Sunteți pe pagina 1din 9

Sfantul Grigorie Teologul - vazator al tainelor dumnezeiesti

Sfantul Grigorie de Nazianz

Sfantul Grigorie de Nazianz (329-389), unul dintre "parintii apado ieni", numit "teologul". S-a nas ut intr-o familie aristo rati a la !rianz, in partea de sud-"est a #apado iei, in "e inatatea etatii Nazianz, unde familia sa a"ea proprietati, iar tatal sau era epis op. Mama sa, Nona, se trage dintr-o familie restina. $atal sau, Grigorie, apartinea se tei %&psis-tarienilor. Su' Mareste imaginea.

influenta sotiei sale Nona, el se in restineaza si de"ine epis op de Nazianz. (esi a fost un stalp al ortodo)iei, Grigorie, tatal Sf. Grigorie, is aleste de imparatul rezul de la !riminium, din respe t fata (3*+).

#onstantius,

,l a parti ipat mai apoi si -a %irotonia Sf. .asile la #ezareea, si s-a opus in er arilor imparatului .alens (3/0) de a rasturna ortodo)ia in fa"oarea arianismului. S apa de pedeapsa u e)ilul,

impreuna u Sf. .asile, pentru opozitia sa. ! slu1it a epis op timp de 23 de ani si a de edat in anul 3/2. Sf. Grigorie reste intr-un mediu restin de inalta tinuta, edu atia primara primind-o in sanul familiei, isi ontinua studiile la#ezareea #apado iei, unde urmeaza ursurile de

retori a impreuna u Sf. .asile, de are il "a lega o traini a prietenie. #ontinua apoi studiile la !le)andria, iar de a olo se indreapta spre !tena, unde ramane o perioada de 8-9 ani. (espre sederea si studiile la !tena ne "or'este el insusi in lu rarile sale auto'iografi e4 (espre "iata sa si apoi in Ne rolog la moartea Sf. .asile (380) 5araseste !tena in 1urul anului 33/ si se intoar e a asa. 5rimeste taina Sf. 6otez. (upa a est important e"eniment din "iata sa, primeste in"itatia Sf. .asile de a-l "izita la manastirea pe are el o infiintase pe malul raului -ris in 5ont. !i i ramane o perioada destul de lunga si pro'a'il s-ar fi sta'ilit in a est lo , da a nu ar fi fost %emat de tatal sau sa re"ina a asa

pentru a-i da a1utor in a ti"itatea sa pastorala, in perioada sederii la -ris, el il a1uta pe Sf. .asile la reda tarea 7ilo aliei. -ndrageste foarte mult "iata mona%ala si dorea sa de"ina mona%. #%emarea tatalui si a redin iosilor din Nazianz ii zadarni este planul. 8e"enit a asa, este

%irotonit preot de atre tatal sau, impotri"a "ointei sale, pro'a'il la sar'atorile #ra iunului din anul 3*0.

#a gest de re"olta fata de %irotonirea oare um fortata, onsiderata de el "un a t de tiranie", plea a din orasul natal si se retrage din nou in 5ont, la prietenul sau .asile. (e ai i re"ine, este posi'il la rugamintile tatalui sau, a"and o noua intelegere a preotiei si a responsa'ilitatilor preotesti, dedi andu-se mun ii de administrare a epis opiei, at si gri1ii pastorale fata de

redin iosi. #u a easta o azie, el tine o

u"antare, !pologeti us de fuga, despre fuga sa,

in er and sa e)pli e ple area su'ita de dupa %irotonie, afirmand a nu era pregatit pentru o taina atat de mare a preotia. ! easta u"antare (9rat.2) este in realitate un ade"arat tratat despre preotie a arui influenta se fa e simtita in #ele sase arti despre preotie ale Sf. loan :risostom, iar prin tradu erea in latina, in 8egula 5astorala a lui Grigorie -. -n 3/0, imparatul .alens imparte pro"in ia #apado iei in doua4 #apado ia 5rima si #apado ia Se unda.

#ezareea, unde fusese %irotonit Sf. .asile a epis op, a de"enit apitala #apado iei 5rima, iar $&ana, unde !ntim se afla epis op, apitala a #apado iei Se unda. !ntim isi e)tinde 1urisdi tia, preluand o serie de epis opii, in luse in 1urisdi tia Sf. .asile, si pretinzand titlul de mitropolit. 5entru a ontra ara pretentiile a estuia, Sf. .asile il %irotoneste pe Sf. Grigorie epis op de

Sasima, un orasel lipsit de ori e "iata si importanta teologi a si ulturala. 9 des riere a a estei lo alitati o gasim in poemul (e .ita sua al Sf. Grigorie4 "5e un drum mult ir ulat al #apado iei, in pun tul unde se imparte in trei, se afla un lo de popas, unde nu e)ista ni i apa, ni i iar'a si ni i "reun semn de i"ilizatie. , un satu inspaimantator si de nesuferit. 5retutindeni nu

intalnesti de at praf, galagie,

arute, urlete, gemete, fun tionari marunti, instrumente de

tortura, lanturi. 5opulatia intreaga e formata din straini si alatori. ! easta a fost 'iseri a mea din Sasima" (#arm., ;-, 239-22*).

(in a easta s urta des riere intelegem de e Grigorie nu "a pune ni iodata pi iorul in a est oras, ramanand in ontinuare la Nazianz, pentru a-si a1uta tatal. (upa moartea tatalui sau in 3/2, el preia s aunul epis opal de Nazianz, insa nu pentru multa "reme, deoare e se retrage, dupa numai un an, la Seleu ia in -sauria, dedi andu-se "ietii ontemplati"e. <inistea dupa are tan1ea ii este insa intrerupta in 3/9, and un grup de redin iosi ortodo si il soli ita sa "ina la #onstantinopol pentru a reorganiza 6iseri a de ai i, perse utata si distrusa de o serie de imparati si ar%iepis opi arieni. Grigorie a epta a easta in"itatie si timp de doi ani se dedi a

trup si suflet organizarii6iseri ii din #onstantinopol, de"enind o personalitate de prim rang a etatii. =na din rudele sale apropiate ii daruieste o asa, pe are Grigorie o amena1eaza si o sfinteste, u %ramul !nastasia, in"ierea, in a easta 'iseri a, el "a tine ele in i omiliidespre dumnezeirea <ogosului. ! este in i #u"antari teologi e ii "or adu e mai tarziu numele de

"$eologul", in anul 38+, imparatul $eodosie isi fa e intrarea triumfala in #onstantinopol.

9rtodo sii isi reprimes deose'ite in lupta imparatul insusi

"e %ile lor proprietati, iar Grigorie, pentru a ti"itatea, meritele sale

ontra ereti ilor, este instalat in s aunul patriar%al in 'iseri aSf. !postoli, ondu and pro esiunea. Sinodul -- e umeni , are s-a des %is in mai 380,

onfirma alegerea lui Grigorie

a epis op de #onstantinopol si este instalat de Meletie al

!ntio%iei. (e esul neasteptat al lui Meletie, il adu e pe Grigorie in prim plan, fiind numit presedintele sinodului. ! est lu ru a fost fa ut in "irtutea anonului 3 al a estui sinod, are

a orda s aunului de #onstantinopol un primat de onoare, dar si pentru prestigiul de are el se 'u ura, eea e nu a fost pe pla ul epis opilor din ,gipt si din Ma edonia, are au protestat, onsiderand numirea lui a fiind ne anoni a, moti"and a est lu ru prin faptul a el era de1a

epis op de Sasima, si apoi, pentru numire.

a nu s-a asteptat sosirea lor pentru a se fa e a easta

5rotestul a estora a a"ut lo la instigatia papei (amasus, are du ea o politi a dupli itara fata de 6iseri a de 8asarit. 5e de o parte, ii spri1inea pe ale)andrini, in timp e pe meletieni ii

pri"ea u suspi iune. (ezgustat, Grigorie demisioneaza si, dupa e tine o u"antare in 'iseri a din #onstantinopol, paraseste apitala si re"ine la Nazianz, in #apado ia, in 380. #ondu e a epis op de

at"a timp tre'urile epis opiei din Nazianz si apoi il %irotoneste pe ,ulalius

Nazianz, iar el se retrage in orasul natal, !rianz. !i i isi petre e ultimii ani din "iata in meditatie, studiind si s riind poezii. Se stinge din "iata in anul 389>39+. Mostenirea sa literara este deose'it de "asta, fara insa a fi si prolifi a. (e la el nu a"em ni i un omentariu 'i'li si ni i un tratat dogmati si on is. #u toate a estea, elementele s ripturisti e

ele dogmati e se afla in miezul s rierilor sale. 9pera sa a fost reda tata in proza sau in

"ersuri si uprinde4 #u"antari, 5oeme si S risori.

I. Cuvantarile sau discursurile sale , in numar de 23, se impart dupa ontinut in4 #u"antari dogmati e? #u"antari la sar'atori mari? Ne rologuri? 5anegiri e sau :ag%iografi e si #u"antari o azionale. #u"antarile il dez"aluie a orator desa"arsit, profund unos ator al prin ipiilor

retori ii, pe are si le-a insusit la !tena de la :imerius, 5ro%aeresius si sofistul 5olemon. ,le apartin perioadei de "arf a a ti"itatii sale, intre anii 3/9-380, and, in alitate de epis op al redintei ortodo)e.

#onstantinopolului, a putut atrage atentia intregii lumi asupra ade"arului

-mpa tul u"antarilor Sf. Grigorie a fost deose'it de mare. ,le au in eput a fi studiate in s olile de retori a si traduse in di"erse lim'i4 latina, siria a, armeana, sla"ona, georgiana, ara'a si etiopiana, in latina, 8ufin de !@uileia tradu e noua poeti u"antari in 399>2++. $otodata, ritmul

al prozei lui Grigorie a patruns mai apoi si in imnografia 'iseri eas a, a. #u"antarile ele mai importante sunt in i la numar, autorul insusi numindu-le4 #u"inte

dogmati e

teologi e. ,le au fost tinute in anul 38+, la #onstantinopol, in apela in"ierii, fiind indreptate impotri"a eunomienilor si a ma edonienilor.

! estor #u"antari, Sf. Grigorie le datoreaza numele de "$eologul". (esi tonul a estor u"antari este polemi , in esenta ele nu insumeaza doar o e)punere lasi a a redintei ni eene, dar si o

pre izare pun tuala a do trinei trinitare. 7ie are dintre ele in i u"antari teologi e dez"olta teme independente, desi nu fara legatura intre ele.5rima u"antare poate fi onsiderata a o introdu ere si ela'orare de prin ipii fundamentale pentru ade"arata teologie. #ine poate sa teolog%iseas a, modul in are tre'uie e)pusa teologia, e atitudine tre'uie sa a"em fata de u folos si are tre'uie

ad"ersarii nostri ereti i si, 'ineinteles,

are su'ie te pot fi a'ordate

pri"ite u deose'ita ir umspe tie, intru at unoasterea lor nu apartine lumii de ai i, i elei de din olo.

5rofesorul de teologie, spune el, tre'uie mai intai sa pra ti e "irtutea. ! doua o upa u t%eologia, in sensul stri t al u"antului, dez"oltand temele

u"antare se

%eie ale a esteia4

e)istenta, natura si atri'utele lui (umnezeu, in masura in are ele pot fi unos ute si definite, a i (umnezeu nu poate fi (umnezeu se poate depaseste unoaste unos ut pe u ertitudine ale rationala (impotri"a lui ,unomiu). (espre a ,l e)ista, dar noastra e este ,l in Sine insusi, de unoastere.

posi'ilitatea

(e a eea, in timp e -- "ede pe (umnezeu, teologul nu poate e)prima natura <ui in u"inte si ni i sa o inteleaga. #%iar inteligentele superioare ale ingerilor nu il pot unoaste pe (umnezeu in Sine. ,)istenta lui (umnezeu poate fi do"edita el mai 'ine prin intermediul

lumii reate. (e ai i putem sti a e)ista o auza reatoare si pronietoare, asa um sunetul unui instrument da marturie despre e)istenta elui are l-a fa ut si a elui are anta.

#a (umnezeu e)ista, putem sti, dar e este ,l, are este natura <ui, unde este si unde a fost inainte de intemeierea lumii, a est lu ru depaseste posi'ilitatea noastra de unoastere.

-nfinitul nu poate fi definit, ii putem da doar atri'ute negati"e, fiind a natura esentei di"ine este din olo de intelegerea umana.

#auza ina'ilitatii noastre de a-<

unoaste pe (umnezeu rezida in unirea sufletului

u trupul,

a esta din urma impiedi and sufletul sa se ridi e peste lu rurile sensi'ile, in profunda lui milosti"ire fata de sla'i iunea noastra, (umnezeu se numeste pe Sine in Sfanta S riptura, u nume din lumea sensi'ila. $eologul poate folosi a este numiri ade"arata a lui a trepte spre unoasterea (umnezeu.

#u"antarea a treia intra in tema propriu-zisa a teologiei si trateaza despre deofiintimea elor trei 5ersoane di"ine, in spe ial despre dumnezeirea <ogosului si deofiintimea <ogosului u

$atal, iar a patra, respinge o'ie tiile aduse de arieni dumnezeirii 7iului, fa and uz de te)te s ripturisti e. -n ele din urma, u"antarea a in ea afirma dumnezeirea Sf. (u% impotri"a

ereti ilor ma edonieni. Sf. (u% este a treia 5ersoana a Sf. $reimi, e)istand, nu prin nastere, i

prin pur edere. -n a elasi onte)t al teolog%isirii, tre'uie e"aluate si u"antarile 2+ si 32, are se ridi a impotri"a maniei de a se anga1a in dispute teologi e a #u"antarea 2+ defineste mai detaliat onstantinopolitanilor. trinitara.

in"atatura

#u"antarile 2 si 3 reprezinta un ata "irulent la adresa imparatului -ulian !postatul, pe are Sf. Grigorie l-a unos ut in timpul studiilor la !tena. Se pare a au fost s rise dupa moartea lui

-ulian (3*3), insa nu au fost ni iodata tinute in pu'li . ,le argumenteaza superioritatea restinismului fata de paganism si riti a in mod ne rutator faptele lui -ulian !postatul. u"antari, redu "a loarea lor istori a

-ntransigenta si asprimea, predominante in a este (Auasten).

#u"antarile panegiri e si %ag%iografi e, spre deose'ire de ele dogmati e, sunt, dinpun t de "edere artisti , reatii de larga respiratie, in are a uratetea redintei ortodo)e este alaturata suflului retori tinute lasi , in esenta, multe dintre a este u"antari au un ara ter liturgi , fiind

u o azia unor sar'atori imparatesti (#ra iun, 6o'oteaza, 5asti, 8usalii et .) sau

la sar'atorirea unor sfinti (Ma a'ei, Sf. #iprian de #artagina, Sf. !tanasie et .). <a a estea se adauga u"antarile fune're sau u"antarile ne rologuri (la moartea tatalui sau, a fratelui sau #aesarius, a surorii sale Gorgonia, sau a prietenului sau Sf. .asile el Mare),

importante do umente istori e si 'iografi e. (e altfel, Grigorie este el are a reat a est gen literar in literatura patristi a, modelele sale fiind laudele -en omia din literatura pagana (#oman). d.

#u"antarile o azionate de diferite e"enimente din "iata sa, sunt surse do umentare, ontinand informatii despre autor, despre momentele are le-au auzat si, eea este deose'it de

important, ne introdu in atmosfera, in starea de spirit si tensiunea du%o"ni eas a are le-au in"aluit. ,ste "or'a ai i de #u"ant de aparare pentru fuga sa din 5ont sau (espre fuga (!poiogeti us de fuga)", #u"antarile 9, 0+ si 00 legate de alegerea si numirea sa a epis op, in 3/0? #u"antarea 3* tinuta u o azia numirii sale a epis op de #onstantinopol? #u"antarea 22 rostita in fata elor 03+ de epis opi adunati la sinodul -- e umeni si a redin iosilor sai, dupa demisia sa din fun tia de epis op de #onstantinopol in 380. II. Opera poetica, ela'orata in timpul retragerii sale la !rianz, a anga1at un efort sustinut si o daruire remar a'ila din partea Sf. Grigorie, ea fiind deose'it de e)tinsa si "ariata in ontinut, peste 2++ de poeme insumand apro)imati" 0*.+++ de "ersuri, in poemul -n suos "ersus autorul prezinta moti"ele prin ipale are l-au determinat sa adopte poezia a mi1lo de

e)primare a redintei restine si a propriilor sale sentimente4 sa do"edeas a in primul rand a, in eea e pri"este ontinutul si menirea ei, ultura restina nu este u nimi mai pre1os de ea lasi a pagana? sa fa a mai usor a esi'ila redinta restina elor tineri, prezentandu-le

dogmele prin dul eata artei poeti e, sau sa ii om'ata pe ereti i, in spe ial pe apolinaristi, are fa eau uz de poezie in propaganda lor.

5oemele sale auto'iografi e4 (e "ita sua, poem

onsiderat a fi

ea mai mare realizare a lamitati'us? (e u

auto'iografi a din intreaga literatura grea a (Auasten)? Auerela de suis animae suae

alamitati'us lugu're sau #armen lugu're pro sua anima, dez"aluie,

deose'ita tarie si nedisimulat, z'u iumul launtri al unui suflet u ade"arat restin, in at ele pot fi omparate u #onfesiunile 7er. !ugustin (Auasten).

(upa

ontinutul ei, opera poeti a a lui Grigorie este impartita in poeme teologi e si poeme ele teologi e, in poeme dogmati e si

istori ei. <a randul lor, a estea se su'inpart astfel4

poeme morale, iar ele istori e, in total 2+* poeme, in poeme personale si poeme despre altii. <a a estea se adauga o serie de epigrame si epitafe. 5oemele dogmati e, 38 la numar, trateaza despre Sf. $reime, despre lu rarea reatoare a lui (umnezeu, 5ro"identa si para'olele S ripturi.

di"ina, #aderea Mantuitorului

omului, si

intruparea despre

Mantuitorului, artile

genealogia, anoni e

minunile ale Sf

5arerile pri"ind "aloarea operei poeti e a Sf. Grigorie nu sunt unanime in

eea

e pri"este

originalitatea si noutatea ei. Be&dell su'liniaza pre umpanitor ara terul ei original, in timp e Cer%a%n se straduieste din rasputeri sa do"edeas a faptul a Grigorie a folosit din a'undenta iz"oare filosofi e platoni iene, stoi e si literare pagane. .ersul sau are rada ini adan i in traditia lasi a, insa produsul final pe are Sf. Grigorie l-a lasat mostenire poarta amprenta de ne onfundat a unui spirit reator restin. III. Corespondenta Sf. Grigorie este, la randul ei, deose'it de 'ogata si "ariata. S-au pastrat 223 de s risori, s rise apro)imati" in a eeasi perioada u opera sa poeti a, adi a, in perioada de retragere la !rianz. -nteresant de stiut faptul a Sf. Grigorie este primul autor gre are a

pu'li at o ole tie de s risori (Auasten). ,l fa e a est lu ru la ererea lui Ni o'ulus, nepotul surorii sale Gorgonia. 5entru Sf. Grigorie orespondenta era un lu ru serios, un mi1lo

important de omuni are. (e a eea, nu tre'uie sa ne mire faptul a la el intalnim %iar o teorie a epistologr@fiei, in sensul 'une4 on izia, a Sf. Grigorie fi)eaza ara teristi ile prin ipale ale unei s risori

laritatea, gratia si simplitatea (,p. 30 si 32). $emele a'ordate, in s risorile orespondenta sa nu s-a ridi at la

sale, sunt "ariate4 dogmati e, morale, o azionale. (esi

ni"elul importantei si popularitatii orespondentei Sf. .asile el Mare, er ul destinatarilor fiind restrans la prieteni si ru'edenii, tre'uie su'liniat rolul ma1or pe are o are pentru teologie. ,ste sufi ient sa amintim ai i s risorile adresate preotului #ledoniu (0+0 si 0+2) sau Ne tarie (2+2), toate indreptate impotri"a ea atre

apolinarismului.

Sinodul de la ,fes (230) a preluat un paragraf din s risoarea 0+0, iar el de la #al edon (230), intreaga s risoare. Sf. Grigorie ii mai este atri'uita si o tragedie, :ristos suferind, are insa

apartine unui autor 'izantin in a nepre izat din se . ;- sau ;--. $estamentul Sf. Grigorie, reda tat in 380 la #onstantinopol, prin are lasa toata a"erea sa pe seama 6iseri ii din

Nazianz, ramane o marturie lara a iu'irii pe are el a a"ut-o fata de :ristos si 6iseri a Sa si fata de ei napastuiti. 9 analiza atenta a teologiei Sf. Grigorie "a rele"a dependenta gandirii sale de ea a Sf. .asile el Mare. ! est lu ru nu il fa e insa un simplu imitator. (impotri"a, deslusim in gandirea sa teologi a un mar ant progres in manuirea terminologiei teologi e, in e)primarea si adan irea formulelor dogmati e, eea e ne fa e sa redem a Sf. Grigorie a

"azutteologia a pe o stiinta ade"arata, in repetate randuri, el prezinta in lu rarile sale, in mod e)pli it, natura teologiei, iar in ele in i #u"antari teologi e si mai apoi in u"antarile inrudite, 2+ si 32, a"em ade"arate "dis ursuri despre metoda", o ela'orare metodologi a in ade"aratul sens al u"antului.

7ilosofarea despre (umnezeu, sustine Sf. Grigorie, nu apartine tuturor, " i straduit si au fost in"atati in ontemplatie si, inainte de a easta, elor

elor

e s-au uratiti in

e au fost

suflet si in trup, sau el putin se urates intr-o anumita masura" (#u". 0,3), iar ea se fa e intre anumite limite, in epand u ele e ne sunt apropiate si in masura in are as ultatorul este

deprins sa le inteleaga si are puterea de a fa e a easta. 5e (umnezeu tre'uie sa-< pomenim mai des de at respiram, potri"it u"antului4 "sa se ugete ziua si noaptea" (5salmul l, 2) si "sa se 'ine u"inteze (omnul in toata "remea" (5salmul 33, 0), insa totusi oriunde si ori and, intru at "ori e lu ru isi are "remea lui" (, lesiast 3, 0). apado ieni. u pre autie si nu

#at pri"este unoasterea lui (umnezeu, Sf. Grigorie se ins rie pe linia marilor

<egea naturii si pri"irea noastra asupra lumii ne dez"aluie a (umnezeu e)ista si a este auza fa atoare si sustinatoare a intregii reatii (#u". 2, *). 5ri"irea, indreptandu-se spre ele "azute si armonios sta'ilite si tot- odata in mis are si mis ate si purtate in %ip nemis at, dedu e din ele "azute si astfel randuite pe !utorul lor. Nimeni insa nu stie e este (umnezeu in natura si in fiinta sa. ! estea "or fi inrudit, iar unos ute and mintea si ratiunea se "or uni u eea e le este

%ipul se "a ur a spre ar%etipul spre

are tan1este (#u". 2, 0/). <a in eputul

teologiei tre'uie sa il punem pe $atal, pe 7iul si pe Sfantul (u%? intaiul sa ne fie 'ine"oitor, al (oilea sa ne a1ute, iar al $reilea sa ne inspire sau, mai 'ine zis, sa ne arate din uni a dumnezeire luminarea ea una, distin ta in %ip unitar, unita in %ip distin t.

5rin a easta, Sf. Grigorie pune in"atatura despre Sf. $reime a piatra de temelie a redintei in (umnezeu. (e altfel, el ni se dez"aluie a un ade"arat teolog al Sf. $reimi, intru at el este el

are a sta'ilit definiti" si

el dintai, raporturile dintre persoanele Sf. $reimi si spe ifi ul

fie areia4 $atal, 7iul si (u%ul Sfant au in omun fiinta, ne rearea si dumnezeirea? 7iul si Sf. (u% au in omun faptul a sunt din $atal, iar a atri'ute spe ifi e4 $atal poseda nenasterea, 7iul nasterea, iar (u%ul Sfant pur ederea. :ristologia Sf. Grigorie este deose'it de a"ansata, astigand re unoastere din partea Sinoadelor de la ,fes (230) si de la #al edon (230). ,l sustine unitatea persoanei in :ristos. -n :ristos sunt doua naturi, (umnezeu si 9m, intru at in ,l e)ista un suflet si un trup. 5rin intrupare, :ristos nu a de"enit doi, i unul din doi.

=nirea elor doua firi in ,l a a"ut lo nu dupa %ar, i dupa esenta. (e a eea, 7e ioara Maria este Nas atoare de (umnezeu. ! eeasi a uratete si on iziune in e)primare le intalnim si in eea e pri"este pne"matologia. Sf. Grigorie este el dintai are e)prima fara ezitare dumnezeirea (u%ului Sfant, in a in anul 3/2, el afirma lar, intr-o predi a pu'li a, a Sf. (u% este "(umnezeu" si a a est ade"ar nu tre'uie tinut as uns4 "#at timp "om tine as unsa lumina su' o'ro si "om retine altora

unoasterea deplina a dumnezeirii ((u%ului Sfant)", se intre'a el (#u". 02, *). #u"antarea a in ea, dedi ata Sf. (u%, arti uleaza stru tura de 'aza a in"ataturii despre (u%ul Sfant, pornind de la afirmarea neimpartita ... e onsu'stantialitatii ! estuia u $atal si u 7iul. "(umnezeirea e

a o uni a lumina in trei sori

e se penetreaza re ipro , fara sa se

ontopeas a. #and pri"im la dumnezeire, la auza prima, la prin ipiul uni (la monar%ie), apare in ugetarea noastra unitatea ei.

-ar

and pri"im la #ei in

are este dumnezeirea, la #ei

are ies din

auza prima in mod

netemporal, fiind din ea si din a eeasi sla"a, ei in %inati sunt $rei" (#u". 3,02; Soteriologia Sf. Grigorie se entreaza in 1urul ideii de satisfa tie, in sensul a :ristos s-a fa ut pentru noi pa atul insusi si 'lestemul insusi, intr-atat s-a smerit 5a atul este deose'irile dintre el are realizeaza oameni.

(esi, la in eput, oamenii au fost li'eri si egali, pa atul a efe tuat diferentierile so iale4 "5ri"este la egalitatea de la in eput, nu la impartirea de mai de pe urma? ia seama, nu la legea elui mai puterni , i la a eea a #reatorului. (a a1utor firii, dupa putere, insteste "e %ea

li'ertate, rusineaza-te de tine insuti, a opera

u neamul tau ne instea..." (#u". 02,2*). Sf.

Grigorie ramane in istoria literaturii si a gandirii restine a s riitor si ganditor de prim rang, fiind onsiderat nu numai "$eologul, i si un ade"arat "(emostene restin" al "remii sale.

9pera sa a a"ut un impa t deose'it asupra teologiei rasaritene? lu rarile sale fiind traduse in repetate randuri in di"erse lim'i orientale (siria a, armeana, opti a, et .). #u timpul, la

operele sale au fost reda tate s %olii, ele mai importante fiind s %oli-ile lui -lie din #reta (se . ;).

#%iar da a el nu a s ris o summa sau un tratat temati a teologiei, u"antarile sale si rnai ales

omplet de teologie ele

u intentia de a epuiza

in i #u"antari teologi e, ela'oreaza pe

deplin s %eletul "ital al in"ataturii ortodo)e lasi e despre (umnezeu si despre Sf. $reime. #at de importante au fost opera si gandirea sa o do"edeste faptul ras ru e si framantare din istoria readu a in prim restinismului, marii plan a a, in momentele de mare

autatori ai "remii au in er at sa-l stalp al redintei.

!stfel, in perioada 8enasterii, !ldus Manutius fa e o sele tie din opera sa poeti a si o pu'li a in "ol. 3 din 5oetae #%ristiani .eteres (.enetia, 03+2), iar in timpul 8eformei, eruditii protestanti de la 6asel realizeaza pu'li area unei prime editii omplete4 D. 6illius, 9pera omnia, 5aris, 0*+9-0*00. Ni i 'enedi tinii nu se lasa mai pre1os, in se . ;.---, ei pu'li a intreaga opera (5aris, 0//8-082+), are "a fi retiparita in Migne. $otodata, el a a"ut o serie de admiratori

printre marile personalitati ale !pusului4 ,rasmus, Melan %ton, ,dEard Gi''on si D. :. NeEman. Prof. Dr. Remus Rus