masina" Productivitatea este foarte mare dar se pot prelucra piese relative simple cu un numar mic de operati" 9a prelucrarea continua masa impreuna cu arbori principali si suporturile portscula se rotesc continuu" 9a o rotatie completa a mesei se prelucreaza complet c%te o piesa in dreptul fiecarui post de lucru" 1" 8ASI;I DE 7RE<A= Clasificarea masinilor de frezat se face dupa mai multe criterii astfel# ) dupa pozitia arborelui principal# masini orizontale sau verticale* ) dupa particularitatile constructive#masini cu sau fara consola" Consola este un element constructiv care are drept scop sa sustina masa masini" Datorita acestui sistem de fi(are a mesei pe aceste masini >care sunt cele mai rasp%ndite ) se pot e(ecuta foarte multe lucraride frezare" 8asinile de frezat plan (fara consola! pot fi cu una sau doua coloane* ) dupa posibilitatile de deplasare ale mesei# masini de frezat longitudinal (cu masamobila sau cu masa fi(a! si masini de frezat circular (cu masa rotitoare de tip portal sau tambur!* ) dupa gradul de specializare# universale pentru danturat pentru filetat de copiat" Cea mai simpla masina de frezat este cea orizontala (fig"1!" Aceasta are arborele principal orizontal montat in batiul masini in capatul caruia se poate fi(a un arbore portfreza 6 sau un dorn port) scula" Pe g$ida'ele verticale ale batiului culiseaza vertical o consolacu masa de lucru" Cu a'utorul a doua sani suprapuse masa de lucru se poate deplasa at%t longitudinal c%t si transversal" Avansurile mesei pe cele trei directii se pot obtine manual sau mecanic" Pentru rigidizarea arborelui port)scula capatul liber al acestuia se introduce intr)un contra suport care culiseaza pe bratul suport"

& )batiu* 1 ) consola* . ) sanie transversala* 2) masa de lucru* 3 ) bratul suport* 4 )suportul arborelui port) freza*6 ) arborele port )freza* / ) bretele* 5 )mecanism de avans* &-) maneta pentru cuplarea avansului* && > manivela pentru deplasarea saniei transversale* &1) manivela pentru deplasarea verticala a consolei* &.) maneta depornire* &2 ) maneta pentru sc$imbarea vitezelor 7ig"1" Sc$ema de principiu a unei masini de frezat orizontale ." 7RE<AREA 7rezarea este procedeul te$nologic de prelucrare a suprafetelor plane cilindrice sau profilate cu a'utorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze" Pentru asc$iere sunt necesare doua miscari# miscarea principala de asc$iere miscare de rotatie apartin%nd sculei si miscarea de avans miscare rectilinie circulara sau curbilinie apartin%nd piesei sau sculei" In timpul prelucrari freza ocupa o asemenea pozitie inc% ta(a sa de rotatie sa fie verticala sau orizontala"E(ista insa si cazuri incare se lucreaza cu scule av%nd a(a de rotatie inclinata" Alaturi destrun'ire este procedeul de asc$ierecel mai des folosit" 8asinile de frezat au o productivitate ridicata iar precizia si calitatea suprafetelor prelucrate sunt superioare altor procede de prelucrare cum ar fi# gaurirea rabotarea mortezarea" Datorita faptului ca taisurile frezei asc$iaza intermitent temperature in zona de lucru este mai scazuta ceea ce implica o durabilitate marita a sculelor de frezare" In practica se int%lnesc doua metode de frezare# in sensul si in contra avansului" 9a frezarea in contra avansului (fig"2 a!se produce o crestere treptata agrosimi asc$iei deci a apasari de asc$iere si asolicitari dintilor ceea ce asigura o functionare mai linistita a masini si o calitate mai buna suprafetei prelucrate" Daca suprafata de prelucrat a piesei prezinta crusta (de laturnare! sau o(izi (de la for'are! se produce o uzura mai mica adintelui sculei acesta patrunz%nd in material pe dedesubtul acestor straturi" Se impune o buna fi(are apiesei pe masa masini pentru a se evita smulgerea ei in timpul asc$ieri" 9a frezarea in sensul avansului (fig"2 b! dintele atacala inceput stratul dezgura sau de o(izi si dupa aceea metalul semifabricatului uz%ndu)se rapid" Se folosestela degrosaresi la frezarea rapida dar nu este indicata pentru prelucrarea pieselor turnate sau for'ate" 7orta cu care scula actioneaza asupra piesei a'uta de data aceasta la fi(area piesei pe masa masini"

a )frezare in contra avansului*b ) frezarein sensul avansului* t ) ad%ncimea de asc$iere* s )avansul *n > turatia frezei" 7ig"2 Sc$ema de principiu a frezari

2" REC=I7ICAREA Rectificarea este procedeul de prelucrare prin asc$iere in scopul obtineri unei precizi dimensionale si a unei calitati superioarea suprafetelor" In general rectificarea este o operatie de finisare" Se aplica in urma altor operati de prelucrare prin asc$iere" Pentru semifabricatele cu adaos de prelucrare mic si duritate mare (for'ate turnate! rectificarea se poate utilizaca unic procedeu de prelucrare" Sc$ema de principiu a rectificari este reprezentata in fig"3"&si 3"1"

7ig"Sc$ema de principiu 7ig"Sc$ema de principiu a rectificari rotunde e(terioare a rectificari plane

?enerarea unei suprafete prin rectificare este posibila prin combinarea celor doua miscari necesare asc$ieri#miscarea principala de asc$iere miscare de rotatie e(ecutata de scula miscarea de avans rectilinie sau circulara e(ecutata de piesa sau de catre scula" In functie de modul in care scula ataca materialul piesei se deosebesc doua sc$eme te$nologice de baza# ) rectificarea cu partea periferica a pietrei abrazive* ) rectificarea cu partea frontala a pietrei abrazive" Productivitatea prin aceasta metoda este ma(ima dar calitatea suprafetei prelucrate este inferioara" Din aceasta cauza de multe ori degrosarea se e(ecuta cu partea frontala a sculei iar finisarea se face cu periferia sculei" 2"&" Scule de rectificat Sculele utilizate la rectificare se numesc pietre sau discuri abrazive" Ca si freza discul abraziv are mai multe taisuri dar spre deosebire de acesta taisurile au orientari diferite si in marea ma'oritate a cazurilor ung$iuri de dega'are negative" Piatra abraziva este formata din granule abrazive foarte dure in globate intr)un liant" Ca materiale abrasive se pot folosi# electrocorindonul (corindon artificialdinbau(ita si carbune! carbura de siliciu sau de bor sticla smirg$elul corindonul natural cuartul cremenea piatra ponce diamantul" Acestea vor fi legate cu a'utorul unor lianti anorganici ceramici sau minerali sau organici cum sunt# bac$elita cauciucul rasinile sauinsertile" Duritatea unei pietre abrazive este o notiune care se foloseste pentru a defini rezistenta opusa de liant fortelor e(terioare ce tind sa smulga granulele abrazive de pe suprafata corpului abraziv" Duritatea sculei serveste la alegerea regimului de asc$iere tin%nd cont ca in cazul unui regimincorect apar forte deasc$iere ce pot smulge granulele" Pentru a usura alegerea unei pietre abrazive s)au stabilit patru grupe de pietre abrazive pe baza gradului de duritate in cadrul fiecarei grupe duritatea cresc%nd " Astfel avem# )grupa I (moale! cu subgrupele l a l b l c* ) grupaI(mi'locie! cu subgrupele I a I b Ic* ) grupaI(tare! cu subgrupele Ia I b I c* ) grupaI@ (foarte tare! cu subgrupele I@ a I@ b I@ c" 9a alegerea unei scule de rectificatse va tine cont de urmatoarele recomandari# ) rectificarea materialelor metalice dure se va face cu pietre abrazive moi saucu duritatea mi'locie* ) rectificarea de degrosare se va face cu pietre abrazive cu duritate mi'locie sau mare* ) la rectificarea cu periferia discului abrazivse vor folosi pietre mai dure dec%t in cazul rectificari cu partea frontala asculei" O proprietate deosebita a materialelor abrazive o constituie capacitatea abraziva care e(prima capacitatea diferita pe care o au materialele abrazive de a prelucra acelasi material" Astfel electrocorindonul are capacitatea abraziva ridicata pentru materialele cu rezistenta la ruperemare in timp ce carbura de siliciu are capacitate abraziva buna pentru materialele cu rezistenta scazuta la rupere" Din cauza solicitarilor la care este supus discul abraziv se uzeaza cea ce duce la scaderea capacitati sale abrazivesi la modificarea formei sale initiale" Scaderea capacitate abrazive se e(plica si prin incarcare a pietrei prin care se intelege patrunderea materialului prelucrat printre granulele abrazive" Atunci c%nd uzura depaseste valoarea admisa se impune in dreptarea pietrei" Operatia se e(ecuta cu a'utorul creioanelor de diamant cu alte corpuri abrazivedin carbura de siliciu sau din alia'e dure cu bile din fonta si otel sau doar din otel" 2"1" 8asini)uneltede rectificat Datorita vitezelor mari la care se desfasoara operatile de prelucrare prin rectificare masinile de rectificat se caracterizeaza printr)o rigiditate foarte mare precizie ridicata a sistemelor de g$idare si a lagarelor ec$ilibrare deosebita a pieselor aflate in miscarede rotatie" Organele de masini aflate in miscare trebuie sa aiba un mers linistit fara vibrati si sa evite transmiterea de socuri" In marea ma'oritate a cazurilor cu e(ceptia miscari principale deasc$iere toate celelalte miscari se realizeaza pe cale $idraulica"

8asinile de rectificatse pot clasifica dupa forma suprafetelor prelucrate sau dupa modul de prindere a piesei in vederea prelucrari"Deosebim astfel# dupa forma suprafetelor prelucrate#masini de rectificat plan (orizontale sauverticale! masini de rectificat suprafete de revolutie interioare sau e(terioare si masini speciale de rectificat" ) dupa modul de prinderea piesei#masini de rectificat intre v%rfuri si masini de rectificat fara v%rfuri" 8asinile de rectificat e(terior fara v%rfuri permit prelucrarea suprafetelor cilindrice e(terioare prin asezarea piesei intre doua discuri din care unul realizeaza rectificarea iar cel de)aldoilea de o granulatie mai fina si cu o turatie mai mica antreneaza piesa in miscare de rotatie" Piesa se spri'ina pe o suprafata inclinata un linear" 8asinile de rectificat e(terior intre v%rfuri sunt destinate prelucrari suprafetelor cilindrice conice sau profilate" Prelucrarea se poatef ace cu avans longitudinal si avans transversal intermitent (pentru piesele lungi!sau cu avans transversal de patrundere(pentrupiesele scurte!" In figura este prezentata o masina de rectificat rotund e(terior intre v%rfuri"Ea este compusa din batiul& pe care se deplaseaza longitudinal masa masini 1"Pe masa se afla montate papusile mobile . si 2 a caror pozitie poate fi reglata de)a lungul g$ida'elor longitudinale ale mesei" Piesa de prelucrat este fi(ata intre v%rfurile papusilor 4 si 6" Pentru a fi prelucrata pe toata circumferinta ei in timpul rectificari piesei i se imprima o miscare de rotatie in 'urul a(ei sale" Discul abraziv / e(ecuta miscarea principala de rotatie si impreuna cu papusa port) scula 3 e(ecuta si miscarea de avans transversal" Prelucrarea pieselor lungisi foarte grele se e(ecuta pe masini de rectificat la care papusa port ) scula realizeaza si miscarea de avans longitudinal* piesa montata intre v%rfuri e(ecuta numai miscarea de rotatie"

& ) batiul masini* 1) masa longitudinala* . si 2 papusi mobile*3 ) papusaport )scula* 4 si 6v%rfuri rotativepentru fi(area piesei derectificat* /) disc abraziv*5 ) suport" 7ig"4 8asina de rectificat rotund e(terior intre v%rfuri 8asinile de rectificat interior sunt destinate prelucrari aleza'elor cilindrice conice au profilate si a suprafetelor frontale perpendiculare pe a(a de rotatie a piesei" 3" RA0O=AREASI 8OR=E<AREA

Rabotarea este procedeul de asc$iere a materialelor in care miscarea principala de translatie este perpendiculara pe a(ul sculei" Asc$ierea se obtine prin atacul continuu al semifabricatului de catre scula asc$ietoare numita cutit" Productivitatea operatiei este scazuta ca urmarea e(istentei unei curse de intoarcere a sculei in care aceasta nu asc$iaza" Caracteristic prelucrarieste faptul ca in timpul lucrului intre scula si piesa apare o miscare relativa alternative de translatie care constituie miscarea principala de asc$iere" Infunctie de elementulcare e(ecuta aceste miscari se deosebesc urmatoarele sc$eme de prelucrare# ) prelucrarea prin rabotare longitudinala(fig"4a! sau rabotarea la care sculaeste fi(a iar piesa e(ecuta miscarea principala de asc$iere* masina une alta se numeste masina de rabotat longitudinal sau raboteza* ) prelucrarea prin rabotare transversala la care scula e(ecuta miscarea principalade asc$iere iar piesa sta pe loc* masina ) unealta poarta denumirea de masina de rabotat transversal sau seping* ) prelucrarea prin mortezare(fig"4b! asemanatoare prelucrari prin rabotare transversala cu deosebirea ca scula e(ecuta miscarea de asc$iere in plan vertical*

a )rabotare* b) mortezare* s ) avansul*t) ad%ncimea de asc$iere* I )miscarea principala de asc$iere* I >miscarea de avans 7ig"4 Sc$ema de principiua rabotari si mortezari