Sunteți pe pagina 1din 9

VIOLENA IN FAMILIE

Tomulescu Constantin Alin Spun Andreea-Maria

Moraru Ra !an "nu# Ale$andra

Violena in Familie
Fiecare dintre noi stie foarte bine ce este violenta. Ea ne evoca in minte moarte, tortura, masacre, razboi, oprimare, criminalitate sau terorism. Intr-un registru mai putin dramatic, ne gandim la lipsa de civilizatie , insulte si injurii, nepolitete si atitudini nerespectuoase. Cu toate ca e un fenomen atat de cunoscut, nu e usor sa ajungem la o definitie satisfacatoare si in acelasi timp consensuala. Unii evoca in mod spontan folosirea fortei si se focalizeaza asupra vatamarilor fizice. i de zi ne este atrasa atentia asupra urmatoarelor aspecte privind violenta ! e"tinderea fenomenului si relativitatea sa, modalitatile de abordare si evolutia sa, uzajul si finalitatile sale, caracteristicile fenomenului si factorii sai e"plicativi, politicile duse pentru medierea si prevenirea fenomenului si eficacitatea lor. #iolen$a domestic% este o amenin$are sau provocare, petrecut% &n prezent sau &n trecut, a unei r%niri fizice &n cadrul rela$iei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. 'tacul fizic sau se"ual poate fi &nso$it de intimid%ri sau abuzuri verbale( distrugerea bunurilor care apar$in victimei( izolarea de prieteni, familie sau alte poten$iale surse de sprijin( amenin$%ri f%cute la adresa altor persoane semnificative pentru victim%, inclusiv a copiilor( controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplas%rilor, telefonului )i a altor surse de &ngrijire )i protec$ie. *e nume)te +violen$a &n familie+ orice act v%t%m%tor, fizic sau emo$ional care are loc &ntre membrii unei familii. 'buzul &n interiorul unei familii poate lua multe forme! abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni )i familie, amenin$%ri )i atacuri care &n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. ,e)i p-n% de cur-nd s-a presupus c% femeia este cel mai adesea victima violen$ei &n familiei, &n urma unor cercet%ri s-a descoperit c% de fapt num%rul b%rba$ilor agresa$i este destul de mare. #iolen$a este un fenomen larg r%sp-ndit, mult mai r%sp-ndit dec-t arat% sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poli$iei sau spitalelor. ,ictionarul enciclopedic roman defineste violenta ca fiind .un viciu de consintamant, care consta in constrangerea e"ercitata pe cale psi/ica asupra unei persoane spre a o determina sa faca un anumit act juridic.. Familia care constituie un teren de manifestare a violen$ei domestice devine mai pu$in transparent% )i desc/is% mediului social imediat! familia l%rgit%, vecinii, prietenii, colegii. Este evident% izolarea social% a acestor familii. Ele cap%t% o stigm% &n oc/ii celorlal$i )i &n acela)i timp un sentiment de stigm% )i culp% care le face s% se izoleze. *o$ul violent nu dore)te ca so$ia lui s% &ntre$in% rela$ii sociale &n cadrul c%rora s%)i poat% m%rturisi suferin$a )i eventual s% poat% primi un sprijin. 0e de alt% parte, b%rba$ii violen$i au ca )i caracteristici de personalitate lipsa abilit%$ilor )i a bucuriei de a comunica. 0entru partenerii violen$i, a comunica, &n 2

mediul intim al c%minului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe cel%lalt. ,esi violenta domestica e un fenomen care a insotit dintotdeauna construirea si dinamica familiei, intrarea ei in atentia stiintelor juridice si sociale este de data recenta. Este interesant de remarcat faptul ca majoritatea femeilor implicate intr-o relatie violenta constientizeaza amploarea pericolului violentei pe care o suporta, abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc sentimentul responsabilitatii parentale. 0rincipala functie a familiei si a parintelui izolat 1protejarea copiilor- este cel mai adesea neglijata in cazul familiilor violente. Cu toate acestea, unul dintre cele mai frecvente argumente ale femeilor care raman in relatie cu un partener violent e ! 2 in momentele bune, el stie sa fie un tata bun, iar copiii au nevoie de amandoi parintii...3. Ideea ca familia reprezinta celula de baza a societatii apare in mod implicit in dezvoltarea masurilor de protectie in cazul violentei in familie. 'gresivitatea in cuplu conduce la stabilirea unui raport de forte. Cand avem de-a face cu niste cupluri egalitare, in care puterea de decizie apartine ambilor parteneri, dandu-le sentimentul de satisfactie, riscul de violenta domestica e foarte scazut. In raporturile de dominare-supunere, violenta ia o forma punitiva. Cel care domina se bucura de o judecata morala, imatura. In majoritatea cazurilor, raportul de putere il desemneaza pe barbat ca fiind pe pozitia dominanta, iar femeia supusa. 4imitele comportamentului social uman sunt impuse de regulile moralei. Familia, ca grup social cu e"istenta privata, e guvernata de valorile, normele si tiparele comportamentale ale adultilor formand cuplul. 'cest corp de judecati morale vor fi apoi, in procesul educatiei directe si indirecte, prin imitatie, inculcate copiilor. 5egulile morale pe care individul le ac/izitioneaza in familie in primul rand si care fac parte din procesul numit .nasterea psi/ica. a copilului, sunt actul de identitate al individului in lume, in societate. ,aca privim familia ca spatiu al satisfacerii nevoilor e"istentiale ale tuturor membrilor ei, e evidenta nevoia unei morale bazate pe cunoastere si dragoste care sa regleze relatiile intre membrii familiei. In absenta acestei morale, cei mai slabi membrii ai familiei vor fi la bunul plac al celor puternici, al unor sentimente perisabile ce pot determina incredibile oscilatii comportamentale. 6 gandire morala cu principii clare, cunoasterea si respectarea nevoilor umane in general si a nevoilor copilului pentru o dezvoltare normala, in special de catre toti membrii adulti, pot garanta calitatea vietii familiei. Cel mai bun predictor al violentei domestice este e"istenta unui incident produs anterior momentului in care se discuta riscul de violenta in familie. 6 nevinovata remarca de genul . nu-mi place cum ti-ai aranjat parul. sau .nu-mi place cum teai imbracat . va atrage dupa sine, in timp, consecinte tot mai dramatice. 'ceste remarce pot fi apreciate de cel 7cea caruia ii sunt adresate ca o manifestare a interesului sau, altfel spus, a iubirii. In realitate, apare aici deja o arogare a dreptului de a impune celuilalt limitele e"istentei si ale manifestarilor, dupa bunul plac al celui care se simte in pozitia dominanta. Cel supus nu are dreptul la o e"istenta proprie, la nevoi proprii. ,upa cativa ani, incidentele pot fi tot mai grave, iar faza remuscarilor, a insistentelor pentru iertare si impacare tot mai scurta, pana la absenta totala. ,repturile omului reprezinta nevoile umane pentru o dezvoltare si functionare normala, implinita. In masura in care societatea are nevoie de indivizi eficienti, implicati social, ea are nevoie de indivizi ale caror nevoi de baza sa nu mai constituie o problema, indivizi care sa poata functiona fericiti.#iolenta domestica, 3

comparativ cu alte tipuri de violenta, are aspectele ei specifice, incriminate prin lege. 'cestea sunt ! 'ccesul permanent al agresorului la victima. In spatiul privat al caminului nu e"ista locuri sigure, de 8adapostire9 si tocmai de aceea agresorul are control total asupra victimei sau victimelor.*e evidentiaza aici un aspect de terorizare si de neputinta a victimelor.

,esfasurarea previzibila a evenimentelor de violenta, in forma ciclica, cu episoade multiple, inevitabile si tot mai frecvente si severe in timp. :oti membrii familiei violente devin victime -directe si indirecte- ale agresorului. In cazul violentei domestice apar modificari de structura a personalitatii tuturor celor implicati. #ictima isi va pierde incet stima de sine si va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va incerca sa faca fata situatiei. 5iscul de a ceda intr-un anumit moment creste pe masura ce situatia se cronicizeaza. El poate ajunge un somer cronic, un alcoolic pastrand relatii cu mediul social din afara familiei doar in grupuri selectate din mediile marginale, cu tulburari de integritate sociala. Cat despre modificarile de personalitate ale copiilor sub influenta atmosferei de violenta in familie, statisticile care arata o trecere a comportamentelor violente de la o generatie la alta in proportie de ;<= , sunt probabil cea mai convingatoare si cruda marturie. 5elatiile emotionale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un alt specific al violentei domestice. 0oate ca cea mai devianta manifestare emotionala in relatia agresorvictima e sindromul *toc>/olm. *indromul, descris in situatii de teroare in care victimele ajung sa se simta legate emotional de agresor, sa fie de partea acestuia in cazul cand s-ar lua masuri din afara impotriva lui, e o manifestare patologica a atasamentului. 5egulile dupa care se instaureaza aceasta traire sunt ! amenintarea vietii si intercalarea unor momente de slabire a amenintarii sau c/iar de ingaduinta si intelegere, in cursul amenintarii. ,e asemenea, tinand seama de anormalul acestor trairi e"plicatiile amuzante ce se fac auzite adeseori in randul 8gardienilor absenti9 ! .sta pentru ca ii place, daca nu i-ar placea ar pleca. sau .nu ma amestec, pentru ca daca o fac, ea va fi cea care ma va blama ca am intervenit si il va apara pe agresor. sunt inacceptabile. Caracterul secret, privat, care face ca victima sa aiba un acces mai mic la surse de sprijin, apare invariabil in cazul violentei in familie. ,aca la inceput, victimele suprinse de agresor ar avea intentia de a cauta ajutor, de a spune celor apropiati, in timp, ele nu o mai pot face, deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai putin e"plicit al agresorului, acela de a-si indeparta familia si prietenii, cei la care ar putea sa recurga in momentele dificile. ?e- interventionismul. 5eprezinta tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari si e un specific consemnat de toata literatura din domeniu. 4

'cest specific al violentei domestice l-a condus pe Felson la o descrire triung/iulara a ei, avand urmatoarele puncte de sprijin !agresor, victima si .gardianul absent .. 'spectele de tortura ale femeii victima sunt cvasiprezente in violenta domestica. #iolenta domestica are un registru larg de manifestari !psi/ice, fizice, se"uale si sociale. Ele se pot combina intr-un amalgam infernal si cu anumite consecinte evidente, de suprafata, dar si de profunzime asupra victimelor. Femei care isi pierd increderea si bucuria vietii, copii care cresc invatand violenta ca pe o metoda de sc/imb in relatiile cu ceilalti sunt dramaticele dovezi ale modificarilor profunde ce apar in cazul victimelor violentei domestice.

0arintii violenti vor e"pune copiii la riscuri fizice, fie prin tintirea lor in timpul incidentelor de violenta, fie prin neglijarea lor. In familiile violente stabilitatea si reguleritatea vietii e intrerupta de evenimente violente si nu e"ista o preocupare speciala pentru a procura copilului e"perientele de care are nevoie, in acord cu varsta si particularitatile ei. 5esponsabilitatile acordate copiilor depasesc de regula capacitatile lor, devenind abuzuri. Intrebata asupra dorintei ei de a avea copii atunci cand va fi mare, o fetita provenind dintr-un cuplu violent,raspunde ! .da, vreau sa am copii pentru ca vreau sa ma ingrijeasca si pe mine cineva, ca am obosit tot avand grija de parintii mei@. . An BCC;, violen$ele &n familie au reprezentat apro"imativ D<= din totalul infrac$iunilor comise cu violen$%, condi$ia favorizant% principal% fiind consumul b%uturilor alcoolice EFGC= dintre infrac$iuniH. ,e)i inciden$a fenomenului este &n sc%dere, se manifest% o acutizare a lui, &n sensul cre)terii intensit%$ii violen$ei Eacte de cruzimeH.

500 400 300 200 100 0 2005 2006 2007 Om o r Loviri cauzatoare de m oarte Vatam are corporala V i o l Pruncucidere Rele tratam ente aplicate minorului

Omor Loviri cauzatoare de moarte Vtmare corporal

2005 124 34 475

2006 89 41 486

2007 56 28 396

V i o l Pruncucidere Rele tratamente aplicate minorului

56 31 62

66 39 73

39 36 40

4a nivelul $arii e"ista IJ de adaposturi pentru victimele violen$ei in familie )i <I de centre de consiliere. ,e asemenea, au fost creeate )i primele I centre de asisten$a pentru agresorii familiali, din $ara. Intre BCCI )i primul trimestru din BCC; au fost inregistrate, la nivel na$ional, BJ.GK; cazuri de violen$a in familie. ,intre acestea IGL cazuri s-au soldat c/iar cu decesul victimelor. *e estimeaza insa ca numarul real al cazurilor de violen$a familiala este mult mai mare deoarece multe dintre victime nu se prezinta la institu$iile abilitate sau nu declara problemele pe care le intampina. 6 alta cauza pentru care numarul raportat nu este cel real este )i aceea ca multe institu$ii ale statului nu incadreaza faptele de violen$a in familie ca atare sau nu raporteaza aceste cazuri. An multe cazuri, agresorul este foarte violent, merg&nd p&na la uciderea sotiei, copilului sau altui membru al familiei. ,ar cele mai frecvente agresiuni constau leziuni grave, leziuni &n timpul sarcinii, la copii, sarcina nedorita si la v&rsta prea t&nara, boli cu transmitere se"uala, inclusiv MI#7*I,'. 'lte consecinte ale fenomenului s&nt cele de ordin psi/ologic, precum sinucidere, probleme de sanatate mintala sau reactiile neasteptate ale copiilor care asista la acte de violenta.4egea pentru prevenirea violentei in familie a intrat, de curand, in vigoare. ,e acum inainte, sotii batausi vor primi amenzi, vor fi nevoiti sa paraseasca locuinta conjugala sau, daca este cazul, se vor .muta3 direct la inc/isoare. Cazurile de agresiune familiala din ce in ce mai numeroase demonstreaza ca bataia nu este rupta din 5ai, iar acolo unde da mama, cu siguranta, nu creste. Cu toate astea, un pumn, o palma, amenintari si vorbe grele sau c/iar o bataie serioasa sunt la ordinea zilei in cazul multor familii. .'m alunecat pe scari, m-am impiedicat si am cazut pe strada, m-am lovit cu usa3, spun multe femei care incearca sa ascunda o vanataie de pe fata sau corp. C/iar daca multi isi dadeau seama ca o asemenea ec/imoza nu putea fi provocata de o cazatura, nimeni nu putea face nimic, pentru ca nu e"ista nici un cadru legal care sa permita implicarea politiei sau a justitiei. 0otrivit legii BD;7B< mai BCCG, violenta in familie reprezinta .orice actiune fizica sau verbala, savarsita cu intentie de un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psi/ica se"uala sau un prejidiciu material3. #ictima trebuie sa mearga la Institutul Nedico-4egal pentru obtinerea unui certificat care costa GCC.CCC lei. :rebuie depusa o plangere la politie. In cazul in care au fost necesare mai putin de KC de zile de ingrijiri medicale, femeia se poate impaca intre timp cu sotul ei, acest lucru inlaturand raspunderea penala a batausului. Impacarea se va face in prezenta unor specialisti in medierea conflictelor. 0olitistii care intervin pentru aplanarea conflictului au dreptul de a patrunde in locuinta cu forta, daca nu li se desc/ide usa. 4a cererea victimei, instanta poate obliga agresorul sa paraseasca locuinta. Este in legitima aparare cel care savarseste orice fapta pentru a inlatura un atac asupra sa. In legitima aparare este si persoana care, din cauza temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului. ,aca esti atacata si te poti apara, nu mai sta pe ganduriO Faptele tale nu vor fi pedepsite penal. #ictima nu trebuie sa se 6

considere niciodata vinovata de incident. Conflictele pot fi rezolvate prin comunicare. In majoritatea cazurilor de violenta, vinovatii sunt barbatii, mari amatori de bauturi alcoolice. In urma unui sondaj s-a constatat ca GK= din infractiuniile de acest tip sunt comise in urma consumului de alcool. 6 alta cauza a violentei in familie o reprezinta si nivelul de trai scazut.

#iolen$a &mpotriva femeilor, inclusiv violen$a domestic%, este una dintre cele mai serioase forme de &nc%lc%ri ale drepturilor omului, bazate pe diferen$a &ntre se"e. *tatisticile arat% c% D7< sau P dintre femeile adulte au suferit violen$e fizice cel pu$in odat% &n via$% )i mai mult de D7DC au suferit violen$e se"uale care au presupus folosirea for$ei. 'lte analize ne arat% c% &ntre DB-D<= dintre femei au fost abuzate &n familie dup% v-rsta de DK ani An ciuda realiz%rilor positive )i semnificative, viloen$a &mpotriva femeilor, &n diferitele ei forme, este &nc% larg r%sp-ndit% la toate nivelurile societ%$ii. #iolen$a &mpotriva femeilor, inclusiv violen$a domestic%, reprezint% o &nc%lcare a drepturilor omului )i un obstacol major &n dep%)irea inegalit%$ii &ntre femei )i b%rba$i. :oate m%rturiile ne arat% c% violenta impotriva femeilor este e"trem de larg r%sp-ndit%. ,in DJJ<, mai multe $%ri europene au realizat cercet%ri e"tinse pentru a &ncerca s% o m%soare, s-au realizat studii )i &n interiorul sistemului de s%n%tate. 5ezultatele difer% &n func$ie de tipul de metod% utilizat%. Un studiul realizat in mai BCCK sugereaz% c%! Najoritatea actelor violente impotriva femeilor sunt realizate de barbatii din imediata lor apropiere, respectiv de parteneri sau fosti parteneri( Costurile violentei domestice pentru societate sunt enorme #iolenta domestica nu este o problema privata. *tatele au responsabilitatea de a respecta, proteja si asigura drepturile omului pentru toti cetatenii. 'ceasta inseamna ca ele trebuie sa ia masuri sa previna, investig/eze si sa pedepseasca toate formele de violenta impotriva femeilor, inclusiv cea din familie. ,aca politia, sistemul juridic penal si autoritatile publice nu reussesc sa raspunda femeilor care au nevoie de ajutor, atunci statele nu au reusit sa-si indeplineasca aceasta obligatie. In final, concluzia la toate aceste afirmatii este ca violenta in familie se afla la originea celor mai dificile probleme sociale ale comunitatilor. 0are de necrezut faptul ca atentia publica si a specialistilor pentru aceasta maladie sociala dateaza de putin timp. 'tata vreme cat violenta domestica e ignorata, lasata sa isi continue e"istenta secreta si devastatoare, nu putem vorbi de o reala politica sociala, tinzand spre o buna calitate a vietii individului si a familiei. ,in pacate in 5omania se mai merge inca pe principiul ! Qataia este rupta din rai , intensitatea iubirii fiind de multe ori masurata prin numarul de pumni primiti. ,esi pe plan international se vorbeste de girl poRer , curentele feministe castigand din ce in ce mai mult teren, e"ista la noi in tara un numar ingrijorator de mare de femei abuzate care din diverse motive refuza sa depuna plangere, considerand agresiunea domestica o caracteristica fireasca a vietii de familie. ,ocilitatea femeii si acceptul agresiunii domestice are de cele mai multe ori legatura cu dependenta financiara. ,e teama sa nu fie abandonata si lasata fara sprijin 7

material, femeia accepta sa fie abuzata fizic, psi/ic, se"ual. Nai e"ista si ideea complet eronata ca un copil creste mai bine alaturi de ambii parinti, c/iar daca unul dintre ei are un comportament agresiv si isi terorizeaza familia. Femeile ar trebui sa stie de e"istenta 4egii BD;7B< mai BCCG, potrivit careia violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala, savarsita cu intentie de un membru al familiei impotriva altuia, care provoaca o suferinta fizica, psi/ica se"uala sau un prejidiciu material. 0entru ca batausul sa raspunda in fata instantei pentru faptele sale, victima trebuie sa depuna o plangere la politie. ,e multe ori agresiunea domestica este asociata cu bautura sau cu un nivel de trai foarte scazut. 'gentia ?ationala pentru protectia familiei se ocupa si de protejarea victimelor violentei in familie. Cele mai multe femei asteapta ani de zile pana sa vorbeasca despre comportamentul violent al sotului, suportand agresiunea domestica a acestuia fara sa reactioneze. 'daposturile sociale asigurate femeilor care fug de sotii agresivi sunt putine si neincapatoare, nepermitand o sedere indelungata. Femeile nevoite sa se reintoarca din adapostul social reincep de multe ori viata de calvar. ,in nefericire, necunoasterea 4egii BD;, ignorarea propriilor drepturi le transforma in victime. #iolenta in familie nu este decat un raspuns primitiv al neputintei, o incercare disperata de a-l injosi pe cel de langa tine atunci cand tu nu te poti ridica mai sus. 6ricine merita mai mult si din fericire e"ista intotdeauna posibilitati de a spune ?u unei situatii care nu iti convine. :rebuie doar sa fim puternice si sa nu uitam ca fiecare dintre noi are dreptul la fericire.

Bibliografie
#iolenta, 'specte generale 1 volum coord. de Silles Ferreol si 'drian ?eculau ,ictionarul Enciclopedic 5oman 1 vol. I#, Editura 0olitica, Qucuresti DJKK

RRR.referate.online.ro

RRR.e-referate.ro