Sunteți pe pagina 1din 14

Inroducere in contextul lucrarii

Tema Nevoia de investitii straine directe si democratizarea investitiilor in Romania" va fi abordata etapizat, astfel incat vom putea evidentia cat mai coerent si obiectiv rolul ISD-urilor in economia romaneasca, avantajele aduse de atragerea ISD-urilor, dar si criticile aduse acestora. In aceasta prima parte vom considera si structura si alcatuirea propriu-zisa a ISD. Dupa ce toate aceste informatii teoretice vor fi discutate, vom trece la studiul lor particularizat pe problema economiei romanesti. Aceasta cercetare concretizandu-se intr-o analiza a evolutiei ISD in cazul Romaniei pe perioada 1990- 2012. Din cauza faptului ca din anul 1990 pana in anul 2003 "evolutia" ISD a fost una foarte lenta, in aceasta perioada notiunea fiind mai mult una teoretica, vom analiza dinamica acestora intre anii 2003-2011. Vom ncepe prin a sublinia faptul c, pe perioada preaderarii la UE, perioada caracterizata de stabilitate macroeconomica si imbunatatirea cadrului legislativ si institutional reflectate in cresterea potentialului Romaniei de atragere a investitorilor straini, se remarca cateva evolutii favorabile sub aspectul dinamicii si structurii fluxurilor de ISD. Incepand cu anul 2001, intrarile anuale de ISD s-au inscris pe un trend ascendent cu cresteri semnificative in ultimii trei ani premergatori integrarii europene cnd se nregistreaz valori de peste cinci ori mai mari dect n 2001. Aceast tendinta s-a mentinut si dupa integrarea in Uniunea European, fluxurile de ISD receptate atingand n anul 2007 un nivel record, respectiv 7.076 milioane euro, iar in primul semestru al anului 2008 se constat o dublare a intrrilor de capital strain (4.758 milioane euro) comparativ cu perioada aferent a anului anterior (2.965 milioane euro). In consecinta, in masura in care rezolva si elimina cauzele care au generat ramanerile in urma inregistrate pana in prezent, Romania poate atrage fluxuri mai mari de investitii straine directe capabile sa genereze efectele de antrenare dezirabile produse de ISD in economiile unde s-a atins masa critica de capital strain (ca de exemplu Ungaria, Cehia, Slovacia etc.), accelerand, astfel, procesul de convergenta reala cu tarile Uniunii Europene.

1.Caracteristici genaerale ale notiunii de investitie starina directa


Investitia este un consum actual facut in vederea unui castig viitor. Investitia straina directa: relatie investitional de durat intre o entitate rezident si o entitate nerezidenta; de regula, implic exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit.(Sursa: www.bnr.ro) Investitia internationala presupune existenta a minimum doi agenti economici, primul este agentul economic emitent iar al doilea este agentul economic receptor al investitiei. A face o investitie starina directa presupune transferarea catre agentul emitent a posibilitatii de control si decizie asupra activitatii agentului receptor. Investitiile straine directe sunt adesea atrase, in general de deschiderea comerciala a tarii, de reforma infrastructurii, de politica fiscal, de liberalizarea preurilor si de mrimea pieei. Nu in ultimul rand, capacitatea de progres tehnologic si dezvoltarea potenialul sau ai costul factorilor, n special al forei de munc, capitalul uman, sunt cruciali in dezvoltarea si atragerea ISD.

Sunt considerate investitii straine directe: capitalul social varsat si rezervele ce revin unui investitor nerezident care detine cel puin 10% din capitalul social subscris al unei intreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta si intreprinderea in are a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta. De asemenea, sunt considerate investitii straine directe capitalurile din companiile rezidente asupra carora investitorul nerezident exercit o influenta semnificativa pe cale indirect, si anume: capitalurile proprii ale asociatelor i filialelor rezidente ale intreprinderii rezidente n care investitorul nerezident detine cel puin 10% din capitalul social subscris. Investitorul strin direct: persoan juridic, persoan fi zic sau grup de persoane ce acioneaz concertat, care deine cel puin 10 la sut din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entitatilor fr personalitate juridic) sau cel puin 10 % din voturi ntr-o ntreprindere situat n afara propriei ri de reziden. Din punctul de vedere al tipologiei investitorilor starini, exista trei categorii, astfel: 1. Prima caracteristica este motivata de a investi si avem: - investitori care cauta resurse (resource seeking) cauta sa utilizeze avantajele comparative pe care le prezinta o tara si sunt tipul de investitori cel mai adesea intalniti in tarile in curs de dezvoltare(ISD orientate ctre piaa extern); - investitori care cauta piete (market seeking) vizeaza atingerea pietelor locale sau regionale(ISD orientate spre piaa intern); - investitori care cauta eficienta (efficiency seeking) au planuri pe termen lung sau nelimitat iar accesul pe pietele regionale, bine dezvoltate, este liber; - investitori interesati in cumpararea unor active strategice (strategic asset seeking) achizitionarea unor active sau incheierea unor aliante in vederea promovarii intereselor lor strategice pe termen lung; 2. A doua caracteristica esentiala este "orizontul de timp", in acest caz investitiorii se clasifica astfel: - investitori strategici sunt motivati de dorinta de a dobandi acces la piete locale sau regionale, precum si la factori de productie ieftini; - investitori de portofoliu sunt motivati de ideea realizarii unor profituri pe termen lung; - investitori speculativi se orienteaza catre investitii pe termen scurt in depozite bancare si titluri de valoare pe termen scurt; 3. In final a treia caracteristica este durata prezentei capitalului strain in tara de destinatie, investitorii straini pot fi: - investitori stategici si de portofoliu- investitii de capital pe termen lung; - investitori speculativi- investitii de capital pe termen scurt;

1.1. Tipologia investitiilor straine directe


Greenfield: nfiinarea de ntreprinderi de ctre sau mpreun cu investitori strini (investiii pornite de la zero); Fuziuni i achiziii: preluarea integral sau parial de ntreprinderi de ctre investitori strini de la rezideni; Dezvoltare de firme: majorarea deinerilor de capital ale investitorilor strini n ntreprinderi investiie strin direct .

1.2. Componentele investiiilor strine directe


Capitalurile proprii: capitalul social subscris i vrsat, att n numerar ct i prin contribuii n natur, deinut de nerezideni n companii rezidente, precum i cota aferent din

rezerve; n mod corespunztor, n cazul sucursalelor, se ia n considerare capitalul de dotare aflat la dispoziia acestora. Creditul net: creditele primite de ctre ntreprinderea investiie strin direct de la investitorul strin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta, mai puin creditele acordate de ctre ntreprinderea investiie strin direct investitorului strin direct sau unei alte firme din cadrul grupului respectiv de firme.

1.3. Rolul ISD-urilor. Posibilele impacturi atat pozitive, cat si negative


Problematica influenelor investiiilor strine directe asupra tarii in cauza este atat delicat, cat si interpretabil, datorit att diversitii efectelor posibile ct i potenialitii generrii de efecte benefice sau negative n funcie de caracteristicile fluxurilor de ISD i condiiile concrete existente n economia receptoare. Astfel, practica a demonstrat c rile dezvoltate, n calitate de principale receptoare de ISD, obin beneficii semnificativ mai mari dect cele n curs de dezvoltare, ceea ce justific rezerva specialitilor n a judeca apriori caracterul negativ sau benefic al fluxurilor de investiii strine directe receptate de o anumit ar. Din punct de vedere conceptual ,implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se refer, n principal, la urmtoarele aspecte: susin creterea economic, fapt ce se realizeaz diferenia, funcie de forma pe care o mbrac investiia strin direct. n cazul unei investiii pe loc gol creterea economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator i pltitor de taxe. n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii agentului economic i creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen lung a ntreprinderii privatizate; stimuleaz investiiile interne ntruct productorii autohtoni vor fi interesai n creterea eficienei activitii i n mbuntirea calitii output-urilor, fie pentru a face fa concurenei datorat prezenei investitorilor strini n sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. n plus, firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz n care vor fi interesate n creterea produciei i a calitii bunurilor realizate; sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n cazul statelor central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare de capital i capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea. Astfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii, n msura n care efectueazulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii firmei; susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la sursele externe de capital. n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin. Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de cont curent; genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul direct produce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituie importurile;

susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi contribuabili n economia rii gazd. Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii; prin contribuiile pozitive mai sus menionate susin mbuntirea standardului de via. Acesta este cel mai important efect al investiiilor strine resimit n mod direct de ctre consumatorii locali. n esen, standardul de via crete prin reducerea preurilor bunurilor i serviciilor ca urmare a accenturii concurenei prin ptrunderea pe pia a noi firme. Astfel,consumatorii locali vor beneficia nu numai de preuri mai reduse la majoritatea produselor i serviciilor, dar i de o gam mai diversificat de produse, pe msur ce firmele strine intr n ara gazd; Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ ,att la nivel macroeconomic, ct i la nivel sectorial. O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente i se manifest, n general, pe termen scurt, apariia lor fiind strns legatde implementarea investiiei i/sau eficientizarea acesteia, ca de exemplu: creterea importurilor, reflectat negativ asupra soldului balanei comerciale, se datoreaz importului de maini i utilaje finanat de investitorul strin, fr de care implementarea investiiei nu ar fi posibil. Pe termen lung, n msura n care retehnologizarea activitii se concretizeaz n creterea productivitii i a competitivitii, se poate nregistra o diminuare a deficitului comercial, n principal, atunci cnd investitorul strin este orientat preponderent ctre export sau substituirea importurilor; creterea omajului n urma restructurrii ntreprinderilor privatizate cu scopul eficientizrii rapide a activitii. Este evident c, n acest caz, se poate nregistra o reducere a numrului locurilor de munc n ntreprinderile privatizate. Pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ n situaia n care ntreprinderile restructurate beneficiaz de creterea eficienei i competitivitii activitii, caz n care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de munc (prin dezvoltarea unor activiti aflate n amonte sau n aval); impact negativ asupra bugetului, poate fi influentat, de facilitile fiscale acordate investitorilor strini (politica de stimulente). Acestea au ca efect imediat si preponderent reducerea veniturilor bugetare. Pe de alt parte, ca urmare a privatizrii i restructurrii ntreprinderilor de stat, va creste numarul de someri, fapt care genereaz cheltuieli suplimentare la buget, ntruct fora de munc disponibilizat de sectoarele restructurate nu este imediat absorbit de activitile aflate n dezvoltare. Pe termen lung, pe msur ce investiiile realizate ajung la maturitate, se poate nregistra o cretere a veniturilor la bugetul statului datorit impozitelor i taxelor pltite de noii contribuabili (firme i salariai). Pe lng aceste efecte negative, firesti pe termen scurt, ISD-urile pot avea un impact negativ pe termen lung, in deosebi n tarile care nu au o politic economic stabilizatoare si coerent. Un exemplu semnificativ poate fi cazul in care ntr-o economie n care au efectuat investiii un numr de societi transnaionale* este foarte puin probabil ca optimul fiecrei societati transnationale n parte s coincid cu optimul economiei rii receptoare. Prin urmare, oricat de bune ar fi intentiile investitorilor, lipsa unei politici economice clare si "sanatoase",

influnenteaza in mod direct ara n cauz, fiind lesne ca aceasta sa se confrunte cu distorsiuni economice n urma aciunii investitorilor strini. O alta situatie de influenta negativa are loc atunci cand investitorul achiziioneaz o poziie de monopol. Acest lucru ii va oferi acestuia o serie de avantaje sub forma ctigurilor suplimentare, dar va genera efecte sociale i economice mai accentuat negative dect cele nregistrate n cazul monopolurilor de stat. Dac poziie de monopol este sprijinita de existena unor msuri protecioniste, atunci efectele negative (sociale, economice, asupra mediului etc.) se amplific(Bonciu&Dinu, 2002, p.58,59). n acest sens, studiile efectuate arat c, urmare a lipsei sau slbiciunilor politicilor din domeniul angajrii, concurenei, falimentului etc., autoritile din majoritatea rilor central i est europene au ncercat s obin de la investitorii strini angajamente suplimentare cu privire la viitorul investiiei i numrul de salariai (Hunya&Kalotay, 2000, p.60). Cu toate acestea, practica a demonstrat c nu toate angajamentele asumate au fost onorate, existnd situaii n care investitorii strini nu au respectat contractele ncheiate cu autoritile naionale/locale, ceea ce a generat efecte sociale i economice negative. n concluzie, impactul investiiilor strine directe asupra economiei rii gazd este diferit de la o ar la alta, n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic i de gradul de ptrundere a capitalului strin.

1.4. Indicele de transnaionalitate


Acest indicator arata implicarea capitalului strin n economia rii gazd, calculat de UNCTAD(Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare) ca medie aritmetic simpl a valorilor nregistrate de urmtorii indicatori: ponderea stocului de ISD n PIB; fluxurile anuale de ISD ca procentaj din FBCF(formarea bruta de capital fix); valoarea adugat a filialelor strine ca pondere n PIB; ponderea angajailor filialelor strine n populaia ocupat. Datele empirice cu privire la valorile indicelui de transnaionalitate pentru rile central i est europene n anul 2004, comparativ cu anul 1999, evideniaz decalajele accentuate existente sub raportul gradului de implicare a investiiilor strine directe n statele central i est europene.

Romnia ocup locul 6 (9,4), fiind devansat de majoritatea rilor analizate, demonstrand existenta unor lacune foarte mari in politicile economice. Pe primele poziii se situeaz Ungaria (27,6) i Estonia (23,2), state care au demarat procesul de privatizare nc din anul 1989. n anul 2004, fa de 1999, se remarc o cretere semnificativ a nivelului indicelui de transnaionalitate concomitent cu mbuntirea situaiei in toate rile din Europa Central i de Est. Aceste evoluii s-au reflectat n modificarea ierarhiei, astfel nct pe primele locuri se situeaz Estonia, Slovacia, Ungaria i Bulgaria, urmate la mic distan de Cehia, n timp ce Romnia (22,5), Polonia (22,0) i Slovenia (19,0) ocup ultimele poziii. Aadar, la nivelul anului 2004, cu excepia Romniei, Poloniei i Sloveniei, rile central i est europene analizate se nscriu n categoria statelor ctigtoare, beneficiind de o implicare semnificativ a capitalului strin n economie.

2. Evolutia ISD-urilor in Romania


Investitiile strine directe (ISD) sunt sursa si cheia unei cresteri economice sustenabile si de durata a unei economii. Atragerea lor ajuta la crearea de noi locuri de munc, faciliteaza progresul tehonlogic i stimuleaz comerul. Principala sarcina ale politicii economice a Romniei a fost si inca este crearea unui climat atractiv investitorilor si a unei atitudini pozitive fata de potentialul economic al tarii. Anvergura procesului de investiie va fi dictat de modul n care investitorii avea incredere in politicile economice i vor implementa noi tehnologii si brand-uri Soluiile tehnologice patentate, produsele brevetate, noi branduri, toate acestea vor constitui fora intrinseca a noilor investiii strine din Romnia. Comparativ cu alte ri, situaia ISD-urilor din ara noastr nu se prezint la un nivel semnificativ. Putem considera ca acest lucru este din cauza faptului ca legislaia nu a fost suficient de clar i de ncurajatoare pentru toi cei care doreau s vin i s investeasc. Acest lucru este comun pentru perioada de dup 1990 i pn n prezent. Intre anii 2008-2009 investiiile strine n Romnia au sczut, mai ales din cauza modului n care criza economica a afectat economia Romaniei i a neputuintei clasei politice, in speta a Guvernului de a gasi solutia iesirii din criza. Un factor favorizant al creterii investiiilor strine directe n ara noastr a fost reprezentat de privatizarea unor sectoare ale economiei naionale, atragerea de capital strin la societi comerciale deja create i crearea de noi societi comerciale cu capital strin. Anii n care capitalul strin a nregistrat creteri mai mari sunt cei n care sectoare importante ale economiei naionale au fost privatizate. n contextul mai sus menionat, ncepnd cu anul 2000, nregistrm o tendin concret de cretere, de la o perioad la alta, a investiiilor strine directe, cea mai semnificativ perioad, cu rezultate deosebite, fiind perioada 2000-2007, n care investiiile totale cumulate 1 946 milioane euro n 2003, la 5 183 milioane euro n 2004, ajungnd la cifra de 5 213 milioane euro n 2005 i apoi la 9 059 milioane euro n 2006, iar in 2007 a fost de 7 250. Pana in anul 2008 inclusiv( nivelul ISD a fost de 9 496 milioane euro), in Romania a avut loc o evolutie semnificativa a investitiilor straine directe, fapt care survine privatizarii unor sectoare imprtante ale economiei. Inceputul anului 2009 aduce cu sine un trend negativ al investiiilor strine directe n Romnia, acestea scazand de la nivelul de 3 488 milioane euro in 2009, la 2 220 milioane euro in 2010, la nivelul critic de 1 815 milioane euro in 2011. Cel din urma este comparativ cu nivelul ISD-urilor din Romania anului 2003, fapt ce arata concret ca dezechilibrul adus de criza

economica si adancit de erorile guvernantilor, au facut ca increderea investitorilor in potentialul economic al Romaniei sa scada mai mult decat semnificativ. Mai mult decat atat, in anul 2012, potrivit BNR, nivelul ISD-urilor a fost de 1613 milioane euro, cu 11% mai mic decat in 2011.

. 2.1.

Acum se pune problema de ce Romania nu reuseste sa atraga investitorii?

Motive sunt multe, dar in continuare vom incerca sa expunem cateva, poate pe unele dintre cele mai "sonore". Vom incepe cu instabilitatea de pe planul politic, din anul 1989 pana in prezent sau schimbat 14 Guverne, fiecare dintre ele facand promisiuni atat populatiei, cat si investitorilor, cu privire a reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii, la dezvoltarea si adoptarea unor noi tehnologii, etc. Aceste obiective nu au fost indeplinite nici macar pe jumatate, iar daca au fost indeplinite, durata executiei si costurile au depasit cu mult prognozele initiale. Din pricina infrastructurii nedezvoltate, in anul 2008 compania Mercedes a ales Ungaria in detrimentul Romaniei, pentru a-si construi o noua uzina. Acestia au explicat mai tarziu ca din cauza lipsei unei autostrazi in vestul tarii care sa faca legatura cu partea centrala si de vest a Europei a provocat aceasta decizie negativa in favoarea tarii noaste. O alta problema reala este instabilitatea legislativa. Investitorii cauta un climat economic stabil, in care sa investeasca si pe care sa il dezvolte durabil. Si totusi, in anul 2010, TVA a crescut cu 5%, de la 19% la 24%, fapt care a surprins pe toata lumea. Pe langa cresterea TVA, o multime de alte legi au aparut peste noapte, dand peste cap calculul multor investitori straini. Aparitia unor noi companii pe piata aduce cu sine cererea de munca, dar de cele mai multe ori lipsa unui sistem educational adecvat, face ca ofertantul de munca sa fie slab pregatit sau nu poate tine pasul cu cerintele. Dupa 20 de ani, reforma in educatie inca nu s-a finalizat, sau poate inca nici nu a inceput. Cert este ca piata muncii este invadata de muncitori necalificati. Lipsa specializarilor pe anumite domenii, cat si "stagnarea" in care se afla tehnologi in momentul actual, impiedica Romania sa fie o tara "dorita". Birocratia, legile schimbate peste noapte, fiscalitatea si instabilitatea politica au dus Romania, din punctul de vedere al atragerii investitiilor, cu 10 ani in urma.

2.2. Cum pot fi atrase investitiile in Romania


Asigurarea investitiilor straine directe n cazul Romniei presupune: - nchirierea terenurilor si a cladirilor pe termen lung si la tarife promotionale; - acordarea investitorilor de garantii guvernamentale pentru orice investitie mare, etc. Aceste nevoi pot fi mplinite printr-o facilitate activa cum ar fi nfiintarea unui fond special pentru a stimula cresterea investitiilor straine directe n Romnia. Un astfel de fond ar oferi facilitati cum sunt:

- subventionarea terenurilor si cladirilor, ratelor dobnzilor si cursurilor de calificare; - finantarea dezvoltarii industriale (preluarea de actiuni n unele proiecte, finantarea unor utilitati ale proiectelor, etc.); - acordarea de asistenta pentru cercetarea si dezvoltarea investitiilor straine directe; - oferirea unor compensatii pentru personele neangajate. Investitorilor li se acorda o serie de beneficii daca demareaza pe teritoriul tarii noastre un proiect de investitii. Unul dintre beneficii este scutirea de plata taxei pe valoarea adaugata la achizitionarea de materii prime, materiale consumabile ori piese de schimb ce vor fi utilizate in productie pe o anumita perioada de timp este unul dintre beneficii. De asemenea scutirea de la plata impozitului pe venitul corporatiilor (impozit pe profit), in cazul in care activitatea se desfasoara in anumite domenii ce prezinta interes pentru preocuparile de dezvoltare sanatoasa, scutire realizata pe o anumita perioada de timp (de exemplu, 4 ani) de la punerea in functiune a obiectivului investitional.

2.3. Punctele forte ale Romaniei in atragerea ISD-urilor


Romnia dispune de avantaje multiple pentru investitii starine.Astfel se poate spune ca exploatarea resurselor existente(de baza si generale) reprezinta cea mai importanta sursa a avantajului competitiv al produselor romnesti. In tara noastra ISD sunt atrase datorita urmatoarelor aspect: -Romnia are o gama variata de materii prime si resurse naturale,ea dispunnd de titei,gaze natural,carbuni,minerale diverse,metalifere sinemetalifere(fier,cupru,plumb,sare etc). -Reteaua cailor de transport(rutiere,feroviare,fluviale,maritime siaeriene),de comunicatie,precum si oportunitatile pentru noi cai detransport(autostrada transeuropeana ,magistrala fluvial RinMain-Dunare),amenajrile portuare din Constanta,etc. Alte argumente in favoarea Romaniei sunt dimensiunea pieei prin prisma a aproximativ 20 de milioane de consumatori i schemele de ajutor de stat care sunt acordate n funcie de nivelul investiiilor i numrul locurilor de munc create Pe lnga avantajele ce decurg din inzestrarea cu resursele economice mentionate, interesul investitional este alimentat indirect si de alti factori care nu sunt de natura economica,ca de exemplu:stabilitatea politica,caracterul unitar al statului,cultura si civilizatia romneasca si originea latina a limbii,aceiasi cu cea a patru tari importante din Europa (Franta, Italia, Spania, Portugalia),membre fondatoare ale Uniunii Europene.

2.4. Principalii investitori in ecnomia romaneasca


n mai 2008, cele mai mari investiii strine n Romnia erau: Renault - 676 de milioane de euro Egger - 210 milioane euro n fabrica de prelucrare materiale lemnoase din Rdui Calsonic Kansei - 120 de milioane de euro Saint Gobain - 120 de milioane de euro Delphy Diesel - 100 de milioane de euro Nokia - 60 de milioane de euro la fabrica de la Jucu Incepnd cu anul 2008 de criz economico-financiar se constata un sold al ISD cumulat cu creteri foarte mici. Participaiile la capital, n anii 2009 i 2010, au rmas la acelai nivel. Volumul creditelor a crescut, ceea ce conduce la concluzia c, n aceast perioad, firmele strine i-au redus substanial sau chiar i-au ncetat investiiile din veniturile nete realizate, unele fiind afectate puternic de pierderile nregistrate.

Criza economic a afectat serios fluxurile de ISD ctre Romnia, contrar ateptrilor iniiale potrivit crora postaderarea i integrarea erau considerate ca factor propulsor de cretere economic i un fel de scut protector mpotriva ocurilor externe. n realitate, criza a lovit puternic nu numai economia romneasc, dar i pe cea a altor ri membre ale UE. Pn n iulie 2009, rile care au introdus cei mai muli bani n mediul de business din Romnia sunt, n aceast ordine: Olanda, Austria, Germania i Frana. Aflat pe locul al patrulea, Frana deinea un procent de 11% din investiiile strine, cu 5 miliarde Euro, un procent destul de bun. Investitiile straine directe reprezint n principal credite intra-grup, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Investitiile straine directe au finantat integral deficitul contului curent din ianuarie, de 15 milioane euro.

2.5. Importanta ISD-urilor in economia romaneasca. Motivatii.


Interesului de atragere de capital strain este nevoia de capital n vederea retehnologizarii, a refacerii economice n urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei de piata. Pe termen lung, investiiile strine directe, genereaz direct sau indirect, noi locuri de munc. Pentru a mentine constant numarul locurile de munca chiar si in timpul crizei economice o parte din investitorii strini s-au axat pe dezvoltarea activitii, prin redistribuirea personalului (Colgate-Palmolive Romnia), prin creterea mai mic a salariilor (Vranco S.A.), prin plata salariilor pe doi ani (Unidero Ploieti). Chiar daca legea investiiilor strine permite ca managementul s fie asigurat n totalitate de personalul din strintate, majoritatea firmelor multinaionale au pregtit i au meninut sau au angajat manageri romni. La Colgate-Palmolive Romnia, managerii strini au colaborat cu cei romni, crora le-au transferat treptat o parte din anumite atribuii, iar Coca Cola a organizat o catedr de predare a tehnicilor comerciale i de distribuie, la dispoziia tuturor ntreprinztorilor romni. Transferul de tehnologie si de know-how: progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras n favoarea economiilor n tranzitie. Ca exemplu, putem aminti din nou firma CocaCola, care, iniial a folosit instalaia de mbuteliere de la Tehnofrig Cluj, cu o capacitate de mbuteliere de 8.000 de sticle/ora. Ulterior, prin importul unei instalaii performante, productivitatea muncii a crescut ajungndu-se la o capacitate de mbuteliere de 45.000 sticle/ora, construind la Ploieti, cea mai mare fabric de mbuteliere din Europa Central. La fel de benefice au fost i contractele de mprire a produciei naionale de petrol i gaze ntre companiile naionale i companiile multinaionale: Shell, Amoco, Enterprise Oil, O.M.V., bazate pe tehnologii de exploatare la mare adncime, echipamente de teledetecie performante, inexistente anterior n Romnia. Potrivit contractelor, toate mainile i echipamentele rmn prii romne. De asemenea o parte din echipamente vor fi comandate n industria autohton, impunnd acesteia tehnologii de fabricaie adaptate la standardele internaionale i nnoirea produselor; Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate, constituie, de asemenea, o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. Produsele obtinute n cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe, mai ales daca si cnd acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain n tara de origine.

Creterea valorii vnzrilor (a veniturilor) si a exporturilor, precum i a ponderii exporturilor n totalul vnzrilor. Bunurile economice obinute, fiind rezultat al creterii productivitii muncii, sunt mai competitive pe plan internaional, att din punct de vedere al calitii, ct i din punct de vedere al costurilor de producie. Efectul l reprezint creterea vnzrilor interne i a valorii exporturilor. Investiiile strine directe genereaz venituri neinflaioniste n economie, att pentru stat (taxe i impozite la bugetul de stat i bugetele locale), ct i pentru ceilali ageni economici (salarii). Investiiile strine directe joac un rol expansionist, participa la creterea sustenabila a produsului intern brut. Investiiile directe nseamn producie de bunuri i servicii, dar i aprovizionare prin achiziionarea de bunuri economice necesare activitii respective. Prin aprovizionarea din economia gazd, se stimuleaz producia intern, prin contracte de subproducie sau coproducie. Se realizeaz astfel integrarea investiiilor strine n economia romneasc i creterea capacitii acesteia de a genera valoarea adugat.

3. Rezultatele cercetarii statistice privind investitiile straine directe in Romania in anul 2011
Fluxul net de ISD n anul 2011 a nregistrat un nivel de 1 815 milioane euro i este structurat astfel: Participaiile nete ale investitorilor strini direci la capitalul ntreprinderilor investiie strin direct din Romnia n valoare de 1 512 milioane euro (83,3 la sut din fl uxul net de ISD). Participaiile nete la capital rezult din diminuarea participaiilor la capital, n valoare de 4 009 milioane euro, cu pierderea net, n sum de 2 497 milioane euro. Pierderea net a rezultat prin scderea din profitul net al ntreprinderilor ISD realizat n anul 2011 n sum de 4 710 milioane euro a dividendelor repartizate n anul 2011 n valoare de 2 075 milioane euro, dup care aceast valoare a fost diminuat cu pierderile ntreprinderilor ISD din anul 2011 n sum de 5 132 milioane euro. Modul de calcul este n conformitate cu metodologia internaional de determinare a profitului reinvestit de ctre ntreprinderile ISD, respectiv a pierderii nete nregistrate de ctre acestea. Creditul net primit de ctre ntreprinderile investiie strin direct de la investitorii strini direci, inclusiv din cadrul grupului, n sum de 303 milioane euro, reprezentnd 16,7 la sut din

fluxul netal ISD.

n majoritatea domeniilor de activitate economic, n care ISD au pondere important, se constat majorri ale participaiilor la capital n ntreprinderile ISD, ceea ce semnifi c continuarea procesului investiional n anul 2011. Domeniile care au nregistrat cele mai importante majorri de capital au fost industria (1 253 milioane euro), iar n cadrul acesteia industria prelucrtoare (842 milioane euro), construciile i tranzaciile imobiliare (939 milioane euro), intermedierile fi nanciare iasigurrile (913 milioane euro) i comerul (409 milioane euro). Principalele domenii economice n care pierderile au excedat prof turilor au fost construciile i tranzaciile imobiliare (308 milioane euro profit, 1 137 milioane euro pierderi), intermedierile fi nanciare i asigurrile (441 milioane euro profit, 1 019 milioane euro pierderi) i comerul (756 milioane euro profi t, 819 milioane euro pierderi). Prin repartizarea n anul 2011 a unor importante sume ca dividende, n domeniile menionateanterior s-a adncit pierderea net (profitul, minus dividende repartizate, minus pierderi). Astfel, n comer s-au repartizat dividende n valoare de 298 milioane euro, n intermedieri financiare i asigurri n valoare de 156 milioane euro i n construcii i tranzacii imobiliare n valoare de 115 milioane euro. Creditul net primit de ctre ntreprinderile ISD de la investitorii strini direci n anul 2011 a nregistrat nivelul de 303 milioane euro, nivel foarte sczut n raport cu perioada anterioar anului 2010. Cteva domenii de activitate au beneficiat ns de finanri importante pe calea creditului mam-fiic, respectiv industria prelucrtoare (trageri de 4 159 milioane euro) i energia (trageri de 1 329 milioane euro), comerul (trageri de 2 862 milioane euro), construciile

i tranzaciile imobiliare (trageri de 1 400 milioane euro), precum i intermedierile financiare i asigurrile(trageri de 498 milioane euro). Totui, dintre domeniile economice menionate, numai energia i intermedierile fi nanciare i asigurrile au benefi ciat de o fi nanare semnificativ prin creditul net (237 i, respectiv, 112 milioane euro), n toate celelalte domenii trgerile de noi credite de la investitorii strini direci fiind acoperite sau chiar excedate de rambursrile de credite primite de la acetia, aflate n sold. Este de remarcat c n industrie, n ansamblu, dei s-au nregistrat pierderi importante (1 552 milioaneeuro) i a fost repartizate dividende n valoare de 958 milioane euro, prin nivelul participaiilor la capital nregistrate (1 253 milioane euro), al creditelor nete primite (315 milioane euro) i al profitului obinut (2 324 milioane euro), aceasta a beneficiat de un flux net de ISD de 1 382 milioane euro, reprezentnd 76 la sut din fluxul net ISD al anului 2011.

3.1. Repartizarea soldului investiiilor strine directe pe regiuni de dezvoltare


Din punct de vedere teritorial se observ orientarea cu precdere a ISD spre regiunea de dezvoltare BUCURETI-ILFOV (61,7 la sut), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind regiuneaCENTRU (7,6 la sut), regiunea SUD-MUNTENIA (7,4 la sut), regiunea VEST (7,2 la sut) iregiunea SUD-EST (5,4 la sut). Regiunea NORD-EST este cea mai puin atractiv pentru investitorii strini, aici nregistrndu-se numai 2,9 la sut din investiia strin direct.

Sursa: " INVESTIIILE STRINE DIRECTE N ROMNIA n anul 2011" www.bnr.ro

3.2. Investitiile greenfield


Greenfield: nfiinarea de ntreprinderi de ctre sau mpreun cu investitori strini (investiii pornite de la zero). Fluxul de participaii la capital n ntreprinderile ISD n anul 2011, n valoare de 4 009 milioane euro, este difereniat n greenfield, fuziuni i achiziii i dezvoltare de firme. n anul 2011 investiiile greenfield au nregistrat un nivel foarte redus, de numai 27 milioane euro reprezentnd 0,7% din participaiile la capital n ntreprinderile investiie strin direct. Pentru a aprecia impactul de durat al investiiilor greenfield asupra economiei, au fost evideniate i acumulrile de investiii strine directe (solduri) n ntreprinderile nfiinate prin investiii greenfield, denumite ntreprinderi greenfield. Din punct de vedere al repartizrii pe principalele activiti economice, investiiile strine directe n ntreprinderi greenfield s-au orientat cu precdere spre industria prelucrtoare (28,6 % din soldul ISD n ntreprinderi greenfield). Alte ramuri n care aceste investiii au o pondere semnifi cativ sunt: comerul (19,6 %), construciile i tranzaciile imobiliare (14,7%), intermedierile financiare i asigurrile (14,2 %). Cea mai mare parte a investiiilor strine directe n ntreprinderi greenfield se concentreaz, ca i ansamblul ISD, n regiunea BUCURETI-ILFOV (60,5 % din soldul ISD n ntreprinderi greenfield); urmeaz regiunea CENTRU cu 11,0% i regiunile VEST i SUDMUNTENIA cu 9,3% , respectiv 6,3% din soldul ISD n ntreprinderi greenfield.

Concluzii
Investitiile straine directe reprezinta sursa de progres a tehnologiei si a produsului intern brut al tarilor in curs de dezvoltare. Romania daca se va redresa din punct de vedere fiscal, economic si politic, aceasta ar putea fi o tinta importanta pentru investitori. La aceasta va contribui si statutul de economie de piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum semnificativ de investitii straine asigura rapid si direct accesul la tehnologii moderne, la noi segmente de piata, un management eficient si noi locuri de munca. Suntem de acord cu faptul ca indirefent de cat de puternica este o tara din punct de vedere economic, o criza financiara lasa urme adanci in sistemul ei. Dar in acelasi timp exista solutii salvatoare. ISD-urile reprezinta in primul rand cheia spre o crestere economica. Insusi Mugur Isarescu, declara ca investitiile vor ramane in continuare marea problema a cresterii economice, in conditiile scaderii apetitului strainilor, a unei burse limitate si a unei structuri economice in care stimularea consumului duce doar la majorarea importurilor. Ca urmare a crizei economice, Romania a inregistrat in 2012 cel mai mic nivel al ISDurilor din ultimul deceniu. Unele voci din spatiul american sustin ca Romania ar trebui sa se bazeze mai mult pe investitiile proprii, decat pe cele straine. Capacitatea Romniei de a atrage investiii strine este influentata de cea a sistemului de nvmnt i a pieei muncii, care nu au putut ine pasul cu cerinele companiilor care s-au extins n Romnia.

Singurele argumente ale Romniei n faa investitorilor rmn aadar dimensiunea pieei prin prisma a aproximativ 20 de milioane de consumatori i schemele de ajutor de stat care sunt acordate n funcie de nivelul investiiilor i numrul locurilor de munc create. Aceste ajutoare de stat expir ns la sfritul anului 2013, astfel c dup aceast dat vor fi adoptate alte condiii, care trebuie negociate cu Uniunea European. n acest context, investitorii care vor s obin astfel de ajutoare ar putea s-i amne investiiile pn cnd vor fi aprobate noile condiii, ceea ce se va vedea n nivelul fluxurilor din 2012 i 2013. In concluzie, Romania depinde efectiv de atragerea ISD, deoarece de acestea depinde statutul tarii. De 25 de ani ne luptam cu aceasta eticheta de tara in curs de tranzitie, in curs de dezvoltare. De multe ori Romania nu a fost luata in serios, poate pe buna dreptate, dar este important sa constientizam, atat noi populatia, cat si guvernantii ca potentialul tarii noastre este foarte mare si se pot realiza lucruri sustenabile si durabile pentru viitorul tarii. In primul rand totul porneste de la noi, de la populatie, deoarece avem ocazia sa schimbam ceva prin propriile forte, prin vointa. Ar trebui sa ne schimbam mentalitatea, sa privim dincolo de bariere si sa iesim de sub "masca" de tara asistata.