NAE IONESCU CURS DE TEORIE A CUNOSTINTEI OPERE I Editie ngrijita de Marin Diaconu si Dora Mezdrea CURS DE TEORIE A CUNOSTINTEI

(1 !"#1 !$% I& Introducere n 'ro()e*atica teoriei cunostintei II& Stiinte e*'irice si stiinte nee*'irice III& Metoda si s'eci+icu) teoriei cunostintei I,& O(iectu) teoriei cunostintei ,& Cunoastere- g.ndire- rea)itate ,I& Cunoasterea si constructia rea)itatii ,II& De)i*itarea o(iecte)or cunoasterii ,III& Regu)aritatea +eno*ene)or natura)e I/& 0ncercari de +unda*entare a 'rinci'iu)ui regu)aritatii /& Necesitatea gnoseo)ogica si 'ractica a regu)aritatii /I& Regu)a si )ege /II& 1ucru si su(stanta /III& Conce'tu) de cauza)itate /I,& Cauza)itatea n stiinta si *eta+izica /,& Conce'tii 'ri2itoare )a e3istenta )u*ii e3terne /,I& Posi(i)itati)e cunoasterii stiinti+ice a )u*ii e3terne ,ersiune on#)ine 'rin (una2ointa doa*nei Anca Irina Ionescu I& INTRODUCERE 0N PRO41EMATICA TEORIEI CUNOSTINTEI 5noie*(rie 1 !"6 1& Origini)e teoriei cunostintei !& 7unda*entarea necesitatii acestui curs 8& Cunostinta& As'ectu) 'si9o)ogic si ce) )ogic :& Teoria cunostintei # ;noseo)ogie # E'iste*o)ogie "& Pro()e*a ade2aru)ui

$& Metoda de cercetare a acestui curs< cea e*'irica 1& A* anuntat un curs de Teoria cunostintei- si anu*e- de introducere n 'ro()e*atica genera)a a acestei disci')ine +i)oso+ice- deter*inat- ntre a)te consideratiuni- si de aceea ca )a Uni2ersitatea noastra din 4ucuresti un ase*enea curs nu s#a +acut '.na acu*& 0n a+ara de 're)egeri)e 'ro+esoru)ui *eu- Radu)escu#Motru- +acute 'entru 'ri*a oara ca* 'rin 1 1! # 're)egeri cari a2eau *ai *u)t un caracter *eta+izic- adica de 2edere de ansa*()u asu'ra rea)itatii- n a+ara de 're)egeri)e cu un caracter ce2a *ai s'ecia) a)e co)egu)ui *eu- d#) 7)orian- +acute acu* doi ani- si n a+ara de 're)egeri)e *e)e- 'urt.nd asu'ra unor 'ro()e*e cu totu) s'ecia)e- asu'ra uni+or*itatii )egi)or naturii- +acute acu* trei ani- nu s#a +acut- ce 'utin du'a c.te stiu eu- nici un curs 'ro'riu#zis de teoria cunostintei )a aceasta Uni2ersitate& Nu stiu daca- din 'unct de 2edere +i)oso+ic- aceste 're)egeri ar +i de 'ri*a necesitate= cu a)te cu2inte- nu stiu daca *'artirea aceasta 'e +e)ii a do*eniu)ui de s'ecu)atiune +i)oso+ica este toc*ai ce2a reco*anda(i) introducerii d#2oastra n s'iritu) de +i)oso+are& 7i)oso+ia si +i)oso+area ar tre(ui sa +ie unu) si ace)asi )ucru& Si- cu toate acestea- au ajuns sa +ie doua )ucruri distincte unu) de a)tu)- +i)oso+area ra*.n.nd 'entru toata )u*ea un +e) de atitudine s'iritua)a n ncercarea o*u)ui de *'acare cu sine nsusi- iar +i)oso+ia de2enind un o(iect de studiu& Cu a)te cu2inte- acest no(i) *estesug a) +i)oso+iei- care a +ost odinioara o 'reocu'are 'ersona)a a s'iritu)ui- s#a trans+or*at adeseori ntr#un +e) de *eserie& Se n2ata astazi +i)oso+ia cu* se n2ata orice *estesug= se n2ata +i)oso+ia ntr#o 'resu'ozitie nedo2edita nca- n 'resu'ozitia ca e3ista un do*eniu 'recis a) +i)oso+iei- cu o 'ro()e*atica 'recisa si cu so)utiuni 'recise )a aceasta 'ro()e*atica& Nu este 'arerea *ea- ntruc.t *a nde)etnicesc cu *estesugu) +i)oso+arii& Dar tre(uie sa +ie si 'arerea *ea- ntruc.t stau 'e scaunu) acesta # adica tre(uie sa contri(ui si eu )a )a*urirea didactica a 'ro()e*e)or dez(atute n +i)oso+ie- a) caror instru*ent de )u'ta este do*eniu) +i)oso+arii& Teoria cunostintei este o disci')ina ce2a *ai noua& Ea a a'arut *ai nt.i- constienta si de nu*e)e ei si de i*'ortanta ei- ca* 'rin 2eacu) a) /I/#)ea si a*eninta )a un *o*ent#dat sa de2ina +i)oso+ia nsasi= adica n *o*entu) de criza a g.ndirii +i)oso+ice- care a +ost 'erioada de du'a 1>"?& Instaurarea +i)oso+iei sau- *ai (ine zis- restaurarea *eta+izicei n de*nitatea ei natura)a s#a +acut cu ajutoru) acestei teorii a cunostintei sau a cunoasterii& Au +ost +i)oso+i si cercetatori n a)e +i)oso+iei n ;er*ania cari au identi+icat c9iar- )a un *o*ent#dat- aceasta teorie a cunostintei cu +i)oso+ia nsasi& Tre(uie nsa sa o s'une* de )a nce'ut< nu e3ista teorie a cunostintei ca disci')ina +i)oso+ica- ca a'aritiune de sine statatoare n do*eniu) +i)oso+iei- ci e3ista 'ro()e*e de teoria cunostintei cari- a)aturi cu a)te 'ro()e*e- de a)ta natura- ntregesc +i)oso+ia n cadru) ei natura) si n +unctiunea ei 'ri*iti2a de creare a unei 2iziuni 'ersona)e asu'ra uni2ersu)ui& Istoriceste- as 'utea s'une c9iar ca- daca teoria cunostintei nu s#a constituit ca stiinta '.na n 2eacu) a) /I/#)ea- este toc*ai din cauza ca- '.na n 2eacu) a) /I/#)ea- nu a +ost niciodata o 'erioada s'iritua)a asa de saraca nc.t sa se *argineasca interesu) 'entru +i)oso+ie )a des+acerea 'ro()e*e)or si )a de)i*itarea di+erite)or ra*uri de acti2itate s'iritua)a n +i)oso+ie& Teoria cunostintei a +ost o 'reocu'are constanta a s'iritu)ui o*enesc # si o sa 2ede* ndata din ce *oti2e a nce'ut sa +ie& Dar aceasta 'reocu'are constanta nu a +ost de sine statatoare- ci s#a *')etit ntotdeauna cu 'reocu'ari din do*enii ane3e- cari- desi )ogiceste ar 'utea sa +ie distincte de teoria

cunostintei- totusi- din 'unctu) de 2edere a) necesitati)or s'iritua)e a)e o*enirii- nu sunt deose(ite- ci se ntregesc& Aceasta a+ir*atiune are ce2a din ceea ce ar +i un +eno*en +izic si un +eno*en c9i*ic& Este e2ident ca 'ute* +ace o cercetare +izica a rea)itatii si una c9i*ica a ace)eiasi rea)itati= dar nu este *ai 'utin ade2arat ca rea)itatea- n ea nsasi- nu este nici +izica- nici c9i*ica- ci este 'ur si si*')u rea)itate= ca 'oate sa ne o+ere 'ers'ecti2e di+erite asu'ra eidar ca- n de+initi2- ea ra*.ne una si aceeasi& At.ta ti*'- 'rin ur*are- c.t +i)oso+ia a ra*as n ade2ar 'reocu'area aceasta *eta+izica a construirii 2iziunii de ansa*()u a uni2ersu)ui- nici nu a si*tit o*enirea ne2oia unei de)i*itari 'recise n di+erite disci')ine +i)oso+ice& Si atunci- )ogica- 'si9o)ogie- teorie a cunostintei- *ora)a- estetica si ce)e)a)te erau 'ro()e*e cari se *')eteau si- *')etindu#se'rezentau nu rea)itatea nsasi- ci rea)itatea 2ietii s'iritua)e& Dar- n *o*entu) c.nd- cu* s'unea*- su+)etu) o*enesc nu a *ai +ost destu) de (ogat- c.nd necesitatea aceasta s'iritua)a de o'unere a indi2idu)ui n +ata uni2ersu)ui sau de *'acare a indi2idu)ui cu ntreaga e3istenta a cazut- n *o*entu) acesta traditiunea g.ndirii +i)oso+ice s#a rea)izatnsa trans+or*ata- adica a de2enit un +e) de cercetare *etodica asu'ra +i)oso+iei care se +acea '.na atunci& Si atunci- n )ocu) +i)oso+iei care se +acea '.na atunci- n )ocu) +i)oso+iei ca rezu)tat a) necesitatii de +i)oso+are a o*enirii- a a'arut +i)oso+ia care nu era dec.t cercetarea +i)oso+iei anterioare # acti2itate s'iritua)a care a desc9is ca)ea )a noi 'ro()e*ecare a desc9is ca)ea 'ro()e*ei istoriei +i)oso+iei- a 'ro()e*ei encic)o'ediei +i)oso+iei- nu n nte)esu) n care se +ace )a noi acu*- ci n nte)esu) siste*atizarii +i)oso+iei& Ei (ine- astazi siste*atica +i)oso+ica este o rea)itate= este o rea)itate care are si 'arti)e ei re)e- dar care are- incontesta(i)- si 'arti)e ei (une& Este e2ident ca- n 'rinci'iu- a +i)oso+a tre(uie sa 'oata toata )u*ea& Dar este iarasi e2ident ca necesitatea aceasta de a +i)oso+a nu o are- de +a't- nu o si*te toata )u*ea& Este'e de a)ta 'arte- iarasi ade2arat ca- n orice *o*ent- g.ndirea noastra si atitudinea noastra s'iritua)a n +ata rea)itatii- n +ata e3istentei nu este de sine statatoare- ci este oarecu* # as zice # de'endenta de traditiunea noastra istorica& Constient sau inconstient- a nce'ut de )a o 2re*e- si anu*e- ca* de 'e )a s+.rsitu) 2eacu)ui a) /,III#)ea- sa +ie de'endenta si de a)tce2a- si anu*e- de traditiunea scrisa= adica- a nce'ut sa +ie de'endenta de eruditie& Ceea ce cunoaste 2eacu) a) /I/#)ea si 2eacu) a) //#)ea ca *etoda de )ucru este- n ade2ar- un as'ect cu totu) nou a) acti2itatii acestei s'ecu)atiuni& Daca ati desc9ide carti)e de +i)oso+ie- ati +i totdeauna iz(iti de 'utinatatea argu*ente)or 'o)e*ice- ati +i totdeauna iz(iti de autenticitatea cu care +iecare +i)oso+ si e3'une 'unctu) sau de 2edere& Nu e3istan *area genera)itate a cazuri)or- 'ro'riu#zis- eruditiune sau tri*iteri n josu) 'aginei- nu e3ista *ateria) asu'ra caruia sa se s'ecu)eze- care sa +ie a)tu) dec.t ace)a dat de o(ser2area directa a ce)ui care +i)oso+eaza si de 'uterea creatoare directa a ce)ui care +i)oso+eaza& Adica- nu e3ista- '.na )a s+.rsitu) 2eacu)ui a) /,III#)ea- asa#nu*ita +i)oso+ie des're ceea ce a s'us cutare- ci e3ista +i)oso+ia de#a dre'tu)- n contact direct cu rea)itatea& Si ntre aceasta rea)itate directa si ce) care +i)oso+eaza nu se *ai asaza ni*ic& Tre(uie sa +iti iz(iti si d#2oastra- du'a cu* este iz(ita *ajoritatea cercetatori)or- de +a'tu) acesta- n ade2ar sur'rinzator- ca *arii cugetatori ai o*enirii- )a cari +i)oso+ia a +ost n ade2ar o necesitate organica si nu un *estesug n2atat- ca *arii cugetatori nu au 'rea tinut sea*a de ceea ce au s'us cei dinaintea )or& 7i)oso+ia )or este un +e) de t.snitura s'ontana- un +e) de reactiune a tuturor +orte)or )or su+)etesti&

Eu a* *ai s'us si cu a)ta ocaziune ca Pasca)- care este unu) din 2.r+uri)e ce)e *ai de sea*a a)e 2ietii s'iritua)e o*enesti- era un ignorant n *aterie de +i)oso+ie& E) si#a +acut cu)tura +i)oso+ica cu Montaigne- care s'unea ca cutare s'une cutare )ucru si cutare- cutare )ucru- n tonu) n care o(icinuia sa#si scrie Eseuri)e& Iar @ant- 'e care d#2oastra ) n2atati si cu 'ri2ire )a care se zice ca noi ) sti* 'e dina+ara- ceea ce nu este de)oc e3act- @ant citeaza n toata o'era )ui- care este de c.te2a *ii de 'agini- doar c.te2a nu*e *ai *ari si aceasta incidenta)& De a)t+e)- @ant este 'rototi'u) o*u)ui incu)t& Desigur- 2i se 'are ciudat& Ei (ine- stiti cu* +acea @ant geogra+ieA Era 'ro+esor de geogra+ie +izica si nu 2azuse n 2iata )ui un *unteB 7acea geogra+ie- +a't constatat- du'a ro*ane)e de ca)atorii& Desigur ca 2eti zice< Ia uite cu* se +acea stiinta 'e 2re*ea aceeaB Ei (ine- do*ni)or- se +acea ce) 'utin tot at.t de (ine ca si acu*& ,asazica- +i)oso+area s'rijinita 'e eruditiune este o cucerire a 2eacu)ui a) /I/#)ea- o cucerire 'e care- desigur- noi nu 'ute* sa o trece* astazi cu 2ederea& Este ade2arat ca noi astazi sunte* ce2a *ai jos dec.t un @ant sau un Descartes= dar nu este *ai 'utin ade2arat ca- daca i#a* 'rinde 'e unu) din ei )a un e3a*en de anu) I- nu stiu daca ar ras'unde ce) 'utin at.t c.t ar 'utea ras'unde un student de anu) I= nsa ar g.ndi ce2a *ai *u)t- desigurdec.t 1: 'ro+esori )a un )oc& Aceasta este singura deose(ire ntre cu)tura +i)oso+ica a 2re*ii noastre si cu)tura +i)oso+ica a 2re*ii trecute& !& Dar noi sunte*- n de+initi2- 'rinsi n ruaju) acesta a) e3istentei si nu 'ute* sa ignora* n ade2ar ceea ce ni se i*'une& De ndata ce o rea)itate a +ost creata- nu 'oti sa#i co*anzi sa se dea )a o 'arte& Poti sa te dai ce) *u)t tu )a o 'arte- n *asura n care nu esti rea)itatedar rea)itatea nu 'oti sa o nde'artezi& Si atunci- este e2ident ca noi astazi n +i)oso+ie judeca*- n a+ara de e)e*entu) 'ersona) si de e)e*entu) rea)itatii 'ro'riu#zise- cu un a) trei)ea e)e*ent- care este toc*ai ceea ce s#a s'us '.na )a noi& Astazi- )a dre't 2or(ind- nici nu *ai 'ute* sa +ace* ca Pasca) sau Descartes ()asa ca ni s#ar s'une ca +ace* )iteratura- ceea ce nu ar +i toc*ai un re'ros greu de su'ortat%- dar- 'entru uzu) nostru 'ersona)- 'ro()e*atica este ast+e) sc9i*(atainstru*ente)e noastre de )ucru sunt ast+e) *odi+icate- nc.t- daca a* +ace +i)oso+ie ca 'e 2re*ea )ui Pasca)- nu a* a2ea- desigur- nici un succes& De ceA Pentru ca a* 2or(i 'ur si si*')u un a)t )i*(aj dec.t ace)a 'e care#) 2or(esc s'ecia)istii& Ati desc9is d#2oastra 2reo istorie a +i)oso+iei unde sa 2edeti 'e Pasca)A Nu e3istaB Ati desc9is 2reo istorie a +i)oso+iei unde sa gasiti 'e ;oet9eA Nu e3ista nici aceastaB De ceA Nu erau doctoriB Prin ur*are- )i*(agiu) +i)oso+ic sc9i*(.ndu#se n *asura n care se sc9i*(a si sc9i*(area aceasta +ac.nd astazi 'arte integranta # 2or(esc serios- +ara nici un +e) de ironie # din structura noastra s'iritua)a- noi sunte* tinuti- n ade2ar- sa ur*a* 'unctu) de 2edere a) rea)itatii noastre de azi& A)t+e) risca* sa +i* 'ur si si*')u n a+ara de ziua noastra de azi si 5sa6 nu a2e* nici un rost& Deci- interesu) nostru 'entru 'ro()e*e)e de teoria cunostintei- adica interesu) nostru 'entru tratarea du'a *etode stiinti+ice a 'ro()e*e)or de teoria cunostintei este un interes care nu este de')asat& Iar 'e *ine- 'ersona)- nu *a sur'rinde dec.t un singur )ucru< ca teoria cunostintei a tre(uit sa 'una "? de ani ca sa ajunga de )a 4er)in )a 4ucuresti& Ma sur'rinde- cu a)te cu2inte- )ucru) acesta- ca n *o*entu) c.nd structura noastra s'iritua)a se ada'tase deja de*u)t A'usu)ui- nu a* ajuns )a conc)uziunea ca tre(uie sa +ace* si un

curs de teoria cunostintei- c.nd ad*isese* deja toate *oda)itati)e de )ucru- de cercetare a)e e'ocii conti*'orane& Iata- 'rin ur*are- unde sta +unda*entarea necesitatii acestui curs de teoria cunostintei si iata- n ace)asi ti*'- cari sunt rezer2e)e ce tre(uiesc +acute n )egatura cu i*'ortanta acestui curs # rezer2e cari se nc9eaga n cea *ai nse*nata- si anu*e- ca teoria cunostintei nu este o disci')ina de sine statatoare- iar ceea ce studie* noi n teoria cunostintei nu se 'rezinta n rea)itate n aceeasi *(inare- n aceeasi nc9egare n care se 2or 'rezenta 'ro()e*e)e n seria de 're)egeri 'e care a* sa o +ac naintea d#2oastra& Prin ur*are- teoria cunostintei ce 'oate sa +ie a)tce2a dec.t o considerare a acestei rea)itati care se c9ea*a cunostintaA O sa s'uneti- desigur- ca teoria cunostintei de+inita ca o teorie a cunostintei este o tauto)ogie& Ei (ine- nu este- si iata de ce< 'entru ca nu*e)e acesta de teorie a cunostintei este cu *u)t 'rea )arg +ata de ceea ce cu'rinde ea 'ro'riu#zis& As zice- +ata de o(iectu) eidar nu zic< +ata de o(iectu) ei- 'entru un *oti2 +oarte si*')u& E3ista o ntreaga tendinta n +i)oso+ie- 5'ro'rie6 nu nu*ai +i)oso+iei- dar 5si6 stiintei n genera)- care crede ca orice stiinta se 'oate de+ini 'rin o(iectu) ei& Parerea aceasta este 'entru *ine a(so)ut ne+undata'entru si*')u) *oti2 ca nu e3ista- n toata acti2itatea noastra o*eneasca- nici o stiinta care sa ai(a un anu*it o(iect& Tot ceea ce +or*eaza o(iectu) cercetari)or noastre este rea)itatea si aceasta rea)itate- aceeasi rea)itate- este cercetata n toate o'eratiuni)e noastre inte)ectua)e- nu nu*ai n ce)e stiinti+ice- ci si n ce)e +i)oso+ice& Nu e3ista nici o stiinta # +izica- c9i*ie- *ate*atica- 'si9o)ogie- estetica etc& #- nu e3ista o(iect care sa de)i*iteze un teren anu*it a) unei stiinte& Orice stiinta se ra'orteaza )a ntreaga rea)itate= a)t+e) s'us- c.*'u) de acti2itate a) ntregei stiinte sau c.*'u) )a care se re+era o(iectu) oricarei stiinte este ntreaga rea)itate& Dar asu'ra acestei rea)itati s'iritu) nostru 'oate sa arunce tot +e)u) de 'ri2iri& Adicas'iritu) nostru se acorda unei su*e de 'ers'ecti2e si +iecare din aceste 'ers'ecti2e re'rezinta- 'entru noi- do*eniu) unei stiinte& Prin ur*are- ceea ce deter*ina do*eniu) unei stiinte nu este o(iectu) ei si nu sunt o(iecte)e 5ce)e6 'e cari noi )e cerceta* n aceasta stiinta- ci sunt as'ecte)e su( cari noi- n +iecare din aceste stiinte- 'ri2i* rea)itatea& Ast+e)- a2e* as'ectu) +izic a) rea)itatiias'ectu) c9i*ic- as'ectu) *ate*atic sau 5ce)6 )ogic etc&- dar nu a2e* o rea)itate +izicac9i*ica- *ate*atica sau )ogica& Rea)itatea este- cu a)te cu2inte- asa cu* se 'rezinta eantr#un tot nauntru) caruia noi nu decu'a*- 'ro'riu#zis- terenuri- ci ne crea* 'ur si si*')u 'ers'ecti2e& Deci- 'ro'riu#zis- nu se 'oate 2or(i de o(iectu) unei stiinte- ci ce) *u)t de te*e)e 'e cari o stiinta are sa )e rezo)2e n )egatura cu rea)itatea& 8& Ei (ine- c.*'u) sau 'ers'ecti2a )arga 'e care teoria cunostintei o desc9ide asu'ra rea)itatii este toc*ai 'ers'ecti2a aceasta a cunostintei- 'ros'ectarea rea)itatii din 'unctu) de 2edere a) cunostintei& Dar 'unctu) de 2edere acesta a) cunostintei- 'rin e) nsusi- nu este su+icient 'entru ca sa de)i*iteze te*a teoriei cunostintei& O cunostinta este- +ara ndoia)a- o rea)itate= adica'resu'une de )a nce'ut ca a2e* o *aterie- un *ateria) asu'ra caruia )ucra*- *ateria) 'e care ni#) )ua* din rea)itate- *ateria) 'e care- 'rin ur*are- ) a2e* naintea noastra& Noi nu a2e* dec.t sa#) cerceta*& Cercetarea *ateria)u)ui acesta ar tre(ui sa dea- du'a titu)aturadisci')ina noastra< teoria cunostintei& 1ucru) acesta nsa nu este toc*ai e3act- 'entru ca cunostinta 'oate sa +ie studiata n di+erite +e)uri si +iecare +e) n 'arte n care noi studie*

cunostinta ne da- din 'unct de 2edere a) s'eci+icarii si c)asi+icarii n do*eniu) 'reocu'ari)or noastre stiinti+ice- disci')ine di+erite& Cunostinta este- +ara ndoia)a- o rea)itate- dar aceasta rea)itate 'oate sa +ie 'ri2ita din *ai *u)te 'uncte de 2edere& Cunostinta este- n 'ri*u) r.nd- ce2a- o e3istenta oarecare # 9ai sa zice*- c9iar un o(iect #- ce2a care ne s'une noua ce este rea)itatea& Dar cunostinta aceasta- care ne s'une noua ce este rea)itatea- are- 'e de o 'arte- o 2iata a ei- iar 'e de a)ta 'arte- o structura a ei& Deci- cunostinta 'oate sa +ie 'ri2ita o data n +e)u) ei de rea)izare concreta si 'oate sa +ie 'ri2ita- a)ta data- n a+ara de aceasta rea)izare concreta- n structura ei 'ro'riu#zisa& Rea)izare concreta a cunostintei nsea*na considerarea cunostintei n e3istenta ei te*'ora)a- adica n rea)izarea ei ntr#un indi2id- n su+)etu) indi2idua)& 0n cazu) acesta- noi a* a2ea de cercetat cu* se naste cunostinta- cari sunt e)e*ente)e din su+)etu) nostru si e)e*ente)e din cor'u) nostru cari contri(uie )a +or*area acestei cunostinte si cu* se dez2o)ta *ai t.rziu aceasta cunostinta- cari sunt atitudini)e noastre 'ersona)e- care este 'artea noastra de acti2itate n constituirea acestei cunostinte& Aceasta ar +i- 'rin ur*are- cunostinta considerata n rea)izarea ei concreta- ceea ce nu ne intereseaza 'e noi n teoria cunostintei& ,edeti dintr#o data ca a* scos din teoria cunostintei totusi ce2a- care este tot o teorie a cunostintei= si anu*e- a* scos as'ectu) 'si9o)ogic a) cunostintei& E3ista +oarte *u)ta )u*e # si eu toc*ai de aceea a* insistat asu'ra acestui 'unct # care considera ca educatiunea constiintei- de ndata ce este un +eno*en indi2idua)- constiinta +iind un +eno*en indi2idua) care se 'etrece ntr#un indi2id- este natura) sa +ie o str.nsa )egatura ntre teoria cunostintei si 'si9o)ogie& Si este ade2arat ca- n istoria g.ndirii o*enesti- 'unctu) acesta de 2edere 'si9o)ogic sau- cu* i se *ai zice ce)ui)a)tgnoseo)ogic sau e'iste*o)ogic- s#au nt.)nit adeseori& Ca sa nu 2a a*intesc dec.t de Co9n 1ocDe- )as.nd )a o 'arte toata scoa)a 'si9o)ogista ger*ana din 2eacu) a) /I/#)ea& Dar- daca este 2or(a ca- n ade2ar- noi sa de)i*ita* n do*eniu) acesta 2ast a) g.ndirii +i)oso+ice- sa de)i*ita* 'recis 'ers'ecti2e)e 'e cari )e 'ute* a2ea- sa de)i*ita* 'recis caractere)e si- natura)- te*e)e 'ro()e*e)or +iecarei disci')ine +i)oso+ice- 9otar.t ca tre(uie sa tine* se'arat 'unctu) de 2edere 'si9o)ogic de ce) structura)< 'unctu) de 2edere 'si9o)ogic- care considera cunostinta n rea)izarea ei concreta- n +e)u) ei de nastere= 'unctu) de 2edere de structura- care considera cunostinta n ea nsasi- inde'endent de rea)izarea ei& Acest 'unct de 2edere structura) este n genera) cunoscut su( nu*e)e de 'unct de 2edere )ogic& Si este natura) ca aceasta unitate- aceasta considerare structura)a este destu) de +undata 'entru ca- n ade2ar- sa +undeze ea nsasi- )a r.ndu) ei- 'retentiunea at.tor cercetatori cari au zis ca nu e3ista dec.t doua 'osi(i)itati de a considera cunostinta- si anu*e- 'si9o)ogica si structura)a- deci 'si9o)ogica si )ogica& Psi9o)ogia si )ogica si#ar *'arti- 'rin ur*are- +ara rest- tot do*eniu) de 'ro()e*e cari se 'un n )egatura cu aceasta cunostinta& Si totusi- daca este 2or(a sa +ace* o di2iziune +ara rest- sau o di2iziune 'recisa- 'e (aza unui criteriu unitar- ireducti(i)- a *ateria)u)ui acestatre(uie sa ad*ite* o noua *'artire& 0n ade2ar- cunostinta- n ea nsasi- este un o(iect= dar +unctiunea +unda*enta)a a acestui o(iect este ca e- du'a cu* i#o indica nu*e)e- o cunostinta- adica *i s'une ce2a des're 5a)t6ce2a&

,asazica- cunostinta n ea nsasi nc9ide doua e)e*ente 'ro'riu#zise< nc9ide- n 'ri*u) r.nd- e)e*entu) acesta- o(iectu) 'e care#) re'rezinta ea n e3istenta ei de cunostinta= si *ai nc9ide- n a) doi)ea r.nd- o(iectu) 'e care ea ) denu*este& O judecata 'e care o +ac este o cunostinta- dar judecata aceasta 'e care o +ac este o cunostinta 'entru ca *i s'une ce2a des're ceea ce este n a+ara acestei cunostinte& Cu a)te cu2inte- orice cunostinta este cunostinta n *asura n care are- cu* s'uneau sco)asticii- un caracter intentiona)= adica- n *asura n care *i indica ce2a n )egatura cu un o(iect din a+ara de ea nsasi& Si atunci- este natura) ca noi sa deose(i* 'unctu) de 2edere strict i*anent # as zice< 'unctu) de 2edere din care noi nu considera* dec.t cunostinta n ea nsasi # si 'unctu) de 2edere din care noi considera* cunostinta n ra'ort cu o(iectu) 'e care#) intentioneaza& Cunostinta n ea nsasi- inde'endent de continutu) ei- inde'endent- 'rin ur*are- de o(iectu) 'e care#) indica- este- n ade2ar- un do*eniu 'recis- si acest do*eniu este ace)a a) )ogicei& 1ogica considera cunostinta su( ra'ortu) +or*ei ei- su( ra'ortu) ei +or*a)- adica netin.nd sea*a de continutu)- de o(iecte)e 'e cari aceasta cunostinta ni )e indica& Dar ra*.ne nca un do*eniu- destu) de 2ast- toc*ai do*eniu) acesta care considera cunostinta n )egatura cu o(iecte)e 'e cari ni )e aduce noua n constiinta& Si acest do*eniu este do*eniu) 'recis de)i*itat si de)i*ita(i) n genere )a teoria cunostintei& Dar teoria cunostintei- asa de)i*itata cu* a* aratat#o- adica considerarea cunostintei n )egatura cu o(iectu) 'e care#) indica- considerarea cunostintei din acest 'unct de 2edere nu se aco'era- 'ro'riu#zis- cu nu*e)e de teoria cunostintei- 'entru ca n aceasta 'ers'ecti2a noi tre(uie sa distinge* doua +e)uri de 'ro()e*e< o teorie a cunoasterii si o teorie a cunostintei= adica- o teorie n care noi su'une* o'eratiunea de cunoastere unei ana)ize si o teorie n care noi su'une* 'reci'itatu) acestei o'eratiuni de cunoastere unei ana)ize- care este nsasi cunostinta& Daca a* *erge nsa asa *ai de'arte- ar tre(ui sa crea* o *u)ti*e de stiinte- a* +ace ceea ce a +acut 2eacu) a) /I/#)ea- care nu a +acut a)tce2a dec.t sa creeze o *u)ti*e de stiinte& Si atunci- tre(uie sa ne 'une* ntre(area< '.na unde tre(uie sa *earga aceasta ra*i+icare a acti2itatii noastreA 0n *o*entu) c.nd noi a* se'arat 'si9o)ogia de o 'arte si )ogica de a)ta 'arte- cred ca ne 'ute* *u)tu*i cu aceste do*enii& :& Dar re2eni* )a o(iectiunea 'e care a* +acut#o adineauri- toc*ai ca sa arat ca nu*e)e de teoria cunostintei n ro*.neste este un nu*e ne'recis& 0n )i*(a ger*ana se zice< der ErDenntnist9eorie& Trec.nd n )i*(a ro*.na- a de2enit sau teoria cunostintei- sau teoria cunoasterii& Sensu) nu este 'recis& Sunt cugetatori cari 2or(esc de una- cu* sunt a)tii cari 2or(esc de a)ta& Este ade2arat ca adeseori 're+erinte)e acestea sunt *ai *u)t de sonoritate& Dar 2#a* aratat ca e3ista si o +undare n +a't a acestor 're+erinte& Prin ur*are- daca 2oi* n ade2ar sa ng)o(a* ntr#un singur tot de cercetare si cunoasterea- si cunostinta- desi nu*e)e este ce2a ca* (ar(ar- as 're+era sa#i zice* e'iste*o)ogie- cu* i zic eng)ezii- sau gnoseo)ogie- cu* i zic ita)ienii& 0n aceasta gnoseo)ogie sau e'iste*o)ogie- noi cerceta* 'ro()e*a cunostintei n )egaturi)e ei cu rea)itatea& Dar nsasi 'unerea n 'ro()e*a- asa cu* a* +acut#o noi- indica nu*aidec.t 'ers'ecti2a aceasta 'e care o desc9ide* noi asu'ra cunostintei& De ndata ce cunostinta tre(uie studiata n )egatura cu rea)itatea- 2eti nte)ege nu*aidec.t ca tre(uie sa ne ntre(a*< n ce

*asura cunostinta noastra ne re'rezinta rea)itatea= adica- n ce *asura cunostinta noastra se *u)eaza 'e rea)itate& Cu a)te cu2inte< este cunostinta noastra ade2arata sau nuA "& D#2oastra stiti ca 'ro()e*a ade2aru)ui este o 'ro()e*a de )ogica si dintr#o data auziti acu* # acei cari nu cunoasteti acest 'unct de 2edere- care- de a)t+e)- nu este nu*ai a) *eu # ca 'ro()e*a ade2aru)ui nu intra n )ogica- ci n teoria cunostintei& E2ident- de ndata ce ad*ite* des'artirea aceasta ntre )ogica si teoria cunostinteitre(uie sa ad*ite* si des'artirea sau trecerea aceasta a 'ro()e*ei ade2aru)ui de )a )ogica )a teoria cunostintei- 'entru si*')u) *oti2 ca )ogica- consider.nd cunostinta n ea nsasiinde'endent de tot ceea ce e3ista- si de ti*' si de s'atiu- adica de +or*e)e rea)itatii concrete- nu 'oate sa ne s'una daca cunostinta noastra este ade2arata& 1ogica 'oate sa ne s'una ce) *u)t daca o cunostinta a noastra este corecta- daca o nc9eiere 'e care o trage* noi este justa- adica daca este +acuta du'a toate regu)i)e artei # at.t si ni*ic *ai *u)t& Ce nsea*na a +ace nsa un rationa*ent du'a regu)i)e artei # rationa*ent care 'oate sa +ie (un sau rauA Se nt.*')a uneori ca rationa*entu) sa nu +ie +acut du'a toate regu)i)e )ogicei si totusi sa +ie (un- adica sa cores'unda rea)itatii& Prin ur*are- 'ro'riu#zis'ro()e*a aceasta a rea)itatii nu 'oate sa intre n )ogica- ea tre(uie sa intre n teoria cunostintei- care 'une n ade2ar 'ro()e*a rea)itatii& Dar toc*ai 'entru ca teoria cunostintei 'une n ade2ar 'ro()e*a rea)itatii- 'rin aceasta ea nsasi si creeaza a)t gru' de 'ro()e*e& Cunostinta este ce2a care ne s'une a)tce2a des're 5un6 a)t ce2a& Sunt- 'rin ur*are- o *u)ti*e de ce2a#uri aci& Ce nse*neaza aceastaA 0nse*neaza ca teoria cunostintei ')eaca de )a anu*ite )ucruri date& C.nd ni se s'une ca cunostinta se re+era )a un o(iect n a+ara 5de6 e) nsusi- noi 'resu'une* e3istenta unui o(iect n a+ara de noi si n a+ara de constiinta noastra # o 'resu'ozitie 'e care noi o gasi* de +a't c.nd nce'e* teoretizarea& Si atunci- teoria cunostintei tre(uie sa +aca si aceasta o'eratie- n a+ara de aceea de a studia 2a)oarea cunostintei- de a desco'eri cari sunt di+erite)e 'resu'ozitii 'e cari )e +ace* noi atunci c.nd trai* 'rocesu) de cunoastere= a)t+e) s'us- cari sunt conditiuni)e 'ree3istente acestei cunostinte- cari sunt e)e*ente5)e6 asu'ra carora nu 'ute* sa discuta* asa *u)t- dar caritotusi- +ac 'arte integranta din toata +a(rica aceasta a noastra s'iritua)a- a) carei +a(ricat este toc*ai cunostinta& 0n a+ara- cunostinta se ra'orteaza )a rea)itate& Dar '.na )a ce )i*ita 'ute* sa *'inge* noi aceasta 'atrundere a cunostintei n rea)itateA Aceasta constituie un a)t gru' de 'ro()e*e& ;ru'e de 'ro()e*e *ai sunt si a)te)e- 'e cari +ara ndoia)a ca o sa )e studie*dar cari # tin sa 2a s'un de )a nce'ut- ca sa nte)egeti si s'iritu) n care 2reau sa +ac acest curs # nu se deduc du'a un criteriu oarecare& Nu e3ista un criteriu )ogic de des'artire a acestor 'ro()e*e- a acestor gru'uri de 'ro()e*e- ci 'ur si si*')u un criteriu e*'iric de o(ser2atie& Cu* )e 2o* *'artiA C.te gru'e 2o* a2eaA Dintru nce'ut nu 'ute* s'une ni*ic& Tre(uie sa )e 2ede* 'e toate c.te sunt si n toate 'ro()e*e)e cari sunt tre(uie sa +ace* gru'ari)e 'e cari structura )or inti*a ni )e i*'une& $& Prin ur*are- *etoda 'e care o ntre(uintez eu si 'e care a* ntre(uintat#o- de a)t+e)- si )a )ogica # desi de catre unii a +ost nto2arasita- 'oate- de oarecare ridicare din s'r.ncene #- *etoda 'e care o ntre(uintez eu n ncercarea *ea de a teoretiza asu'ra +i)oso+iei- este o *etoda e*'irica= aceasta nu ')eaca nici de )a 'rinci'ii a'riorice- nici de )a idei

'reconce'ute- ci 'ur si si*')u de )a constatari asu'ra rea)itatii- asa cu* este ea n 2iata noastra si tot asa cu* o trai* noi& Din *o*ent ce *ateria)u) 'e care ) studie* este n +ata noastra- c.nd nu 'ute* dec.t sa o(ser2a* acest *ateria)- sa#) descrie* sau sa#) c)asi+ica*- din ace) *o*ent nu +ace* o stiinta deducti2a- ci 'ur si si*')u o o'eratiune e*'irica& De aceea- 2a s'un- *etoda 'e care o 2oi ntre(uinta n aceasta e3'unere 'e care o +ac naintea d#2oastra n cursu) acestui an este *etoda e*'irica- +iind singura care ')eaca de )a rea)itate si care- 'rin ur*are- 'rezinta de )a nce'ut toate garantii)e ca 2or(i* des're rea)itate si nu des're a)tce2a& II& STIINTE EMPIRICE SI STIINTE NEEMPIRICE !E noie*(rie 1 !" 1& Metode)e teoriei cunostintei !& Procesu) de cunoastere n gnoseo)ogie si n stiinte 8& Teoria cunostintei # o stiinta e*'irica :& Stiinte)e nee*'irice& Mate*atica 1& ,o* 2edea n 're)egerea de astazi cari sunt *etode)e acestei noi disci')ine +i)oso+ice de care ne ocu'a* si cari sunt iz2oare)e de unde aceasta disci')ina si cu)ege +a'te)e& Pro()e*a *etode)or teoriei cunostintei este o 'ro()e*a c)ari+icata n )iteratura +i)oso+ica& Ea este c)ari+icata n nte)esu) ca teoria cunostintei nu este o cercetare e*'irica- ci o cercetare nor*ati2a= adica- rezu)tate)e studiu)ui nostru asu'ra cunoasterii din 'unctu) de 2edere gnoseo)ogic nu a+ir*a- de +a't- nu ncercuiesc +a'te- nu de+inesc rea)itati- ci sta(i)esc nor*e- eta)oane- *asuri 'entru o cunostinta 2a)a(i)a& ,a s'usei ca 'ro()e*a este c)ari+icata- 'entru ca sa o(iectez nu*aidec.t ca aceasta c)ari+icare nu este n cadru) 2ederi)or 'e care )#a* sc9itat eu r.ndu) trecut= adica- aceasta c)ari+icare 'oate sa +ie (una 'entru a)ta )u*e- ea nu rezista unui e3a*en c.t de su*ar& Ca o gnoseo)ogie sa +ie o stiinta sau o disci')ina a nor*e)or ar nse*na ca ea sa ne dea nouasa ne indice cai de conducere- ar nse*na ca ea sa ne s'una daca cunostinta 'e care o ntre(uinta* noi este o cunostinta 2a)a(i)a sau nu si sa ne s'una ca* cu* tre(uie sa )ucra*- 'entru ca aceasta cunostinta a noastra sa +ie 2a)a(i)a& De +a't- 'entru ca sa e3iste n ade2ar o stiinta nor*ati2a n acest nte)es- adica o stiinta a retete)or stiintei- tre(uie sa 'resu'une* ca e3ista o a)ta cercetare a +a'te)or nsesi- care sa +ie su'ortu) acestei retete de ntre(uintare a cunostintei= si atunci- unde sunt stiinte)e ce)e)a)te- care du()eaza oarecu* caracteru) acesta nor*ati2 a) teoriei cunostinteiA !& Unii cred ca sta(i)irea +a'te)or care constituie cunostinta- 'rocesu) de cunoastere se +ace n anu*ite stiinte- 'e cari a)tii )e considera nu*ai ane3e- adica se +ace n 'si9o)ogien (io)ogie- n socio)ogie& Ast+e) nsa- cu* a* +undat noi r.ndu) trecut- e3istenta teoriei cunoasterii- e3istenta gnoseo)ogica indica- anu*e- ca nu este atingere ntre 'si9o)ogie si gnoseo)ogie sau ntre )ogica si gnoseo)ogie- ci ca 'si9o)ogia- )ogica- gnoseo)ogia sunt toc*ai 5'uncte6 de 2edere deose(ite asu'ra ace)eiasi rea)itati& Aceasta nse*neaza 'ro()e*atica s'ecia)a si *ai nse*neaza- 'e de a)ta 'arte- inde'endenta n cercetari& Daca- n ade2ar- 'si9o)ogia sau )ogica- sau socio)ogia ar +i stiinta 'e care s#ar gre+a teoria

cunoasterii nu*ai ca du()are nor*ati2a- atunci nici n#ar *ai +i- 'ro'riu#zis- deose(ire ntre 'si9o)ogie si teoria cunostintei= ar +i nu*ai o deose(ire de su'orturi- n#ar +i o deose(ire de 'uncte de 2edere& Pro()e*atica n#ar sta a)aturi oarecu* s'atia)- ci ar sta a)aturi si- ce2a *ai *u)t- ntr#o )egatura de cauza)itate una asu'ra a)teia= adicaconsiderata n na)ti*e- nu n )ati*e- 'e c.ta 2re*e- 'entru noi- nu e3ista )egatura de cauza)itate ntre +a'tu) 'si9o)ogic si ce) gnoseo)ogic- ci e3ista 'ur si si*')u esenta deose(ita a +a'tu)ui 'si9o)ogic si a +a'tu)ui gnoseo)ogic sau )u*ina deose(ita 'e care o arunca asu'ra ace)uiasi +a't de cunoastere& 1u*ea s'une ca este e2ident ca- atunci c.nd noi cerceta* cunoasterea- tre(uie sa ne da* sea*a de 'rocesu) de cunoastere- de +e)u) cu* cunostinta ia nastere n noi- de cazu) concret a) rea)izarii cunoasterii& Eu nu s'un ca cine cunoaste si acest caz a) rea)izarii cunoasterii o sa +ie 'us n in+erioritate n *aterie de teoria cunostintei= s'un nsa ca- daca aceasta 'oate sa ajute ntruc.t2a- 5*ai nt.i6- nu este necesar si a) doi)ea- nu este nsasi gnoseo)ogia& Procesu) de cunoastere # noi a* )a*urit#o si r.ndu) trecut # este a)tce2a dec.t as'ectu) gneoseo)ogic a) cunoasterii- 'entru ca 'rocesu) 'si9o)ogic de cunoastere ur*areste rea)izarea cunostintei ntr#un caz concret- 'e c.ta 2re*e 'unctu) de 2edere gnoseo)ogic n sta(i)irea cunoasterii ur*areste a)tce2a- sta(i)este )egatura dintre cunostinta nsasi- considerata in a(stracto oarecu*- 5si6 intentiunea acestei cunostinte& ,asazica- nu se 'oate s'une ca 'si9o)ogia ar +i su(strat a) teoriei cunostintei- ca 'si9o)ogia ar +i asa#nu*ita stiinta e*'irica- iar teoria cunostintei ar +i stiinta nor*ati2a& Tot asa tre(uie sa se n)ature si )egaturi)e cari se cauta ntre (io)ogie si socio)ogie& C.nd cine2a *i s'une ca este e2ident ca cunostinta este un instru*ent 'e care si#) creeaza 2iata- acest ade2ar se 'oate sa +ie e3act= dar aceasta nu nse*neaza ca noi cunoaste* ce este cunoasterea n ea nsasi& Noi sti* nu*ai cu* se naste cunostinta n cadru) )arg a) 2ietii- adica noi- n 'si9o)ogie- ur*ari* cu* se naste cunoasterea nu a 2ietii s'iritua)e- ci a 2ietii (io)ogice& Aceasta 'ot sa ne#o 'una )a nde*.na cercetari)e (io)ogiei- dar aceasta nu este teoria cunostintei& C.t des're socio)ogie- stiti ca- de un ti*'- e3ista o scoa)a socio)ogica ce are 'retentia sa )a*ureasca toate 'ro()e*e)e de teoria cunostintei& Scoa)a aceasta socio)ogica a 'ornit de )a Paris cu anu*ite intentiuni e3tragnoseo)ogice- de )a DurD9ei*- si are re'rezentantii cei *ai seriosi n ;er*ania- n 'ro+esorii Cerusa)e* si Ma3 Sc9e)er& Nu*ai ca- 'e c.ta 2re*e asa#nu*ita scoa)a +ranceza- de co)oratura ro*ana- intra cu 'icioare)e dre't n +ar+urie si crede ca rezo)2a 'ro()e*e)e de teoria cunoasterii- scoa)a de )a @F)n- a )ui Cerusa)e* si Ma3 Sc9e)er- 'retinde 'ur si si*')u ca orice data n )egatura cu cunostinta 'oate sa +ie un instru*ent ajutator 'entru teoria cunoasterii& ,asazica- e3ista eine gnoseo)ogisc9e ErDenntnissozio)ogie- o socio)ogie a cunoasterii- dar socio)ogia cunoasterii nu este'ro'riu#zis- gnoseo)ogie- nu este ErDenntnisDritiD- nu este teorie a cunoasterii- ci aceasta socio)ogie a cunoasterii este toc*ai cercetarea cunostintei din 'unctu) de 2edere socio)ogic& Prin ur*are- teoria cunoasterii nu de2ine un ca'ito) din socio)ogie& Stiti ca- n u)ti*u) ti*'- socio)ogia trans+or*a toata rea)itatea s'iritua)a n ca'ito)e de socio)ogie& Deci- n sensu) acesta- a) scoa)ei de )a @F)n- teoria cunoasterii nu de2ine un ca'ito) din socio)ogie- ci e3ista un anu*it ca'ito) a) socio)ogiei n care se studiaza si cunoasterea- dar din 'unctu) de 2edere socio)ogic& E2ident ca noi nu 'ute* sa interzice* ni*anui sa o +aca< orice stiinta 'oate sa studieze teoria cunoasterii din 'unctu) sau de 2edere= stiinta aceea nsa nu 'oate sa se ridice cu 'retentia ca ea ng)o(eaza cu totu) teoria cunoasterii&

,asazica- si 'unctu) de 2edere socio)ogic n e3')icarea cunostintei este un 'unct de 2edere e3')ica(i) a) 'rocesu)ui de +or*atiune= adica- este un 'unct de 2edere ana)og cu ce) 'si9o)ogic si cu ce) (io)ogic- caci cine2a a scris odata ca 'si9o)ogia a +acut +a)i*ent n cercetarea 'ro()e*e)or cunoasterii& ,ine acu* nsa 'unctu) de 2edere socio)ogic& Princi'ia)- 'unctu) de 2edere socio)ogic nu 'oate sa aduca ni*ic a)tce2a dec.t ceea ce a adus 'si9o)ogia- adica un studiu co)atera)- oarecu* din coasta- a) 'ro()e*e)or& ,asazica- nu e3ista- 'ro'riu#zis- o stiinta asa#nu*ita e*'irica- adica o stiinta a +a'te)orcare sa studieze cunoasterea- 'e care stiinta a +a'te)or sa se gre+eze- ca stiinta nor*ati2aaceasta teorie a cunoasterii sau gnoseo)ogie= si atunci ra*.ne sa ne ntre(a*< ce +ace aceasta teorie a cunostintei- cari sunt *etode)e eiA 8& Metode)e teoriei cunostintei sunt +oarte si*')e- daca ne nc9i'ui* ca ceea ce are de +acut o stiinta este sa sta(i)easca *ateria)u) si 'e ur*a sa#) studieze& Daca teoria cunostintei nu 'oate sa +ie 'si9o)ogie- socio)ogie sau (io)ogie- daca ea nu 'oate sa +ie )ogica- nse*neaza ca tre(uie sa +ie ce2a de sine statator& Cu* studiaza- 'ro'riu#zis'si9o)ogia +a'te)eA Se uita )a e)e si )e descrie& Cu* studiaza )ogica +a'te)eA A* )a*urit acest )ucru anu) trecut< tot asa- se uita )a e)e si )e descrie& Ce tre(uie sa +aca teoria cunostinteiA Ace)asi )ucru- +oarte si*')u< sa se uite )a +a'te)e de cunoastere din 'unctu) ei de 2edere si sa )e descrie& ,asazica- teoria cunoasterii tre(uie sa ai(a- si are de +a't*ateria)u) dat= *ateria)u) e3ista naintea noastra si e) este cunostinta nsasi& Din *o*entu) n care acest *ateria) este dat- e) 'oate sa +ie o(ser2at si 'oate sa +ie descris& Dar n *o*entu) n care eu a* un *ateria) dat si asu'ra )ui 'ornesc sa#) o(ser2 si sa#) descriu- a* de#a +ace cu asa#nu*ita stiinta e*'irica& Prin ur*are- teoria cunostintei este o stiinta e*'irica # )a +e) ca oricare stiinta e*'irica # ce nu#si creeaza ea singura *ateria)u)- ci si gaseste *ateria)u) gata dat dinainte& :& O stiinta care nu este e*'irica 'oate sa +ie- de e3e*')u- *ate*atica- 'entru ca *ate*atica si creeaza ea nsasi conditiuni)e rea)itati)or& Noi a* *ai 2or(it si a)ta data de aceasta +acu)tate s'ecia)a a *ate*aticei- de a5#si6 crea *ateria)u)& D#2oastra ati auzit de +oarte dez(atuta c9estiune a 'ostu)ate)or *ate*atice si stiti ce nse*neaza- 'ro'riu#zisun 'ostu)at& Un 'ostu)at nu este o a+ir*atie e2identa- dar nede*onstra(i)a- cu* se n2ata n c)asa a II#a 5de )iceu6 )a geo*etrie- ci un 'ostu)at este a)tce2a< este conditionarea rea)itati)or cu cari 2ei )ucra= adica- un 'ostu)at este sc9e*a de creatiune a rea)itatii- a o(iecte)or cu cari eu 2oi )ucra& Ca 'ostu)atu) este nede*onstra(i) este natura)- 'entru si*')u) *oti2 ca nede*onstra(i) este orice +a't& 7a'tu) nu se de*onstreaza- +a'tu) e3ista 'ur si si*')u& Eu- de 'i)da- +ac o a+ir*atiune care nu se ra'orteaza )a o rea)itate- nu +ac o a+ir*atie asu'ra unei rea)itati- ci asu'ra unei constructii& Eu zic- adica< 2reau sa +ac o casa cu 'atru etaje& Ni*eni nu are dre'tu) sa *a ntre(e 'e *ine< do2edeste#*i )ucru) acestaB # Ce sa do2edescA # Do2edeste#*i ca 2rei sa +aci o casa cu 'atru etajeB # Eu a+ir* ca 2reau sa +ac o casa cu 'atru etaje& Ce 2rei sa#ti de*onstrezA Aci nu este ni*ic de de*onstrat& Postu)atu) s'une< 'rintr#un 'unct e3terior unei dre'te se 'oate duce o 'ara)e)a )a acea drea'ta si nu*ai una singura& Dar zice< de*onstreaza ca se duce nu*ai una singuraB Ce sa de*onstrez- caci asa 2reau euB Dar 'ot duce si *ai *u)te- daca 2reau sa duc *ai *u)te& Ce nse*neaza c.nd zic ca 'ot sa duc nu*ai o singura 'ara)e)a- c.nd a* 'us acest 'ostu)atA 0nse*neaza ca 'rin aceasta conditiune a* construit s'atiu) n care 2oi )ucra=

adica- s'atiu) n care 2oi )ucra de aci nainte 2a +i s'atiu) acesta n care eu 'un conditia ca 'rintr#un 'unct e3terior unei dre'te nu 'ot sa duc )a acea drea'ta dec.t o singura 'ara)e)a& Eu 'ot nsa sa 'un si a)te conditiuni< ca s'atiu) n care 2oi )ucra 2a +i de asa natura- nc.t 'rin acest 'unct e3terior unei dre'te sa duc *ai *u)te 'ara)e)e )a acea drea'ta& Se 'oate sau nu se 'oateA E2ident ca se 'oate- 'entru ca- n de+initi2- nu e3ista nici o rea)itate care sa#*i i*'una *ie- 'ro'riu#zis- unu) din aceste 'ostu)ate& C.nd +ac un 'ostu)at- nu e3'ri* un +a't din rea)itate- ci *i creez conditiuni)e de )ucru n acea rea)itate- *i creez rea)itatea nsasi- s'un unde 2oi )ucra& C.nd s'un- de 'i)da- ca *a urc 'e scara si intru 'e usa din +ata scarii- o sa ziceti< dar este usaA 0*i +ac eu usa- ca sa intru n odaia de aco)o si este sigur ca- de c.te ori *a 2oi urca- n#a* ce sa +ac- 2oi intra totdeauna 'e usa de aco)o'entru ca usa aceea *i#a* creat#o ca sa intru aci& Tot asa si n geo*etrie& C.nd eu 'un 'ostu)atu) acesta- ca 'rintr#un 'unct e3terior unei dre'te nu 'ot sa duc dec.t o 'ara)e)a- nse*neaza ca eu nu 2reau sa duc dec.t o singura 'ara)e)a- nse*neaza ca s'atiu) acesta cu care )ucrez eu este s'atiu) n care nu se 'oate duce dec.t o 'ara)e)a& A'oi- s'atiu) n sine nu este nici cu o 'ara)e)a- nici cu *ai *u)te 'ara)e)e 'rintr#un 'unct e3terior a) unei dre'te- ci s'atiu) este asa cu* ) crea* noi& Eu )ucrez cu geo*etria euc)idiana& D#2oastra ziceti ca aceasta este geo*etria care se a')ica rea)itatii& Dar toate geo*etrii)e se a')ica rea)itatii& Credeti ca geo*etria (idi*ensiona)a sau unidi*ensiona)a nu se a')ica rea)itatiiA Sunt anu*ite do*enii n cari nu se 'oate )ucra dec.t cu geo*etria unidi*ensiona)a si unde cu geo*etria euc)idiana nu se 'oate +ace ni*ic& ,asazica- aceasta *ate*atica nu re'rezinta rea)itatea- 5ci6 este o structura a rea)itatii si un instru*ent de )ucru& Dar ziceti d#2oastra< geo*etria euc)idiana este intuiti2a- o nte)ege* si noi& O nte)egeti tot asa de 'utin cu* nte)egeti si 'e ce)e)a)te& Noi trai* n *ij)ocu) a o *u)ti*e de cestiuni cu cari ne#a* o(icinuit- 5dar6 'e care nu )e nte)ege* de)oc& A* *ai ntre(at si a)ta data< nte)egeti d#2oastra cu* stau oa*enii )a anti'odA Stau cu ca'u) n josA Nu& Si totusi- toata )u*ea zice< 'a*.ntu) este rotund& Daca este rotund- atunci oa*enii stau )a anti'od cu ca'u) n jos& Ati nte)es )ucru) acestaA ,i )#ati 'utut re'rezentaA AB atunci aci inter2in o *u)ti*e de a)te cestiuni< ce nse*neaza GsusH si GjosH- ce nse*neaza Gdirectia gra2itatieiH etc& Aceasta nse*neaza 'e 9.rtie- dar esti n a+ara de Pa*.nt- n s'atiu- si te uiti )a Pa*.nt- nu este asa ca ce) de )a anti'od sta cu ca'u) n josA Ati nte)es d#2oastra aceastaA Dar se *ai zice< Pa*.ntu) se n2.rteste *'rejuru) Soare)ui din cauza gra2itatiei- ca5ci6 doua cor'uri 'use n 'rezenta se atrag sau se res'ing etc& Ati nte)es )ucru) acestaA ,i#) 'uteti nc9i'uiA Se atrag si se res'ing- stau n ec9i)i(ru< Pa*.ntu) nu cade n Soare- nici Soare)e nu ne cade noua 'e ca'& Ati nte)esA Iarasi n#a* nte)es ni*ic& ,asazica- geo*etria euc)idiana 2i se 'are ca este de nte)es- 'entru ca ne#a* o(icinuit cu s'atiu) acesta cu trei di*ensiuni& A'oi- cu* sa nu ai(a trei di*ensiuniA Orice o(iect se 'oate ')asa n trei di*ensiuni< )ungi*e- )argi*e- na)ti*e& Este e3act& Ce nse*neazaA S'une un +i)oso+ ger*an # Du*nezeu sa#) ierte- a *urit acu* c.t2a ti*' (a *urit ca* t.rziu- 'entru ca a a'ucat sa scrie di+erite carti% #< sunt trei directiuni- trei acte +unda*enta)e n s'atiu- cari sunt date de trei 'er'endicu)are- cari se nt.)nesc ntr#un singur 'unct& Dar ce nse*neaza Gdirectiune +unda*enta)aHA De ce tre(uie sa +ie nu*ai nainte#na'oi- sus#jos- drea'ta#st.ngaA Nu*ai acestea sunt directiuni- a3e +unda*enta)eA De ce- adica- a)te a3e n#ar +i +unda*enta)eA Si atunci inter2ine un a)tu) si zice< este

natura)- 'entru ca *ie *i este su+icient sa a* trei ')anuri 'entru ca sa 'ot de+ini un 'unct n s'atiu& Aceasta este a)tce2a& Este ade2arat ca n trei ')anuri eu de+inesc un 'unct n s'atiu- dar nse*neaza ca sunt trei directiuni +unda*enta)e a)e s'atiu)uiA Nu& 0nse*neaza ca este s'atiu) euc)idian- 'e care eu )#a* creat 'rin 'ostu)area unei singure 'ara)e)ense*neaza ca aceste trei directiuni *i sunt *ie +unda*enta)e 'entru a de+ini un 'unct& Ca sa +ie directie +unda*enta)a a s'atiu)ui- tre(uie sa +ie ce2a care +ace 'arte din nsasi esenta s'atiu)ui& Dar c.nd te ntre( eu asu'ra esentei s'atiu)ui- *i ras'unzi aceastaA 0*i ras'unzi< eu 'ot sa )ucrez n acest s'atiu conduc.ndu#*a nu*ai de trei directiuni& Atunciuna este sa 'oti )ucra d#ta n s'atiu- +o)osindu#te nu*ai de trei directiuni- si a)ta este ca s'atiu) nsusi sa +ie cu trei directiuni& Sunt doua )ucruri cu totu) deose(ite& Eu 'ot sa *a duc )a P)oiesti 'e jos- cu trenu)- cu auto*o(i)u)- cu aero')anu) etc&= a* *ai *u)te 'osi(i)itati& Ce nse*neaza aceastaA Ca nu se 'oate 2or(i de +e)uri +unda*enta)e de a ca)atori- 'entru ca sunt *ai *u)te si +iecare este inde'endent unu) de a)tu)- dar e3ista n rea)itate si unu) si a)tu)= 'ot sa *a duc si cu unu)- si cu ce)a)a)t& Ceea ce e3ista n rea)itate'entru *ine- nu este de+initoriu 'entru )ucru) nsusi& Eu *#a* dus 'e jos )a P)oiesti& Aceasta nse*neaza ca )u*ea este +or*ata din *iscarea 'e josA Poate sa +ie +or*ata si din *iscarea cu trenu)& Adica- ceea ce *i da *ie 'osi(i)itatea de a *a *isca n s'atiu nu este- 'ro'riu#zis- ce2a care sa cores'unda naturei ade2arate a s'atiu)ui- ci este un )ucru ane3& Prin ur*are- si aceste trei di*ensiuni # care se 'un ntotdeauna nainte c.nd este 2or(a de recunoasterea s'atiu)ui euc)idian ca s'atiu rea) # nu sunt de+initorii- adica nu sunt conc)udente- argu*entu) nu este 2a)a(i)& ,asazica- 2edeti- n ade2ar- caracteru) acestei geo*etrii euc)idiene& Ea nu este geo*etria n care trai* noi rea)itatea- caci rea)itatea o trai* a)t+e) dec.t geo*etric& Dar- 'rin 'ractica noastra de toate zi)e)e- deoca*data noi ne#a* n2atat *ai (ine cu acest s'atiu tridi*ensiona) dec.t cu un s'atiu unidi*ensiona)& 0nsa acest s'atiu a) geo*etriei euc)idiene nu este s'atiu) nsusi- ci este o )u*e creata de noi- adica un sa()on 'e care noi ) a')ica* rea)itatii& Tot asa de (ine 'ute* a')ica rea)itatii si sa()onu) unidi*ensiona) sau 5ce)6 (idi*ensiona)& Si atunci- toata constructia aceasta a geo*etriei- 'e care noi o 'une* deasu'ra )u*ei- nu este +acuta din +a'te rea)e- din +a'te de o(ser2atie- ci din +a'te 'e cari noi )e crea* 'rin 2ointa noastra si 'rin conditiuni)e 'e cari )e 'une* )a nce'ut acestui edi+iciu a) geo*etriei< un 'ostu)at ) 'une o geo*etrie- a)tu) ) 'une a)ta geo*etrie- dar sta )a )i(era *ea a)egere ca sa 'un un 'ostu)at sau a)tu)& 0nca ce2a< 'ostu)ate)e nu sunt nici e)e *arginite- nu sunt un )ucru n rea)itate& Eu 2reau sa 2ad un )ucru ntr#o anu*ita cu)oare- 'un oc9e)ari 2erzi- rosii- a)(astri- negri& E3ista stic)e 2erzi- rosii- a)(astre- negre si nu*ai din 'osi(i)itati)e sau stic)e)e cari e3ista n rea)itate as 'utea eu sa#*i +ac oc9e)ari& Prin ur*are- rea)itatea *a conditioneaza oarecu* ntr#un +e)n c9i'u) *eu de a 2edea un )ucru& Postu)atu) nsusi nu este conditionat de rea)itate- ci este 'ur si si*')u o creatiune a *ea& Si *ai este nca ce2a- o digresiune 'e care o +ac acu*< constructia aceasta- 'e care o +ac eu- 'rin a+ir*area unuia sau a)tuia dintre 'ostu)ate- nu nce'e necesar cu un 'ostu)at& Eu zic< a* un ')an- n conce'tia o(icinuita a geo*etriei euc)idiene& 0n acest ')an iau trei )inii- carora )e 'un o conditiune< sa se nt.)neasca doua c.te doua& Aceasta este singura conditiune 'e care o 'un eu- ca aceste trei )inii sa se nt.)neasca- sa se ntretaie doua c.te doua& ,a rezu)ta o +igura care este triung9iu)& Daca +aceti su*a ung9iuri)or interioare a)e acestui 'o)igon- atunci o sa +ie de un anu*it nu*ar de grade- de 1>?I& Daca din 2.r+u)

unui triung9i co(or.* o 'er'endicu)ara 'e (aza- daca triung9iu) nde')ineste anu*ite conditiuni de rectangu)atie- acea 'er'endicu)ara joaca un anu*it ro) ntre ce)e doua seg*ente& Ja(ar nu a2ea* de aceste )ucruri c.nd a* 'us conditia ce)or trei )aturi ca sa se ntretaie doua c.te douaB ,edeti cu* se creeaza )ucruri)e si cu* se creeaza o rea)itate 'e care nici n#a* (anuit#oA A* 'us 'ri*a conditiune- ca )inii)e sa se ntretaie doua c.te doua si e)e sa +ie n ace)asi ')an= atunci nu se *ai 'oate +ace ni*ic *'otri2a 2a)orii su*ei ce)or trei ung9iuri interioare- nici n aceea a 'ro'ortiona)itatii dintre )aturi si nici asu'ra ro)u)ui 'e care 'er'endicu)ara ) joaca ntre seg*ente& Ce nse*neaza aceastaA 0nse*neaza ca o constructie *ate*atica de acest +e) 'oate sa ncea'a si cu 'ostu)at- dar 'oate sa ncea'a si a)t+e) dec.t cu 'ostu)at= adica- daca eu a* )uat un ')an si n acest ')an a* 'us trei )inii care se taie doua c.te doua- a* a+ir*at i*')icit 'ostu)atu) euc)idian& Pentru ceA Pentru ca- atunci c.nd a* )uat ')anu) si a* )uat ce)e trei dre'te- deja a* creat o )u*e sau s#a enuntat o )u*e creata& 0nc9i'uiti#2a ca zic< 2oi )ua un ')an n care 2oi )ua trei dre'te- cu o conditie- ca su*a ung9iuri)or interioare a)e acestui 'o)igon nc9is sa e3ceada 1>?I& D#ta o sa s'ui nu*aidec.t< esti n geo*etria )ui Rie*ann= 'entru ca 'ostu)atu) d#ta)e sa +ie 2a)a(i)- tre(uie ca triung9iu) sa ai(a )aturi)e cur(e- sa +ie s+eric- caci nu*ai 'e o s+era- deci 'e geo*etrie cu doua di*ensiuni- cu* zice Rie*ann- dre'te)e se 'rezinta cur(e& Adica- daca a* o s+era naintea *ea si +ac sa cada 'er'endicu)ar 'e cercu) de dia*etru a) s+erei un ')an- atunci e2ident ca intersectia ')anu)ui cu su'ra+ata este n teoria genera)a o drea'ta- n s'ecie nsa- gra+ic- este o )inie cur(a- orice *eridian este o cur(a& Daca eu nsa de+inesc asa o drea'ta< este intersectia a doua ')anuri- e2ident- sunte* n geo*etria euc)idiana= iar daca rezu)tatu) intersectiunii nu este o )inie drea'ta- a* +acut sa cada un ')an euc)idian 'e un ')an de o a)ta natura- 'e o s+era- care- teoretic 2or(ind- este tot un ')an- tot o su'ra+ata& ,asazica- 'rin nsusi +a'tu) ca a* 'us conditiunea ca n triung9iu) *eu su*a ung9iuri)or sa e3ceada 1>?I- eu a* iesit din geo*etria euc)idiana si a* trecut n a)ta geo*etrie& Prin ur*are- orice a+ir*atie 'e care o +ac asu'ra unui uni2ers n *ate*atica i*')ica anu*ite 'ostu)ate& Deci- constructia 'oate sa ncea'a de )a 'ostu)at sau de )a o(iectu) nsusi construit si atunci se 'resu'une 'ostu)atu)& Teoretic- e3'unerea nce'e de )a 'ostu)at- asa este natura)- dar sunt sigur ca s#a +acut *u)ta 2re*e geo*etrie euc)idiana n o*enire +ara sa se ai(a 9a(ar de 'ostu)atu) )ui Euc)id& Ce2a *ai *u)t- 'ostu)atu) )ui Euc)id nici nu a'are n carti)e de geo*etrie euc)idiana )a nce'ut- ci toc*ai n c)asa a ,#a- a ,I#a 5de )iceu6- deci nu*ai )a un anu*it *o*ent inter2ine 'ostu)atu) acesta& ,asazica- 2edeti care este deose(irea ntre o asa#nu*ita stiinta e*'irica si o stiinta care nu este e*'irica< este o stiinta e*'irica aceea care si are *ateria)u) dat dinainte= este o stiinta nee*'irica aceea care si construieste *ateria)u)& Ei (ine- teoria cunostintei nu#si construieste *ateria)u)- ea are cunostinta nainte si asu'ra acestui *ateria) ea )ucreaza& A2.nd *ateria)u) dat- atunci tre(uie sa s'une* ca este n ade2ar e*'irica- du'a cu* este e*'irica si a)ta stiinta care )ucreaza asu'ra unui *ateria) dat- care e3ista 'rin e) nsusi- de sine statator& Iata ce a2ea* de s'us asu'ra caracteru)ui e*'iric a) teoriei cunostintei si asu'ra 'ro()e*ei n genere< e*'irie si nee*'irie&

O sa 2ede* n )ectia 2iitoare o c9estiune +oarte nse*nata- desi ce2a *ai di+ici)a< care este atitudinea din care 'ri2i* noi +a'tu) de cunoastere- deci care este caracteristica sau care este 'ozitia n care 'une* noi +a'tu) de cunoastere- 'entru ca n ade2ar sa#) 'ute* studia n cadru) teoriei cunostintei& III& METODA SI SPECI7ICU1 TEORIEI CUNOSTINTEI : dece*(rie 1 !" 1& Stiinte e*'irice # stiinte descri'ti2e& Structura o(iecte)or )or !& 1u*ea nconjuratoare # 'ree3istenta cunostintei 8& Structura rea)itatii& O(iect si 2a)oare :& O(iect de'endent si o(iect inde'endent de cunostinta "& Considerarea )ogica a cunostintei $& S'eci+icu) teoriei cunostintei 1& ,#a* 2or(it de *u)te ori des're asa#nu*itu) 'unct de 2edere )ogic n considerarea 'ro()e*e)or si des're asa#nu*ita rea)itate )ogica a o(iecte)or& Indicatiuni)e 'e cari 2i )e# a* dat n#au +ost- 'ro'riu#zis- e3')icatiuni si nici o cercetare *ai a*anuntita a 'ro()e*eici erau *ai *u)t indicatiuni cari 2#ar ajuta 'e d#2oastra sa 2a asezati n 'uncte)e de 2edere din cari ati 'utea 'ri2i )a +e) cu *ine aceste o(iecte& Eu a* a+ir*at ntotdeauna ca e3ista un 'unct de 2edere )ogic- unu) 'si9o)ogic- unu) *ateria) si unu) +or*a)- dar nu 2# a* s'us niciodata *ai n a*anunte ce nse*neaza acestea& A* e2itat sa 2or(esc de5s're6 )ucruri)e acestea- +iindca- n ade2ar- c9estiunea este +oarte su(ti)a si di+ici)a= si*t nsa ca astazi n#ar +i ne'otri2it sa atac si cestiunea aceasta& A* s'us ca 'ro()e*a este +oarte di+ici)a& Eu nu 'ot sa 2a dau dec.t c.te2a argu*entensa nadajduiesc ca o sa aduce* destu)a )u*ina& 0n 're)egerea trecuta 2#a* 2or(it des're stiinte)e e*'irice si stiinte)e # )e#a* zice cu un ter*en +oarte 2ag # s'ecu)ati2e= adica- stiinte)e cari si gasesc *ateria)u) co*')et ca +iind dat n rea)itate si stiinte)e cari si creeaza acest *ateria)& ,#a* 2or(it- 'rin ur*are- de stiinte)e- 9ai sa )e zice*- descri'ti2e si ce)e)a)te- cari ar intra n gru'a stiinte)or *ate*atice- +or*a)#*ate*atice- nu doar ca *etoda *ate*aticei ar +i a)ta dec.t cea descri'ti2a- adica nu doar ca *ate*atica ar ntre(uinta e3')icatia cauza)a sau ar e3')ica siruri de rationa*ente& Cine a )ucrat cu o(iecte)e acestea *ate*atice si da sea*a ca tot o cercetare descri'ti2a a *ateria)u)ui este si n *ate*atica& Si nu *a ra'ortez nu*ai )a geo*etria 'ro'riu#zisa- 'e care o n2ata* n )iceu- )a geo*etria euc)idiana- n care- n ade2ar- o(iecte)e au caracteru) acesta intuiti2- ci *a ra'ortez n genere )a cestiuni)e de *ate*atica ce2a *ai su(ti)e= n a+ara de geo*etrie- *a ra'ortez )a teoria +unctiuni)or& C.nd se studiaza o +unctiune oarecare- n de+initi2- ce +ace* dec.t tot 'ri2i* +unctiunea aceea asa cu* este ea- e3'eri*enta)A C.nd constata* 2ariatia unui ter*en- ur*ari* ce se nt.*')a cu ce)a)a)t& Dar deose(irea este- ntre o categorie de stiinte si cea)a)ta- n structura nsasi a *ateria)u)ui- 5n6 structura o(iecte)or& Si toc*ai aceasta a* ncercat eu sa sta(i)esc r.ndu) trecut- ca e3ista un *ateria) inde'endent de noi nsine si inde'endent de 2ointa noastra- si e3ista un *ateria) care nu de2ine inde'endent de noi nsine si de 2ointa noastra dec.t du'a ce noi a* creat acest *ateria)& ,asazica- e3ista un *ateria) inde'endent de noi si e3ista un a)t *ateria)- 'rin noi&

!& Deose(irea aceasta se 'oate +ace ntre o(iecte)e cu cari )ucra* noi n cunoasterea noastra- cari si au )ocu) )or n 'rocesu) cunoasterii& Deose(irea se 'oate +ace nca si din a)t 'unct de 2edere& Sa 'orni* 'e ca)ea cea *ai si*')a& Eu traiesc- stau- sunt aci- n odaie& 0n odaia aceasta eu 2ad oa*eni- (anci- )a*'i- ziduri- +erestre- aud tra*2aiu) care trece 'e strada- *asina care trece n *o*entu) acesta& 0*i nc9i'ui cu* *erge *asina aceasta 'e strada- eu +iind tot n nca'erea *ea- *i nc9i'ui za'ada care este 'e tra*2ai*a trans'un n ceea ce se nt.*')a dinco)o de +erestre- jos n strada- si*t +rigu) care este a+ara- a* senzatia de ne')acere sau ')acere # aceasta de'inde de te*'era*ent # etc& Eu sunt nconjurat 'este tot de o(iecte- de )ucruri si de nt.*')ari& 1ucruri)e acestea sunt ceea ce se nu*este )u*ea *ea- )u*ea *ea nconjuratoare& Aceasta )u*e a *ea nconjuratoare nu traieste- 'ro'riu#zis- 'rin e3istenta *ea- nu este n +unctiune de *ine nsu*i- ea e3ista asa cu* e3ista ea& 0n juru) acestei )u*i eu trag un orizont- adica )u*ea aceasta e3ista 'entru *ine '.na )a anu*ite )i*ite& Dinco)o de aceste )i*ite se ntinde- as zice- un +e) de 'enu*(ra- dar 'enu*(ra aceasta are 'ro'rietatea ca se )asa a +i cercetata< eu- cu *intea *ea- cu *ij)oace)e *e)e de cercetare- 'ot sa 'atrund 'enu*(ra- 'ot sa *'ing *ai de'arte orizontu) acesta a) )u*ii *e)e si singura conditie 'e care o 'un- ca n ade2ar sa 'ot 'atrunde *ai de'arte- este sa a* nu*ai idee de +or*area acestei )u*i- adica sa stiu ca e3ista o )u*e& 0n *o*entu) n care stiu ca aceasta )u*e e3ista- nu 'ot sa *ai 'un )i*ite cari sa ncercuiasca aceasta )u*e& Si nu 'ot sa 'un )i*ite- 'entru ca eu 'ot sa 'atrund teoretic n aceasta )u*e- oric.t de ad.nc as 2oi& Aceasta- n s'atiu si n ti*'- )a +e)& Eu traiesc n *o*entu) de +ata& Acest *o*ent de +ata este *ai *u)t o stare 'e care eu o traiesc- 'e care +iecare din noi o trai*& Mo*entu) ar +i oarecu* cores'ondentu) )u*ii *e)e s'atia)e nauntru) orizontu)ui de care 2or(ea* adineauri& 1u*ea aceasta nsa- a *eadin ti*'- 'e care eu o traiesc ntotdeauna- si n 'rezent- are si ea un orizont- adica 'oate sa *earga n trecut '.na )a un oarecare 'unct si 'oate sa *earga si n 2iitor& Eu 'ot sa antici'ez e3istente)e cari 2or 2eni si 'ot sa )e antici'ez cu dorinte)e *e)e- cu 're2ederi)e *e)e& E2ident ca 'osi(i)itatea de a 'atrunde n ti*'- nainte si na'oi- este conditionata de +a'te- de anu*ite *'rejurari- dar- 'rinci'ia)- 'osi(i)itatea *ea de a 'atrunde- de a trece n )u*ea aceasta este ne*arginita& Si- c9iar daca n#ar +i ne*arginita- 'entru 'ro()e*a +i)oso+ica asa cu* se 'une 'entru noi- o singura 'osi(i)itate sau directiune de a nainta n aceasta )u*e a ti*'u)ui se n+atiseaza= si o singura 'osi(i)itate- daca e3ista- si nca 'entru noi este su+icient 'entru ca 'ro()e*a sa +ie n ade2ar 'usa si rezo)2ata& ,asazica- )u*ea aceasta a *ea e3ista- e3ista ca ce2a rea)- inde'endent de *ine- rea) n ti*' si n s'atiu& Inde'endent de *ine n sensu) ca- indi+erent daca eu iau cunostinta de ea- indi+erent daca eu o 2a)ori+ic sau nu- ea e3ista& Eu 'ot sa iau cunostinta de ea atunci c.nd sunt 'us n conditiunea de a )ua cunostinta& Dar- daca nu iau cunostinta de ea- daca'rin ur*are- nu sunt orientat n directiunea acestei )u*i- )u*ea continua nca sa e3iste& Eu 2in n contact cu ea n *o*entu) n care *a ndre't s're ea& ,in n contact cu ea- zicn *o*entu) n care *a ndre't s're ea- dar 2enirea *ea n contact cu aceasta )u*e n#are ni*ic de#a +ace cu e3istenta )u*ii nsesi& Eu nu conditionez )u*ea *ea- )u*ea natura)aas zice- n care traiesc& Ati auzit- n a)ta ordine de idei # este o 'ro()e*a 'e care o 2o* discuta )a ti*'u) ei #- ca sunt +i)oso+i care s'un ca )u*ea nu e3ista dec.t ntru at.t ntruc.t o cunosc eu& Este un 'unct de 2edere +i)oso+ic si nu 'ute* interzice +i)oso+i)or de a s'une naz(.tii- c.nd

naz(.tii se ncearca si n a)te acti2itati *ai serioase dec.t +i)oso+ia& Dar- n s+.rsit- este +oarte ciudat sa a+ir*a* ca )u*ea nu e3ista dec.t n *o*entu) n care o cunosc eu& E3e*')e stau )a nde*.na oricui& A*erica a e3istat si nainte sa o desco'ere oa*enii si sunt at.tea )ucruri n uni2ers cari e3ista +ara ca oa*enii sa ai(a 9a(ar de e)e& C9iar nsusi +a'tu) ca oa*enii )e desco'era nu este dec.t o do2ada ca toata )u*ea este 'ree3istenta cunostintei *e)e& Nu 'un 'ro()e*a cu* este )u*ea n ea nsasi si cu* este n cunostinta *ea- ca cunostinta *ea ar +i un 'rodus nou- care nu este 'osi(i) dec.t cu inter2entia *ea& Eu 2or(esc de e3istenta ca atare- de e3istenta n sine a rea)itatii acesteia& 8& ,asazica- nu 'ot sa conditionez cu nici un 'ret e3istenta )u*ii s'atia)e- te*'ora)e& 1u*ea n care traiesc eu nu o 'ot conditiona de *ine nsu*i& Acesta este un 'ri* rezu)tat 'oziti2& Din ce consta aceasta )u*eA Ei (ine- aceasta )u*e consta nt.i din o(iecte- adica sunt o *asa- un ceasornic- o )a*'a- o ta()a- sunt niste (anci- sunt un co'ac- o casa care +or*eaza )u*ea *ea& Dar nu este nu*ai at.t& 0n aceeasi )u*e a *ea si*t cu* 'un si anu*ite 2a)ori- adica este o casa +ru*oasa si este o casa ur.ta& O casa +ru*oasa si una ur.ta- o sa s'una un +i)oso+'entru ca eu o 2ad +ru*oasa si eu o 2ad ur.ta& Aceasta este socotea)a de nuanta n 'rocesu) *eu de cunoastere- dar 'entru cunoasterea *ea nere+)ectata- 'entru *ine- care iau contact cu rea)itatea nsasi- casa +ru*oasa si cea ur.ta nsasi e3ista- +ru*oasa si ur.tan a+ara de constiinta *ea& Dar- n a) doi)ea r.nd- *ai e3ista si a)t +e) de )u*e& E3ista un ceasornic 'entru uzu) *eue3ista o *asa 'entru uzu) *eu- e3ista o 'a)arie tot 'entru uzu) *eu& Pentru ca- ce nse*neaza ceasornicA Ceasornic nse*neaza un a'arat care *asoara ti*'u)& Ce este o *asaA Este un o(iect de +or*a cutare- 'e care ) a* ca sa scriu& Ce este 'a)ariaA Este un o(iect cu care#*i aco'ar eu ca'u)& ,asazica- e3ista o 2a)ori+icare a o(iecte)or= si este o 2a)ori+icare 'ractica # n a+ara de 2a)ori+icarea de adineauri- care era o 2a)ori+icare- 9ai sa zice*- estetica #- o 2a)ori+icare 'ractica< o(iectu) e3ista 'entru tre(uinta *ea- o(iectu) este )a dis'ozitia *ea& Aceasta ca)itate a o(iectu)ui- de a +i 'entru tre(uinta *ea si de a sta )a dis'ozitia *ea- 'entru constiinta ne're2enita- este tot o ca)itate a )ucru)ui& Este natura) ca orice +a(ricat nc9ide n e) o 2a)ori+icare- adica nc9ide 'osi(i)itatea de a +i ntre(uintat de *ine si 'entru *ine& ,asazica- nu e3ista n )u*ea aceasta e3terioara nu*ai o(iecte- ci- a)aturi de o(iecte- n )u*ea aceasta rea)a e3ista 'entru o*u) ne're2enit 2a)ori cari sunt 2a)ori 'ractice- cu* s'unea* adineauri- 2a)ori cari 'ot sa +ie estetice- *ora)e- re)igioase& Uni2ersu) acesta)u*ea *ea- ceea ce nu*esc eu )u*ea aceasta a *ea este un co*')e3 de o(iecte si de 2a)ori si toate au caracteru) acesta (ine deter*inat- ca e3ista inde'endent de *ine si n a+ara de 2ointa *ea& O 'a)arie 2a +i ntotdeauna un o(iect cu o 2a)oare 'ractica- indi+erent de +a'tu) daca o 'ort sau nu- daca stiu de e3istenta ei sau nu& :& Asu'ra acestui ntreg co*')e3 de o(iecte si de 2a)ori se e3ercita constiinta *ea& Adicaeu 2ad- eu si*t- *ie#*i ')ace sau *i dis')ace- eu judec ntr#un +e)- g.ndesc n a)tu)2a)ori+ic n ra'ort cu *ine nsu*i- +ac o *u)ti*e de o'eratii& Toata constiinta *ea se ra'orta- 'rin ur*are- )a e3istente)e acestea natura)e a)e )u*ii= este ceea ce a* 'utea nu*icu un ter*en cartezian # co*')e3u) acesta de +a'te a) cunostintei *e)e- toate ra'ortate )a )u*ea din a+ara de *ine #- cu un ter*en generic- cogito& Ce nse*neaza cogito n

nte)esu) cartezianA 0nse*neaza ca +ac o judecataA Nu& 0nse*neaza ce2a *ai *u)t= cogito nse*neaza< eu *i ndre't constiinta asu'ra ntregii e3istente si iau n constiinta *ea ntreaga e3istenta- du()ez n constiinta *ea ntreaga e3istenta natura)a& Cogito- 'rin ur*are- este o o'eratie co)ecti2a si un ter*en co)ecti2 'entru tot continutu) constiintei *e)e& Acu*- orice o* traieste aceasta stare a )ui cogito cartezian- adica orice o* ia n constiinta )ui rea)itatea- orice o* 'rinde rea)itatea- orice o* traieste aceasta rea)itate& Trairea rea)itatii se +ace toc*ai 'rin aceste o'eratii 'e care )e nde')ineste constiinta *ea& 1a unii nsa acest cogito este e3'res- iar )a a)tii este i*')icit= )a unii cogito este o'eratie re+)e3i2a- )a a)tii- o'eratie 'ur si si*')u 'asi2a& Adica- eu a* ceasornicu) naintea *ea*a uit )a e)- cogito este n +unctiune& Dar 'ot sa s'un nca a)tce2a- 'ot sa traiesc starea n care a* ceasornicu) n +ata *ea& ,asazica- cogito este n +unctiune- dar- n ace)asi ti*'*i dau sea*a- cogito +iind n +unctiune- ca a* ceasornicu) n +ata *ea& Adica- asu'ra )ui cogito se ')aseaza un a) doi)ea cogito- asu'ra co*')e3u)ui- asu'ra 2ietii constiintei *e)e se gre+eaza o a doua constiinta- se gre+eaza constiinta +a'tu)ui de constiinta& Adicaasu'ra cunostintei unui )ucru- as zice- *ai e3act 'e ro*.neste- asu'ra cunoasterii unui )ucru- se re+)ecteaza constiinta cunoasterii )ucru)ui& Acest a) doi)ea cogito- cu* i#a* zice+or*eaza- )a r.ndu) )ui- o )u*e 'entru sine< ceea ce era nainte )u*ea noastra rea)a- )u*ea noastra natura)a- a2e* 5acu*6 'e un ')an *ai ridicat- a'roa'e ca ana)og- aceasta 2iata a constiintei& 0n aceasta 2iata a constiintei o(iecte)e si 2a)ori+icari)e sunt- grosso *odo sau )a 'ri*a 2edere- )a +e) cu o(iecte)e si 2a)ori+icari)e din 'ri*u) uni2ers- din uni2ersu) nostru sensi(i)- din uni2ersu) nostru rea)& Ce a* eu din uni2ersu) rea)A Stari)e de constiintacunoasterea acestui uni2ers rea)& Ce a* eu din acest a) doi)ea cogito su'ra'usA Tot cunostinte- 2a)ori& ,asazica- 'entru *ine- 'entru constiinta o*eneasca ce g.ndeste nu e3ista deose(iri 'rinci'ia)e ntre o cunostinta si cea)a)ta& Este o cunostinta care se e3ercita o data asu'ra unor o(iecte- a)ta data asu'ra a)tor o(iecte- nu*ai ca este o deose(ire ntre aceste o(iecte& S'unea* adineauri- sunt orientat- *i ndre't eu atentiunea asu'ra )u*ii natura)e- asu'ra )u*ii rea)e- sau nu *i#o ndre't- )u*ea aceasta e3ista si continua sa e3iste& Tot asa se nt.*')a si n ordinea de#a douaA 0n une)e cazuri da- n a)te)e nsa- nu& ,a nc9i'uiti d# 2oastra ca constiinta *ea creeaza- din considerarea )u*ii natura)e- nu*aru)A Nu*aru) este un o(iect- o e3istenta de sine statatoare& 0n *o*entu) n care )#a* creat- nu*aru) acesta 'oate sa +ie o(ser2at- studiat- descris- cercetat etc& Nu*ai ca- n *o*entu) n care eu nu#) *ai consider- nu*aru) nu *ai e3ista& Arit*etica este un cor' de doctrina- dar ea nu are e3istenta dec.t n *asura n care *i ndre't interesu)- *a orientez asu'ra ei& Dinco)o- n asa#nu*ita orientare natura)a- aco)o )u*ea e3ista= dincoace- n arit*etica- n )u*ea aceasta a nu*ere)or- nu*aru) nu e3ista dec.t 'rin e3istenta unei constiinte- adica a constiintei o*enesti n genere- nu a *ea- a ta si a ce)ui)a)t- 5ci6 a constiintei o*enesti n genere& ,edeti dar care este deose(irea= este o )u*e cu o e3istenta de sine statatoare si este o )u*e cu o e3istenta conditionata de orientarea noastra& 1u*ea are orientare arit*eticadeci constiinta o*eneasca n genere are orientare arit*eticaA E3ista arit*etica& N#are aceasta orientare- arit*etica nceteaza sa e3iste& Dinco)o- 'ot sa a* sau sa nu a* acea orientare natura)a- )u*ea 2a continua sa e3iste si- *ai cur.nd sau *ai t.rziu- eu sau constiinta o*eneasca n genere 2a +i +ortata sa ia cunostinta de ea& Aceasta este

deose(irea +unda*enta)a ntre )u*ea rea)a si cea)a)ta )u*e- careia i#a* zice )u*ea idea)a sau- *ai (ine- ntre )u*ea natura)a si )u*ea idea)a- 'entru ca ter*enu) de Grea)H este ce2a nec)ar& Aceste doua gru'e *ari e'uizeaza- 'ro'riu#zis- ntreaga e3istenta- e'uizeaza *ateria)u) nostru de g.ndire- *ateria)u) de cunostinta si- n a+ara de aceste o(iecte- nu *ai e3ista ni*ic care sa +ie o(iect 'entru constiinta noastra si *ateria) care sa intre n cunoasterea noastra& ,edeti nsa- caracteristic 'entru a*(e)e gru'e de +a'te este ca e)e sunt cunoasteri care se ra'orteaza )a o(iecte din a+ara de e)e- adica e)e au # cu* a* s'us si a)ta data # acest caracter intentiona)& Orice )u*e- adica orice cunostinta a noastra- orice cu2.nt 'e care noi ) 'ronunta* ca se*n a) unui conce't a) nostru- sa zice*- nu se nc9ide n e) nsusi- ci ntotdeauna iese n a+ara de e) si indica se*nu) unui o(iect din rea)itate- +ie din )u*ea natura)a- +ie din )u*ea idea)a& Co*un- 'rin ur*are- a*(e)or gru'e de o(iecte de cari 2or(ea* adineauri este ca- atunci c.nd e)e ajung )a cunoasterea noastra- aceasta cunoastere a noastra tinde sa se ntoarca ns're o(iect& ,asazica- este ce2a n e) care ne scoate 5n6 a+ara de cunoastere- n a+ara de constiinta noastra& Sa iau un e3e*')u= c.nd zic< Gsu+arH- a* e3'ri*at 'ur si si*')u o stare a *ea senti*enta)a& Aceasta stare a *ea senti*enta)a este o(iectu) idea)- este o(iect 'entru ce) de#a) doi)ea cogito- un o(iect- n aceeasi *asura n care )a*'a este o(iect 'entru ce) dint.i cogito& Nu este nici o deose(ire din 'unctu) de 2edere )ogic ntre unu) si ce)a)a)t& Este o deose(ire structura)a- din 'unct de 2edere onto)ogic- as zice- 'e care 2#a* aratat#o adineauri& Dar- din 'unct de 2edere )ogic- nu este a(so)ut nici o deose(ire= adica- +unctiunea se nde')ineste e3act n ace)asi +e)- +ie ca cunoaste* 'ri*u) cogito< un o(iect din )u*ea rea)a- +ie ca cunoaste* ce) de#a) doi)ea cogito< un o(iect din )u*ea idea)a- +unctiunea este aceeasi si- deci- si ter*enii sunt ec9i2a)enti n +unctiune& Aceasta este o considerare rea)a a )u*ii& De ndata ce +iecare )u*e 'astreaza caracteru) acesta intentiona)- atunci orice cunostinta a *ea nu 'oate sa +ie considerata dec.t n str.nsa )egatura cu ceea ce arata- cu o(iectu) 'e care#) indica& Aceasta este o 'ozitie rea)a n +i)oso+ie- dar o 'ozitie care nu este totdeauna cea *ai +o)ositoare& Acu* ajunge* )a 'ro()e*a 'e care o anunta* )a nce'ut& "& Noi a2e* ne2oie de asa#nu*ita considerare )ogica& Ce nse*neaza considerare )ogicaA E3ista naintea *ea )u*ea n genera)itatea ei- )u*ea natura)a- )u*ea rea)a- )u*ea idea)a& Aceasta )u*e este 'entru *ine o(iect de cercetare& Eu a+ir* e3istenta unui )ucru- dar- n ace)asi ti*'- 'ot sa +ac o o'eratie ana)oaga- ana)oaga nu*ai- cu asa#nu*ita ndoia)a *etodica a )ui Descartes< 2oi ncerca sa *a ndoiesc de e3istenta )u*ii acesteia& De 'i)daa* a+ir*at e3istenta o(iectu)ui A si 'e ur*a nce' sa ncerc nu*ai a *a ndoi de e3istenta acestui o(iect A& Asu'ra +e)u)ui de e3istenta- e2ident ca nu este nici o discutiune& 0ncerc- 2asazica- aceasta o'eratiune 'e care 2reau s#o +ac- sa *a ndoiesc& Ce se nt.*')aA Eu nu s'un< o(iectu) A nu e3ista- 'entru ca aceasta ar nse*na ca eu neg o(iectu) A& 0ndoia)a *ea nu este negarea rea)itatii& Dar zic< eu sunt n ndoia)a +ata de ade2aru) a+ir*atiei HA e3istaH& Aceasta a+ir*atie< A e3ista continua sa su(ziste- eu n#a* dat#o 'este ca'& Eu nu s'un< A+ir*atia HA e3istaH este +a)sa- nu zic< A nu e3ista- ci zic< eu 'un oarecu* )a carantina- tin su( (anuia)a aceasta a+ir*atie HA e3istaH& Ce se nt.*')a cu eaA Aci 2ine 'artea cea *ai grea- 'e care 2#o anunta* de )a nce'ut& Ce se nt.*')a cu aceasta a+ir*atie HA e3istaH- c.nd o 'un )a ndoia)aA Un )ucru +oarte si*')u< i sus'end e+icacitatea= nu a+ir* ca HA nu e3istaH- ci zic< HA e3istaH s#o )asa* deo'arte- nu

'rejudeca* asu'ra cestiunii- o )asa* )a o 'arte& Ra*.ne a+ir*atia HA e3istaH- dar si 'ierde sensu)- adica si 'ierde e+icacitatea a')ica(i)itatii& Cred ca este a'roa'e c)ar& C.nd eu zic GceasornicH- un conce't oarecare- ceasornic# conce'tu) indica o(iectu) ceasornic- intentioneaza un o(iect care este nsusi o(iectu) rea)natura)& Cu* ar +i daca as sus'enda +unctiunea conce'tu)uiA Conce'tu) GceasornicH e3ista- dar caracteru) intentiona)- adica indicarea o(iectu)ui 'rin conce't- aceasta este su'ri*ata& Aceasta este- 'ro'riu#zis- considerarea )ogica- aceasta este 'ers'ecti2a )ogica- 'unctu) de 2edere )ogic si e3istenta )ogica& E3istenta )ogica- 'unctu) de 2edere )ogic- 'ers'ecti2a )ogica etc& nu sc9i*(a ntru ni*ic natura unei cunostinte- dar taie )egatura dintre o cunostinta si +unctiunea ei natura)a& 7unctiunea natura)a a oricarei cunostinte este toc*ai indicarea o(iecti2a de care 2or(ea* adineauri& 0n *o*entu) n care tai aceasta indicare o(iecti2a- nu ra*.ne dec.t 'artea de cunostinta +ara +unctiunea ei natura)a si aceasta cunostinta +ara +unctiunea ei natura)a este cunostinta n e3istenta ei )ogica& S'unea* ca- n ade2ar- nu sc9i*(a natura- structura cunostintei- 'entru ca ea este nu*ai sus'endata n acti2itatea ei= s'unea* ca este o deose(ire ntre negare si sus'ensiune& ,edeti- 'unctu) de 2edere )ogic sau 'ostu)area- 'ozitia )ogica a cunostintei n genera) nu este- 'ro'riu#zis- sce'ticis*u)- 'entru ca eu nu *a ndoiesc asu'ra 2a)orii- asu'ra 'osi(i)itatii cunostintei *e)e de a re'rezenta- de a indica rea)itatea& Sce'ticu) zice< ade2arat- eu a* cunostinta- a* a+ir*atia HA e3istaH- dar Du*nezeu stie daca n ade2ar a+ir*atia *ea HA e3istaH are 2reun sens& Sus'ensiunea aceasta- i#as zice +eno*eno)ogicaeste- 'ro'riu#zis- re+uzu) de a +ace orice considerare asu'ra +unctiunii cunoasterii- asu'ra +unctiunii inducti2e a cunostintei& Prin ur*are- 'unctu) de 2edere )ogic este 'unct de 2edere sce'tic si- 'e de a)ta 'arte- nu este 'unct de 2edere negati2& Punctu) de 2edere negati2 este 'ur si si*')u< a+ir*atia HA e3istaH este neade2arata& A+ir*atia HA e3istaH este neade2arata este tot asa de 'utin )ogica 'recu* a+ir*atia HA e3istaH- 'entru ca nu +ace dec.t sa nege continutu) unei cunostinte& Ei (ine- acest continut a) cunostintei este co*')et dat )a o 'arte n aceasta considerare )ogica& Ce +ace- 'rin ur*are- considerarea )ogicaA O o'eratie +oarte si*')a- care 'oate ca nca nu 2a este asa de c)ara< ea interzice cercetatoru)ui de a +ace orice a+ir*atie asu'ra 2a)a(i)itatii cunostintei si interzice cercetatoru)ui de a +ace orice a+ir*atie asu'ra +unctiunii cunostintei& $& Dar 'ozitia aceasta )ogica o sa s'uneti d#2oastra ca 'oate sa +ie (una n a)ta 'arte- dar nu n teoria cunostintei- 'entru ca teoria cunostintei doar aceasta +ace< )a un *o*ent#dat ea tre(uie sa studieze- du'a cu* 2#a* anuntat- toc*ai )egatura dintre cunostinta si o(iectu) 'e care#) indica cunostinta& Da- este ade2arat- dar toc*ai 'entru ca sa studieze )egatura dintre cunoastere si rea)itatea nsasi- se cere ca cei doi ter*eni ai cunoasterii sa +ie se'arati- (ine de)i*itati& Deci- cunostinta care intra n cercetarea gnoseo)ogica este n ade2ar cunoasterea 'ri2ita din 'unctu) de 2edere )ogic& Punctu) de 2edere )ogic este # du'a cu* ati nte)es d#2oastra # o *etoda ce2a *ai )arga dec.t do*eniu) teoriei cunostintei= adica- este o *etoda care si are )ocu) si n )ogica- tot asa de (ine ca si n teoria cunostintei& Prin ur*are- ca sa )ega* cu ceea ce a* s'us a)ta data- deose(irea dintre teoria cunostintei si )ogica nu sta n *etode)e acestor doua disci')ine- ci n 'ro()e*e)e s'ecia)e 'e cari +iecare )e are- si anu*e< )ogica cerceteaza cunostinta su( s'ecie )ogicae- nauntru) ei

nsesi= teoria cunostintei studiaza cunostinta n ra'ort cu ter*enu) ce)a)a)t a) 'rocesu)uiadica n ra'ort cu o(iectu) 'e care o cunostinta ) indica& Iata c.te2a cu2inte- +oarte 'utine- +oarte insu+iciente- dar totusi indicatoare- n )inii *ariasu'ra *etodei teoriei cunostintei si asu'ra o(iecte)or cu cari teoria cunostintei are ntr# ade2ar sa )ucreze& I,& O4IECTU1 TEORIEI CUNOSTINTEI 1> dece*(rie 1 !" 1& Conditii)e care +ac 'osi(i)a cunostinta !& Pro()e*a rea)itatii su( ra'ort gnoseo)ogic 8& O(iecte)e g.ndirii :& Cunostinta 'restiinti+ica "& Cunostinta stiinti+ica& Ca)itati 'ri*are si secundare a)e )ucru)ui $& E3'ri*area cantitati2a a ca)itatii 1& ,o* intra astazi de#a dre'tu) n su(iectu) nostru< cari sunt 'ro()e*e)e teoriei cunostintei # 'entru ca acesta este sensu) cursu)ui din acest an< nsirarea- n date)e ce)e *ai genera)e- a 'ro()e*e)or teoriei cunostintei& Cea dint.i 'ro()e*a care ni se 'une noua este< ce este cunostintaA Este e2ident ca- n e3'unerea acestei cestiuni- nu o sa 'roceda* de+initoriu- adica nu o sa nce'e* sa s'une*< GCunostinta este cutareH& Noi o sa e3'une* o ana)iza ')ec.nd- du'a cu* a* indicat de )a nce'ut c9iar- de )a +a'tu) nsusi a) cunoasterii- 'ri2it n ade2ar su( ra'ortu) deductiunii +eno*eno)ogice de care 2a 2or(ea* r.ndu) trecut& C.nd a* o cunostinta- este e2ident ca eu cunosc ce2a& O cunostinta este- n ade2ar- o rea)itate- dar aceasta rea)itate nu este si*')a- ci este o rea)itate ntru at.t ntru c.t iese din ea nsasi si se ra'orteaza )a ce2a n a+ara de ea& ,asazica- cunoasterea 'ura si si*')a nu indica- 'ro'riu#zis- o 'ro()e*a a teoriei cunostintei= ea indica ce) *u)t o 'ro()e*a de 'si9o)ogie- indica 'rocesu) de cunoastere n de2enirea )ui te*'ora)a- s'iritua)a& Teoria cunostintei nce'e aco)o unde eu nce' sa cunosc ce2a- adica n *o*entu) n care aceasta cunostinta este- 'ro'riu#zis- )egata de un o(iect care trece dinco)o de ea- care este oarecu* transcendent cunostintei nsesi& Ce cunosc euA 7oarte si*')u< eu cunosc ceea ce e3ista& ,asazica- o 'resu'ozitie a cunostintei este aceasta< o e3istenta oarecare sau- cu* s#ar *ai s'une cu un a)t cu2.nt- o 'resu'ozitie a cunostintei este rea)itatea& 0n ur*arirea 'ro()e*ei acesteia a rea)itatii n )egatura cu cunostinta- noi o sa 'ute* sa des'rinde* ncetu) cu ncetu) e)e*ente)e cari intra n constituirea cunostintei& Cari sunt conditii)e ce +ac 'osi(i)a aceasta cunostintaA Una din aceste conditii a* deter*inat#o deja n sensu) ei genera)= adica- o conditie a cunostintei este e3istenta a ce2a care sa +ie cunoscut& Prin ur*are- n *o*entu) n care eu 2or(esc din 'unctu) de 2edere gnoseo)ogic de5s're6 cunostinta- 'resu'un i*ediat ca e3ista ce2a 'e care eu ) cunosc si asa o sa cauta* noi *ai de'arte toate e)e*ente)e 'e cari )e 'resu'une*- 'entru ca cunostinta sa +ie 'osi(i)a& 0n ade2ar- daca n#a* 'resu'une din ca'u) )ocu)ui ca e3ista ce2a- ca este o e3istenta- ca e3ista o rea)itate- cunostinta

aceasta- su( ra'ortu) gnoseo)ogic a) 'ro()e*ei- ar +i i*'osi(i)a& Ei (ine- ce nse*neaza< ce2a e3ista- ce nse*neaza< ce2a este rea)A !& Nu 2reau sa 2a s'un ca o sa rezo)2i* aceasta 'ro()e*a a rea)itatii& Noi nici nu +ace* rezo)2ire de 'ro()e*e- ci *ai *u)t e3'unere de 'ro()e*e si- ncetu) cu ncetu)- o sa ajunge* si )a rezo)2ire- dar 2reau sa stiti din ca'u) )ocu)ui ca si aceasta 'ro()e*a este una dintre ce)e *ai aride- nu asa de su(ti) +)uenta ca *etoda- dar tot asa de )ogic inso)u(i)a& O sa 2ede* i*ediat ca nu ntotdeauna so)utionarea )ogica a unei 'ro()e*e este o so)utionare care sa *u)tu*easca& Dar- 'e de a)ta 'arte- tre(uie sa 2a a+ir* de acu* ca sunt- n a+ara de aceste so)utionari )ogice- a)t+e) de so)utionari a)e 'ro()e*e)or- cari nu *u)tu*esc- 'oate- din 'unctu) de 2edere )ogic- dar cari- totusi- sunt so)utionari& O sa 2edeti *ai t.rziu 'ro()e*e cu un caracter *ai 'recis- inso)u(i) su( ra'ortu) )ogic& Deoca*data sa 2ede* ce nse*neaza rea)& Una din so)utii)e cari s#au dat a +ost ca rea) este ceea ce e3ercita o acti2itate& 0n *o*entu) 5n care6 e3ista o acti2itate- 'resu'une* ca aceasta acti2itate tre(uie sa ai(a un su'orttre(uie sa ai(a un 'unct de a')icare- un su(strat& Ei (ine- su(stratu) oricarei acti2itati este o rea)itate& Deci- s#a s'us n +i)oso+ie ca rea)itatea se 'oate de+ini 'rin acti2itate co*')e*entara& Aceasta 'resu'une- +oarte 'e scurt- ca tot ceea ce e3ista are o acti2itate si ca nu 'oate sa e3iste acti2itate +ara un su'ort e3istent a) acestei acti2itati& E2ident ca- n ter*eni genera)i- ca* asa este& Stiti- de 'i)da- ca- atunci c.nd 1e ,errier a desco'erit e3istenta u)ti*ei ')anete- care nu era cunoscuta 'e atunci n siste*u) so)aracea ')aneta nu era 'erce'ti(i)a- nu o 2azuse ni*eni& E3istenta ')anetei Ne'tun a +ost indusa oarecu* din anu*ite 'ertur(atiuni cari a2eau )oc n *ersu)- n *iscari)e ce)or)a)te ')anete& S#a 'resu'us atunci ca- ndata ce e3ista o actiune- adica 'ertur(atiunea n *iscari)e de re2o)utie a)e ce)or)a)te ')anete- aceasta actiune tre(uie sa ai(a un su'ort si- n ade2ar- s#a dedus 'recis- 'e ca)e *ate*atica- ca tre(uie sa e3iste su'ortu) acesta& S#a a+ir*at ca e3ista su'ortu) acesta- s#a ca)cu)at n ce *'rejurari ar 'utea sa +ie 2izi(i) 'entru noi acest su'ort- asa nc.t- )a un *o*ent#dat- du'a ca)cu) 'recis- s#a aratat n instru*entu) astrono*ic cores'unzator i*aginea noii ')anete- care era (anuita& ,edeti- de )a o actiune- de )a o acti2itate oarecare- de )a un e+ect oarecare- s#a ajuns )a e3istenta rea)a a unui cor'& ,a s'usei ca- n ter*eni genera)i- natura)- asa este< orice acti2itate tre(uie sa ai(a un su'ort- deci oricarei acti2itati tre(uie sa#i cores'unda o rea)itate& Si in2ers- orice rea)itate e2ident ca tre(uie sa ai(a o actiune& Daca n#ar +i dec.t actiunea e3istentei ace)ei rea)itati si nca ar +i o actiune& Dar- 2a ntre(< 'rinci'ia)- orice rea)itate 'oate sa ai(a o actiune- dar toate actiuni)e acestea sunt datoare sa ajunga )a cunostinta noastraA Teoretic- e2identrea)itatea se 'oate de+ini n +unctiune de actiune- dar 'ractic- adica ntru c.t sunt cunoscute de noi- toate )ucruri)e acestea 'ot sa 2ina )a cunostintaA Cu a)te cu2inte- toate actiuni)e )ucruri)or acestora sunt 'erce'ti(i)e )a cunostinta noastraA Este e2ident ca nu& Si atunci- conce'tu) acesta a) rea)itatii- de+init nu*ai 'rin actiune- sca'a oarecu* cunostintei noastre& Tre(uie sa ajunge* )a conc)uzia ca e3ista o *u)ti*e de )ucruri- 'e cari noi nu )e cunoaste*- desi e)e 2or +i a2.nd o actiune- si ca do*eniu) nsusi a) rea)itatii ne este 'rinci'ia) re+uzat& Nu 'ute* sa recunoaste*- nu 'ute* sa ncercui* 'recis do*eniu) rea)itatii- natura)- si 'entru ca +e)u) de de+initie este n sine de+ectuos& Ati o(ser2at- c.nd zic ca orice rea)itate tre(uie sa ai(a o actiune- dintr#o data a* 'us 'ro()e*a n ter*enii ur*atori< c9iar daca nu cunosc rea)itati)e- cunosc actiuni)e= adica- acti2itatea unei rea)itati

este criteriu) 'entru e3istenta rea)itatii- este se*n 'entru e3istenta onto)ogica a rea)itatii acesteia& ,asazica- n ade2ar- 'ro()e*a- 'usa asa- este 'usa n +unctie- n ter*eni de cunostinta- n ter*eni de ajungere )a constiinta *ea= si atunci- n *o*entu) n care do2edi* ca- 'rinci'ia)- sunt actiuni de cari noi nu 'ute* sa )ua* cunostinta- atunci e2ident ca aceasta de+initie a rea)itatii- care tre(uia sa +ie o de+initie n +unctie de cunostinta noastra- nu se *ai 'recizeaza n do*eniu) ei- adica nu *ai are un do*eniu 'recis& Princi'ia)- este e3act ca orice rea)itate are o actiune- dar aceasta de+initie nu ne ajuta )a ni*ic- 'entru ca este ega)a din 'unctu) de 2edere teoretic cu Gorice rea)itate e3istaH- cu Gorice rea)itate este o rea)itateH- 5ceea ce6 este o 'ura tauto)ogie& 8& Prin ur*are- 2edeti ca de+initiunea aceasta a rea)itatii nu este o de+initiune care sa ne *u)tu*easca& Este totusi ce2a ade2arat n toata aceasta discutiune& ,edeti cu* se 'unea 'ro()e*aA Se 'unea n ter*eni de g.ndire< este ce2a rea)- acest ce2a rea) este cunoscut de noi- acest ce2a rea) are o actiune- acest ce2a e3ista ca rea)itate n *asura n care e) are o actiune& Dar cunostinta *eaA Cunostinta *ea- n cazu) 'e care )#a* e3'us- +acea oarecu* 'arte integranta din de+initia conce'tu)ui de rea)itate& Ia sa ur*a* ca)ea in2ersa- adica sa scoate* cunostinta din acest 'roces integrantB Daca n cazu) nt.i scoate* cunostinta din acest 'roces integrant- atunci e2ident ca se ajunge )a tauto)ogie< este rea) ceea ce este rea)& ;.nditi#2a nsa )a rea)itate si g.nditi#2a )a cunostinta *ea- )a g.ndirea *ea- acti2itatea *ea de a g.ndi aceasta rea)itate& Eu- de 'i)da- zic< *a g.ndesc )a un o(iect de )a *ine de acasa- *a g.ndesc )a scaunu) de )a *asa de )ucru sau )a *asa de )ucru& Masa aceasta de )ucru e3ista c)ar- ea este o(iect de cunostinta 'entru *ine& Dar eu nu *a 5*ai6 g.ndesc )a *asa de )ucru& E3ista *asa de )ucruA Ea continua sa e3iste- ea este ca'a(i)a de a +i o(iect 'entru g.ndirea *ea& Ma g.ndesc- de 'i)da- )a Iu)iu Cezar& Iu)iu Cezar este ce2a care nu *ai e3ista& Ce e3ista'ro'riu#zisA Iu)iu Cezar 'oate sa +ie o(iect de g.ndire 'entru *ine- dar nu Iu)iu Cezar e) nsusi- n 'ersoana- ci i*aginea )ui Iu)iu Cezar- construita de *ine din )ecturi)e- din a*intiri)e *e)e- daca a* trait 'e 2re*ea )ui Iu)iu Cezar etc& ,asazica- e3ista ce2a ca o(iect de g.ndire 'entru *ine- dar nu Iu)iu Cezar- ci i*aginea construita a )ui Iu)iu Cezar& O deose(ire ntre *asa *ea de )ucru si Iu)iu Cezar e2ident ca e3ista< si *asa *ea de )ucru- si Iu)iu Cezar sunt o(iecte de g.ndire 'entru *ine= dar *asa e3ista si +ara ca eu sa *a g.ndesc )a ea- 5'e c.nd6 Iu)iu Cezar nu e3ista +ara ca eu sa *a g.ndesc )a e)= doar i*aginea )ui Iu)iu Cezar- construita de *ine- aceea e3ista& ,reau sa s'un ca 'ot sa *a g.ndesc )a i*aginea aceasta a )ui Iu)iu Cezar si 'ot sa#*i dau sea*a ca *a g.ndesc )a i*aginea )ui Iu)iu Cezar- deci g.ndu) )a Iu)iu Cezar este o(iectu)- e) e3ista& De ceA Pentru ca e) 'oate sa su(ziste # aceasta 2reau sa s'un # c9iar daca nu e3ista g.ndu) )a g.ndu) i*aginei )ui Iu)iu Cezar= adica- i*aginea )ui Iu)iu Cezar e3ista ca g.ndire- g.ndu) este si e) o rea)itate& Atunci- asa- 2ag- ce ar +i rea)itateaA Eu zic< rea)itatea este tot ceea ce 'oate sa +ie o(iect de g.ndire- dar care 'oate sa e3iste indi+erent de +a'tu) ca eu *a g.ndesc )a e)& O(iectu) G*asaH si g.ndu) GIu)iu CezarH e3ista ca o(iecte de g.ndire +ara ca e)e sa +ie 5n6 constiinta- adica +ara sa *a g.ndesc )a e)e& Masa e3ista 'entru *ine- 2oi a2ea oric.nd 'osi(i)itatea sa g.ndesc asu'ra *esei= i*aginea )ui Iu)iu Cezar e3ista- iarasi- ca 'osi(i)itate de g.ndire 'entru *ine& Deci- zic eu- n ter*eni genera)i- nse*neaza'ro'riu#zis- rea)itate ceea ce e3ista ca o(iect de g.ndire 'entru *ine- dar care 'oate sa e3iste c9iar atunci c.nd g.ndirea *ea nu se e3ercita asu'ra )ui= adica- e3ista tot ceea ce

este de sine statator- e3ista tot ceea ce nu este o creatiune a *ea- e3istenta n *odu) ce) *ai genera)& :& Pro'riu#zis- g.ndirea o*eneasca # s're a ajunge )a considerarea aceasta # a +acut a)t dru*& Ia g.nditi#2a )a cu* socoteste o*u) o(icinuit )ucruri)e cari ) nconjoara& O*u) o(icinuit zice< *asa e3ista- scaunu) e3ista- o*u) e3ista si e)- o 9aina rosie si are si ea rea)itatea ei de 9aina si rea)itatea ei de rosie& Tot ceea ce 'oate sa ajunga )a cunostinta *ea # zice o*u) si*')u # este o rea)itate- este o e3istenta= si anu*e- asa cu* ajunge )a constiinta *ea& O*u) si*')u nici nu se g.ndeste- n *enta)itatea 'restiinti+ica- 2reodata ca daca 2ad un )ucru rosu- este 'entru ca eu ) 2ad rosu& E) zice< rosu este o ca)itate a )ucru)ui& Tot ceea ce # eu as zice- 'si9o)ogiceste # e3ista ca si continut de constiinta esten *enta)itatea 'restiinti+ica- 'roiectat n a+ara si oarecu* onto)ogizat- 9i'ostaziat& Toate cunostinte)e *e)e au e3istenta rea)a n a+ara de *ine& Aceasta este *enta)itatea 'restiinti+ica& Ea 2ede o 9aina rosie- dar o 2ede acu*- c.nd este )u*ina& Stinge )a*'aB O sa 2ezi ce2a negru#cenusiu& O*u) si*')u 2a s'une totdeauna< da- 2ad ce2a negru# cenusiu- ne'recis- 'entru ca nu este )u*ina& 0n rea)itate nsa- o(iectu) res'ecti2 este rosu si- ca sa#ti do2edesc ca este rosu- i*ediat ce 2oi 'utea 2edea ace) o(iect- *i se 2a arata rosu- 2oi 'utea sa 2ad ca e) este rosu& "& Aceasta este atitudinea genera)a 'restiinti+ica& Dar- n aceasta atitudine genera)a 'restiinti+ica- inter2in- de )a un *o*ent#dat- anu*ite 'ro()e*e& 1a e3e*')u) 'e care )#a* )uat< este natura)- se ntrea(a oa*enii- sa zic eu ca (ucata de sto+a este rosie 'e )u*ina si tot rosie 'e ntuneric- sau este *ai natura) sa s'un ca e rosie 'e )u*ina- dar este neagra# cenusie 'e ntunericA Adica- acest rosu este o ca)itate e3istenta n rea)itate a )ucru)ui- sau aceasta ca)itate de rosu este a)tce2aA Este o ca)itate a )ucru)ui care nu este dec.t 'rin 'roiectarea asu'ra acestei (ucati de sto+a a unei anu*ite cu)ori& Adica- rosu e3ista n e) nsusi- n orice conditiuni- sau nu e3ista dec.t n anu*ite *'rejurari +a2ora(i)eA O (ucata 5de sto+a6 este rosie n ea nsasi- sau are nu*ai 'osi(i)itatea de a de2eni rosie )a 'erce'tiunea noastra- n conditiuni nor*a)eA Aceasta este o ntre(are 'e care si#o 'une *enta)itatea care nceteaza de a +i 'restiinti+ica& Pro()e*a este +oarte 2ec9e& Stiti ca- nca din +i)oso+ia greceasca- s#a ridicat ndoia)a= can genere- toata +i)oso+ia greceasca- *ai a)es de )a Socrate ncoace si cu so+istii *ai nainte- a 'us ntotdeauna )a ndoia)a gradu) de adec2are a cunostintei noastre senzoria)e& Si *ai stiti- n s+.rsit- ca- *ai t.rziu- i*ediat )a nce'utu) e'ocei *oderne- s#a ridicat *area 'ro()e*a a asa#nu*ite)or ca)itati 'ri*are si ca)itati secundare a)e )ucru)ui& ,asazica- )u*ea s#a ntre(at< )ucruri)e sunt asa cu* )e 2ede* noi- sau sunt a)t+e) dec.t cu* )e 2ede* noiA Iar ceea ce 2ede* noi- ceea ce e3ista 'entru constiinta noastra este ce2a de'artat de rea)itateA Aceasta este 'ro()e*a care a a'arut *ai t.rziu- )a @ant- 'recis sau +oarte (ine 'recizat- n +or*a deose(irii dintre a'arenta si )ucru) n sine (Ersc9einung si Ding#an#sic9%& A'arenta este 5o6 'ro()e*a *oderna- care dureaza de )a Descartes ncoace& Ce nse*neaza ceea ce a*intea* adineauri< 'ro()e*a ca)itati)or 'ri*are si secundareA Mai nt.i- stiinte)e 'ro'riu#zis descri'ti2e # adica- n nte)esu) o(isnuit- 'e care#) da* noi aci cu2.ntu)ui- de 'i)da- anato*ia- zoo)ogia- (otanica etc& #- stiinte)e acestea nu ridica 'ro()e*a critica a ceea ce e3ista n ade2ar& Stiinta zice< iata o s'ecie de ani*a)e& Aceasta s'ecie de ani*a)e o descriu- s'un cu* este= 'rin ur*are- 5+ac6 'resu'ozitia- din ca'u)

)ocu)ui- ca ceea ce s'un e3ista n rea)itate& Dar +izicaA 7izica s'une< cu)oarea nu este o ca)itate a )ucru)ui- sunetu) nu este o ca)itate a )ucru)ui- *irosu)- ase*enea& Ceea ce se nu*este 'ro'riu#zis ca)itate nu e3ista n )ucru- ci e3ista n cunostinta noastra des're )ucru& 1ocDe s'unea< toate asa#nu*ite)e ca)itati secundare a)e )ucruri)or # acestea sunt ca)itati secundare- 5ce)e6 care se )eaga anu*e de si*tu) 2azu)ui- auzu)ui- *irosu)ui # nu e3ista n rea)itate- ci sunt e)e*ente care intra nu*ai n constiinta noastra constituita& Descartes- )a r.ndu) )ui- s'unea ca e3ista anu*ite ca)itati a)e )ucruri)or- care sunt +undate n rea)itati)e nse)e& Aceste ca)itati ar +i ntinderea- durata- *iscarea etc& ,edeti care este deose(irea ntre 'ri*e)e si ce)e)a)te ca)itati< ntinderea- durata- *iscarea sunt ca)itati n )egatura directa cu ti*'u) si cu s'atiu)= ce)e)a)te< cu)oare- *iros- sunet+or*a sunt trecatoare- nu sunt ca)itati a)e )ucru)ui- ci sunt e)e*ente a)e constiintei constituite& De ce +izica a n)aturat ca)itati)e secundare si a tinut )a ca)itati)e 'ri*areA Nu dintr#un *oti2 'ro'riu#zis teoretic= 'entru ca- n de+initi2- du'a cu* s'un ca rosu este o ca)itate a constiintei *e)e- tot asa 'ot sa s'un ca si ntinderea este un e)e*ent constituti2 a) constiintei *e)e& @ant a si s'us ca ti*'u) si s'atiu) sunt +or*e a'riori a)e sensi(i)itatii *e)e& Deci- nici ntinderea si durata nu 'ot sa +ie ca)itati rea)e a)e )ucru)ui& Totusi- ;a)i)ei*ai naintea )ui Descartes- a s'us< acestea sunt +unda*ente)e rea)itatii& Daca eu )ucrez cu aceste ca)itati a)e )ucruri)or- 'ot sa *erg )a cunostinta rea)itatii= daca )ucrez cu ce)e)a)te ca)itati- reductiunea 'e care ratiunea o*eneasca tre(uie s#o +aca n )u*ea o(iecti2a atinge e)e*ente)e cari ne 2in 'rin senzatii)e de 2az- de auz- de *iros- dar 'astreaza ca intangi(i)e ca)itati)e n directa )egatura cu ti*'u) si s'atiu)- adica cu i*agini)e de *iscare& Ma iertati ca a* +acut digresiunea aceasta- +oarte scurta& Ni*ic nu este asa de i*'ortant si asa de caracteristic 'entru toata *enta)itatea de )a Renastere '.na astazi dec.t )ocu) e3traordinar de i*'ortant 'e care#) ocu'a n toata teoria noastra i*agini)e de *iscare& Ce)e *ai 2ariate sco)i +i)oso+ice tre(uie sa ajunga- n u)ti*a ana)iza- sa se +undeze tot 'e i*agini)e de *iscare& ;.nditi#2a ca Descartes si rationa)istii (Descartes n s'ecia)% a'roa'e au +undat teoria +izica su( ra'ortu) +i)oso+ic& Dar g.nditi#2a 5si6 ca 4ergson este n ziua de astazi intuitionist- adica sta )a 'o)u) o'us a) criticis*u)ui& Toata +i)oso+ia (ergsoniana nu este de)oc 2a)a(i)a- dec.t daca se a+ir*a de )a nce'ut ca e)e*entu) +unda*enta) n constituirea re'rezentarii este i*aginea de *iscare& Toata )ogica aso)ine)or- care sta )a (aza )ogicei )ui 4ergson- are )a (aza- ca e)e*ent +unda*enta)aceste i*agini de *iscare& Prag*atis*u) de astazi sta 'e aceeasi (aza& Trec.nd n a)te do*enii- tot *iscarea este e)e*entu) care ne intereseaza ce) *ai *u)t& O sa ziceti< au +ost si a)te +or*eB Da- a +ost +or*a greceasca- n care *iscarea nu 'rea a2ea i*'ortanta& Aceasta c9iar a +ost caracteristic< ca )u*ea greaca a +ost ca'a(i)a sa +aca conce'tia so+is*e)or care negau *iscarea& Stiti c.t au +ost atacate aceste so+is*e- so+is*e)e e)eatice- negate de )u*ea *oderna si 5*ai6 stiti ca cea *ai acer(a critica care s#a +acut acestor so+is*e a)e *iscarii a +ost critica +acuta de 4ergson& $& S'un deci- ca)itati)e 'ri*are sunt 'ri*ite si retinute de catre +izica dre't e)e*ente constituti2e a)e rea)itati)or si nu a)e cunostintei noastre& De ceA Pentru un *oti2 'ractic si nu teoretic& Teoretic- se 'oate nega tot asa de (ine e3istenta rea)a a acestor e)e*ente- a *iscarii- duratei- +or*ei si ce)e)a)te- ca si 5a6 ce)or)a)te e)e*ente- 5cu*6 )e#a si negat @ant& Practic nsa se sc9i*(a 'ro()e*a< dintre toate e)e*ente)e constituti2e a)e unui o(iect- adica a)e constiintei noastre- cu)oarea- auzu)- sunetu)- *irosu) nu sunt 'asi(i)e de a

+i 'rinse n cantitati- de a +i e3'ri*ate nu*eric- 'e c.nd ce)e)a)te- ra'orturi)e s'atia)e si te*'ora)e- sunt 'asi(i)e de aceasta e3'ri*are nu*erica& Aici este ntregu) secret a) 're+erintei 'e care +izica o acorda ca)itati)or 'ri*are- +ata de ca)itati)e secundare a)e rea)itatii& 0n ade2ar- conce'tu) de *asura si conce'tu) de s'atiu sunt ca* unu) si ace)asi )ucru& Tot ceea ce e3ista n s'atiu- u)ti*e)e e)e*ente a)e s'atiu)ui sunt *asurate& Stiti- 'e de a)ta 'arte- ca- atunci c.nd s#a trecut conce'tu) acesta de *asura n o'eratia de *asuratoare a ti*'u)ui- s#a ana)ogat ti*'u) cu s'atiu)& Stiti ca se 2or(este< n s'atiu de trei di*ensiuni- adica trei sunt coordonate)e de cari a* ne2oie 'entru a e3'ri*a nu*eric un )ucru- si se 2or(este n ti*' de o di*ensiune& Ti*'u) are o di*ensiune- s'atiu) are trei di*ensiuni& Ce nse*neaza aceastaA Ti*'u) si s'atiu) sunt ca)itati2 deose(ite- )ogic+unda*enta) deose(ite& A* +oarte rar 'ri)eju) sa 2or(esc des're )ucruri 'e care )e#a* scris 2reodata- 'entru ca eu de o(icei nu scriu& Acu* nsa 2ine acest 'ri)ej& Prin 1 ? #1 1?- c.nd era* student acia* scris un artico) n care s'unea* ca- n +ond- de ce sa se +aca deose(ire ntre ce)e trei di*ensiuni a)e s'atiu)ui si di*ensiunea ti*'u)uiA 0n de+initi2- un )ucru care e3ista n rea)itate nu e3ista n trei di*ensiuni- ci n 'atru< e3ista n ce)e trei di*ensiuni a)e s'atiu)ui si n a 'atra di*ensiune- a ti*'u)ui& Eu s'unea*< n de+initi2- 'entru ca sa se e3'ri*e- 'ro'riu#zis- o e3istenta n c9i' nu*eric- tre(uie sa i se dea 'atru coordonate si nu trei& Aceasta o s'unea* eu- ntr#un *o*ent de s)a(iciune +i)oso+ica& Du'a ce au trecut trei#'atru )uni si *#a* *ai g.ndit )a 'ro()e*a- a* 2azut ca era o *ica 'rostie ceea ce s'unea* eu aco)o& Du'a doi ani nsa- duc.ndu#*a )a ;Fttingen- a* auzit de unu) din cei *ai *ari +izicieni- MinDoKsDi- care a e*is aceasta i'oteza +oarte ndrazneata& Toata )u*ea a zis< e3traordinar de +ru*osB ;9inionu) *eu a +ost ca eu 'arasise* ceea ce 'este doi ani era Ge3traordinar de +ru*osH& Care este deose(ireaA Si eu a* dre'tate- si cei)a)ti& 0n +ond- 'ro()e*a este o 'rostie din 'unctu) de 2edere +i)oso+ic- dar este un )ucru e3traordinar din 'unctu) de 2edere *ate*atic& De ceA Pentru ca- +i)oso+iceste- ti*'u) si s'atiu) sunt doua )ucruri a(so)ut deose(ite& Ca)itati2 'ri2ite- n rea)itatea )or- ti*'u) si s'atiu) n#au ni*ic co*un& Cantitati2 'ri2ite- su( ra'ortu) deter*inarii unui o(iect n e3istenta )ui rea)a- ti*'u) si s'atiu) n#au ni*ic deose(it si atunci coordonata ti*' este e3act n ace)asi +e) coordonata ca si ce)e)a)te trei coordonate s'atia)e& ,edeti deose(irea de 'unct de 2edere si nte)egeti acu* de ce- n ade2ar- +izica tine *ortis )a ca)itati)e 'ri*are a)e )ucruri)or si se intereseaza +oarte 'utin de asa#nu*ite)e ca)itati secundare< 'entru ca aceste ca)itati 'ri*are sunt 'asi(i)e de a +i e3'ri*ate nu*eric- de a +i trans+or*ate n cantitati- 'e c.ta 2re*e ca)itati)e secundare- nu& ,edeti ca aceasta deose(ire # ca)itati 'ri*are- ca)itati secundare # nu este nici ea o deose(ire +undata n rea)itate- ci este +undata n necesitatea *ecanis*u)ui stiinti+ic& A)t+e)- e)e 'ot sa +ie tot asa de 2a)a(i)e toate )a un )oc- du'a cu* 'ot sa +ie tot asa de ne2a)a(i)e toate )a un )oc& Aceasta 'ro()e*a- ast+e) n+atisata- cu aceste date- constituie *iezu) 'ro()e*ei< deose(irea dintre a'arenta si rea)itate- dintre a'arenta si )ucru) n sine& Des're acest )ucru 2o* 2or(i n 're)egerea 2iitoare& ,& CUNOASTERE- ;LNDIRE- REA1ITATE 1 dece*(rie 1 !"

1& Cantitati2itatea cunostintei stiinti+ice !& Cunostinta n +i)oso+ia Dantiana 8& Pozitia +eno*eno)ogica :& Cognosci(i)itatea cunostintei "& ;.ndire si cunoastere $& Pozitia so)i'sista E& Rea)itatea& Metoda descri'ti2a 1& Din 're)egerea de ieri tre(uia sa retineti c.te2a )ucruri +unda*enta)e- si anu*e- ca e3ista un +e) de constiinta nai2a si- deci- un +e) de cunostinta 'restiinti+ica- ce nzestreaza toate )ucruri)e- toate e2eni*ente)e- cu anu*ite ca)itati- cari 5ar6 e3ista n rea)itate& Toate nt.*')ari)e din natura sunt 'use 'e socotea)a )ucruri)or e3ist.nd n natura si toate e2eni*ente)e sunt considerate ca un +e) de e+ect a) unor anu*ite +orte constituti2e a)e rea)itati)or= adica- de 'i)da- daca un o* o(icinuit si*te 'e *.na caz.ndu#i o 'icatura de ')oaie- e) zice ca a'a aceasta care cade are o +orta si ca +orta aceasta este o ca)itate a a'ei care cade& ;.nditi#2a ce zice *oraru) c.nd 2ede ca i se n2.rte roata de )a *oara- 'e care o n2.rteste a'a& Daca e) (aga *.na n a'a- 2ede ca a'a e3ercita o 'resiune asu'ra *.nei )ui& Roata se n2.rteste 'entru e) n 2irtutea +ortei 'e care o are a'a& Acesta +orta- 'entru cunostinta 'restiinti+ica- este o ca)itate a a'ei care curge& ,asazica- este de retinut din )ectia de ieri- de o 'arte- ca aceasta cunostinta 'restiinti+ica sau atitudine 'restiinti+ica e aceea care 'roiecteaza oarecu* toate continuturi)e de cunostinta n a+ara si )e 9i'ostaziaza n rea)itatea a(so)uta= si ca- 'e de a)ta 'arte- nici nu# si 'une 'ro()e*a n ce ra'ort sta* noi- su(iectu)- cu rea)itatea- cu o(iectu) acestei cunoasteri& Pe de a)ta 'arte- ati 2azut cu* se des'rinde- ncetu) cu ncetu)- asa#nu*ita cunostinta stiinti+ica si cu* aceasta cunostinta stiinti+ica distinge- du'a interesu) 'e care )#a* )a*urit n )ectiunea trecuta- asa#nu*ite)e ca)itati 'ri*are si secundare a)e )ucruri)or= adica- de o 'arte- ca)itati)e cari ne 2in 'rin 'erce'tiuni)e 2izua)e- o)+acti2e etc& si 'e ur*a ca)itati)e care ne 2in 'rin senzatii)e de *iscare- de a'asare- de 'i'ait etc& Aceasta din ur*a atitudine a* )a*urit#o 'rin interesu) 'e care stiinta *oderna ) are )a trans+or*area cunostintei n genere ntr#o cunostinta *asurata& Nu este 2or(a de un interes oarecu* constient- adica stiinta nu#si da sea*a ca asa tre(uie sa 'rocedeze sau- ce) 'utin- nu si#a dat sea*a )a nce'ut& C.nd ;a)i)ei a +undat stiinta conti*'orana- e) nu si#a 'us de)oc 'ro()e*a aceasta- ca- n ade2ar- tre(uie sa e3'ri*e n *asuri aceste ca)itati- 'entru ca rea)itati)e sa ajunga )a cunostinta noastra asa cu* sunt e)e& Este ade2arat- cunostinta *ate*atica a +ost ntotdeauna o cunostinta 're+erata- o cunostinta *ai 'recisa& Dar stiti'e de a)ta 'arte- ca aceasta cunostinta *ate*atica nu este ntotdeauna cantitati2a= adicastiti ca e3ista- a)taturi de asa#nu*ita- 9ai sa zice*- *ate*atica ce )ucreaza cu nu*ere)e- o a)ta *ate*atica- 5una6 care )ucreaza cu o(iecte& Nu*ere)e sunt e3'resiunea unei *asuri*asura nsasi este un o(iect& ,asazica- nici *acar a+ir*atia care se +ace de o(icei- anu*e ca *ate*atica # +iind o stiinta sau o cunostinta de o 'recizie deose(ita # are 'retentia sa ser2easca de *ode) ntregei cunostinte stiinti+ice- nici *acar aceasta a+ir*atie nu 'oate sa e3')ice cantitati+ierea acestei cunostinte 'e care a rea)izat#o stiinta *oderna& Caci aceasta stiinta *oderna iese dintr#o structura noua a s'iritu)ui o*enesc- care structura nu are'ro'riu#zis- o e3')icatie sau a carei e3')icatie noi nu o 'oseda*& Noi 'ute* sa constata*

'ur si si*')u ca aceasta noua structura s'iritua)a a dus )a trans+or*area cunostintei stiinti+ice n genere- )a o cunostinta cantitati2a& ,asazica- asa e3')icata- 'rin structura- 'rin esenta- 'rin rea)itatea nsasi a cunostintei stiinti+ice- asa e3')icata cestiunea- nu se 'oate 2or(i de un interes constient& De aceea s'unea* adineauri ca stiinta a a2ut interes )a cantitati+iere& Nu nse*neaza ca stiinta a ur*arit constient idea)u) acesta a) cantitati+ierii- ci s'un ca stiinta- n dez2o)tarea ei natura)a- de care 'oate nu#si da sea*a- a ur*at ca)ea aceasta de trans+or*are n cantitati& Ca aceasta ca)e a +ost cea nor*a)a se 2ede si din +a'tu) trans+or*arii ntregei *ate*atici ntr#o stiinta a nu*ere)or- 'entru ca o'eratia 'e care a +acut#o Descartes- atunci c.nd a ncercat si a reusit sa n)ocuiasca )inii)e- 'uncte)e si +iguri)e geo*etrice n genera) 'rin nu*ere- deci c.nd a trans+or*at geo*etria intuitionista n geo*etrie ana)itica- nu este dec.t teoria introducerii nu*aru)ui ca e3'resie a *asurii si n do*eniu) geo*etriei- a *asurii care se e3'ri*a de#a dre'tu) cantitati2& Cu*A O )inie este un o(iect oarecare& Acest o(iect oarecare 'oate sa +ie *asura(i)& Masurarea o(iectu)ui este si ra'ortarea *asuri)or acestea )a a)t o(iect- de aceeasi natura- si 'oate sa duca )a sta(i)irea unor ade2aruri +oarte interesante& Dar aceasta nca nu nse*neaza ca noi )ucra* cu e3'ri*area *asuri)or& C.nd a* doua )inii si e3'ri* 'ro'ortiona)itatea dintre e)e- a* *asurat- dar n# a* e3'ri*at nca 'rintr#un se*n anu*it *asura aceasta& 1inia A4 si )inia AC 'ot +i e3'ri*ate si n ra'ortu) :M8- dar si n ra'ortu) A4MAC- care este un ra'ort i*')icit- un ra'ort netrans+or*at ntr#o *asura co*una- neredus )a un nu*ar& Deci- s'un< cantitati+ierea cunostintei este o trasatura +unda*enta)a a stiintei *oderne si aceasta cantitati+iere a cunostintei nu 'ro2ine de#a dre'tu) din *ate*atica- ci ea nsasi a dus )a trans+or*area *ate*aticei 'rin a'aritia ei n 'unctu) centra) a) interesu)ui noii o*eniri de du'a Renastere& ,asazica- )a acest )ucru tre(uie sa 2a g.nditi n )egatura cu 're)egerea de ieri< nt.i- )a +e)u) n care e3ista cunostinta n cunoasterea 'restiinti+ica si- 5a) doi)ea6- )a ace)a n care e3ista 'ro()e*a 'entru cunostinta stiinti+ica& Din +e)u) acesta a) doi)ea de e3istenta si- *ai t.rziu- de 'unere a 'ro()e*ei- noi a* des'rins iarasi c9estiunea )ucru)ui n sine si c9estiunea a'arentei= si e2ident ca- de ndata ce anu*ite ca)itati nu *ai erau considerate de aceeasi e3ce)enta- as zice- era e2ident sa +ace* o deose(ire de 2a)ori ntre un as'ect si ce)a)a)t si era necesar ca aceasta 2a)ori+icare sa ai(a re'ercusiuni n teoria genera)a a cunostintei o*enesti& Ceea ce ne 2enea 'rin si*turi era a'arenta n ter*eni genera)i sau e)e*ente)e n cari intrau si ca)itati)e 'ri*are erau a'arenta& E)e*ente)e n cari intrau nu*ai ca)itati)e 'ri*are erau rea)itate& E2ident ca 'ro()e*a n#a 'utut sa ra*.na asa si d# 2oastra stiti ce trans+or*ari a ca'atat& Cea *ai de sea*a trans+or*are a +ost- anu*e- ca e3ista o a'arenta a )ucru)ui si e3ista o rea)itate& Aceasta a'arenta este nsa o data u)ti*a a cunostintei noastre- este ceea ce se nu*este e3'erienta noastra& !& Re)ati2 )a aceasta- citea* astazi o recenzie 'e care un +ost co)eg a) d#2oastra o +ace- n care se ntre(uinta rau cu2.ntu) e3'erienta& Recenzentu) 'retindea- anu*e- ca +i)oso+ia Dantiana- criticis*u) considera doua e)e*ente constituti2e a)e cunostintei< e3'erienta si )ucru) n sine- ceea ce este a'ro3i*ati2- +a)s& E3'erienta n nte)esu) Dantian nse*neaza cunostinta 'ur si si*')u- adica e)e*entu) su(iecti2 ')us e)e*entu) o(iecti2& E3'erienta este data u)ti*a a cunostintei noastre- este- cu* as s'une- o rea)itate n care noi sunte* nc9isi si dinco)o de care nu 'ute* sa trece*= adica # 'entru ca sa 2a aduc a*inte ter*enii genera)i ai 'ro()e*ei #- e3ista o rea)itate- deci e3ista un *oti2 o(iecti2 a)

cunostintei& E3ista atunci o 'osi(i)itate n constiinta noastra- o 'osi(i)itate de cunoastereo 'osi(i)itate de a )ua contact cu acest *oti2 o(iecti2- cu aceasta e3istenta transcendenta constiintei noastre- n a+ara de constiinta noastra& E) zice< 'osi(i)itati)e *e)e interne sunt e)e*ente transcendenta)e- e3istente)e din a+ara sunt e)e*ente transcendente- cari transcend 'osi(i)itati)e constiintei *e)e& As zice deci # nu o s'une e)- dar cred ca este e3act n sensu) )ui #< transcendenta) ')us transcendent da cunoasterea sau da e3'erienta& Prin ur*are- doua e)e*ente +oarte (ine distincte< transcendenta) si transcendent- a) caror rezu)tat # e3'erienta # este nsasi cunostinta noastra& Ce este rea)itateaA Rea)itatea este ce2a care e3ista- dar ce2a care e3ista nu*ai ca *oti2 de cunostinta- ca *oti2 de e3'erienta 'entru noi& Ceea ce este rea)itatea n sine nsasi ne ra*.ne ntotdeauna nc9is ca 'osi(i)itate de cercetare& Ce)a)a)t e)e*ent- e)e*entu) transcendenta)- acesta este n noi& ,edeti- este aci o *ica ne)a*urire- care nu este rezo)2ata n +i)oso+ia Dantiana& Noi a2e* o cunostinta& Aceasta cunostinta este un tot- care tot este co*'us din e)e*entu) de 'osi(i)itate de cunoastere si din e)e*entu) de *oti2 de cunoastere- e)e*entu) su(iecti2 si e)e*entu) o(iecti2& Aceasta este data u)ti*a 'entru constiinta noastra- este- cu* s'unea* adineauri- un tot nc9is- din care nu 'ute* sa iesi*& @ant zice< e)e*entu) din a+ara este de necunoscut 'entru noi= e) constituie asa#nu*itu) )ucru n sine- das Ding#an#sic9& E)e*entu) ce)a)a)t constituie 'osi(i)itatea- +acu)tatea noastra de a cunoaste- conditiuni)e cunoasterii noastre& Este e)e*entu) transcendenta)& E) nsa 'rocede )a ana)iza acestui e)e*ent transcendenta) # si d#2oastra stiti care sunt e)e*ente)e- cari sunt categorii)e de +unctiuni cari intra n acest e)e*ent transcendenta)& E) 'retinde nsa ca )ucru) n sine nu 'oate sa +ie cunoscut- 'entru ca transcende cunostintei- ceea ce este e3act- teoretic 2or(ind& Dar e) 'retinde ca +or*e)e cunostintei noastre 'ot sa +ie cunoscute- ceea ce nu *ai 'oate sa +ie e3act- 'entru ca- n de+initi2- si aceste +or*e transcend cunostintei noastre& Noi nu 'ute* sa a2e* cunostinta +or*e)or a'riori- adica a unui e)e*ent care constituie cunostinta& Ceea ce a2e* noi este cunostinta 'ur si si*')u& Deci- daca nu 'ute* sa cunoaste* )ucru) n sine- nu 'ute* sa cunoaste* nici +or*e)e a'riori- nici +unctiuni)e cari +ac 'osi(i)a cunostinta& Noi nu cunoaste* dec.t cunostinta 'ro'riu#zisa& 8& ,asazica- n atitudinea aceasta care se nu*este n genere- cu un ter*en ne'recis # 'entru ca se ntre(uinteaza n *ai *u)te sensuri #- atitudine +eno*eno)ogica- 'ozitiunea +unda*enta)a este< e3ista o rea)itate= ea este o(iecti2a- dar aceasta rea)itate o(iecti2a nu 'oate sa +ie cunoscuta& Acu*- nu tre(uie sa credeti ca aceasta 'ozitiune +eno*eno)ogica se *argineste nu*ai )a @ant& Din acest 'unct de 2edere- si S'encer este tot un +eno*eno)og= adica- si e) ad*ite ca este de necunoscut o u)ti*a rea)itate- si e) ad*ite toc*ai ca aceasta rea)itate nu 'oate sa +ie niciodata 'atrunsa de cunostinta noastra& Si tot +eno*eno)ogi 'ot sa +ie considerati si neo'oziti2istii< Mac9- A2enarius- Petzo)dt si cei)a)ti& Pozitia aceasta +eno*eno)ogica are ce2a ade2arat n ea si are si ce2a +oarte atragator& Pentru ca este ade2arat ca ceea ce cunoaste* noi este- n 'ri*u) r.nd- cunostinta noastraadica rezu)tatu) e3'erientei noastre- rezu)tatu) intrarii noastre n contact cu )u*ea din a+ara de noi- cu e)e*entu) transcendent- as zice& Aceasta este ade2arat& Noi si*ti*- de )a cea *ai usoara ana)iza # si deose(iri)e ntre ca)itati)e 'ri*are si 5ce)e6 secundare 'e cari )e +acea* r.ndu) trecut sunt oarecu* un argu*ent #- ca ceea ce a2e* n *inte dre't continut de constiinta nu este rea)itatea nsasi- ci este ce2a deose(it de rea)itate- este un

+e) de i*agine a rea)itatii- indi+erent daca aceasta i*agine a rea)itatii este justa- adec2ata sau neadec2ata& Noi trai* n conc)uzia aceasta< cunoasterea noastra este ce2a deose(it de aceasta rea)itate& :& Ei (ine- asu'ra acestui 'unct a'as.nd- n +i)oso+ia 2eacu)ui a) /I/#)ea # a e3istat si n a)te 2re*i- *ai de de*u)t- dar acu* s#a s'us e3'res # s#a nascut o a)ta scoa)a +i)oso+ica ce inter'reteaza 'ro()e*a rea)itatii& ,edeti- e3'unerea *ea nu este asa de usor de ur*arit- 'entru ca eu ca* +ac aci sa se nca)ce do*enii)e a doua 'ro()e*e deose(ite< 'ro()e*a e3istentei unei rea)itati cu 'ro()e*a cunostintei rea)itatii& Dar nsasi cugetarea +i)oso+ica a)uneca 'e un do*eniu ne'recis& Adineauri- n +eno*eno)ogie- 2#a* a+ir*at e3istenta unei rea)itati- dar o e3istenta care nu este de cunoscut- 'entru ca de cunoscut nu este dec.t cunostinta noastra ca atare& De acest 'unct- de cognosci(i)itatea cunostintei noastre- se )eaga +i)oso+ia asa# nu*ita GcognoscientistaH- care zice< a a+ir*a e3istenta unui )ucru n sine- a unei rea)itati o(iecti2e este o contradictie& ,asazica- cognoscientis*u) s'une<nu e3ista o )u*e n a+ara& Este o contrazicere- 'entru ca- n de+initi2- tot ceea ce e3ista 'entru *ine e3ista ca e3'erienta a *ea # aceasta au s'us#o si +eno*eno)ogii #- e3ista dre't continut de constiinta& Deci- toata e3istenta nu se reduce dec.t )a continut de constiinta # si 2edeti a)unecarea i*ediat #- nu*ai ceea ce e3ista dre't continut de constiinta e3ista cu ade2arat& "& Deci- un )ucru- 'entru ca sa e3iste- tre(uie sa +ie g.ndit& Daca nu este g.ndit- nu e3ista 'entru *ine& Dar daca )ucru) n sine nu 'oate sa +ie cunoscut nse*neaza ca e) nu 'oate sa +ie g.ndit& 0n *o*entu) n care un )ucru nu 'oate sa +ie g.ndit- e) nu e3ista- deci )ucru) n sine nu e3ista& Este cea *ai +ru*oasa e3e*')i+icare de so+istica conti*'orana- 'entru ca aci se joaca asu'ra a doua nte)esuri a)e cu2.ntu)ui Gg.nditH& Eu g.ndesc un )ucru nse*neaza ca a* un continut de constiinta= dar< eu g.ndesc un )ucru nu nse*neaza< eu cunosc un )ucru& Eu 'ot sa g.ndesc un )ucru +ara sa#) cunosc& A cunoaste un )ucru nse*neaza ce2a *ai *u)t= nse*neaza- nt.i- a#) deose(i de tot ceea ce este a)t+e) dec.t e)- dar- n ace)asi ti*'- nse*neaza a#) ana)iza si n ceea ce este e) ca atare& Tre(uie sa#i a')ic ce)e doua o'eratiuni +unda*enta)e carteziene unui )ucru 'entru ca sa#) cunosc< c)aritatea si distinctia& Daca a')ic nu*ai o ase*enea o'eratie- este natura) ca )#a* g.nditdar nu )#a* cunoscut& Ace)asi )ucru se nt.*')a si cu )ucru) n sine& Eu disting )ucru) n sine de toate )ucruri)e ce)e)a)te& ,asazica- a')ic o'eratia de distinctie- at.t si ni*ic *ai *u)t dec.t at.t& Eu nsa nu 'ot sa#i a')ic si o'eratia de c)aritate= adica- nu 'ot sa disting e)e*ente)e constituti2e a)e acestui )ucru& E) 'oate sa e3iste ca si continut de constiinta- si totusi sa nu +ie cunoscut- 'oate sa +ie g.ndit si sa nu +ie cunoscut& 7eno*eno)ogis*u) a+ir*a nsa ca )ucru) n sine nu 'oate sa +ie cunoscut- nu ca )ucru) n sine nu 'oate sa +ie g.ndit # si distinctia este +unda*enta)a& Asa nc.t conscientia)is*u)- care ncearca sa nege rea)itatea o(iecti2a n a+ara de constiinta noastra- ncerc.nd sa 'una accentu) 'e o anu*ita 'ozitie Dantiana- nu iz(uteste sa +aca )ucru) acesta 'entru si*')u) *oti2 ca recurge 'ur si si*')u )a un so+is*- )a con+uzia dintre a g.ndi si a cunoaste- care con+uzie nu este cu ni*ic +undata& Dar unde 'oate sa duca aceasta con+uzie si unde 'oate sa duca conscientia)is*u) se 2ede +oarte (ine # si citez e3e*')u) acesta nu*ai ca sa )eg cu ceea ce s'unea* ieri #- as zice- n e3tre*a st.nga a conscientia)is*u)ui- n asa#nu*ite)e teorii so)i'siste&

$& @ant )ucreaza cu constiinta n genere- adica cu o structura idea)a- o constiinta oarecare a unei constiinte )ogice 9i'ostaziate- nu a constiintei rea)izate n indi2id& @ant zice< ceea ce a+ir* eu des're constiinta este 2a)a(i) 'entru toate constiinte)e- nu 'entru constiinte)e concrete a)e )ui A- 4- C- ci 'entru orice constiinta- 'entru constiinta n genere- o constiinta 'ur si si*')u& Ace)asi 'unct de 2edere )#a ur*at si conscientia)is*u)- care si e) s'une ca tot ce e3ista e3ista ca si continut de constiinta si nu 'oate sa e3iste a)t+e)& Conscientia)is*u) se ra'orteaza tot )a aceasta constiinta n genere& O a)ta scoa)a +i)oso+ica nsa- care a tinut sa se a*uze- s'une< da- este ade2arat ceea ce sustine conscientia)is*u)& Dar ce nse*neaza constiintaA Eu- care stau si g.ndesc- 'ot sa a+ir* un singur )ucru- si anu*e- ca a* anu*ite continuturi de constiinta- a* anu*ite cunostinte& Ca o*- eu a* i*aginea unei e3istente= ea nc9ide o )u*e rea)a n *ine& Toate re'rezentari)e 'e cari )e a* de )a *ine- de )a cor'u) *eu- toate re'rezentari)e 'e cari )e a* n constiinta *ea- toate acestea constituie o )u*e& Dar aceasta )u*e este singura )u*e e3istentaA D#ta o sa a+ir*i ca si d#ta ai o ase*enea )u*e& Se 'oate- nsa d#ta nu e3isti 'entru *ine dec.t ca 5un6 continut a) constiintei *e)e= d#ta nu esti o rea)itate- si nici constiinta d#ta)e nu este o rea)itate 'entru *ine- ci este un continut de constiinta- este o cunostinta a *ea& ,edeti dar 5ca6 ntre aceste doua sco)i- 5cari6 a+ir*a 'ur si si*')u rea)itatea a(so)uta a constiintei concrete- una a)uneca de )a g.ndire )a cunoastere- cea)a)ta a)uneca de )a constiinta )a constiinta concreta- )a constiinta rea)izata si neaga 'ur si si*')u e3istenta oricarei rea)itati n a+ara de cunostinta- adica n a+ara de continuturi)e de constiinta a)e indi2idu)ui& E3ista 5aceasta6 )a*'a- e3ista ca 5o6 cunostinta a *ea- ca 5un6 continut a) *eu de constiinta- dar ni*ic a)tce2a& E3isti d#ta ca i*agine- ca 5o6 constiinta a *ea- dardu'a cu* 'entru d#ta nu e3ista un )ucru n sine- care sa cores'unda )a*'ei- tot asa- 'entru *ine nu e3ista un )ucru n sine- care sa cores'unda constiintei d#ta)e& Ce se 'oate o(iecta acestui 'unct de 2edereA 1ogic- a(so)ut ni*ic& De aceea 2a s'unea* r.ndu) trecut ca e3ista un +e) de )a*urire )ogica a 'ro()e*e)or si un +e) de )a*urire a 'ro()e*e)or care nu este )ogica& Acu*- se 'oate nt.*')a +oarte adesea ca )a*urirea care este )ogica sa nu satis+aca- du'a cu* se 'oate nt.*')a ca o )a*urire care nu este )ogica sa satis+aca& Ei (ine- aceasta )a*urire- aceasta rezo)2are- aceasta so)utionare so)i'sista a 'ro()e*ei este +oarte )ogica- dar nu satis+ace& Sc9o'en9auer- care s#a ocu'at cu 'ro()e*a aceasta- a a+ir*at 'ur si si*')u ca nu e3ista *ij)oc de a ataca )ogic 'ozitia so)i'sista& 0nsusi Sc9o'en9auer- toc*ai 'entru ca sa arate care este 2a)oarea so)utiunii acesteia- a zis< so)i'sis*u) este o +i)oso+ie ad*ira(i)a- cu un singur de+ect= si anu*e- ca so)i'sis*u) este 'unctu) de 2edere a) ne(uniei& Si asa este& 0*'otri2a tuturor acestor +a'te- *'otri2a e2identei acesteia )ogice- se re2o)ta # cineA 4unu)#si*t& Se re2o)ta nca # cineA Con2ingerea noastra ca ceea ce este 'rezent n constiinta noastra este n ade2ar e3acteste n ade2ar rea)& Este 'rezent n constiinta *ea acest ceasornic- dar constiinta *ea re+uza sa creada ca acest ceasornic este nu*ai n constiinta *ea& Constiinta *ea ) arunca n a+ara- ) 'roiecteaza n a+ara- i da- i construieste- daca 2oiti- o e3istenta& E& Prin ur*are- e3ista ce2a sau nu e3ista ce2a n rea)itateA Este o 'ro()e*a )i'sita de sens& Pro()e*a ade2arata este< cu* ne nc9i'ui* noi- cu* trai* noi n +a't- care sunt 'resu'ozitii)e de )ucru a)e constiintei noastreA Ei (ine- aceste 'resu'ozitii de )ucru sunt ca e3ista o rea)itate n a+ara de noi- iar aceasta con2ingere- ca e3ista o rea)itate n a+ara de

noi- nu se s'rijina 'e nici un argu*ent- ci se s'rijina 'e nsasi structura constiintei noastre& Constiinta noastra este asa +acuta- nc.t 9i'ostaziaza n a+ara anu*ite continuturi a)e ei de constiinta si re+uza sa creada ca ceea ce 'roiecteaza n a+ara are nu*ai o e3istenta i)uzorie& 5Ceea6 ce conteaza n +iecare *o*ent ca e3ista e+ecti2- rea)- ca o(iect se n+atiseaza n a+ara de noi& Deci- +ata de su'er(a si inataca(i)a constructie )ogica a so)i'sis*u)ui- care nu ne satis+ace- noi a+ir*a* aci- 'ur si si*')u- un +a't- nu n+atisa* o argu*entare- a+ir*a* +a'tu) acesta de 'ri*a necesitate 'entru nsasi e3istenta noastra- +a'tu) ca constiinta noastra conteaza ntotdeauna cu o rea)itate n a+ara de noi& O 'resu'ozitie- 'rin ur*are+unda*enta)a a oricarei cercetari- a oricarei cunoasteri- este ca e3ista n a+ara de noie3ista- 'rin ur*are- transcendent- o rea)itate& Cu* este aceasta rea)itate- c.t din aceasta rea)itate se ras+r.nge n constiinta noastra sunt o a)ta 'ro()e*a- 'e care 'oate ca o s#o ana)iza* si o sa 2ede* daca 'oate +i ana)izata 'rin argu*ente sau se reduce si ea )a anu*ite 'resu'ozitii +unda*enta)e& Dar- +a't este ca 'resu'ozitia +unda*enta)a 'entru orice teorie a cunoasterii si 'entru orice +unctiune a constiintei noastre n genere este toc*ai aceasta e3istenta a unei )u*i din a+ara- nu ca teorie- 2a s'un nca o data- ci ca +a't& A* tinut sa nc9ei astazi ceea ce s'unea* des're 'ro()e*e)e 'e cari )e#a* 'us n )ectiunea de ieri- 'entru ca sa a2eti o idee 'recisa des're +e)u) n care- n ade2ar- nte)eg eu sa +ac cursu) acesta& ,edeti aci a')icarea *etodei descri'ti2e de care 2a 2or(esc de c.ti2a ani- *etoda descri'ti2a care- teoretic- 'rogra*atic- se de(iteaza de zeci de ani- dar care n uni2ersitate nu este a')icata& Metoda 'e care o a')ic eu este descri'ti2a- caci ne duce )a anu*ite rezu)tate u)ti*e- ne duce )a +a'te- nu )a argu*ente& Noi nu construi* )ogic n nici un +e)- rationa) sau intuiti2- esa+odaje de idei si de argu*ente- ci noi ana)iza* )ucruri)e asa cu* ni se n+atiseaza si ajunge* )a u)ti*a e3'resie a )ucruri)or acestora& Deci- uni2ersu) 'e care#) crea* noi- din acest 'unct de 2edere- este un uni2ers de e3istente- de esente- un uni2ers oarecu* de o(iecte- static- nu un uni2ers construit de noi dia)ectic sau un uni2ers care se construieste e) cu ajutoru) nostru& Acesta este un )ucru 'e care tre(uie sa#) tineti *inte nu nu*ai )a ceea ce s'un eu )a teoria cunostintei- ci este si )i*(aju) 'e care#) 2or(esc eu n +i)oso+ie& ,asazica- n cestiunea 'ro()e*ei rea)itatii- noi a* ajuns )a rezu)tatu) acesta< +eno*eno)ogis*u)- conscientia)is*u)- so)i'sis*u) sunt teorii cari ')eaca din ce n ce *ai 'utin de )a +a'te si cari ajung din ce n ce *ai *u)t )a constructii dia)ectice& E)e nu sunt n *asura- 'ro'riu#zis- sa rezo)2e c9estiunea e3istentei unei rea)itati- ci aceasta e3istenta a rea)itatii ne este data noua n toate cercetari)e de gnoseo)ogie si ne este data n nsasi +unctiunea constiintei noastre- ne este data noua ca o con2ingere- ca un +a't dat- nu ca un +a't desco'erit- nu ca un +a't construit& Rea)itatea e3terna este- cu a)te cu2inte # si aceasta este conc)uzia #- o 'resu'ozitie +unda*enta)a a cunoasterii noastre& Ei (ine- ntregu) siste* de 'resu'ozitii +unda*enta)e a) cunoasterii noastre 2a constitui 'entru d#2oastradu'a c.te2a )ectiuni- i*aginea nsasi a cunoasterii& Asa nte)ege* noi sa rezo)2a* *'reu*a aci 'ro()e*a care se nu*este< ce este cunostinta& ,I& CUNOASTEREA SI CONSTRUCTIA REA1ITATII !! ianuarie 1 !$

1& E3istenta rea)itatii # o 'resu'ozitie +unda*enta)a a cunoasterii !& Cunoasterea rea)itatii 8& Princi'iu) identitatii :& Princi'iu) contradictiei "& Metoda dia)ectica $& Pozitia (unu)ui#si*t 1& U)ti*e)e doua )ectiuni au +ost a+ectate asezarii- daca 2oiti- as zice *ai *u)t 'ro'edeutice- a 'ro()e*ei noastre& Tre(uia sa gasi*- cu a)te cu2inte- un 'unct de ')ecare n 'rocesu) cunoasterii& Acest 'unct de ')ecare )#a* gasit n sta(i)irea unei e3istente transcendente noua- care este rea)itatea& Ati 2azut nsa ca sta(i)irea e3istentei acestei rea)itati nu a* +acut#o nici cu ajutoru) )ogicei- nici cu ajutoru) nu stiu caror deductiuni de rationa*ent& Ati 2azut ca e3istenta rea)itatii nu se 'oate nici 'ostu)a )ogiceste- nici constitui *eta+izic sau a'rioric deducti2& Conc)uziunea )a care a* ajuns- du'a ce)e doua 're)egeri- a +ost ca tre(uie sa )ua* aceasta 5e3istenta6 a rea)itatii ca un +a't- ca ce2a dat- 'este care nu 'ute* sa trece* si a carui +undare teoretica ne sca'a- 'ro'riu#zis& Aceste doua )ectiuni sunt ntru at.t de interesante 'entru ntreg cursu) de teoria cunostintei- ntruc.t sta(i)esc 'unctu) de 2edere din care nte)ege* sa des+asura* ntreaga 'ro()e*atica a teoriei cunostintei& Teoria cunostintei sau- *ai e3act- cunoasterea n naintarea ei- 'entru sta'.nirea aceasta a rea)itatii- su( ra'ortu) cunoasterii- nu 'rocedeaza deducti2- nu 'rocedeaza dia)ectic- constructi2- ci 'rocedeaza de )a e2identa # nu de )a e2identa care ar a2ea nsa un caracter su(iecti2- ci de )a +a'te #- de )a )ucruri date- 'este cari nu se 'oate trece& Acesta este 'unctu) de ')ecare& Cu a)te cu2inte- rea)itatea este 'entru noi ce2a 5'e6 care ) gasi* 'ur si si*')u- a carui +undare sau justi+icare ne sca'a si care +or*eaza 'entru noi # cu un cu2.nt ca* (ar(ar # un +e) de 'resu'ozitie a ntregii teoretizari de *ai t.rziu& Rea)itatea e3ista ca +a't& Rea)itatea e3ista& A+ir*area aceasta nu se s'rijina 'e nici un +e) de rationa*ent- ci 'e ce2a- as zice- de ordin ascuns- se s'rijina 'e o constatare a constiintei- 'e un +a't 'este care constiinta nu 'oate sa treaca& De aci nsa ur*eaza doua )ucruri< nt.i- ca- 'ro'riu#zis- ceea ce cunoaste* noi ca rea)itate nu are nca un caracter ascendent constiintei noastre- caci u)ti*a crista)izare a acestei rea)itati este toc*ai o stare de constiinta& Adica- e3ista ce2a nsea*na 'ur si si*')u< euconstiinta n genera)- a* o anu*ita 'erce'tiune 'este care nu 'ot trece& Rea)itatea este- n cadru) consideratiuni)or noastre de '.na acu*- 'ro'riu#zis- ce2a dat constiintei noastreun continut a) constiintei noastre& Dar aci inter2ine deose(irea care tre(uie +acuta +ata de constientia)is*& Caci acest continut a) constiintei noastre nu +unctioneaza ntruc.t este continut a) constiintei- ci acest continut a) constiintei ne este dat ntr#un o(iect e3terior a) constiintei= adica- constiinta nu n stadiu) ei critic- ci n stadiu) ei nai2#rea)ist constituie un +a't& Aceasta este e3istenta rea)itatii& Ei (ine- constiinta aceasta nu#si da sea*a si nici nu 2rea sa stie de continutu) cunostintei care re'rezinta aceasta rea)itate- ci zice 'ur si si*')u< aceasta rea)itate e3ista 'entru ca iau cunostinta de ea& ,asazica- cunostinta 'e care o a* de5s're6 e3istenta rea)itatii este- 'entru 'unctu) de ')ecare a) teoriei cunostintei- consecinta a e3istentei e+ecti2e a acestei rea)itati& Aceasta este deose(irea& Iata 'ri*u) +a't&

A) doi)ea +a't este ca- '.na acu*- noi nu a2ea* n acest 'roces a) cunoasterii dec.t- 'ur si si*')u- aceasta a+ir*are< e3ista o rea)itate ca o(iect a) unui continut sigur a) constiintei noastre& At.t& Ni*ic *ai *u)t& Ei (ine- n *o*entu) n care noi a2e* data aceasta rea)itate- ce 'ute* +ace cu eaA Adican *o*entu) c.nd # 9ai sa zice*- cu un ter*en i*'ro'riu- dar care- cu toate acestea- se ntre(uinteaza n +i)oso+ie # noi 'ostu)a*- cu* +acea Aristote)- aceasta rea)itate- ce 'ute* +ace cu eaA Rea)itate este ce2a- dar- 'entru teoria noastra- este deoca*data 'ur si si*')u un conce't genera)- ce2a n a+ara de continut& Aceasta 'ostu)are a rea)itatii se des+asoara 'rin 2arietatea de cunostinte a rea)itatii& !& Cu* cunoaste* noi rea)itateaA Sunt *ai *u)te teorii n 'ri2inta aceasta& Una din ce)e *ai nse*nate s+ortari a)e nea*u)ui o*enesc- una din ce)e *ai *ari s+ortari a)e +i)oso+i)or a +ost de a construi din aceste 'ostu)ate a)e rea)itatii- ')ec.nd de )a acest dat- de )a e)e*entu) acesta dat- e3istenta rea)itatii- de a construi rea)itatea nsasi& Toata scoa)a rationa)ista si- *ai de'arte- toata scoa)a a(so)ut idea)ista aceasta +ac< construiesc rea)itatea& Ceea ce cunosc eu din rea)itate- su( ra'ortu) +i)oso+ic- *eta+izic- nu este rea)itatea nsasi 'erce'uta de *ine- ci dedusa de *ine din anu*ite 'ostu)ate- dedusa de *ine cu ajutoru) ratiunii& Cu ajutoru) ratiunii # cu*A Cu ajutoru) )ogicei& Pro()e*a aceasta se co*')ica a'oi cu 'ro()e*a- ce2a *ai s'ecia)a- daca )ogica este- n ade2ar- o stiinta constructi2a (5'ro()e*a6 'e care 'ute* sa o neg)ija*%= se co*')ica nsa- n ceea ce ne intereseaza 'e noi- si din 'unctu) de 2edere a) +unctiunii creatoare a 'rinci'ii)or )ogice& Daca a* rea)itatea data- daca a* ca 'unct de ')ecare o e3istenta a *ea- cu ajutoru) 'rinci'ii)or )ogice ce )e cunosc< identitate- contradictiune- tertiu e3c)us etc&- cu ajutoru) acestor 'rinci'ii 'ot sa des+asor un ntreg uni2ers& Si- n *o*entu) n care o singura e3istenta- rea)itatea adica- este 'unctu) de ')ecare- atunci- daca o'eratiuni)e *e)e )ogice sunt e3acte- e2ident ca 5si6 constructiunea *ea rationa)a nu 2a +i nu*ai una rationa)a- ci 2a +i si o constructiune re'rezent.nd un uni2ers e3istent n rea)itate& Este un )ucru 'e care 2i#) e3'un sc9e*atic- de unde iese )a i2ea)a s)a(iciunea 'unctu)ui de 2edere- dar este un 'unct de 2edere care- n ce) 'utin ju*atate din istoria +i)oso+iei- este nc9is n acest 'unct de ')ecare # si nu de asa *u)t 5ti*'6& O sa ziceti< 'e 2re*ea c.nd nu erau oa*enii asa de deste'ti ca acu*B Nu& D#2oastra stiti ca scoa)a de )a Mar(urg ca* aceeasi 'retentie are& Ei (ine- eu nu nte)eg )ucruri)e acestea& Desigur ca- daca )#ai )ua 'e res'ecti2u) de )a nce'ut- 'oti sa *ergi cu e) '.na )a s+.rsit& Dar deose(irea dintre o carte (una si una rea este ca- cu o carte rea- ca sa *ergi '.na )a s+.rsit- tre(uie sa o iei de )a nce'ut- 'e c.ta 2re*e una (una 'oti sa o nce'i de oriunde- tot (una e& Ei (ine- daca )uati o carte dintre acestea a)e +i)oso+i)or idea)isti- cari- +ara ndoia)a- nu au +ost toc*ai oa*enii cei *ai nende*.natici- si o desc9ideti )a ur*a- o sa 2edeti ca sunt une)e 'arti ce contin a(eratiuni& (Poate ca nu 2eti a2ea curaju) sa s'uneti aceasta- 'entru ca este 2or(a de ce2a ti'arit- dar daca- de e3e*')u- ar +i un *anuscris sau daca ar +i 2or(a- de e3e*')u- de s+.rsitu) unei con+erinte&&&% Deci- eu # ca sa si*')i+ic )ucruri)e # nu ur*aresc 'e res'ecti2u) n ca'ito)u) doi sau n ca'ito)u) trei- ci n nsasi structura *estesugu)ui )ui de rationare& Si atunci- zic< cu* construi* noi uni2ersu)- ')ec.nd de )a un +a't dat si ajut.ndu#ne cu 'rinci'ii)e )ogiceA Cari sunt aceste 'rinci'ii )ogiceA

Pri*u) dintre 'rinci'ii)e )ogice este 'rinci'iu) identitatii- a) doi)ea este 'rinci'iu) contradictiunii si- n s+.rsit- a) trei)ea- 'rinci'iu) tertiu)ui e3c)us # ca sa nu *ai 2or(i* si de a) 'atru)ea- ace)a a) ratiunii su+iciente- care nu e un 'rinci'iu constructi2- ci e un 'rinci'iu # ca sa zice* asa # e3')icati2- desi eu as zice- *ai degra(a- e3'oziti2& 8& Princi'iu) identitatii s'une ca un )ucru este asa cu* este e) si nu este a)t+e)& Cu* 'oti- cu ajutoru) acestui 'rinci'iu- sa )argesti o cunostintaA Nu a* dec.t un +a't date3istenta rea)itatii- si 'rinci'iu) identitatii care +ace aceasta a+ir*are< rea)itatea este- adica rea)itatea este asa cu* este ea si nu este a)t+e)& Rea)itatea este asa cu* este ea nsea*na- 'ur si si*')u- a+ir*area identitatii conce'tua)e a rea)itatii- inde'endent de ti*' si s'atiu # identitatea )ogica- nu cea *ateria)a& Rea)itatea este un conce't cu anu*ite *argini (ine sta(i)ite si eu a* dre'tu)- n 2irtutea 'rinci'iu)ui identitatii- ca acest conce't sa#) ntre(uintez totdeauna n siguranta ca e) ra*.ne totdeauna ace)asi& ,asazica- a* +a'tu) e3istentei rea)itatii& Cu ajutoru) 'rinci'iu)ui identitatii- eu nu 'ot sa ies n a+ara de acest +a't- ci ra*.n nauntru) +a'tu)ui- adica a+ir* identitatea +a'tu)ui& Identitate nsea*na o *u)ti*e de )ucruri& C.nd zic ca a* o identitate *ate*atica oarecare- c.nd zic ca A este identic cu AN- aceasta nsea*na 'entru *ate*atica doua )ucruri< ca A este A- asa cu* este e)- dar *ai nsea*na nca ce2a- si anu*e- ca e3ista doi ter*eni- A si AN- si ca acesti doi ter*eni au e3act aceeasi +unctiune& Identitate nsa *ai nsea*na si a)tce2a # si 'oate ca 'entru +i)oso+ie acest Ga)tce2aH este nca *ai interesant& Ce nsea*na c.nd te c9ea*a )a 'o)itie si ti se cere sa#ti sta(i)esti identitateaA 0nsea*na ca ti se cere sa te de+inesti 'e du*neata- nsea*na ca tre(uie sa#ti arati se*ne)e du'a cari 2ei 'utea +i recunoscut oric.nd- nsea*na sa arati ce este esentia) n du*neata& Ce nsea*na Nae IonescuA Un o*& Dar cu* 2oi 'utea eu sa#) cunosc 'e acest Nae IonescuA Cu* si sta(i)este e) identitatea )uiA De+inindu#se& Aceasta nsea*na identitate< de+inirea a ce2a s're deose(ire de ce)e)a)te o(iecte& Po)itia este deoca*data *ai +i)osoa+a dec.t *ate*aticianu)- 'entru ca *ate*aticianu)- n )i*(aju) 'e care#) ntre(uinteaza- ajunge )a oarecari a)unecari& Din +a'tu) ca identitatea *ate*atica se 'oate re'rezenta si 'rin se*ne asezate ntre doi ter*eni- si ')ec.nd de )a +a'tu) acesta- ca e3ista doi ter*eni ntre cari se 'une un se*n- s# a a)unecat de )a identitatea aceasta 'e care o nu*ea* )ogica- )a o identitate care nu este o identitate 'ro'riu#zisa- ci este o identitate +unctiona)a& Ce nse*neaza identitate +unctiona)aA Daca eu- s're e3e*')u- a* ci+ra 8 si a*- de a)ta 'arte- su*a ! O 1- din anu*ite 'uncte de 2edere- 8 joaca ace)asi ro) ca ! O 1& 4inente)esnu*ai din anu*ite 'uncte de 2edere- caci ! O 1 este a)tce2a dec.t 8& 0n anu*ite *'rejurari nsa- ! O 1 joaca ace)asi ro) ca 8& Si atunci- +ara sa se s'una- se su(nte)ege totdeauna- n anu*ite *'rejurari- 8 este identic cu ! O 1= adica- +unctiunea nde')inita de 8 este aceeasi cu +unctiunea nde')inita de ! O 1& Deci- identitate nu nu*ai 'rin ra'ort )a nsusi o(iectu) 'us n +or*u)a- ci 5si6 )a a)tce2a- )a o +unctie- care este deasu'ra acestor o(iecte si care este oarecu* nc9isa n +iecare din aceste o(iecte& Deci- identitatea *ate*atica 'ro'riu#zisa nu este identitatea a doi ter*eni= identitatea a doi ter*eni este- cu* a* s'us#o- un +e) de contrazicere& 0n ade2ar- cu* o sa +ie identitate- daca sunt doiA Ca sa +ie doi- tre(uie sa se deose(easca unu) de a)tu)- caci a)t+e) nu *ai 'ute* sa distinge* ca sunt doi& Tre(uie sa e3iste un e)e*ent& 0nc9i'uiti#2a ca sunt doi +rati ge*eni- cari sea*ana 'er+ect- cari se *(raca

c9iar )a +e)- si ca#) 2edeti 'e unu) )a ,acaresti (n cartieru) cu acest nu*e% si 'e a)tu) n cartieru) Cotroceni& ,eti 'utea sa#i deose(itiA Nu& Daca stii ca n *o*entu) ace)a unu) este )a ,acaresti- iar ce)a)a)t )a Cotroceni- atunci zici< da- sunt doi& De ceA Pentru ca este un e)e*ent de distinctiune< asezarea )or n s'atiu& Dar nc9i'uiti#2a ca- 'rintr#o *'rejurare oarecare- 2#ati +i dus )a ,acaresti si )#ati +i 2azut 'e ce) de aco)o si ca 'e ur*a 2#ati +i dus )a Cotroceni si )#ati +i 2azut si 'e acesta= ati +i stiut ca este a)tu)A Desigur ca nu& Identitatea a doua o(iecte este o i*'osi(i)itate& Tre(uie sa +ie un e)e*ent de distinctiune< asezare s'atia)a- te*'ora)a- un e)e*ent constituti2 c9iar- dar tre(uie sa +ie ce2a- caci a)t+e) nu *ai este identitate& Un o(iect este identic cu e) nsusi& ,asazica- s'un eu- identitate nu e3ista& De ndata ce este identitate- si deci 'ostu)area )ogica a unui o(iect cu ajutoru) 'rinci'iu)ui acesta a) identitatii- nu 'ot sa ies din ace) o(iect- ci ra*.n nauntru) )ui& A* 'ostu)at a+ir*area aceasta< e3ista rea)itatea& Ei (ine- cu 'rinci'iu) acesta a) identitatii nu trec 'este aceasta a+ir*are< e3ista o rea)itate- ci tre(uie sa re'et )a in+init e3istenta unei rea)itati& Cu* construiesc eu atunci- cu 'rinci'iu) acesta )ogicA ,eti zice< dar *ai e3ista si 'rinci'iu) contradictiei& 7oarte (ineB Ce s'une acestaA :& Princi'iu) contradictiunii& Mai nt.i de toate- nu este asa de origina) cu* se crede& E) s'une< un )ucru nu 'oate sa +ie ceea ce nu este e)& Acesta este 'rinci'iu) contradictiunii& Daca taie* negatiuni)e- ra*.ne ca un )ucru este ceea ce este e) si ni*ic a)tce2a& Prin ur*are- tot 'rinci'iu) identitatii& Dar 'rinci'iu) contradictiei nc9ide # de aceea s'unea* ca nu este origina)- nca din a) doi)ea *oti2 # o a)ta 'resu'ozitie- 'e care )ogicienii 'uri # si idea)istii a(so)uti- si rationa)istii # nu 2or sa o scoata )a i2ea)a& Ce nse*neaza< un )ucru nu 'oate sa +ie ceea ce nu esteA 0nsea*na # si acesta este- n ade2ar- un 'ostu)at care tre(uie de+init si ncercuit- de)i*itat # ca e3ista un )ucru- dar- n a+ara de acest )ucru- e3ista a)te )ucruri cari nu sunt )ucru) ace)a& Prin ur*are- e3ista o *u)ti')icitate de o(iecte& De unde aceastaA Noi nu a* ')ecat dec.t cu 'ostu)atu) acesta a) e3istentei rea)itatii # at.t si ni*ic *ai *u)t& Cu* 'ute* noi sa trece* dintr#o data si sa zice*< (ine- dar e3ista si 'rinci'iu) contradictiuniiB Acesta 'resu'une e3istenta unei *u)ti')icitati de o(iecte n aceasta rea)itate& Este o 'resu'ozitie care nu este de ordin )ogic- ci este de a)t ordin- de ace)asi ordin ca si e3istenta rea)itatii nsesi- adica un +a't- ce2a care ni se da noua- 'e care constiinta noastra ) gaseste si 'e care tre(uie sa#) constate& Dar- n s+.rsit- eu 'ri*esc si acest 'ostu)at # desi nu tre(uie sa#) 'ri*esc #- ca sa 2ede* n ade2ar e+icacitatea 'rinci'ii)or )ogice n constructiune& ,asazica- un )ucru este ceea ce este e) 'rin identitate- un )ucru nu 'oate sa +ie ceea ce nu este e) 'rin contradictiune& E3ista deci un o(iect A si e3ista o *u)ti')icitate de o(iecte care nu ne intereseaza- si 'e care o nota* cu non#A& Dar 'rinci'iu) identitatii- cu ajutoru) 'rinci'iu)ui contradictiunii- 'un.nd )a contri(utiune e3istenta unei *u)ti')icitati de o(iecte- nu 'oate sa deduca dec.t e3istenta a doua o(iecte 'ur si si*')u< A- care#*i este dat 'rin 'rinci'iu) identitatii- si non#A- care nu este dat 'rin 'rinci'iu) contradictiunii- ci este 'resu'ozitia 'rinci'iu)ui contradictiunii # 'resu'ozitie care este *u)t *ai (ogata dec.t nsusi 'rinci'iu) contradictiunii- dar 'e care 'rinci'iu) acesta )ogic a) contradictiunii o ng)o(eaza ntr#un singur o(iect- care este non#A&

,asazica- A si non#A sunt doua o(iecte 'use n 'rezenta- doua o(iecte a caror e3istenta nu este data de 'rinci'ii )ogice- dar a caror e3istenta este de)i*itata cu ajutoru) acestor doua 'rinci'ii- a) identitatii si a) contradictiunii& ,asazica- a2e* doua o(iecte& 0n a+ara de 'ostu)atu) rea)itatii- 'ri*u) 'ostu)at- care nu e de ordine )ogica- a2e* doua o(iecte cari nu sunt de ordine )ogica- dar cari se de+inesc cu ajutoru) 'rinci'ii)or )ogice& "& A) trei)ea 5'rinci'iu6& Aci nsa inter2ine o sca*atorie +i)oso+iceasca& A si non#A sunt doua o(iecte& Dar e)e se 'ot uni& Dar daca se 'ot uni- e)e dau un a) trei)ea& Aceasta este o o'eratiune 'e care eu o 'ot (anui& 0n 2irtutea carui 'rinci'iu )ogicA 0n 2irtutea 'rinci'iu)ui identitatiiA Nu& A) contradictieiA Nu& A) tertiu)ui e3c)usA Nu& A) cauza)itatiiA Nu& Cauza)itatea arata n)antuirea- succesiunea- cauzarea- crearea- dar nu unirea= ra'ortu) dintre doua o(iecte sau doua e2eni*ente- nu conto'irea a doua o(iecte sau e2eni*ente- ce)e doua o(iecte 'e cari )e ntre(uinteaza idea)is*u) n genera) si rationa)is*u)- n a)ta directiune& Acest nou 'roces nu este de origine )ogica- ci este si e) o a)ta 'resu'ozitie- adusa din a+ara& De undeA Din rea)itatea nsasiA Nici aceasta nu 'ute* sa o sti*& Este o 'resu'ozitie a(so)ut gratuita- caci se sta(i)este ca nu este de origine )ogica& Aceasta ne intereseaza deoca*data& Si atunci- zic< A si non#A e3ista- n a+ara de A si non#A nu *ai 'oate sa e3iste ni*ic- caci contrariu) )ui non#A este A si 2ice2ersa- se (uc)eaza (uc)a- cu* zice +rancezu)- se nc9eie circuitu)& ,asazica- 'entru gasirea unui a)t ter*en dec.t acesta- se recurge )a 'rocesu) acesta # a carui origine se 'oate atasa )a 7ic9te si 'oate nca ce2a naintea )ui #- a) asa#nu*itei *etode dia)ectice& Deci- A 5si6 non#A este 'ostu)at- e3istentaB Postu)are sau teza este unu) si ace)asi )ucru= negatiune- antiteza si unirea acestora douasinteza& Prin ur*are- teza- sinteza si antiteza& Sinteza de2ine teza si creeaza antiteza si aceasta noua teza si antiteza +ac o noua sinteza s& a& *& d& Aceasta nsa ce ne daA 0nt.i- ne da o serie uni)iniara de e2eni*ente si de e3istente- este un +e) de *onogenie a tuturor e2eni*ente)or si e3istente)or din uni2ers- 'e care nu o constata* nicaieri& Aceasta- n 'ri*u) r.nd& 0n a) doi)ea r.nd- 'resu'un.nd ca- n ade2ar- aceasta *onogenie nu ne ncurca- caracteru) acesta *onogenetic- introdus cu 'ri)eju) acestei *etode nu ne ncurca- este- n ade2araceasta o constructiune )ogica- adica o constructiune cu ajutoru) 'rinci'ii)or 'ur si si*')u )ogiceA Nu& Noi a* 2azut ca *ai nt.i tre(uie sa 'ostu)a* rea)itatea 'entru ca sa 'ute* +or*u)a 'rinci'iu) identitatii= a* 2azut ca a tre(uit sa 'ostu)a* di2ersitatea rea)itatii 'entru ca sa 'ute* +or*u)a 'rinci'iu) contradictiunii& Nu insist asu'ra 'rinci'iu)ui tertiu)ui e3c)us- care e 'ur si si*')u deri2at& 0n a+ara de aceste 'rinci'ii )ogice- tre(uie sa introduce* *ereu ante'resu'ozitiuni- ca sa 'ute* sa construi* n ade2ar uni2ersu) cu 'osi(i)itati)e constiintei noastre& Acesta este un )ucru +oarte interesant si ati 2azut # iar interesantB # ca ce)e doua )ectiuni 'recedente 2eri+ica toate aceste 'resu'ozitii a)e noastre- 'e cari )e introduce* nencetat n sensu) de natura a'riorica& Dia)ectica constructi2a este ce2a 'e care ) gasi* 'ur si si*')u& $& ,asazica- tre(uie sa 'arasi* odata aceasta atitudine ')ina de de*nitate a ratiunei o*enesti care- )a#nde*.na +i)oso+i)or- creeaza uni2ersu) si sa ne co(or.* )a )ucruri)e asa cu* sunt e)e& Cu ceA Cu ajutoru) caror e)e*ente construi*A Cari sunt e)e*ente)e 'e cari ni )e da noua uni2ersu)- asa cu* este e)A

A* s'us ca 'ri*u) +a't este e3istenta # e3istenta- care nu se do2edeste- dar care este& E o a+ir*atie de (un#si*t si a* *ai 2or(it si a)ta data des're aceasta& 4unu)#si*t este )ucru *are- c9iar n +i)oso+ie& 0n ce consta (unu)#si*t n *'rejurari)e acesteaA 0ntr#un )ucru +oarte si*')u= anu*e- ca 'oti sa ceri do2ada tuturor )ucruri)or si a tuturor a+ir*atiuni)or& Sunt nsa )ucruri care nu au ne2oie de do2ada- du'a cu* sunt si oa*eni care se a+ir*a 'ur si si*')u 'rin 'rezenta )or& Prin ur*are- n +i)oso+ie- )ucru) care e3ista nu are ne2oie de de*onstratie= 'entru ca- +oarte si*')u- e) e3ista& 0n ade2ar- de ce sa caut argu*ente 'entru e3istenta unui o(iect- de ce sa caut sa#*i +undez e3istenta unui o(iectA Este nu nu*ai o co*')icatie inuti)a a 2ietii *e)e 'e 'a*.nt- ci este 5si6 o o'eratiune 'ur si si*')u a(surda& Ce 'ot eu sa do2edesc n e3istenta ceasornicu)ui *euA E3ista- n 'ri*u) r.nd- 'entru ca a e3istat un o* care )#a in2entat= 'entru ca ur*asii ace)ui o* au +acut +a(rica GO*egaH= 'entru ca aceasta +a(rica a +acut si ceasu) cu nu*aru) cutare= 'entru ca ceasu) cu nu*aru) cutare a +ost cu*'arat 5de6 GSc9*idt P Stratu)atH= 'entru ca eu *#a* dus si )#a* cu*'arat de aco)o& 7oarte +ru*os rationa*entdar eu tre(uie sa cred ca e3ista ceasornicu) acesta 'entru ca#) a* eu aci- 'entru ca 'ot 'une *.na 'e e)& Aceasta este cea *ai (una do2ada ca e3ista& Tot asa si n +i)oso+ie& E3ista rea)itateaA E2ident& De ceA Pentru ca e3ista 'ur si si*')u- nu este ne2oie de a construi rea)itatea- ea ne este data- e)e*ente)e 'e cari tre(uie sa )e )ua* din aceasta rea)itate sunt aco)o- nu tre(uie sa )e (aga* noi& Acesta este un )ucru +oarte i*'ortant si asu'ra )ui a* 2rut sa insist *ai *u)t& Putea* sa +ac aceasta )ectiune *ai scurta- dar a* insistat asu'ra acestor consideratiuni toc*ai 'entru ca sa arat (aza 'e care se asaza cursu) nostru& O sa 2ede* n )ectiunea 2iitoare cu*- 'ornind din acest 'unct de ')ecare- noi distinge* nauntru) rea)itatii actua)e toate 'resu'ozitii)e necesare noua si 'e ur*a cu* transcende* aceste rea)itati actua)e- cu ajutoru) caror 'rocese transcende* aceasta rea)itate actua)antinz.nd#o nu nu*ai n s'atiu- dar si n ti*'- n ceea ce a +ost si n ceea ce este& Si acu* se 2ede 'recis cari *ai sunt ce)e c.te2a 'ro()e*e +unda*enta)e 'e cari noi tre(uie sa )e n+atisa*< n ce consta rea)itatea si cu* se )argeste aceasta rea)itate- 'e de o 'arte= iar 'e de a)ta 'arte- cari sunt +unctiuni)e de cunoastere gratie carora noi 'ute* sa sta'.ni*- sa ne nsusi* aceasta rea)itate& Des're acestea # n )ectiunea 2iitoare& ,II& DE1IMITAREA O4IECTE1OR CUNOASTERII ! ianuarie 1 !$ 1& Mu)ti')icitatea as'ecte)or rea)itatii !& De+initia unui o(iect 8& Ro)u) 'erce'tiei :& 1argirea conce'u)ui de rea)itate< trecut- 'rezent- 2iitor "& O'eratia de co*'aratie a o(iecte)or $& Re'roducere si aducere#a*inte n 'rocesu) cunoasterii 1& Doua sunt rezu)tate)e *ai nse*nate o(tinute '.na acu*& 0n 'ri*u) r.nd- ca e3ista o rea)itate care ne este data i*ediat- a carei de*onstrare nu se 'oate +ace- 'ro'riu#zis-

a'riori- a)e carei +unda*ente nu sunt teoretice- ci cari ni se i*'un noua ca +a'te e3istentecari se gasesc gata& 0n a) doi)ea r.nd- un a)t rezu)tat o(tinut '.na acu* este ca- anu*e # nu as zice 'ostu)areadar 5zic6 #- 'resu'ozarea acestei e3istente a rea)itatii- care este un +a't a'arte- nu se 'oate a*')i+ica si nu se 'oate co*')ica cu ajutoru) 'ur si si*')u a) teoriei& S'unea* n )ectiunea trecuta ca asa#nu*ite)e o'eratiuni )ogice- +ie ca o'ereaza n cadru) 'rinci'iu)ui identitatii- +ie ca o'ereaza n cadru) 'rinci'iu)ui contradictiunii- nu 'ot sa treaca 'este +a'tu) acesta unic si nedi+erentiat a) rea)itatii date& 0ntre(area care se 'une n +ata acestor rezu)tate 5este6< care este (aza *u)ti')icitatii as'ecte)or rea)itatii- a *u)ti')icitatii o(iecte)or rea)itatiiA De ndata ce rea)itatea se *u)ti')ica- *(ucatatirea aceasta a rea)itatii nu se 'oate +ace 'e ca)e s'ecu)ati2a& De ndata ce ratiunea 'ura nu 'oate crea uni2ersu)- du'a cu* nu a 'utut sa creeze nici *acar e3istenta uni2ersu)ui- atunci n a)ta 'arte tre(uie sa +ie +unda*entu) acestei *u)ti')icitati si 2arietati de o(iecte& Mie *i se 'are ca- 'entru ca n ade2ar sa ajunge* )a a) doi)ea +a't +unda*enta) n 'rocesu) )ogic de cunoastere- adica- 'entru ca sa ajunge* n +ata acestei di2ersitati des're care 2or(esc *ereu- tre(uie iar sa )ua* ca dat un +a't a) e3'erientei noastre= si anu*e+a'tu) care sa e3')ice aceasta *(ucatatire a e3istentei- a rea)itatii este- sa zice*- un 'roces su+)etesc # o sa 2ede* ca nu este nu*aidec.t su+)etesc #- un 'roces oarecare- ce consta n de+inirea o(iecte)or& Adica- din tota)itatea de i*'resiuni 'e care o 'ri*esc- eu sta(i)esc anu*ite unitati& Aceste unitati sunt- e2ident- co*')e3uri de i*'resiuni sau- n a)t ')an de 2or(ire- co*')e3uri de ca)itati sau de i*'resiuni- cu ca)itatea aceasta de a +i de sine statatoare& A +i de sine statator nsea*na a +i *ai de'arte o(iect& Ei (ine- dar cu* di+erentie* noi o(iecte)e acesteaA Noi 'ri*i*- noi constata*- noi distinge* n tota)itatea rea)itatii aceste di+erite unitati co*')e3e- cari sunt de sine statatoare- unitati de ca)itati& !& Dar- n aceasta tota)itate de unitati- n ce consta- 'ro'riu#zis- o'eratiunea de de+initiune sau de de)i*itare- des're care 2or(ea* adineauriA A de+ini nsea*na- n a+ara de orice 'reocu'are si n a+ara de orice teorie )ogica- a de)i*ita& C.nd eu de+inesc un )ucru nsea*na ca i trag o )inie care#) nconjoara- o )inie idea)a- ast+e) nc.t ) nc9id& Dar- 'rin nsasi aceasta o'eratiune de de+inire- adica de sta(i)ire- de de)i*itare- n aceasta o'eratiune +ac i*')icit o a)ta- +ac o'eratiunea de deose(ire& Prin ur*are- nu nu*ai ca 'rin de+initiune eu constitui unitatea- dar constituioarecu*- unitatea n ra'ort cu tot ceea ce nconjoara aceasta unitate& Cu a)te cu2inte- sunt doua 'rocese sau doua *o*ente deose(ite n acest 'roces a) de+inirii unui o(iect sau a unitatii unui co*')e3 de ca)itati- cu* s'unea* *ai sus< este- n 'ri*u) r.nd- de+inirea tuturor ca)itati)or )a un )oc si- n a) doi)ea r.nd- deose(irea acestui tot de ca)itati de tot ceea ce nu este e)& Tradus n )ogica- este 'ostu)area 'e care ne#o 'une )a dis'ozitie 'rinci'iu) identitatii- 'e care o +ace* cu 'rinci'iu) identitatii- si este- 'e ur*a- a doua a+ir*atie a acesteia- cu ajutoru) 'rinci'iu)ui contradictiei& De+initia nc9ide- 'rin ur*are- doua *o*ente deose(ite< ace)a a) a+ir*atiei a ceea ce este un o(iect si- a) doi)ea- ace)a a) a+ir*atiei a ceea ce nu este un o(iect& Este o'eratiunea cunoscuta de *u)ta 2re*e- 'e care o teoretizeaza Descartes- c.nd s'une ca orice cunostinta tre(uie sa ai(a doua ca)itati< sa +ie c)ara 5si6 distincta& Sa +ie de+initia c)ara # 'rin aceasta nte)ege ca de+initia )ui sa *earga s're e)e*ente)e constituti2e a)e

cunostintei= sa +ie distincta # 'rin aceasta nte)ege ca o(iectu) res'ecti2 tre(uie sa +ie distinct de ceea ce nu este e)& Aceasta- *ai co*')icat sau *ai +i)oso+iceste& Mai n jargon- *ai si*')u- 'ro()e*a esteas zice- nu 2u)gara- tri2ia) de (ana)a& O'eratiunea sau *ecanis*u) cu ajutoru) caruia noi *(ucatati* rea)itatea data- cu ajutoru) caruia )ua* cunostinta de *u)ti')icitatea aceasta de o(iecte se co*'une din doua *o*ente distincte< sta(i)irea de ase*anari si sta(i)irea de deose(iri& 7acu)tatea aceasta'ro'rietatea 'e care o are structura noastra de cunoastere de a sta(i)i ase*anari si deose(iri este nsasi c9eia care ne duce )a transgresarea 'ostu)atu)ui ace)a a) rea)itatii- asa cu* )#a* sta(i)it acu* doua )ectiuni& Dar ase*anari)e si deose(iri)e sunt- cu* as zice- +unctiuni a)e +acu)tatii noastre de a cunoaste& Ce cores'unde n rea)itate acestor ase*anari si deose(iri sau- cu a)te cu2intecu* este +undata aceasta a+ir*atie a noastra ca s'iritu) nostru a sta(i)it ase*anari si deose(iriA Sau< ce sta )a (aza acestor ase*anari si deose(iri 'e cari )e sta(i)este constiinta noastra n rea)itateA Discutiunea se re'eta& Prin ur*are- nu a* ne2oie sa starui 'rea *u)t& Ce a* sta(i)it n 'ri*u) r.nd- c.nd a +ost 2or(a de 'resu'ozitia e3istentei rea)itatiiA A* sta(i)it ca ea ne este singura data n 'erce'tiunea noastra des're rea)itate& Ce a* *ai +acut 'e ur*aA A* aratat 'ur si si*')u ca toate ncercari)e de a +unda )ogic si dia)ectic aceasta rea)itate- aceasta e3istenta nu duc )a un rezu)tat 'ro'riu#zis 'oziti2& Ace)asi )ucru si aci& Stiti ca sunt o *u)ti*e de teorii n +i)oso+ie- cari s'un< ase*anari)e si deose(iri)e nu e3ista dec.t n constiinta noastra= rea)itatea nsasi este a*or+a- cu* zice O2idiu< rudis indigestaQue *o)es& Du'a @ant # si toc*ai aceasta sta )a (aza ntregu)ui nostru siste* #ratiunea noastra ne da 'osi(i)itatea de a cunoaste- inte)ectu) nostru 'une ordine n acest 9aos a) i*'resiuni)or& Ar nse*na de aci- 'retinde +i)oso+ia- ca di2ersitatea uni2ersu)ui nu este +undata n nsasi di2ersitatea rea)a a uni2ersu)ui& Dar n ce este +undataA 0n +unctiunea noastra de a cunoaste& Cu a)te cu2inte- intra 'e aceasta ca)e- n aceasta discutiune +i)oso+ica'retentiunea ratiunii de a crea ce2a= cu a)te cu2inte- ne ntoarce* )a discutiunea +eno*eno)ogiei- 'e care a* +acut#o acu* doua )ectiuni= si anu*e< este +undata rea)itatea n ea nsasi sau cunostinta 'e care o a2e* des're rea)itate este +undata n rea)itatea nsasi sau n noi nsineA Pentru argu*ente)e 'e cari )e#ati 2azut atunci- a* n)aturat 'resu'ozitia cu* ca ratiunea noastra ar crea ce2a aci& Pentru ace)asi *oti2- n)atura* si de asta data 'resu'ozitia ca a* nte)ege de ce- +ara nici o cauza- n rea)itate- noi a* sta(i)i ase*anari si deose(iri& Daca n ade2ar constiinta noastra este creatoare- daca ea creeaza di+erenta si 2arietatea aceasta de +or*e- de ce e3ista un +e) de succesiune si regu)aritate a nt.*')ari)or din uni2ers- care nu este conditionata de constiinta noastra- ci 'e care constiinta noastra o 'rinde- o 'erce'e ca 'e oricare a)ta rea)itateA Acesta este argu*entu) +unda*enta)- care nu este un argu*ent toc*ai asa de sa2ant- de +i)oso+ic- dar care este un argu*ent de (un#si*t- 'e care nsa d#2oastra- n di+erite +or*e sa2ante- +i)oso+ice- ) cititi n orice tratat de +i)oso+ie& ,asazica- noi re+uza* sa crede* ca sta(i)irea de ase*anari si deose(iri se datoreste unei acti2itati s'ontane a constiintei noastre- ci tre(uie sa 'resu'une* # adica o a doua 'resu'ozitie # ca aceasta sta(i)ire de ase*anari si deose(iri 'e care o +ace constiinta noastra este +undata n rea)itatea nsasi&

Dar ce nse*neaza aceasta- ca sta(i)irea de ase*anari si deose(iri este +undata n rea)itatea nsasiA 0nsea*na 'ur si si*')u ca sunt n rea)itate o(iecte cari au ce2a co*un si sunt o(iecte cari au ce2a care nu e co*un& Deci- ca)itati)e o(iecte)or- asa cu* )e 'erce'e* si cu* )e cunoaste* noi- sunt ca)itati onto)ogice a)e o(iecte)or si ca)itati)e acestea sunt 'asi(i)e de a +i identi+icate sau de a +i di+erentiate& Aceasta este iarasi 2iziunea sau teoria rea)ista a e3istentei- adica o teorie care este )a dis'ozitiunea tuturor- cu care +iecare din noi )ucra* n +iecare zi 5si6 care nu este nu*ai a +i)oso+iei- a s'ecu)atieici este- ce2a *ai *u)t- c9iar a 'racticii- a actiunii& Ei (ine- +i)oso+ia s'iritu)ui critic 'oate sa +aca ce2a< sa ridice nsasi 'ro()e*a aceasta- n ce constau ca)itati)e o(iecte)or- dar 'ractica noastra de toate zi)e)e ignora cu totu) aceasta 'ro()e*a& Practica noastra de toate zi)e)e acorda anu*ite ca)itati& E2ident ca+i)oso+iceste- tre(uie sa ne ntre(a*< '.na unde aceste ca)itati 'e cari constiinta noastra )e acorda )ucruri)or sunt +undate n rea)itateA Dar aceasta este o 'ro()e*a care#si are )ocu) nu aci- ci n a)ta 'arte- adica si#ar a2ea )ocu) ntr#un studiu a) 'ro()e*ei rea)itatii- a) ra'ortu)ui dintre cunostinta si rea)itatea 'ro'riu#zisa& Noi sta(i)i* aci nu*ai )ucruri)e +unda*enta)e& A* sta(i)it- *ai nt.i- ca e3ista o rea)itatedata singura n 'erce'tiune si 'resu'usa ca e3istenta n rea)itate= si- n a) doi)ea r.nd- caatunci c.nd sta(i)i* ase*anari si deose(iri- de+ini* o(iecte)e- sta(i)i* 2arietatea n aceasta tota)itate a uni2ersu)ui- a rea)itatii- care 2arietate- cari ase*anari si deose(iri- cari de+initiuni nu sunt create de constiinta noastra- ci sunt e)e nse)e date n rea)itate- asa du'a cu* rea)itatea nsasi este data& Cu acest a) doi)ea *o*ent- noi a2e* rea)itatea& A* a2ut#o n 'ri*u) r.nd cu e3istenta- o a2e* n a) doi)ea r.nd cu 2arietatea& Peste e3istenta si 'este 2arietatea rea)itatii nu *ai este nici un e)e*ent care sa ne tre(uiasca 'ro'riu#zis& 8& Asu'ra acestei rea)itati noi )ucra* sau 'ute* )ucra& 0nsa aceasta rea)itate- asa datatre(uie sa (aga* de sea*a ca este conditionata de ce2a< este conditionata de 'erce'tiune& Adica- noi a* sta(i)it totdeauna e3istenta rea)itatii- e3istenta rea)a si onto)ogica a acestei rea)itati- 'rintr#un +e) de contra#'ost a) unei 'erce'tiuni& Siguranta a'odictica este 'erce'tiunea o*u)ui& Iar 'unctu) de ')ecare 'entru 'resu'ozitia rea)itatii este nt.i 2arietatea rea)itatii- n a) doi)ea r.nd- re)atiunea& :& Dar cunostinta noastra nu se *argineste nu*ai )a aceasta rea)itate& Conce'tu) de rea)itate nu traieste- 'ro'riu#zis- nu*ai n ti*'- nu*ai n s'atiu- 5ci6 conce'tu) de rea)itate transgreseaza- ascende *o*entu) actua)& Ascendenta *o*entu)ui actua) iese din cadru) 'erce'tiunii& Cu a)te cu2inte- as zice- conce'tu) de rea)itate- asa cu* )#a* constituit noinu este nca co*')et- caci i )i'seste ce a +ost si ce 2a +i& Rea) este- 5)a6 dre't 2or(indceea ce este acu*& Dar rea)itate este 5nu6 nu*ai ceea ce este acu*- 5nu6 nu*ai ceea ce este conditionat de 'erce'tiune& Rea) este si ceea ce a +ost si ceea ce 2a +i& Rea) este si ceea ce a +ost- 'rin ur*e)e 'e cari trecutu) )e )asa n 'rezent- ur*e)e 'e cari )e desco'eri* n 'rezent ca +iind a)e trecutu)ui& Si- n cadru) acesta a) rea)itatii intra- de ase*enea2iitoru)- caci n 'rezentu) acesta- n rea)itatea stricto sensu a 'rezentu)ui se nc9id totdeauna e)e*ente cari nu sunt conditionate nici de trecut- nici de 'rezent- ci de 2iitor& C.nd eu e*it- 'ur si si*')u- o )ege stiinti+ica- aceasta iese- 'ro'riu#zis- din ti*'- din 'rezent& C.nd zic ca Soare)e si Pa*.ntu)- 'use n 'rezenta- se 'rezinta n cutare ra'ortatunci eu +ac o a+ir*atie care nu este 2a)a(i)a nu*ai astazi- care nu a +ost 2a)a(i)a nu*ai

n trecut- dar care a +ost 2a)a(i)a ieri- care este 2a)a(i)a astazi si care 2a +i 2a)a(i)a si *.ine& Deci- cunostinta 'e care o a2e* asu'ra acestei rea)itati transcende rea)itatea 'e care o sta(i)ise* '.na acu*& Este ade2arat ca e3ista necesitatea aceasta- 'entru o teorie a cunostintei- de a co*')eta conce'tu) rea)itatii 'e care#) construise* ca 5un6 contra#'ost a) 'erce'tiunii singure- 'rin trecut si 'rin 2iitor& Cu a)te cu2inte- noi tre(uie sa sta(i)i* care este *ecanis*u)- din 'unct de 2edere +eno*eno)ogic- nu 'si9o)ogic- cu ajutoru) caruia noi )argi* cadru) conce'tu)ui de rea)itate- ng)o(.ndu#i trecutu) si 2iitoru)& Deoca*data sa 2or(i* des're trecut& 0n ceea ce 'ri2este 2iitoru)- n )ectiunea 2iitoare& "& A+ir*atia ca )ucrez ntr#o stiinta oarecare nsea*na ca eu- cu ajutoru) unor cunostinte 'e cari )e ca'at dintr#un anu*e o(iect- dintr#o anu*e *etoda- construiesc a)te cunostinteasu'ra origini)or carora nu +ac nici un angaja*ent& Pot sa +ie de ordin )ogic sau strict e3'eri*enta)& ,asazica- nu 'rejudec asu'ra originei cunostinte)or acestora& 0nc9i'uiti#2a ca eu o(ser2 un )ucru& O(ser2.nd un )ucru oarecare- 'entru ca sa#) 'ot de+ini- 'ro'riu#zisnu#*i este su+icient sa 2ad din ce se co*'une e) acu*- ci tre(uie sa *ai +ac ce2a= si anu*e- tre(uie sa#) 'ot co*'ara cu ce2a& ,asazica- o'eratiunea aceasta de a co*'ara o cunostinta a *ea cu a)ta cunostinta- de a cunoaste o cunostinta a *ea 'rin co*'aratie 'resu'une e3istenta a)tei cunostinte- anterioare& Nu a+ir* ni*ic asu'ra naturei acestei cunostinte- nici asu'ra structurii cunostintei anterioare- c.t de co*')icata este cea anterioara +ata de cea noua- ci s'un< tre(uie sa +ie ce2a- indi+erent cu* este acest ce2adar tre(uie sa +ie ce2a care sa 'oata sa +ie n ade2ar co*'arat cu i*'resiunea 'e care eu o a* acu*& C.nd *a uit )a ceas- ca sa#) o(ser2- co*'ar o(iectu) acesta cu a)tce2a& 7iecare e)e*ent constituti2 a) acestui o(iect 'oate sa +ie co*'arat cu a)t e)e*ent oarecare- dar nu e ne2oie nu*aidec.t sa#) co*'ara* cu a)tce2a- caci a)t+e) ar nse*na ca eu- c.nd a* 2azut 'ri*a oara un ceas- sa nu 'ot sa *i#) nti'aresc n *inte- sa nu 'ot sa#) cunosc& Este ade2aratcunostinta *ea des're ceasu) 'e care#) 2ad acu* este *ai si*')a- *ai usoara si *ai co*')eta daca a* un o(iect ana)og de co*'aratie= dar nu nsea*na ca o(iectu) cu care#) co*'ar tre(uie sa +ie de aceeasi natura cu ace)a cu care#) co*'ar& Ceea ce este necesar este nu*ai sa a* un *ateria) de co*'aratie& De unde scot acest *ateria) de co*'aratieA Daca )ucrez n *ate*atica- 'ot sa 'resu'un ca a* o *inte asa de (ine organizata- nc.t nu a* ne2oie de nici un *ateria) de co*'aratie- de nici o cunostinta anterioara& Eu 'ot sa 'resu'un ca- trag.nd 'e ta()a c.te2a )inii si 'un.ndu#*i o ntre(are n )egatura cu 'ro'rietati)e acestor )inii- 'ot sa ajung )a rezo)2irea 'ro()e*ei *e)e- +ara nici o cunostinta anterioara& Ca sa 'recizez< trag trei )inii cari se ntretaie doua c.te doua ntr#un ')an si#*i 'un ntre(area< su*a ung9iuri)or interioare a)e acestei +iguri care se c9ea*a triungi cu ce este ega)aA Pot sa 'resu'un # si nu este nici o contrazicere n aceasta 'resu'unere # ca n ade2ar 'ot sa reconstruiesc- +ara sa a* 9a(ar de *ate*atica- toate e)e*ente)e din geo*etria )ui Euc)id cari *i sunt necesare- 'entru a *a duce )a aceasta rezo)2ire& 0n cazu) acesta- nu a* ne2oie de nici o cunostinta anterioara& Este o 'resu'ozitie care- )ogiceste- se tine= dar- trec.nd )a o(ser2area rea)itatii nsesi- 2eti 2edea ca aceasta 'resu'ozitie nu *ai sta n 'icioare& Atunci- 2eti 2edea ca o(iecte)e 'e cari )e a* nainte # si 'e cari tre(uie sa )e co*'ar cu ce2a # tre(uie sa )e co*'ar cu un a)t o(iect'e care nu#) construiesc eu- ci 'e care#) gasesc& UndeA 0n a*intirea *ea& Cu a)te cu2inte #

conc)uzia este deja scoasa #- 'entru ca eu sa 'ot transgresa rea)itatea din 'rezent- 'entru ca sa 'ot ng)o(a si a)tce2a n aceasta rea)itate- a* ne2oie de aducere#a*inte& ,asazicacunoasterea nsasi # caci co*'aratia nu este dec.t o trea'ta a cunoasterii # se +ace cu ajutoru) acestei aduceri#a*inte& Dar- 2edeti- este o deose(ire ntre aducerea#a*inte aceasta- des're care 2or(esc acu*- si aducerea#a*inte des're care se 2or(este n genere n 'si9o)ogie& Eu 'ot sa#*i re'roduc un )ucru n *inte= de 'i)da- a* trecut 'e Ca)ea ,ictoriei- *#a* uitat )a un *agazin de 'a)arii de cucoane si *i#a* a)es una +oarte +ru*oasa (o 'a)arie%& 0*i re'roduc aceasta 'a)arie n *inte& Este aceasta o aducere#a*inteA Nu& Pentru ca sa +ie aducere#a*inte 'ro'riu#zisa- se cer doua conditiuni< se cere- *ai nt.i- nu nu*ai construirea cadru)ui n care a* 2azut o(iectu) 'e care#) re'roduc n *inte- ci se cere nca a)tce2a- se cere intentiunea te*'ora)a- adica se cere ce2a dinainte& Se cere ca re'roducerea 'e care o a* acu* n *inte sa nu +ie ce2a 'rezent- ci sa +ie ce2a care re'eta un o(iect 'e care )#a* 'erce'ut ntr#un anu*it c9i'& As zice- cu a)te cu2inte- ca aducerea#a*inte se deose(este de re'roducere ca* n ace)asi +e) n care un +eno*en din trecut se deose(este de unu) istoric& Nu orice +eno*en din trecut este si un +eno*en istoric& Orice +eno*en trecut este istoric atunci c.nd i 'oti asigna un )oc n ti*'- adica atunci c.nd ) 'oti de+ini n ti*'& Pot sa s'un- de 'i)da- ca Mi9ai ,iteazu) i#a (atut 'e turci )a Ca)ugareni- du'a nasterea )ui Jristos si nainte de raz(oiu) euro'ean& Acest e2eni*ent este istoric& E) este de+init& Nu este de+init 'recisdar- n orice caz- este de+init n ti*'- 'entru ca este cu'rins ntre doua 'uncte +i3e& Daca s'un- de 'i)da< Mi9ai ,iteazu) i#a (atut 'e turci nainte de raz(oiu) euro'ean- nu este nca de+init n ti*'- 'entru ca )i*ita este +i3ata nu*ai de o 'arte& Ca* aceasta este deose(irea ntre istoric si 'reistoric& Toate +eno*ene)e istorice au o )i*ita- au )i*ita de unde nce'e istoria= dar +eno*ene)e 'reistorice au caracteristica- +ata de +eno*ene)e istorice- ca nu sunt de+inite dec.t ntr#o singura directie& $& Ca* aceeasi este deose(irea 'ro'riu#zisa- ana)oaga ntre re'roducere si aducere# a*inte& Re'roducerea este o stare su+)eteasca ce se deose(este cu ce2a de 'erce'tiune& Cu ceA Ma iertati ca nu 2#o 'ot s'une- nu sunt 'si9o)og- dar nici 'si9o)ogii nu au s'us#o '.na astazi= nu au aratat deose(irea dintre 'erce'tiune si re'rezentare& Cu toate acestea- se deose(este 'rin ce2a& Ei (ine- aducerea#a*inte- asa cu* )ucreaza ea n 'rocesu) acesta de constituire a cunoasterii- are- +ata de re'roducerea 'ura si si*')a- e)e*entu) acesta intentiona)# te*'ora)= adica- eu sunt sigur ca re'roducerea 'e care o a* n ca' s#a nt.*')at c.nd2a n trecut- unde2a& ,asazica- si*')a re'roducere este insu+icienta- 'ro'riu#zis- ca sa#*i dea e)e*ente de co*'aratie= cu a)te cu2inte- si*')a re'roducere nu este su+icienta ca sa#*i dea e)e*entu) de co*'aratie& Pentru ca sa transgresa* rea)itatea s'atia)a- nu este su+icient ca sa integra* )a conce'tu) de rea)itate tot ceea ce a +ost trecut din aducerea#a*inte& Prin ur*are- re'roducerea- cu acest caracter de concret- de 'ersona)- aceasta este ceea ce ne *(ogateste- 'ro'riu#zis- si ne ajuta sa *erge* nainte cu 'rocesu) cunoasterii& Ei (ine- dar aducerea#a*inte aceasta- care este- n ade2ar- c9eia care ne )argeste conce'tu) de rea)itate- aducerea#a*inte aceasta ce nsea*naA Care este +unda*entu)

acestei aduceri#a*inteA A* dre'tu) sa s'un ca aducerea#a*inte este un e)e*ent care#*i ntregeste conce'tu) rea)itatiiA Pe ce *a (azez c.nd s'un ca aducerea#a*inte este acest e)e*entA Adica- iar 'ro()e*a de acu* doua )ectiuni si de )a nce'utu) acestei ore< este necesar- 'ro'riu#zis- ca eu sa 'ostu)ez aducerea#a*inte n 'rocesu) cunoasteriiA Tre(uie sa s'un ca nu se 'oate 'roces de cunoastere +ara aducere#a*inteA E3ista 2reo stringenta2reo necesitate )ogica- rationa)a- s'ecu)ati2a- constructi2a 'entru care tre(uie sa 'un acest e)e*ent- aducerea#a*inte- ntre e)e*ente)e constituti2e a)e cunoasteriiA Nu& Ati 2azut ca )ogica 'oate 'resu'une ca e3ista cunostinta +ara aducere#a*inte& Ati 2azut ca nu e3ista nici o contradictiune n 'resu'ozitia 'e care a* +acut#o ca 'ot desco'eri- ca 'ot ca)cu)a su*a ung9iuri)or unui triung9i +ara sa cunosc e)e*ente)e )ui Euc)id- +ara sa#*i aduc a*inte de cutare 'ro'ozitiune- de cutare sau cutare a3io*a- de cutare sau cutare 'ostu)at din geo*etria )ui Euc)id& ,asazica- )ogiceste- nu e3ista de)oc necesitatea aceasta& Dar n necesitatea )ogica nu este un e)e*ent a'rioricA Nu nte)eg cu* ar +i& Adica- ce nsea*na aceastaA Ce nsea*na sa +ie aducerea#a*inte un e)e*ent a'rioric n cunostintaA Aducerea#a*inte sau- n s+.rsit- o(iectu) aducerii#a*inte nu este un e)e*ent a'rioric& Ca aducerea#a*inte- ca +unctiune- 'oate sa +ie un e)e*ent a'rioric- aceasta nici nu *a intereseaza= 'oate sa +ie un e)e*ent a'rioric sau nea'rioric& 7a't este a)tce2a 'entru noi= anu*e- ca aducerea#a*inte aceasta este- de +a't- e)e*entu) constituti2 n cunostinta noastra& 7undare 'entru ea nu a*= ati 2azut ca de*onstrare )ogica 5nu6 e3ista& Eu constat nsa ca- atunci c.nd 2reau sa cunosc un )ucru- a* ne2oie de aducere#a*inte& Asa se nt.*')a n +a't& Nu este necesar sa +ie asa& Ca ar +i necesar sa +ie- nu a* do2edit#o& A* sta(i)it nu*ai ca asa se nt.*')a de ce)e *ai *u)te ori si nu a* +acut nici *acar at.t- nu a* a+ir*at ca se nt.*')a asa ntotdeauna& ,asazica- +undarea acestei a+ir*atii- ca trecutu) se integreaza n 'rezent- ca rea)itatea trecuta se integreaza n rea)itatea 'rezenta cu ajutoru) aducerii#a*inte- este un +a't 'e care- de ase*enea- ) constata*& Dar toata nsirarea aceasta de 'ro()e*e 'e care o +ace* ajunge constant )a aceeasi so)utiune< du'a cu* rea)itatea are )a (aza un +a't- du'a cu* a+ir*area asu'ra di2ersitatii rea)itatii se s'rijina iarasi 'e un +a't- nu 'e o teorie- tot asa si a+ir*area aceasta- ca rea)itatea se integreaza cu ajutoru) aducerii#a*inte- nu se s'rijina 'e o teorie- ci nu*ai 'e un +a't- 'e care#) constata& Ei (ine- aceasta 'entru trecut& Cu* se 'une 'ro()e*a 'entru 2iitor- o sa 2ede* n )ectia 2iitoare& ,III& RE;U1ARITATEA 7ENOMENE1OR NATURA1E " +e(ruarie 1 !$ 1& Constatarea regu)aritatii n nt.*')ari)e naturii si n succesiunea stari)or de constiinta !& Conce'tu) de rea)itate< 'rezent- trecut- 2iitor 8& Presu'ozitia rea)itatii transcendente :& Regu)aritatea n +eno*ene)e 2ietii su+)etesti "& Rationa*entu) 'rin ana)ogie $& Rationa*entu) 'rin inductie

E& A+ir*area cauza)itatii >& Care este criteriu) regu)aritatiiA 1& Ati 2azut cu* se )argeste c.*'u) e3'erientei noastre si cu*- *ai de'arte- se )argeste nsusi conce'tu) de rea)itate 'rin +acu)tatea aceasta 'e care o a2e*- de a ne aduce a*inte stari)e de cunostinta 'e cari )e#a* trait= si anu*e- de a ni )e aduce a*inte ast+e) nc.t sa )e acorda* ceea ce nu*ea* n )ectiunea trecuta intentiunea te*'ora)a& 1argirea aceasta a conce'tu)ui de rea)itate si a e3'erientei noastre su+)etesti se +ace n sensu) trecutu)ui& ,a s'unea* nsa ca aceasta )argire se +ace nca ntr#un sens- si anu*en ace)a a) 2iitoru)ui& Cu*A Puteti +ace singuri e3'erienta- cercet.ndu#2a 'e d#2oastra& O sa constatati desigur ca- n tot ceea ce 2a aduceti a*inte si n tot ceea ce traiti de#a dre'tu)- i*ediat # 2asazica- n tot cadru) e3'erientei trecute si n tot cadru) e3'erientei actua)e # 'uteti sa constatati anu*ite regu)i n cadru) cunostintei& Puteti sa constatati- de 'i)da- ca i*'resiei de )u*ina- care nto2araseste +a'tu) de rea)itate 5'e6 care noi ) nu*i* zi- i ur*eaza o a)ta i*'resiune- o a)ta 'erce'tiune- de ntuneric& Aceasta s#a nt.*')at n trecutu) d#2oastra- n trecutu) e3'erientei d#2oastra su+)etesti- aceasta se nt.*')a n cursu) e3'erientei d#2oastre 'rezente& S#a nt.*')at de nenu*arate ori& Nu ati sta(i)it nici o )egatura necesara- 'ro'riu#zis- ntre ur*area aceasta a zi)ei du'a noa'te si a no'tei du'a zi& Ati sta(i)it nsa ca aceasta ur*are a zi)ei du'a noa'te si a no'tei du'a zi este un +eno*en care se nt.*')a regu)at& Constatati deci o regu)aritate 'e care o 'uteti 'rinde n nt.*')ari)e naturii- 'e de o 'arte= *ai e3act nsa- n succesiunea stari)or d#2oastra de constiinta- 5'e de a)ta 'arte6& Ei (ine- aceasta regu)aritate 'e care d#2oastra o sta(i)iti n cadru) cunostintei d#2oastrare'etarea )ucruri)or- succesiunea )ucruri)or- a stari)or de constiinta- aceasta regu)aritate- n c9i' nor*a)- n +a't- as zice- se 'roiecteaza& Cu*A Adica- se a')ica unei a)te categorii de +a'te- asu'ra carora sau n )egatura cu cari aceasta regu)aritate nu a +ost o(ser2ata'ro'riu#zis& Ati constatat#o n trecut si n 'rezent si atunci d#2oastra a+ir*ati 'ur si si*')u ca aceasta regu)aritate- n succesiunea stari)or de constiinta- se 2a nt.*')a si n 2iitor& Ce nsea*na aceasta< se 2a nt.*')a si n 2iitorA Ana)izata de a'roa'e- aceasta a+ir*atiune a *ea *ai ca nu are nici un sens& Pentru ca- ce este 2iitoru)A ,iitoru) este ce2a care o sa se nt.*')e- zice* noi= este ceea ce 2a 2eni- este succesiunea stari)or de constiinta cari nu s#au nt.*')at nca- dar care 'ro(a(i) 5ca6 se 2or nt.*')a& Nu se 'oate de+ini regu)aritatea 'rin 2iitor& 0n sc9i*(- se 'oate construi 2iitoru) 'rin aceasta regu)aritate- caci 2iitoru) nsusi nu este dec.t toc*ai cadru) 'e care#) dati d# 2oastra- este 're)ungirea acestei rea)itati dinco)o de )i*ita rea)itatii& Ceea ce a +ost e3ista n rea)itate- ce) 'utin n constiinta noastra- ca aducere#a*inte& Ceea ce a +ost continua sa e3iste ca aducere#a*inte a noastra- este o ur*a a acestei rea)itati& Ceea ce e3ista acu* e3ista- 'ro'riu#zis- ca 'erce'tiune i*ediata a noastra& Dar ceea ce 2a +iA Ceea ce 2a +i nu este ni*ic- nu este- 'ro'riu#zis- o rea)itate& Ceea ce 2a +i este nu*ai un cadru a) unei acti2itati 'osi(i)e& Pe ce se s'rijina si care este necesitatea crearii acestui cadru- aceasta 'ro2ine toc*ai din 're)ungirea acestei regu)aritati= regu)aritatea a +ostregu)aritatea este& Succesiunea se nsira 'e o singura )inie& Aceasta )inie ns're trecut nu are nici un ca'at& Aceasta )inie nu 'oate sa ai(a- nu o si*ti* ca ar 'utea sa ai(a un ca'at n 'artea cea)a)ta& Prezentu) nu 'oate sa +ie- 'ro'riu#zis- un ca' de )inie- o )i*ita- caci 'rezentu)- e) nsusi- nu este ce2a +i3& Prezentu) este- as zice- un +e) de notiune )i*ita'rezentu) este # ca sa zic asa # un +e) de 'auza ntre ceea ce a +ost si nu *ai este si ceea ce

2a +i si nu este nca& C.t tine acest 'rezentA Nu are nici o durata- caci- n *o*entu) n care ai 2rea sa#) constati- nu *ai e3ista& Prezentu) este un +e) de *uc9ie in+initezi*a)a ca di*ensiune- 'e care a)uneca +a'te)e nt.*')ate& Iar toata n)antuirea aceasta- a ceea ce a +ost- ceea ce este si ceea ce nu a +ost nca- dar 2a +i- toata aceasta n)antuire nu este'ro'riu#zis- dec.t e3'ri*area ntr#o a)ta +or*a a unei regu)aritati 'e care noi o constata*& E3act 2or(ind- regu)aritatea aceasta nu 'oate sa +ie e3'ri*ata- nu 'oate sa +ie o(ser2ata dec.t n trecut& Regu)aritatea aceasta sau *ersu) e2eni*ente)or- sau succesiunea stari)or *e)e de constiinta *a +ac sa constat regu)aritatea- c.ndA Du'a ce s#a nt.*')at e2eni*entu)& Noi adauga*< n 'rezent se nt.*')a )ucruri)e tot asa& Este o i)uziune a noastra- o ne'reciziune de )i*(aj- caci n 'rezent- 'ro'riu#zis- nu 'ute* sa constata* ni*ic- 'rezentu) ne+iind dec.t o notiune#)i*ita& !& Prin ur*are- 2edeti cu*- din aceasta constatare 'e care o +ace*- a regu)aritatii stari)or *e)e de constiinta- a stari)or noastre de constiinta- integra* un a)t conce't de rea)itate& Acest conce't de rea)itate nc9ide ntr#nsu) trecutu)- 'rezentu) si ceea ce nu este nca2iitoru)& Trecut- 'rezent 5si6 2iitor e'uizeaza tot conce'tu) rea)itatii& De ceA Pentru ca- o sa ziceti< trecutu) nu *ai este- 'rezentu) este toc*ai un 'unct de trecere- iar 2iitoru) nu este nca& E'uizeaza tot conce'tu) rea)itatii- 'entru si*')u) *oti2 ca 'rezent- trecut si 2iitor nu nsea*na- 'ro'riu#zis- +a'te- ci cadre n cari se 'etrec +a'te)e& Deci- de )a aceasta constatare a regu)aritatii- a unei regu)aritati n constituiri)e *e)e de cunostinte- de )a aceasta regu)aritate ')ec eu- 'ro'riu#zis- ca sa construiesc acest conce't a) cadru)ui rea)itatii- )argind rea)itatea 'e care a* cunoscut#o< cu 'erce'tiunea i*ediata- cu aducerea# a*inte si cu 2iitoru)& Sa nu credeti nsa ca aceasta rea)itate sau ca aceasta regu)aritate 'e care eu o constat n 'rezent *i ser2este nu*ai )a construirea 2iitoru)ui& Ea are nca o +unctiune- *ai 'recisa& ;.nditi#2a- 2a rog- ca regu)aritatea aceasta 'e care o sur'rinde* si o constata* n uni2ers nu este nu*ai un instru*ent de constructiune 'entru ceea ce 2a +i- ci 5si6 o sc9e*a +i3a- o sc9e*a +unctiona)a- as zice *ai degra(a- 'entru ceea ce a +ost& Daca d#2oastra ati 2rea sa reconstituiti tot ceea ce a +ost ieri- 2a 2eti a*inti ca de di*ineata 2#ati scu)at& Aceasta este 'recis& Mai de'arte< GDu'a ce *#a* scu)at- a* +acut ce a* +acut- *#a* dus a'oi )a (i()ioteca # daca este cazu) #- a* )ucrat si 'e ur*aA Pe ur*a nu#*i *ai aduc a*inteB M# a* dus )a cutare 'rieten- )a ora cutareBH& Dar- *i zic< GNu se 'oateB A *ai +ost ce2aBH& GA- *asaB De ceA A* *.ncat )a 'r.nz& De ceA Pentru ca este nor*a) ca n +iecare zi sa *an.nc- 'entru ca asa +ac ntotdeaunaH& Prin ur*are- e3ista o anu*ita sc9e*a a zi)ei& Aceasta se co*'une din di*ineata si seara ca 'uncte e3tre*e si din a)te 'uncte inter*ediare- cari sunt ne)i'site din acest cadru& Man.nc n +iecare zi )a 'r.nz- aceasta se nt.*')a ntotdeauna- deci a tre(uit sa se nt.*')e si ieri& S#a nt.*')at ca nu a* *.ncatatunci i*ediat tre(uie sa *a g.ndesc )a *oti2u) 'entru care nu a* *.ncat& Prin ur*are- aceasta regu)aritate 'e care o o(ser2 n succesiunea stari)or *e)e de constiinta *i ajuta )a reconstruirea trecutu)ui- n aceeasi *asura n care#*i ajuta )a construirea 2iitoru)ui& Pentru ca- n ace)asi +e) n care s'un< GIeri *#a* scu)at de di*ineata- a* *.ncat )a 'r.nz si *#a* cu)cat searaH- 'ot s'une< GPro(a(i) ca *.ine *a 2oi scu)a de di*ineata- 2oi *.nca )a 'r.nz si *a 2oi cu)ca searaH& Nu*ai ca- este o deose(ire< 'entru 2iitor aceasta regu)aritate este 'ur sc9e*atica- 'e c.nd 'entru trecut +or*eaza cadru) n care se ')aseaza anu*ite +a'te- n care eu iz(utesc- a* 'osi(i)itatea sa ')asez anu*ite +a'te& Pentru 2iitor a* nu*ai c.te2a 'uncte de re'er- regu)aritatea at.ta

*i o+era& Ce intra ntre aceste 'uncte de re'er- 'entru 2iitor- nu 'ot sti& Stiu- de 'i)da- ca de di*ineata '.na seara o sa traiesc si stiu- de 'i)da- ca n acest trai a) constiintei *e)e or sa se insereze o *u)ti*e de stari de constiinta& Dar ce anu*e 2or +i ace)e stari de constiinta- aceasta nca nu 'ot sa o s'un& Adica- 'e orice 2oi ncerca eu sa construiesc acest 2iitor- 2oi a2ea ntotdeauna 'uncte de re'er& Este nsa- n ade2ar- aci ce2a care tre(uie e3')icat= si anu*e- ca sunt serii de +a'te cari'ri2ite n e)e nse)e- sunt nu*ai 'uncte de re'er= dar cari- ncrucis.ndu#se cu a)te)e- nu *ai de2in 'uncte de re'er- adica nu *ai de2in +or*e de acti2itate- ci aceste ncrucisari de +a'te sunt c9iar +a'te 'entru cei)a)ti& De 'i)da- eu stiu ca ziua are un nce'ut- un *a3i*u* si un s+.rsit& Acest nce'ut- *a3i*u* si s+.rsit- care +or*eaza cadru) unei acti2itati a *ea # deci- cu* s'unea* *ai sus- 'uncte de re'er 'ur si si*')u #- +iecare 'oate sa nse*ne- )a ntretaierea cu a)te serii de +a'te- +a'te continute 'ro'riu#zis n 2re*e& Dar- n genere- n ter*eni genera)i- 'ot sa a+ir* ca regu)aritatea aceasta- care *i construieste *ie 2iitoru) nde')ineste si cea)a)ta +unctiune- de a#*i reconstrui- de a#*i *')ini trecutu)& Aceasta- n ceea ce 'ri2este succesiunea stari)or *e)e de constiinta& 8& Dar regu)aritatea 'e care o constat n succesiunea stari)or de constiinta are nca o i*'ortanta< ea nc9ide nauntru) ei anu*e 'osi(i)itati ca sa 'araseasca do*eniu) acesta i*anent sau a) +a'tu)ui i*anent de constiinta si sa transceanda constiinta *ea 'ro'riu# zisa& Cu*A 0n doua +e)uri sau n doua directiuni o'use& ;.nditi#2a ca eu constat- n constiinta *ea sau n succesiunea aceasta a stari)or *e)e de constiinta- o anu*ita regu)aritate< eu constat ca 'erce' ntunericu) si du'a aceea )u*ina& Eu constat ca distanta de ti*' care *i da 'erce'tiunea de ntuneric si aceea de )u*ina nu este totdeauna aceeasi& Constat- de 'i)da- ca n )una dece*(rie senzatiunea sau 'erce'tiunea ntunericu)ui dureaza *ai *u)t dec.t aceea a )u*inii- du'a cu* constat ca n )una *ai sau n )una iunie se nt.*')a toc*ai 'rocesu) in2ers& E2ident- a* 'utut constata ca ntotdeauna n )una *ai 'erce'tiunea de )u*ina este *ai )unga dec.t aceea de ntuneric& Dar ceea ce constat este nu*ai ca se nt.*')a n constiinta *ea anu*ite +a'tentr#o anu*ita regu)aritate- si ca aceasta regu)aritate nu de'inde- 'ro'riu#zis- de *ine& Eu 2oi constata ntotdeauna- n *od auto*at- n )una dece*(rie ca ntunericu) dureaza *ai *u)t dec.t )u*ina si ntotdeauna n )una iunie ca )u*ina dureaza *ai *u)t dec.t ntunericu)& Dar ce nsea*na dece*(rie si iunieA 0nse*neaza anu*ite 'uncte n constiinta *ea- 'uncte 'e cari eu- du'a o anu*ita regu)aritate- a* ajuns sa )e +i3ez& Regu)aritatea aceasta se nt.*')a n constiinta *ea- adica n succesiunea +a'te)or de constiinta a)e *e)e& Dar regu)aritatea aceasta nu sta n 'uterea *ea& Nu 'ot eu sa zic- )a acest 'unct a) constiintei *e)e< 2reau astazi sa constat ca )u*ina dureaza *ai *u)t dec.t ntunericu)& Nu 'ot sa o +ac- 'ur si si*')u& Si atunci- regu)aritatea aceasta a succesiunii +a'te)or- 'e de#o 'arte- iar 'e de a)ta 'arte inde'endenta acestei regu)aritati +ata de constiinta noastra ne duc )a o conc)uziune care este ur*area )ogica- ur*area i*ediata= anu*e- ca noi nu +ace*- n +a'tu) nostru de constiinta- dec.t sa constata* ce2a care nu este e) nsusi +a't de constiinta& Adica- acest +a't de constiinta este un re+)e3 conditionat de a)tce2a& Aceasta nse*neaza 'ur si si*')u 'resu'ozitia rea)itatii transcendente&

Prin ur*are- regu)aritatea care 2a arata* ca )argeste conce'tu) rea)itatii s're 2iitor- n do*eniu) e3'erientei i*anente- sau co*')eteaza do*eniu) rea)itatii i*anente ns're trecut- aceasta regu)aritate *ai joaca nca o +unctiune< ea ne ajuta sa transcende* i*anenta- sa ad*ite* ca e3ista n a+ara de noi o rea)itate- cu 'ri2ire )a care noi nu +ace* dec.t sa o constata*- 'e care +a'tu) nostru de constiinta nu +ace dec.t sa o re+)ecteze& Aci nsa se 2ede o a)ta +unctiune a 'rinci'iu)ui regu)aritatii= si anu*e- o )argire a rea)itatii- nu a 'rinci'iu)ui- ci a constatarii regu)aritatii acesteia- a e3'erientei noastre dinco)o de cadru) e3'erientei constientia)e a) rea)itatii i*anente& :& Pe aceasta ca)e eu ajung sa construiesc natura& Dar cu aceasta nu a* construit nca tot& Eu traiesc a)aturi de a)ti oa*eni& Acesti oa*eni sunt- 'entru *ine- +eno*ene natura)e n ace)asi +e) n care eu sunt- de ase*enea- 'entru cei)a)ti oa*eni un +eno*en natura)& Acesti oa*eni traiesc o 2iata a )or- sunt o(iecte n uni2ers& 5Iar6 ca o(iecte n uni2ers- sunt 'asi(i)i de o(ser2area *ea si eu constat n )egatura cu ei anu*ite )ucruri& De 'i)daconstat ca un o* 'oate sa r.da- constat ca un o* 'oate sa ').nga- constat ca- ntr#un anu*it *o*ent- un o* 'oate sa ai(a o e3'resiune 'e +igura si ntr#a)t *o*ent- o a)ta e3'resiune& Constat- de 'i)da- ca- daca ) nte'- +igura )ui 2a a2ea o anu*ita e3'resie si caori de c.te ori ) 2oi nte'a- e3'resiunea )ui 2a +i a'ro3i*ati2 ca* aceeasi& Constat- 'rin ur*are- aceasta regu)aritate& 7ac nsa aceasta e3'erienta si asu'ra *ea si *ai constat cu aceasta ocazie nca ce2a= si anu*e- constat nu nu*ai ca- daca *#as 'ri2i n og)inda n *o*entu) n care *a nte'- as a2ea o anu*ita e3'resie a +igurii- dar 5si6 ca aceasta nte'atura cu acu) se nto2araseste 'entru *ine cu o anu*ita stare su+)eteasca= 9ai sa zice*- cu o senzatiune de durere& Si atunci- eu constat )a se*enu) *eu aceasta regu)aritate n )egatura dintre nte'atura cu acu) si o anu*ita e3'resiune 2izua)a a +iguriiiar )a *ine nsu*i o )egatura ntre trei +a'te di+erite< nte'atura- e3'resiunea +igurii si senzatiunea de durere 'e care o a*& 0n 2irtutea acestei regu)aritati 'e care o constat )a *ine co*')et- iar )a se*enu) *eu nu*ai n doua e)e*ente- eu genera)izez aceasta regu)aritate- o atri(ui n +or*e *ai )argite si ce)or)a)ti oa*eni& Pe aceasta ca)e construiesc- 'ro'riu#zis- cu ajutoru) ace)uiasi *ecanis* a) regu)aritatiinca ce2a< construiesc 2iata su+)eteasca a ce)or)a)ti oa*eni- ad*it e3istenta 2ietii su+)etesti a ce)or)a)ti oa*eni& Dar aceasta o ad*it nu*ai 'entru ca asa 2reau euA Nu& O ad*it +iindca sunt +ortat sa o ad*it& 7ortat- de ceA 7ortat de regu)aritatea 'e care sunt o()igat sa o constat- regu)aritatea )egaturii ntre doua anu*ite +a'te& ,edeti dar care este +unctiunea acestei regu)aritati- 'e care noi o gasi* n +eno*ene)e 2ietii noastre su+)etesti& Ea 2a da- nt.i- o ntregire a 2ietii i*anente 'rin 're)ungirea ei n 2iitor= o ntregire a 2ietii i*anente 'rin co*')etarea e3'erientei *e)e trecute- 'e de o 'arte- iar 'e de a)ta 'arte- ne ajuta sa construi* 'ur si si*')u e3istenta naturii- sa construi* rea)itatea transcendenta constiintei noastre- rea)itatea +izica- 'e de o 'arte- si rea)itatea transcendenta 'si9ica- 'e de a)ta 'arte& Acord o e3istenta rea)itatii si *ai acord nca o data- tot gratie acestei regu)aritati- o e3istenta 2ietii su+)etesti a ce)or)a)ti oa*eni& Iata- 'rin ur*are- ce i*'ortanta e3traordinara are acest +a't (ana) a) regu)aritatii sau nt.*')arii +eno*ene)or naturii& "& Ei (ine- n a+ara de acest )ucru 'e care )#a* s'us- adica n a+ara de e3')icarea +unctiunei creatoare de rea)itate- care *ai este i*'ortanta 5regu)aritatii6A

0nauntru) constiintei noastre se nt.*')a anu*ite )ucruri +oarte i*'ortante 'entru 'rocesu) de cunoastere- care sunt conditionate de ace)asi 'roces& Ce este- 'ro'riu#zis- o cunoastere sau un rationa*ent de ana)ogieA Pe ce se s'rijina acest rationa*ent de ana)ogieA Eu a* constatat ca e3ista o anu*ita )egatura ntre o e3'resiune 2izua)a si o anu*ita senzatiune si a* adaugat acestui 'roces (i'o)ar nca un *o*ent< 2iata su+)eteasca& Aceasta este ana)ogia& De ceA 7iindca eu construiesc sau 'un n o*u) ce)a)a)t ce2a din 2iata *ea- ce2a care se nt.*')a n *ine si care- deci- cred ca tre(uie sa se nt.*')e n +iecare o*& E3'erienta e3acta nu 'ot sa o a* n nici un +e)& E3'erienta e3acta- a* s'us )ucru) acesta de at.tea ori- este +oarte i*'ortanta- totusi # de aceea )#a* s'us de *ai *u)te ori- 'entru ca se uita #- +oarte adesea este i*'osi(i) ca noi sa a2e* n c9i' direct e3'erienta 2ietii su+)etesti a ce)or)a)ti oa*eni- a continutu)ui de constiinta a) ce)or)a)ti oa*eni& Aceasta e3'erienta nu este 'osi(i)a dec.t 'e ca)e de ana)ogie si- du'a cu* 2edeti- aceasta ana)ogie are )a (aza toc*ai 'rocesu) de uni+or*itate- de regu)aritate a nt.*')ari)or natura)e& Asu'ra )ucruri)or acestora a* *ai 2or(it eu 2reo 1?#1" )ectiuni acu* 'atru sau cinci anic.nd nu erati d#2oastra aci& $& 0nca o +unctiune de cunoastere- care este n )egatura cu aceasta uni+or*itate a nt.*')ari)or naturii este- as zice- rationa*entu) de inductiune& Eu a* 2azut ca- de c.te ori 'un a'a sa +iar(a si *asor te*'eratura- n *o*entu) +ier(erii*i se indica 1??I C& Asa s#a nt.*')at de c.te ori a* +acut e3'erienta< a'a +ier(e )a 1??I C& Pot sa *aresc oric.t te*'eratura- gradu) de +ier(ere a) a'ei 2a ra*.ne ntotdeauna 1??I C& Ne)ogic- 'entru ca- daca eu 'un un reci'ient cu a'a care are te*'eratura a*(ianta de 1EI#1>I C si 'un dedesu(t +oc- o sa constat cu*- din *inut n *inutte*'eratura ace)ui 2o)u* de a'a se 2a ridica& P.na undeA Daca nu ajung niciodata )a +eno*enu) de +ier(ereA ,oi +i ne2oit sa conc9id- n 2irtutea ace)uiasi 'rinci'iu a) regu)aritatii- ca te*'eratura 2o)u*u)ui de a'a creste *ereu& P.na undeA 1a in+init& Ar tre(ui sa conc9id ca a'a are aceasta 'ro'rietate de a#si urca te*'eratura )a in+init- 'e *asura ce este nca)zita& A2e* astazi a'arate- cu* este de 'i)da cu'toru) e)ectric a) )ui Moissan- cu care 'ute* o(tine te*'eraturi de 8"??I C si desigur ca se 2a 'utea o(tine n 2iitor o te*'eratura si *ai ridicata& Daca nu a* ajuns niciodata )a te*'eratura de +ier(ere a a'ei- a* 'utea sa deduce* # din +a'tu) ca te*'eratura a'ei se ridica 'e *asura ce o nca)zi* # ca i#a* 'utea#o ridica '.na )a 8"??I C& Asa ar +i )ogic- n 2irtutea 'rinci'iu)ui regu)aritatii- si totusi- tot n 2irtutea 'rinci'iu)ui regu)aritatii- daca a'a +ier(e totdeauna )a te*'eratura de 1??I C- 'este 1??I C nu 'oate sa treaca niciodata a'a care +ier(e& (O sa 2edeti i*ediat de ce a* dat e3e*')u) acesta&% Aceasta este inductiunea& 1a (aza inductiunii- a genera)izarii acesteia 'e care o +ace*- sta toc*ai regu)aritatea nt.*')ari)or din natura& E& Tot regu)aritatea nt.*')ari)or din natura sta )a (aza ce)ei)a)te asa#zise +or*e de cunoastere a noastra- care este a+ir*area cauza)itatii& Noi a+ir*a* astazi 'ur si si*')u ca ceea ce se nt.*')a tre(uie sa se nt.*')e dintr#o anu*ita cauza& De ceA 0n 2irtutea +a'tu)ui ca asa s#a *ai nt.*')at- n 2irtutea regu)aritatii- a uni+or*itatii 'e care a* o(ser2at#o constant n toate nt.*')ari)e& Un a)t criteriu- o a)ta (aza nu a2e*&

>& ,edeti- 'rin ur*are- care este i*'ortanta si n do*eniu) cunoasterii a acestui 'rinci'iu sau 'roces a) regu)aritatii& Ce este e)A Ce nse*neazaA De unde 2ineA Care este +undarea acestui 'rinci'iuA Ei (ine- deducti2- as zice eu- nu 'ot sa sta(i)esc ni*ic& Deducti2- nu 'ot sa zic& Eu sunt n do*eniu) i*anentei- a) +a'tu)ui de constiinta& Nu 'ot- cu ajutoru) deductiunii- sa sta(i)esc ca- n ade2ar- )ucruri)e tre(uiesc sa se nt.*')e asa& Eu a* constatat '.na acu* ca )ucruri)e se nt.*')a asa- dar nu 'ot sa s'un de)oc ca rezu)ta din conce'tu) acesta a) rea)itatii 'e care )#as a2ea eu n c9i' deducti2= cu ajutoru) unei *etode deducti2e nu 'ot sa conc9id de)oc ca asa tre(uie sa se nt.*')e si de aci nainte& Nu e3ista o necesitate )ogica 'ro'riu#zisa 'entru do2ada acestei a+ir*atii- a acestei credinte ad.nci a *ea n regu)aritatea +eno*ene)or naturii& Eu a* sta(i)it- de e3e*')u- ca du'a zi ur*eaza noa'te si du'a noa'te zi si sta(i)esc ca asa s#a nt.*')at n toate zi)e)e 2ietii *e)e- de c.nd traiesc eu '.na azi& 0nsea*na de aci ca a* eu dre'tu) sa s'un- )ogiceste- ca- daca acu*a s#a nserat- o sa 2ina iar ziA Desigur ca nu& Nu a* nici un dre't sa +ac aceasta& ;enera)izarea 'e care o +ac eu este a(so)ut ar(itrara- cu at.t *ai *u)t cu c.t se 'oate s'une- din 'unct de 2edere )ogic- ca nici nu se stie daca- cu e)e*ente)e 'e care )e ai )a dis'ozitie c.nd +aci aceasta genera)izare- 'oti +ace aceasta- ntruc.t e)e*ente)e 'ot sa nu +ie co*')ete& De 'i)da- atunci c.nd *asura* te*'eratura a'ei- nainte de a atinge 'unctu) critic a) +ier(erei- o sa constata* o crestere& Daca n aceasta e3'erienta nu a* ajuns niciodata )a 'unctu) de +ier(ere- o sa conc9ide* ca te*'eratura a'ei 'oate creste )a in+init& Daca a* ajuns )a ace) 'unct- o sa zice*< iatade aci nainte a'a nu#si *ai ridica te*'eratura& Prin ur*are- nu e3ista nici 5o6 )ogica n aceasta inductiune 'e care o +ac& Nu e3ista nca si din a)t *oti2& Nu 'ot sa s'un ca- cu ajutoru) unei o'eratiuni inducti2e- 'ot sa +undez 'rocesu) regu)aritatii& De ceA Pentru ca nsasi genera)izarea sau nsusi rationa*entu) inducti2 se s'rijina 'e 'osi(i)itatea regu)aritatii& Cu a)te cu2inte- inductiunea se +undeaza 'e regu)aritate& Si atunci- e2ident ca nu 'ot sa +undez regu)aritatea 'e inductiune- 'entru ca aceasta ar nse*na ca *a n2.rtesc ntr#un cerc 2itios& Prin ur*are- de )a nce'ut tre(uie sa n)atura* si aceasta 'osi(i)itate de +undare& Prin ur*are- 5criteriu) regu)aritatii6 deducti2 nu 'oate sa +ie- inducti2 nu 'oate sa +ie= cu* ar *ai 'utea sa +ieA Ar 'utea sa *ai +ie e2identa& Este e2identaA Nu& Nu este e2ident 'entru *ine- care nu a* a2ut dec.t o succesiune- ca succesiunea aceasta se 2a nt.*')a totdeauna& Asa- de 'i)da- eu ies )a ora $ si un s+ert de )a Uni2ersitate si- n *o*entu) c.nd ies n strada- trece un tra*2ai& Iata o succesiune de +eno*ene& M.ine se nt.*')a e3act ace)asi )ucru& A* eu dre'tu) sa deduc de aci # din +a'tu) acesta care este e2ident- cu* ar +i e2identa o 'erce'tiune oarecare- anu*e cu* ar +i *asa din +ata d#2oastra- cu* ar +i )a*'a din +ata d#2oastra # ca )ucru) acesta se 2a nt.*')a *ereu cu aceeasi regu)aritateA Nu& Care este criteriu) regu)aritatiiA Daca deductiunea nu este- daca inductiunea nu este- daca e2identa nu e3ista- de unde 'ot eu sa scot garantia regu)aritatii # care este criteriu) care tre(uie sa ne ca)auzeasca n aceasta *aterieA 0n )egatura cu aceasta c9estiune *ai e3ista nca ce2a< se 'retinde- anu*e- ca 'rinci'iu) acesta a) regu)aritatii se s'rijina 'e o judecata ana)itica- se 'retinde- anu*e- ca din conce'tu) de rea)itate se 'oate deduce asa#nu*itu) 'rinci'iu a) regu)aritatii- se 'retindeanu*e- ca acest conce't nc9ide ntr#nsu) nsasi rea)itatea&

Aceasta 'ro()e*a *ai )unga este )egata +oarte str.ns cu asa#nu*ita teorie a con2entiona)is*u)ui- sustinuta de do*nu) Poincare& Des're aceasta teorie a con2entiona)is*u)ui 2o* 2or(i nsa n 're)egerea 2iitoare& I/& 0NCERCARI DE 7UNDAMENTARE A PRINCIPIU1UI RE;U1ARITATII 1! +e(ruarie 1 !$ 1& Deducerea regu)aritatii din conce'tu) de rea)itate !& 0nca)carea regu)aritatii 8& Princi'iu) regu)aritatii deter*ina rea)itatea :& Teoria con2entiona)ista "& A*endarea teoriei con2entiona)iste $& Regu)aritatea n conce'tia )ui I**anue) @ant 1& Ati 2azut n 're)egerea 'recedenta n ce +e) 'rinci'iu) regu)aritatii ntregeste rea)itatea& Ati 2azut ca aceasta regu)aritate ne da 'osi(i)itatea 're2ederii- deci a co*')etarii conce'tu)ui de rea)itate- ca 2iitoru) este ng)o(area trecutu)ui n rea)itate- asa ca ace)asi 'rinci'iu co*')eteaza si- deci- 'recizeaza- n*u)teste a*anunte)e ce)ei)a)te 'arti a rea)itatii # 'e care a* 2azut iarasi cu* o c.stiga* #- co*')eteaza asa#nu*itu) trecut& Ati *ai 2azut nsa ca- din di+erite *oti2e- nu 'utea* sa gasi*- n 're)egerea trecuta- o +undare )ogica- as zice- a acestui 'rinci'iu= adica- teoreticeste- nu ne 'ute* e3')icaanu*e- care este ndre'tatirea teoretica a 'rinci'iu)ui acesta a) regu)aritatii- 'e care ) a')ica* rea)itatii 'ro'riu#zise # si nu nu*ai at.t- dar care oarecu* conditioneaza- as zice'.na )a un 'unct- aceasta rea)itate& ,a s'unea* nsa n 're)egerea trecuta ca- n a+ara de 'ozitiunea trecuta n re2ista- adica< regu)aritatea nu se 'oate sta(i)i deducti2- nu se 'oate +unda inducti2- nu a* 'utea#o deduce 'rintr#un rationa*ent de ana)ogie etc&- n a+ara de aceste 'ozitiuni- *ai este o 'ozitiune- 'e care tre(uie sa o ana)iza* astazi= si anu*e- a+ir*atiunea cu'rinsa n di+erite)e siste*e +i)oso+ice ca 'rinci'iu) acesta a) regu)aritatii s#ar deduce din nsusi conce'tu) de rea)itate& Ce ar nse*na a+ir*atiunea aceastaA Ar nse*na ca a2e* un conce't de rea)itate- ca n acest conce't a) rea)itatii intra ca nota s'eci+ica regu)aritatea si ca- 'rintr#o si*')a judecata ana)itica sau 'rintr#un si*')u rationa*ent ana)itic- a* 'utea sa scoate* nota regu)aritatii- res'ecti2 'rinci'iu) regu)aritatii- din conce'tu) rea)itatii& Tre(uie sa o(ser2a* ca a2e* de#a +ace n aceasta 'ozitiune cu o c9estiune re)ati2 destu) de su(ti)a- daca o(ser2a*- anu*e- ca conce'tu) rea)itatii si rea)itatea nsasi 'ot sa nu +ie unu) si ace)asi )ucru= adica- sunt unii autori cari s'un ca conce'tu) de rea)itate se *u)eaza 'e rea)itate- ca- 'rin ur*are- conce'tu) rea)itatii ras+r.nge rea)itatea nsasi& Sunt a)ti autori cari s'un ca e3ista conce'tu) de rea)itate- iar rea)itatea nsasi nu este dec.t un +e) de contra'unct- de 'andant a) acestui conce't& 0n teoria 'e care tre(uie sa o ana)iza* acu*- nu se +ace nici un +e) de a+ir*are esentia)a de )egatura ntre conce'tu) de rea)itate si rea)itatea nsasi- ci se s'une- 'ur si si*')u- ca 'rinci'iu) regu)aritatii se 'oate deduce din conce'tu) rea)itatii- +ara sa se a+ir*e n ce ra'ort sta acest conce't a) rea)itatii cu rea)itatea nsasi&

Du'a aceasta- sa trece* )a ana)iza +a'tu)ui& Deoca*data noi o(ser2a* regu)aritatea n uni2ers& A* dat e3e*')u) zi)ei si a) no'tei- a) succesiunei acesteia a zi)ei si a no'tei& Uni2ersu) ni se 'rezinta ntr#o succesiune de +a'te- care succesiune re'rezinta un +e) de # 9ai sa zice* #- un +e) de cor' de )egi- adica un +e) de cor' de in2aria(i)itati- un +e) de cor' de su'ra'uneri n nte)esu) acesta a) in2aria(i)itatii& !& Presu'uneti nsa ca- )a un *o*ent#dat- o nt.*')are- un e2eni*ent care trece naintea d#2oastra- care intra n rea)itate- ce2a dintr#nsu)- o nota a conce'tu)ui acesta de rea)itate 'e care#) a2e* noi nu se su'une )egi)or acestora a)e rea)itatii& Ce +ace* noiA Noi zice* 'ur si si*')u< nu e3istaB Tre(uie sa +ie a)tce2aB Eu stiu ca du'a zi 2ine iar noa'te si du'a noa'te- zi& Dar 2ine cine2a si#*i a+ir*a< stii ca- )a 4rai)a- de trei sa'ta*.ni nu *ai e zi- e nu*ai noa'teA O sa zic< nu se 'oate& De ceA Pentru ca- n 2irtutea 'rinci'iu)ui regu)aritatii- noi nu 'ute* ad*ite ca ceea ce se 'etrece aci- )a 4ucuresti asa de regu)at si ceea ce 'ute* sa genera)iza* 'entru tot uni2ersu) # o sa 2ede* i*ediat de ce #- nu 'ute* sa 'resu'une* ca aceasta nu se 'etrece 5si6 )a 4rai)a& D#2oastra stiti ca g.ste)e z(oara& Se duce cine2a si 2ede 'e *a)u) a'ei un c.rd de g.ste care z(oara si 2ine si s'une acest )ucru& ,ine nsa un a)tu) si s'une< da- dar )a noi- )a Constantino'o)- z(oara si g.ste)e +ri'teB # Nu se 'oateB- ras'unde* noi& (A* )uat e3e*')u) acesta cu Constantino'o)u)- 'entru ca e3ista o 2ec9e anecdota a )ui Nastratin cu g.ste)e cari z(oara si 'e care- desigur- *u)ti dintre d#2oastra o cunosc&% ,o* ras'unde< nu se 'oateB ;.sca +ri'ta nu z(oaraB De ceA A+ir*atia aceasta< g.sca +ri'ta z(oara nu intra n conce'tu) *eu de rea)itate& De ceA Pentru ca contra2ine 'rinci'iu)ui regu)aritatii si- contra2enind acestui 'rinci'iu- nu 'oate sa +ie rea)itate& Prin ur*are- 'are ca a2eau dre'tate acei cari sustineau ca noi a2e* un anu*it conce't a) rea)itatii si n acesta intra regu)aritatea& Tot ce nu este regu)aritate nu este rea)itate& Eu 2isez un )ucru si n ace) 2is a* o succesiune care este neo(isnuita= a* n 2isu) *eu- de 'i)da- i*'resiunea unei succesiuni +oarte re'ezi- a zi)ei si a no'tei& Ce nu 'oate 2isa o*u)A OriceB Daca n 2is a* constiinta aceasta a sc9i*(arii re'ezi- 'ot s'une< 2ezi ce re'ede se sc9i*(a ziua acu* cu noa'teaA Ce scurta este ziua si ce scurta este noa'teaB Daca nsa *a trezesc si zic< a +ost nu*ai o 'arere- atunci dintr#o data a* scos din conce'tu) de rea)itate ceea ce a +ost un 2is& Pot sa a* o i*'resiune de durere- c.nd *a atinge cine2a cu un +ier nrosit= dar 'ot sa a* i*'resiunea ace)eiasi dureri si +ara *oti2& ,a aduceti- desigur- a*inte din Psi9o)ogia de ;a2anescu)- 'e care ati +acut#o n )iceu- ca sunt aco)o c.te2a e3e*')e ce ne 'ot ser2i n *'rejurari)e de +ata& Era unu) care se aste'ta sa *oara de ca)dura )a 'o) # era autosugestionat& Prin autosugestie un o* 'oate sa ai(a anu*ite i*'resiuni& Se zice- de 'i)da- ca S+.ntu) 7rancisc din Assisi- ntr#un e3taz *istic 'e care )#a a2ut- a ca'atat ur*e de rani )a *.ini si )a 'icioare& ,eti zice< nu este ade2arat- este )egenda& Ei (ine- nu este )egenda& Medicina e3')ica )ucru) acesta- asa ca nu este )egenda& Pentru ca sa ca'ete ur*e)e acestea- ntr#un anu*it +e)- e3')ica *edicina- tre(uie sa se +i 'etrecut ce2a n organis*u) )ui& Organis*u) acesta totusi nu a +ost atins de e3citatiuni e3terioare n 2iata )ui- ci nu*ai 2iata )ui interioara a contri(uit sa se nt.*')e aceasta trans+or*are& Ce 2reau sa scot din acest e3e*')uA Eu 'ot sa a* un senti*ent de durere- sau 'ot sa a* o i*'resiune de )u*ina # de 'i)da- nc9id oc9ii # si- cu toate acestea- a* stra+u)gerari- se +ace n oc9ii *ei )u*ina& Ei (ine- i*'resiunea aceasta 'e care 'ute* s#o a2e*

cores'unde ea oare rea)itatiiA Nu& I*'resiunea nsa o a2e*& 0n 2irtutea 'rinci'iu)ui regu)aritatii- )ucruri)e ar tre(ui sa se nt.*')e asa< tre(uie sa a* un iz2or de )u*ina care sa#*i tri*ita anu*e e3citatiuni si acestea sa 'ro2oace i*'resiunea *ea de )u*ina& Ei (ine- 'ot sa a* aceasta i*'resiune de )u*ina si +ara e3citatiune& Aceasta nsa iese din cadru) rea)itatii& Ce +ace* n aceasta situatiuneA Pute* sa s'une* ca nu e3istaA Nu& Starea noastra de constiinta e3ista- ea este o rea)itate- este rea)itate netagaduita= cores'ondentu) acestei rea)itati a *ea- care este de ordin i*anent- cores'ondentu) acesta 'oate sa nu e3iste& Darn succesiunea stari)or *e)e su+)etesti- 'ot sa inter2ina anu*ite e2eni*ente cari nu sunt regu)ate- cari nu cad- 'rin ur*are- su( 'rinci'iu) acesta a) regu)aritatii& 7a'tu) acesta are i*'ortanta- 'entru ca nsea*na 'ur si si*')u ca regu)aritatea este ntreru'ta de anu*ite *'rejurari= ca- adica- regu)aritatea 'e care noi o aseza* n uni2ers oarecu*- 'e care o considera* n teoria aceasta ca un +e) de conditiune a rea)itatii nsesiregu)aritatea aceasta nu su(zista 'retutindeni- ca e3ista un anu*it ra'ort ntre rea)itate si cunostinta *ea- care 'rezinta anu*ite neregu)aritati& Regu)aritatea- oricu* ar +i- s'unea* adineauri ca totdeauna are o succesiune din a+ara si cores'unde uneia dinauntru& Dar se 'oate ca uneia dinauntru sa nu#i cores'unda ni*ic n a+ara 5si atunci6 regu)aritatea este ru'ta& ,asazica- nu se 'oate s'une 'ur si si*')u ca conce'tu) de rea)itate nc9ide ntr#nsu) 'rinci'iu) nsusi a) regu)aritatii& Dar- nca 'entru un *oti2 nu se 'oate ad*ite 'unctu) acesta de 2edere& Ce este o judecata ana)iticaA Stiti din a)te *'rejurari ce este< o judecata ana)itica este o judecata n care 'redicatu) este cu'rins n su(iect= adica- 'este su(iect nu se 'oate trece niciodata& De ndata ce 'redicatu) este nota a su(iectu)ui- orice nota a 'redicatu)ui tre(uie sa +ie continuta n su(iect& Su()iniez< o nota din su(iect= aceasta nu nsea*na ca *i#a* )argit 'ur si si*')u cunostinta *ea- ca a* trecut 'este )i*ite)e su(iectu)ui& 8& Ce +ace* cu 'rinci'iu) regu)aritatiiA Cu 'rinci'iu) regu)aritatii a* )argit conce'tu) de rea)itate& Princi'iu) regu)aritatii nu )#a* introdus- 'ro'riu#zis- aci- nu )#a* dedus din rea)itate- ci a* construit rea)itatea aceasta cu ajutoru) 'rinci'iu)ui regu)aritatii& Ati 2azut ca rea)itatea de )a care a* ')ecat noi era 'ur si si*')u rea)itatea de 'erce'tiuneceea ce *i#era dat ca sigur n 'erce'tiune- si ati 2azut ca acest conce't de rea)itate )#a* )argit- 'e de o 'arte- cu ajutoru) aduceri)or#a*inte din trecut- 'e de a)ta- cu ajutoru) 'rinci'iu)ui regu)aritatii n 2iitor& Prin ur*are- 'rinci'iu) regu)aritatii este creator e) nsusi a) rea)itatii- a) conce'tu)ui de rea)itate& E) nu 'oate sa +ie dedus din 'rinci'iu) de rea)itate si este oarecu* 'ree3istent 'rinci'iu)ui rea)itatii- de ndata ce rea)itatea- trecut- 'rezent si 2iitor- nu 'oate sa +ie oarecu* rea)izata- n+a'tuita- dec.t cu ajutoru) 'rinci'iu)ui acesta& ,asazica- )ogiceste 2or(ind- 'rinci'iu) regu)aritatii nu 'oate sa +ie dedus din rea)itate'entru ca e) e3cede rea)itatii i*anente si construieste e) nsusi rea)itatea- asa cu* o cunoaste* noi sau cu* ne este data noua n cercetari)e acestea de +ata& :& Teoria aceasta este cunoscuta n +i)oso+ie dre't teoria con2entiona)ista& De ceA Pentru ca noi zice*< )ucruri)e cari se nt.*')a n natura se nt.*')a regu)at& 0n 2irtutea carui +a't 'ot eu sa a+ir* )ucru) acestaA 0n 2irtutea conce'tu)ui rea)itatii& Dar ce nsea*na aceastaA Se zice< da- conce'tu) de rea)itate ) construiesc eu asa cu* 2reau si noi- oa*enii- +ace* o

con2entiune tacita ntre noi- s'un.nd ca tre(uie sa considera* cu totii ca ceea ce e3ista n natura- n rea)itate- e3ista n c9i' regu)at& Nota aceasta a regu)aritatii intra- 'ro'riu#zis- ca 5un6 co*'onent con2entiona) n conce'tu) de rea)itate& De aceea 2a atragea* atentia- )a nce'ut- asu'ra +a'tu)ui ca n aceasta teorie nu se +ace nici o )egatura ntre conce't si rea)itate& Se sustine- 'rin ur*are- n +i)oso+ie # si o sa re2eni* asu'ra acestui 'unct # ca nota aceasta de regu)aritate ne este data 'rintr#o con2entiune tacita ntre oa*eni& Noi zice*< se nt.*')a n natura- deci este regu)at= 'entru ca aceasta regu)aritate- zic ei- este o +or*u)a co*oda de sta'.nire a *ateria)u)ui& Pentru ce nu 'ute* sa ad*ite* teoria aceasta n genere- ati 2azut& E3ista nsa 5si6 o a)ta teorie= aceasta as zice ca este teoria con2entiona)ista radica)a& Este nsa una ce2a *ai ndu)cita 'utin& Aceasta se enunta ca* asa& Se s'une< eu a* o anu*ita 2iata su+)eteasca- se 'etrec n constiinta *ea anu*ite 'rocese- adica a* anu*ite i*'resiuni- a* un anu*it continut de constiinta- o anu*ita 2iata i*anenta& 0n aceasta 2iata i*anenta a constiintei *e)e se succed o *u)ti*e de i*'resiuni& Acestea 'ot sa +ie de doua +e)uri< i*'resiuni cari se succed du'a anu*ite regu)i- i*'resiuni- 'rin ur*arecari o+era 5o6 anu*ita regu)aritate- si i*'resiuni cari nu se succed du'a nor*e- cari sunt neregu)ate& Atunci- 'rintr#o con2entiune- eu zic< este rea)itate tot ceea ce 'rezinta regu)aritate= tot ceea ce ru'e regu)aritatea nu este rea)itate& Prin ur*are- 2edeti care este deose(irea ntre teoria aceasta si 'ri*a teorie< aci construiesc- 'ro'riu#zis- conce'tu) de rea)itate du'a caractere)e acestui 'rinci'iu a) regu)aritatii& Se nt.*')a )ucruri)e n c9i' regu)at- sunt rea)e= nu se nt.*')a n c9i' regu)at- nu *ai sunt rea)e& Prin ur*are- nu a* ')ecat- 'ro'riu#zis- de )a conce'tu) rea)itatii- 'entru ca sa sta(i)i* nota nc9isa n acest conce't- regu)aritatea- uni+or*itatea- ci a* +acut a)tce2a< a* ')ecat de )a 'rinci'iu) uni+or*itatii si a* construit acest conce't de rea)itate cu ajutoru) acestui 'rinci'iu& Este tot o con2entiune- e2ident- dar o con2entiune oarecu* a re(ours +ata de cea dint.i& Aceasta este asa#nu*ita teorie a*endata a con2entiona)is*u)ui& ,edeti de )a nce'ut ca teoria aceasta are o su'erioritate +ata de cea dint.i& Su'erioritatea consta n +a'tu) ca nu *ai a* de#a +ace cu )ucruri neregu)ate- nu a* n continutu) *eu de constiinta anu*ite i*'resiuni care ra'orteaza regu)aritatea& Acu* dec)ar 'ur si si*')u ca )e a*- nsa acestor continuturi de constiinta nu )e *ai cores'unde ni*ic n rea)itate- deci nu +ac 'arte din do*eniu) rea)itatii& Cu* se construieste atunci rea)itatea n acest caz este +oarte si*')u& P)ec de )a continutu) de constiinta- ')ec de )a o rea)itate i*anenta si- n aceasta rea)itate i*anenta- disting doua gru'uri de +a'te< un gru' de +a'te cari se su'un uni+or*itatii- un gru' de +a'te uni+or*esi une)e oarecu* anar9ice- '.na )a un 'unct& Si atunci- daca gru'u) de +a'te uni+or*e constituie rea)itatea- ce)e)a)te sunt n a+ara de rea)itate& Ce +ace* cu 'ri*u) gru'A Ra*.ne e) nauntru)- n cadru) constiinteiA Nu& Acest 'ri* gru' ) 'roiectez n a+ara& ,asazica- gru'u) +a'te)or i*anente- regu)ate- ) 'roiectez n a+ara de *ine si- daca e3ista 'entru aceasta un cores'ondent n rea)itatea nsasi- acest cores'ondent este toc*ai rea)itatea ascendenta& Construita asa- teoria este +oarte (una- nu a2e* ni*ic de zis& Nu se 'oate +ace acestui 'unct de ')ecare nici o o(iectiune& Dar o sa 2i se s'una< (ine- dar se nt.*')a ur*atoru) )ucru< n rea)itate nu s#a nt.*')at- nu +ace 'arte din rea)itate& De

ceA Daca s#a nt.*')at neregu)at nsea*na ca nu +ace 'arte din rea)itate& Este- desigur- un +oarte co*od 'unct de ')ecare- din 'unct de 2edere teoretic& "& Dar ce +ace* cu rea)itateaA ,a aduceti a*inte ca noi nu a* dat o de+initiune a conce'tu)ui de rea)itate- nsa a* sta(i)it introducerea unei note a rea)itatii ascendente= adica- a* sta(i)it ca rea)itatea aceasta ascendenta are- +ata de rea)itatea i*anenta- 5+ata6 de constiinta noastra- un +e) de inde'endenta& Aceasta a +ost nota sta(i)ita& Ce de2ine nsa aceasta inde'endenta a rea)itatii ascendente n *o*entu) n care- odata constituita de *ine- du'a un criteriu 'e care eu ) a)eg- aduc o con2entiune 'e care o +ac euA Mai e3ista- 'ro'riu#zis- rea)itate ascendenta- inde'endenta de constiinta *eaA E2ident ca nu& Cari sunt ncurcaturi)e n cari intra* 'e (aza acestei constituiriA Sunt +oarte gra2e< 2a nc9i'uiti- *ai nt.i- ca nu *ai +ace 'arte din rea)itate dec.t ceea ce se 'otri2este unei con2entiuni sta(i)ite de *ine& Sta(i)ita- cu*A E2ident- ar(itrar& O con2entiune este ntotdeauna ar(itrara< este con2entiune 'entru ca asa 2reau eu s#o +ac& Si atunci- daca o con2entiune sta )a (aza constructiunii conce'tu)ui de rea)itate- atunci conce'tu) acesta 'oate sa +ie 'entru *ine ce 2reau eu& Si atunci- consecinte)e i*ediate ce se 'ot trage de aci- acestea- de +a't- 'ro'riu#zis- nu 'ot sa )e 're2ad& Care era esenta nsasi a 'rinci'iu)ui regu)aritatiiA Ca- anu*e- eu 'ot- cu ajutoru) acestui 'rinci'iu- sa 2ad ce o sa se nt.*')e n 2iitor& Prin ur*are- crearea 2iitoru)ui cu ajutoru) acestui 'rinci'iu& Dar ce sta )a (aza acestei a+ir*atiuniA Un )ucru +oarte si*')u< e3istenta rea)itatii ascendente& Acesta este un 'ostu)at- o 'resu'ozitie- 'entru noi '.na acu*- a 'rinci'iu)ui regu)aritatii& Nu*ai daca e3ista n ade2ar o rea)itate ascendenta si nu*ai daca n ade2ar aceasta rea)itate ascendenta 'rezinta n rea)itate caractere)e regu)aritatii si uni+or*itatiinu*ai n acest caz 'ot sa 're2ad 2iitoru)& Dar daca aceasta rea)itate ascendenta este n +unctiune de o con2entiune a *ea- este e2ident ca 're2ederea 2iitoru)ui nu *ai are nici un sens& Mai nt.i- conce'tu) care da rea)itatea dis'are cu totu)= conce'tu) de rea)itate este 'ur si si*')u trans+or*at ntr#o rea)itate i*anenta- 'entru ca eu a* construit uni2ersu) asa cu* a* 2oit& 0n a) doi)ea r.nd- si *ai i*'ortant< care este dre'tu) *eu de a a+ir*a ca nu*ai ceea ce se nt.*')a n cadru) con2entiunii *e)e- nu*ai aceasta este rea)A Eu a* s'us ca tot ce se nt.*')a rea) este regu)at- iar ceea ce nu se nt.*')a # n constiinta *ea # n c9i' nor*a) nu este regu)at& Acesta a +ost 'rinci'iu) de )a care a* ')ecat n aceasta a*endata teorie a con2entiona)is*u)ui& Dar ce nse*neaza regu)at si neregu)atA ,edeti- eu a+ir* astazi ca regu)aritate nsea*na 'arcurgerea de catre ')aneta cutare a or(itei n ti*' de at.t si 'este !: de ore 2ine un n2atat si#*i s'une< do*nu)e- '.na ieri- n ade2ar- ')aneta cutare 'arcurgea or(ita sa n ti*' de 5!: de ore6- dar- cu nce'ere de )a 1! +e(ruarie- anu) acesta- aceasta ')aneta su+era o nt.rziere # cu* ar +i trenuri)e dintr#o anu*ita tara& Du'a conce'tu) *eu de rea)itate- as s'une< nu se 'oate& De ceA Pentru ca- daca este neregu)at- nu *ai e3ista& Ce nsea*na regu)aritateA Eu 'ot sa a+ir* astazi ca regu)aritate nsea*na cutare )ucru si 'este c.t2a ti*' sa a+ir* ca regu)aritate nse*neaza a)tce2a& De e3e*')u- )egea gra2itatiunii uni2ersa)e are o anu*ita +or*a- iar 'este c.t2a ti*' inter2in nt.*')ari+a'te noi- ast+e) nc.t tre(uie ca acestei )egi a gra2itatiunii uni2ersa)e sa#i aduce* un

corecti2 oarecare& 0nsea*na oare aceasta ca s#a sc9i*(at conce'tu) de rea)itateA 7or*a rea)itatii s#a sc9i*(at- dar s#a sc9i*(at rea)itatea nsasiA Nu- ea a ra*as aceeasiregu)aritatea s#a sc9i*(at ntr#un anu*it +e)& Se zice # este o 2or(a +oarte ras'.ndita #< nu este nici o regu)a +ara e3ce'tie& Dar sa zice* ca- oric.nd e3ista o e3ce'tiune- e3ce'tiunea ntareste regu)a- aceasta nu se 'oate& Care este tendinta stiinteiA Sa construiasca o noua regu)aritate- care sa nc9ida ntr#nsa si e3ce'tiuni)e& Aceasta este tendinta stiintei& Prin ur*are- regu)aritati)e acestea nu sunt ce2a +i3& Daca regu)aritatea ar +i- o data 'entru totdeauna- ce2a a(so)ut- atunci a* 'utea s'une ca 'ute* sa construi* conce'tu) de rea)itate 'e (aza acestei regu)aritati& Dar rea)itatea este ce2a care se ntinde si se str.ngeca e)asticu)& Conce'tu) de )ege nu nc9ide ntr#nsu) ce2a a(so)ut& Dar des're aceste )ucruri 2o* 2or(i ce2a *ai t.rziu- c.nd 2o* 2or(i des're )ege si des're cauza)itate& Prin ur*are- nici o anu*ita +or*a a regu)aritatii nu 'oate sa nc9ida ntr#nsa a(so)utu)& Si atunci- e2ident ca uni2ersu) sau rea)itatea construita 'e (aza unei anu*ite regu)aritati tre(uie sa +ie 'asi(i)a si ea de anu*ite sc9i*(ari& Dar atunci- unde ajunge*A Ajunge*- e2ident- )a o rea)itate sau )a un uni2ers a(so)ut su(iecti2& Dar uni2ersu) acesta- a(so)ut su(iecti2- este n contradictiune cu 'retentiunea acestei teorii a con2entiona)is*u)ui- care 'retinde ca nu*ai e) are de#a +ace cu o rea)itate transcendenta- si anu*e- cu o rea)itate i*anenta& Este ade2arat ca aceasta rea)itate transcendenta este construita cu ajutoru) ce)ei i*anentedar este transcendenta& Daca- de 'i)da- sta(i)esc +a'tu) ca o anu*ita e3'resiune 2izua)a cores'unde )a *ine unei anu*ite stari s'iritua)e su+)etesti- atunci eu- 'e (aza ace)ei regu)aritati- sunt +ortat sa ad*it ca aceasta regu)aritate se nt.*')a si )a se*enii *ei si ca'rin ur*are- si se*enu) *eu are un su+)et ca si *ine& Prin ur*are- se 'retinde aci ca a2e* de#a +ace nu nu*ai cu un uni2ers i*anent- 'roiectat n a+ara- dar 5si6 cu un uni2ers transcendent- 'roiectat n a+ara- care este oarecu* regu)at cu ajutoru) unui 'rinci'iucaruia i se zice 'rinci'iu) uni+or*itatii& Dar aceasta 'retentiune a con2entiona)is*u)ui de a construi uni2ersu) cu ajutoru) regu)aritatii si de a e3c)ude din rea)itate ceea ce nu este regu)at nu sta n 'icioare& Dar sa nu credeti ca ceea ce n+atisati d#2oastra ca 2i se 'are a(so)ut nu este totusi o 'arere care circu)a& Daca 2#as )ua 'e d#2oastra- 'e +iecare n 'arte- si 2#as ntre(a< e3ista *inuni- sunt 'osi(i)e *inuni)eA- 2eti ras'unde cu totii< nuB& Ei (ine- n *o*entu) c.nd 2eti da acest ras'uns 2eti +i cu totii con2entiona)isti& ,i se 'are ca este a(surda 'ozitiunea con2entiona)is*u)ui si totusi sunteti con2entiona)isti& C.nd +aceti aceasta a+ir*arensea*na ca s'uneti< tot ce se nt.*')a n uni2ers se nt.*')a regu)at- iar ceea ce nt.*')ator s#ar nt.*')a neregu)at- aceasta nu +ace 'arte din rea)itate& Prin ur*are- du'a cu* 2ede*- nici +or*a dint.i a con2entiona)is*u)uicon2entiona)is*u) radica)- nici aceasta- a doua- a con2entiona)is*u)ui # 9ai sa#i zice* # *ai cu surdina- nici n +or*a dint.i- nici n cea de#a doua- nu se 'oate ajunge )a conc)uziunea ca regu)aritatea este- n ade2ar- o nota a rea)itatii si ca se 'oate- 'rin ur*arededuce ana)itic& $& Ar *ai ra*.ne o singura ncercare- aceea 'e care a +acut#o @ant& @ant zice ca regu)aritatea este o +or*a a constiintei noastre&

Noi ca'ata* i*'resiuni)e )u*ii din a+ara- dar acestea sunt un +e) de 'oto' anar9ic de i*'resiuni si- n acest 'oto' anar9ic de i*'resiuni- noi sta(i)i* un +e) de regu)aritateintroduce* ordine n acest uni2ers de i*'resiuni& E3ista- 'rin ur*are- o rea)itate transcendenta- dar aceasta rea)itate nu de2ine e3'erienta dec.t n 2irtutea unei rea)itati transcendente- zice e)& Sunt- adica- anu*ite conditiuni- o anu*ita strunga 'rin care tre(uie sa treaca rea)itatea transcendenta 'entru ca sa de2ina e3'resiune& Prin ur*are- ceea ce 'rinde* noi din aceasta rea)itate- din )ucru) n sine- nu 'rinde* dec.t 'rin asa#nu*itii oc9e)ari ai inte)ectu)ui nostru- 'rin +or*e)e categoria)e a)e sensi(i)itatii etc& Ce 'retinde- cu a)te cu2inte- @antA @ant nu este toc*ai asa de con2entiona)ist& E) 'retinde ca e3ista anu*ite 'rinci'ii regu)ati2e a)e e3'erientei si ca regu)aritatea este un ase*enea 'rinci'iu regu)ati2& Teoretic- e2ident- e3ista o *u)ti*e de i*'resiuni- cari se ndrea'ta s're noi de )a rea)itatea transcendenta= dar conce'tu) de e3'erienta- ceea ce nu*i* noi rea)itatea aceasta continua +eno*eno)ogica nu este constituit din toata rea)itatea- ci din ace)e i*'resiuni cari trec n 'ri*u) ')an- cari trec n +or*e)e noastre categoria)e& Caci- e2ident- ceea ce trece 'rin +or*e)e noastre categoria)e tre(uie sa +ie regu)at& Nu este regu)at- nu trece& Caci regu)aritatea este o +or*a n care 'rinde* noi rea)itatea aceasta- +oarte )ogica n a'arenta- dar n rea)itate- nu& Caci- n ade2ar- 'ot sa a')ic regu)aritatea 'entru ceea este= dar 'entru ceea ce 2a +iA Regu)aritate 'entru ceea ce 2a +i nu este 'osi(i)a dec.t ntr#un singur caz< atunci c.nd rea)itatea- asa cu* e3ista n a+ara- este 'asi(i)a de a +i 'rice'uta de *ine& Prin ur*are- ce +ace- 'ro'riu#zis- teoria )ui @antA Ea nu este dec.t o a)ta +or*a a con2entiona)is*u)ui acesta cu surdina- 'entru ca si @ant nu +ace dec.t sa construiasca un uni2ers si o rea)itate carora )e zice e3'erienta- dar n care nu a2e* de#a +ace cu rea)itatea nsasi& Conce'tu) de rea)itate ra*.ne )a @ant teoretic a+ir*at # o teorie transcendenta *ai )arga dec.t conce'tu) +eno*eno)ogic de rea)itate& Si atunci- daca n ade2ar conce'tu) acesta de rea)itate transcendenta ra*.ne *ai )arg dec.t ace)a de rea)itate- atunci este c)ar< 're2ederea este i*'osi(i)a- 'entru ca ai totdeauna a +ace cu e)e*ente 'e cari nu )e 'oti sta'.ni- 'entru ca nu intra n e3'erienta ta& 0nc9i'uiti#2a ur*atoru) )ucru< Uranus ar tre(ui sa ai(a *iscarea cutare- dar- 'entru ca n *o*entu) cutare 2ine n cutare 'ozitiune +ata de a)ta ')aneta- +ata de Ne'tun- si *odi+ica *ersu)& Noi nu cunostea* ')aneta Ne'tun acu* un 2eac si ce2a- ea a +ost dedusa du'a *odi+icari)e 'e cari )e#a su+erit e2o)utiunea )ui Uranus& ,asazica- ce2a necunoscut noua a in+)uentat ce2a cunoscut noua si a 'ro2ocat o neregu)aritate& Nu se 'oate nt.*')a- teoretic ce) 'utin- ace)asi )ucru cu rea)itatea transcendenta si cu rea)itatea +eno*ene)or )ui @antA Ceea ce este necunoscut si necognosci(i) nu 'oate sa in+)uenteze ntr#un anu*it +e) rea)itatea aceastaA E2ident ca daB Teoreticeste- nu este e3c)us& ,asazica- nici 'ozitiunea aceasta- care zice ca regu)aritatea este o +unctiune constituti2a a constiintei noastre- nu 'oate sa e3')ice ce este- n ade2ar- regu)aritatea& Prin ur*are- 'e toate cai)e 'e cari a* u*()at- nu a* 'utut sa +unda* 'e ce ne s'rijini* c.nd a+ir*a* ca e3ista o regu)aritate& E3ista totusi- du'a *etoda 'e care a* a')icat#o '.na acu*- o ndre'tatire a acestei a+ir*atiuni= adica- e3ista o +undare- si anu*e +undarea gnoseo)ogica& Des're aceasta- n 're)egerea 2iitoare&

/& NECESITATEA ;NOSEO1O;ICA SI PRACTICA A RE;U1ARITATII !: a'ri)ie 1 !$ 1& 7undarea )ogica si +undarea de +a't !& Constatarea neregu)aritatii 8& 7unctiunea cunoasterii :& Necesitatea 're2ederii 'entru stiinta "& Uni+or*itatea n )egatura cu ti*'u) si s'atiu) $& Stiinta si 'rinci'iu) uni+or*itatii E& Minunea ca ru'ere a uni+or*itatii 1& 0n u)ti*a )ectiune 2or(ise* des're asa#nu*ita 'resu'ozitie a regu)aritatii- adica a uni+or*itatii +eno*ene)or- a nt.*')ari)or din natura- si aratase* ca nu e3ista *oti2e )ogice- stringente 'entru a +unda aceasta 'resu'ozitie& Aratase* ca- n ade2ar- noi )ucra* cu aceasta uni+or*itate- o 'resu'une* n toate ca)cu)e)e noastre si n judecati)e 'e cari )e e*ite* asu'ra rea)itatii- dar ca nu a2e* nici un *oti2 rationa) de a zice ca- n ade2araceasta uni+or*itate cores'unde unei rea)itati 'ro'riu#zise& Daca nu a2e* nsa nici un *oti2 rationa)- stringent ca sa ad*ite* necesitatea e3istentei acestei regu)aritati- atunci e2ident ca situatiunea noastra este su(reda& Ar +i oarecu*- cu a)te cu2inte- sa a+ir*a* 'ur si si*')u ca regu)aritatea aceasta este un +a't 'e care#) ad*ite* ar(itrar- conta* 'e e)- din *o*ent ce nu#) nte)ege*- dar a* 'utea si sa nu conta*& Este- adica- un e)e*ent de ar(itrar care se strecoara n nsasi structura su+)etu)uia s'iritu)ui nostru& De ndata ce aceasta uni+or*itate este 'arte constituenta n o'eratiuni)e noastre inte)ectua)e de cunoastere si de ndata ce aceasta uni+or*itate nu 'oate +i +undata n c9i' stringent- e2ident ca este o gaura n *ecanis*u) acesta a) nostru& Asa ar +i daca singura +undare ar +i nu*ai +undarea )ogica- 'e care a* discutat#o n )ectiuni)e trecute& Dar- n a+ara de aceasta +undare )ogica- *ai e3ista si o a)ta= si anu*e+undarea de +a't& Eu a* insistat de *ai *u)te ori asu'ra unui +a't destu) de interesant 'entru tot cadru) n care ne *isca* noi aci= 5si6 anu*e- asu'ra +a'tu)ui ca +undari)e acestea )ogice sunt +oarte +ru*oase si +oarte (une n +i)oso+ie- dar ca ceea ce e3ista n ade2ar nu are ne2oie sa +ie +undat= adica- ceea ce e3ista se i*'une 'rin nsusi +a'tu) e3istentei& Nu a* sa do2edesc ca eu e3ist- at.ta ti*' c.t si*t ca e3ist& Nu a* ne2oie sa do2edesc ca )a*'a din +ata *ea arde- at.ta ti*' c.t +o)osesc ce 2ine de )a )a*'a& Cu a)te cu2inte- n teoria cunostintei nu sunt tinut ntotdeauna sa de*onstrez rationa*ente)e )ogice= ci- n teoria cunostintei 2in adeseori n contact cu +a'te 'e cari tre(uie sa )e iau 'ur si si*')u ca atare& Punctu) acesta de 2edere este- n ade2ar- un 'unct de 2edere +oarte co*od- dar e) are ne2oie nu de 2eri+icari 'ro'riu#zise- ci de anu*ite ncercuiri& 7oarte (ineB Este ade2arat- +a'tu) ca e3ist nu are ne2oie de a +i de*onstrat& Este ade2arat ca aceasta uni+or*itate a nt.*')ari)or din natura- cu care )ucrez eu- este constatata- este constata(i)a de *ine& 0ntre(area nsa 'e care tre(uie sa ne#o 'une* este a)ta& 0n +a'tu) acesta a) uni+or*itatii )egi)or naturii sau- *ai 'recis- necesitatea aceasta a *ea s'iritua)a de a )ucra cu )egi)e naturii- cu aceasta uni+or*itate a )egi)or naturii este ea n ade2ar

2a)a(i)a ntotdeaunaA Adica- recunosc ca eu- n ade2ar- +ac rationa*ente n cari regu)aritatea nt.*')ari)or din natura- uni+or*itatea )or sta )a (aza& Asa este astazi& Dar este (ine ca este asaA Si 2a +i ntotdeauna asaA Acestea sunt ntre(ari)e cari tre(uiesc )a*urite& Daca este (ine ca e asa este iarasi o ntre(are 5'e6 care ne#o 'une*- dar care este iarasi ca* +i)oso+ica& Pentru ca- daca- sau de ndata ce un )ucru este asa- este zadarnic sa ne *ai ntre(a* daca este (ine sau este rau ca este asa& 0ntre(area nsa are a)t sens- nu are de#a dre'tu) sensu) acesta tri2ia)& 0ntre(area are- anu*e- sensu)< uni+or*itatea aceasta a nt.*')ari)or din natura este n concordanta cu structura s'iritu)ui nostru sau nuA Acesta este sensu) ntre(arii- daca este (ine ca este asa sau nu& 0n ade2ar- nu e3ista nici o contrazicere ntre uni+or*itatea nt.*')ari)or din natura si s'iritu) nostru- 'ro'riu#zis- structura s'iritu)ui nostruA Cu a)te cu2inte- uni+or*itatea aceasta- 2eri+icarea uni+or*itatii acesteia- sau *ai (ine 5zis6- 2eri+ica uni+or*itatea aceasta 'rinci'iu) contradictiei- care este un 'rinci'iu +unda*enta) a) s'iritu)ui nostruA E2ident ca daB Desigur ca#) 2eri+ica& Nu e3ista- adica- nici un *oti2 ca eu sa s'un ca 'resu'ozitia ca toate )ucruri)e se nt.*')a n c9i' uni+or* n natura ar ca)ca 'rinci'iu) contradictiunii& Nu e3ista nici o contrazicere n a+ir*atiunea aceasta si n +e)u) cu* *i nc9i'ui natura- n +e)u) n care eu o traiesc& Din acest 'unct de 2edere sunte* )a*uritintre a)te)e- 'entru ca- 5cu6 nt.*')ari)e din natura- 'e *asura curgerii )or si a trecerii )or n o(ser2atia noastra- noi nu +ace*- 'ro'riu#zis- dec.t sa 2eri+ica* aceasta- 9ai sa zice*)ege- acest 'rinci'iu 'e care )#a* enuntat- a) uni+or*itatii- a) regu)aritatii& !& Este ade2arat ca toata e3'erienta noastra nu iese din cadru) regu)aritatii si este iarasi ade2arat ca- ori de c.te ori ne a+)a* n +ata unei neregu)aritati- a )i'sei de uni+or*itate- ne o'ri* oarecu* intrigati si cauta* sa nte)ege* de ce 5a'are6 aceasta neregu)aritate& Daca- 'rin ur*are- s'iritu) nostru este +oarte 'utin atent )a 2eri+icarea regu)aritatii- este +oarte atent )a contrazicerea regu)aritatii din natura& Dar atunci este ne)ande*.na tuturor constatarea ca s'iritu) nostru este n2atat cu regu)aritatea- ca regu)aritatea +ace 'arte integranta oarecu* din nsusi +e)u) nostru de a g.ndi si de a cunoaste& Daca- de 'i)da- 2ad ca se +ace seara acu*- ca du'a seara 2ine noa'tea si ca- 'e ur*a- no'tii i ur*eaza di*ineata- nu gasesc n toata aceasta succesiune ni*ic neo(icinuit& Daca nsa- 'rintr#un *ij)oc de )oco*otiune +oarte 'er+ectionat- as ')eca acu* de )a 4ucuresti si as ajunge n a)t 'unct de 'e g)o(- unde as 2edea ca se +ace ora $- a'oi E- >- - 1? di*ineata si tot nu se *ai +ace )u*ina- atunci as constata o neregu)aritate care *#ar iz(i si 'e care as cauta sa *i#o e3')ic& Dar daca- n ade2ar- s'iritu) nostru este n2atat cu aceasta regu)aritate si daca- n ade2ar'e *asura ce ne )argi* e3'erienta- nu +ace* dec.t sa constata* neregu)aritati sau sa constata* 2eri+icarea nencetata a acestui 'rinci'iu a) uni+or*itatii nt.*')ari)or din natura- atunci nu se 'oate gasi do2ada +i)oso+ica a +a'tu)ui ca- n ade2ar- regu)aritatea si are +unda*entu) n nsasi constitutiunea noastraA Iata un e3e*')u& Eu arunc un zar si cade o data $- a doua oara tot $- a treia oara )a +e) etc&= cade de 8? de ori 'e r.nd tot $& Constat ca zaru) acesta aruncat arata *ereu $& Du'a c.te stiu eu dinainte- 'ro(a(i)itatea 'e care o are +iecare nu*ar aratat 'e zar este a'ro3i*ati2 ega)a- *ate*aticeste 2or(ind- adica 5e3ista6 aceeasi 'ro(a(i)itate sa iasa $- aceeasi 'ro(a(i)itate sa iasa !- 8 etc& Prin ur*are- daca eu constat ca- arunc.nd de 8? de ori zaru)-

de 8? de ori cade $- atunci- de +a't- nu a* de#a +ace cu o regu)aritate- ci- din contra- cu o neregu)aritate& CareA 7iecare din +ete)e ce)e)a)te a)e zaru)ui si#a 'ierdut 'ro(a(i)itatea& Este +oarte ade2arat ca 'oti sa arunci zaru) si sa cada de doua- de trei ori 'e r.nd *ereu nu*aru) $= dar- du'a ce 2a cadea de trei ori 'e r.nd- este +oarte 'utina 'ro(a(i)itate ca 2a *ai cadea si nainte- arunc.nd zaru)- tot $& Aceasta- 'rintr#un si*')u ca)cu)- este constata(i) i*ediat si aceasta o stiu 'rea (ine jucatorii de )a ru)eta sau de )a (u)a& Daca nsa constat ca de 8? de ori 'e r.nd a iesit tot $- atunci *i zic i*ediat< zaru) acesta nu este ace)asi cu zaru) a)e carui +ete au aceeasi 'ro(a(i)itate& Tre(uie sa +ie ce2a n constitutiunea zaru)ui acesta- care +ace sa iasa ntotdeauna $& Centru) de greutate a) acestui zar tre(uie sa +ie ast+e) de')asat- nc.t ntotdeauna tre(uie sa cada cu +ata 1 )a 'a*.nt si cu +ata $ deasu'ra& ,asazica- neregu)aritate +ata de ega)a 'ro(a(i)itate a tuturor +ete)or zaru)ui- care se e3'ri*a 'rintr#o regu)aritate n caderea ace)eiasi +ete- dar care tre(uie sa ai(a o a)ta e3'resiune& Ce rationa*ent 'ot sa +ac n )egatura cu acest +a'tA Eu zic< a* aruncat zaru) de 8? de ori si a cazut tot $& Atunci- daca 2oi arunca zaru) si a 81#a oara- 'ro(a(i) ca 2a cadea tot $& Si ) arunc- si- n ade2ar- cade tot $& Au eu dre'tu) sa a+ir* ca 2eri+icarea 'e care a* +acut#o e3'eri*enta) +undeaza n ade2ar neuni+or*itateaA 0n a'arenta- da= n +ond nsa- nu& Pentru ca iau si cercetez zaru) si constat ca- n ade2ar- ns're +ata cu nu*aru) 1 are o (ucata de ')u*(& Prin ur*are- e +ata) ca- de c.te ori ) 2oi arunca- ')u*(u) *ut.nd centru) de greutate nor*a) a) zaru)ui ns're +ata cu nu*aru) 1- +ata aceasta sa cada ntotdeauna )a 'a*.nt iar +ata o'usa- adica $- sus& Prin ur*are- neuni+or*itatea este 2eri+icata- este +undata 'rin 2eri+icare e3'eri*enta)a& Cu toate acestea- *a gra(esc sa adaug ca nu*ai n a'arenta a* dre'tate sa +ac aceasta a+ir*atie& De ceA Pentru ca- de +a't- eu 'resu'un- n aceasta a+ir*atie a *ea- o uni+or*itate- o regu)aritate- si anu*e ca zaru) *eu se 2a co*'orta de aci nainte )a +e)'entru ca constitutiunea zaru)ui *eu 2a +i si de aci nainte )a +e)- adica centru) de greutate a) zaru)ui 2a +i ace)asi- n ace)asi )oc n care este acu* si n care a +ost n ce)e 81 de datic.nd a* aruncat zaru)& ,asazica- a* +undat e3'eri*enta) a+ir*atiunea aceasta a regu)aritatii& Dar aceasta 2eri+icare e3'eri*enta)a nu este nca o a+ir*atie 'ro'riu#zisa- 'entru *oti2u) ca ea nc9ide o a)ta 'resu'ozitie de uni+or*itate- anu*e- aceea ca structura zaru)ui 2a continua si n *o*ente)e 2iitoare sa +ie aceeasi& De aceea 2a s'unea* ca- desi noi )ucra* cu aceste regu)aritati- desi aceste regu)aritati nu contra2in 'rinci'iu)ui contradictiunii- 'e care )#a* a*intin- totusi nu 'ute* sa )ua* acesta regu)aritate ca +undata n +a't- 'entru ca- )ogiceste 2or(ind- orice regu)aritate +undata n +a't 'resu'une o a)ta uni+or*itate& Este ade2arat- nu ne n2.rti* ntr#un cerc 2itios- dar 'resu'ozitia aceasta a regu)aritatii *erge ntr#o regresiune ad in+initu*& Iata de ce nu e3ista 'osi(i)itate )ogica sau teoretica de a +unda acest 'rinci'iu& Cu toate acestea- s'une* ca#) ad*ite*& 0) ad*ite*- 'entru ca nu contrazice 'rinci'iu) contradictiunii- dar ) *ai ad*ite* si 'entru un a)t *oti2< 'rinci'iu) acesta a) regu)aritatiia) uni+or*itatii nt.*')ari)or din natura ne este i*'us de 2iata noastra de toate zi)e)e& 8& ,a aduceti a*inte ca a* 2or(it de e3'erienta noastra si a* aratat ca aceasta este singura noastra 'osi(i)itate de a trai- adica )egarea 'rezentu)ui de trecut- ng)o(area

trecutu)ui n 'rezent si 'roiectarea acestui trecut- ng)o(at n 'rezent- n 2iitor- 2asazica e3tinderea n )i*ite netraite si nerea)e- a e3'erientei noastre& Dar se 'oate 2edea nu*aidec.t ca este i*'osi(i)a- este a(so)ut i*'osi(i)a aceasta e3tindere a e3'erientei noastre- at.ta ti*' c.t nu a2e* aceasta 'resu'ozitie a uni+or*itatii- a regu)aritatii& ,asazica- 'resu'ozitia regu)aritatii nt.*')ari)or din natura este o 'resu'ozitie ceruta'ro'riu#zis- de 2iata noastra- de necesitati)e noastre 2ita)e& Pe ur*a- *ai este ceruta si de a)tce2a- de cunoasterea noastra& E2ident ca 2iata noastra nu este +acuta 'osi(i)a dec.t toc*ai 'rin acest 'rinci'iu a) regu)aritatii& Ce nsea*na- 'ro'riu#zis- cunoastere si care este 'entru noi +unctiunea cunoasteriiA GCunoaste*H # *ai a)es stiinti+iceste 2or(ind # nsea*na Gsta'.ni*H- nsea*na G*.nui*H& GCunoscH nsea*na ca n orice *'rejurare n 2iata- de aci nainte- nu sunt )i'sit cu totu) de e3'erienta& ,iitoru) este 'entru *ine ce2a care nu a +ost- e2ident- sau care nu a +ost nca- dar care este ase*anator cu ceea ce este si cu ceea ce a +ost& ,asazica- eu cunosc un )ucru n *asura n care 'ot sa#) ntre(uintez& Dar ntre(uintarea )ucru)ui acesta se +ace nu*ai n 'rezent # n trecut- n nici un +e) #- cu o conditiune& (Ati 2azut ce este 'rezentu)< un +e) de notiune#)i*ita&% Cu o conditiune este 'osi(i) ca eu sa ntre(uintez n 'rezent un )ucru< sa a* anu*ite e)e*ente din acest )ucru- cari nca nu s#au nt.*')at- cari nu sunt nca 'rezente- dar 'e cari totusi )e sta'.nesc& Aceasta este 'roiectarea trecutu)ui si a 'rezentu)ui n 2iitor& 0*i ntind- cu a)te cu2inte- 'rin cunostintetentacu)e)e acti2itatii *e)e 'osi(i)e ntr#un do*eniu care nu este nca& :& Dar cu* este 'osi(i) sa#*i ntind tentacu)e)e acti2itatii ntr#un do*eniu care nu este nca- dec.t 'rin aceasta 'resu'ozitie +unda*enta)a ca )ucruri)e cari se 2or nt.*')a se 2or nt.*')a n ace)asi +e) n care s#au *ai nt.*')at dejaA ,asazica- e3ista necesitatea # n )egatura cu necesitati)e 2ietii #- e3ista- 'entru 'osi(i)itatea cunoasterii- necesitatea aceasta a 're2ederii& Necesitatea aceasta a 're2ederii este *')inita n *ecanis*u) 2ietii noastre de ceea ce noi nu*i* stiinta& Stiinta- n nte)esu) acesta- care este totusi +oarte e3act- este a)tce2a dec.t stiinta crista)izata- codi+icata- 'usa n +or*u)e- constituita ntr#un cor' de doctrina- sa zice*& Stiinta este ca* ceea ce s'unea Auguste Co*te- c.nd s'unea ca Ga sti nse*neaza a 're2edeaH& Adica- stiinta +ace +iecare o*- +ie ca a n2atat carte- +ie ca nu- care- seara c.nd se cu)ca- trage 'erde)e)e )a +ereastra- 'entru ca nu cu*2a soare)e de di*ineata sa#) scoa)e nainte de 2re*e& Aceasta este stiinta& E) stie ce are sa se nt.*')e si ia *asuri n 2ederea acestui )ucru& Stiinta aceasta- deoca*data # si aci nce'e iarasi ndoia)a #- )ucreaza cu 'rinci'iu) uni+or*itatii si a) regu)aritatii& Dar- 2a ntre(< 'rinci'ia) 2or(ind- este +undata con2ingerea noastra- 'e care o a2e* astazi- ca acest 'rinci'iu a) regu)aritatii este constatat n stiintaA Este +undata- cu a)te cu2inte- credinta noastra ca nu se 'oate stiinta +ara de aceasta 're2edereA A e3istat un anu*e +e) de geo*etrie si astazi c.te +e)uri de geo*etrie e3istaB Ace) +e) de geo*etrie a2ea anu*e 'ostu)ate- +e)uri)e ce)e)a)te de geo*etrie au a)te 'ostu)ate& Noi a* )argit- 'rin ur*are- 'osi(i)itatea noastra de )ucru n stiinta- sc9i*(.nd 'ostu)ate)e acestei stiinte& Acu*- 'ostu)at este 'entru stiinta actua)a si regu)aritatea& Uni+or*itatea

nt.*')ari)or din natura- n stiinta actua)a- )ucreaza cu acest 'ostu)at& A2e* noi dre'tu) sa crede* ca acest 'ostu)at nu 2a +i 'arasit niciodata de stiintaA Aceasta este ntre(areaB Daca- n ade2ar- uni+or*itatea )egi)or naturii- 5a6 nt.*')ari)or din natura este un 'ostu)at'ostu)at necesar oricareia dintre stiinte- atunci a2e* +undata si teoria necesitatii acestei uni+or*itati& Dar ce ne 'oate o()iga sa ad*ite* aceasta a+ir*atieA "& Daca 2eti ur*ari *ai (ine 'ro()e*a- 2a 2eti da nu*aidec.t sea*a ca aceasta uni+or*itate a nt.*')ari)or din natura este n str.nsa )egatura cu concretu)- adica n str.nsa )egatura cu nt.*')ari)e n ti*' si s'atiu& Notiunea de ti*' este contestata stiintei actua)e si aceasta notiune de ti*'- contestata stiintei actua)e- +ace ca si uni+or*itatea )egi)or naturii sa +ie contestata stiintei& Daca noi a* 'utea sa +ace* o stiinta oarecare n a+ara de ti*' si s'atiu- atunci ar dis'area nt.*')ari)e si ar dis'area e2eni*ente)e si- dis'ar.nd e2eni*ente)e- ar dis'area si necesitatea 'e care o si*ti* de a ad*ite regu)aritatea- uni+or*itatea n natura& Prin ur*are- toata c9estiunea se 'une acu* asa< stiinta se 'oate )i'si de nt.*')are- de concret- de e2eni*ente- de ti*'A Este o ntre(are care a)uneca- n ade2ar- dinco)o de nor*a)itate- dar care este- din 'unct de 2edere )ogic si +i)oso+ic- a(so)ut ndre'tatita& Nu a2e* nici un *oti2 sa s'une* ca stiinta tre(uie sa +ie asa cu* este azi& Ce2a *ai *u)t- e3ista- 'ro'riu#zis- o ncercare cu care a2eti de#a +ace n +iecare zi- n s'ecu)atiuni)e d#2oastra stiinti+ice- care- 'ro'riu#zis- nici nu *ai )ucreaza cu concretu)< g.nditi#2a )a +i)oso+ia istoriei& Aceasta este nc)inata sa ur*areasca studiu) unor e2eni*ente- sa sta(i)easca une)e ti'uri de e2eni*ente& Aceste ti'uri de e2eni*ente nu sunt deduse din concret- ci aceste ti'uri de e2eni*ente conditioneaza e)e nse)e trecutu)& De 'i)da- daca eu # sa iau un e3e*')u din istoria )ogicei # constat ca e3ista o anu*ita structura s'iritua)a 'e care o nu*esc sco)astica 5si6 care se gaseste- sa zice*- nu nu*ai )a 1!?? n Euro'a de A'us- dar cu 2reo 1"?? de ani nainte n ;recia- cu nca 2reo !??? de ani nainte n Indiacu nca 2reo 1??? de ani nainte n C9ina etc&- atunci- daca e2eni*entu) acesta nu sea*ana cu ce)e)a)te- ci e2eni*entu) aceste este ur*ator ce)or)a)te- +or*eaza un +e) de e2eni*ent#ti'- care are un a)t +e) de e3istenta dec.t e3istenta aceasta concreta- te*'ora)as'iritua)a& ;.nditi#2a ce este toata *eta+izica ')atoniciana& Ea nu este dec.t o ncercare de a +unda o stiinta n a+ara de ti*' si s'atiu& 0n acea )u*e a esentei- a idei)or ')atoniciene- n care- 'ro'riu#zis- toate stau- ni*ic nu se *ai *isca- n acea )u*e care are as'ectu) acesta conte*')ati2- static- nu dina*ic- n acea )u*e- uni+or*itatea nu *ai are nici un rost& O sa s'uneti< (ine- dar stiinta aceasta ')atoniciana nu a ajuns )a nici un rezu)tatB Este o 'arereB 1ui P)aton i#a ajuns # si o ntreaga +or*a de 2iata s'iritua)a e3ista si astazi& Toate ci2i)izatii)e cari au )a (aza nu dina*is*u)- ci staticis*u) se 'oate considera ca au *(ratisat ')atonis*u)& Posi(i)itate de stiinta e3ista- 'rin ur*are- si aci& $& Dar- 2eti s'une< stiinta noastra este a)t+e)B& E2identB Dar nsusi +a'tu) de a s'une ca stiinta noastra este a)t+e)- nsusi +a'tu) acesta *a 'une n garda n contra a+ir*atiunii 'e care o +acea* adineauri- ca nu 'oate sa e3iste dec.t un singur +e) de stiinta- si anu*estiinta care are )a (aza regu)aritatea +eno*ene)or din natura- a nt.*')ari)or din natura& ,asazica- eu ad*it ca e3ista- n actua)a +or*a a stiintei noastre- aceasta uni+or*itate& Eu ad*it ca 'resu'ozitia acestei uni+or*itati este a(so)ut necesara 'entru constituirea stiintei noastre 'oziti2e= dar nu a* nici un *oti2 sa ad*it- *ai nt.i- ca acest 'rinci'iu a) uni+or*itatii este un 'rinci'iu constituti2 a) s'iritu)ui nostru- si iarasi nu a* nici un

*oti2- nici teoretic- nici de +a't- sa ad*it ca orice stiinta 2iitoare sau orice stiinta 'osi(i)a 2a tre(ui sa se +o)oseasca de acest 'rinci'iu- de aceasta 'resu'ozitie a uni+or*itatii nt.*')ari)or din natura& Stiinta actua)a # si aci se arata nca o data radacini)e acestei stiinte #- stiinta noastra concreta de astazi cere ntre(uintarea 'rinci'iu)ui acesta a) uni+or*itatii n aceeasi *asura n care acest 'rinci'iu este cerut de 2iata noastra& Instru*ente)e 'e cari noi )e 'oseda* astazi 'entru a trai sunt conditionate de acest 'rinci'iu a) uni+or*itatii& ,iata noastra de astazi nu se 'oate *isca n a+ara de uni+or*itate= adica- stiinta noastraconstiinta noastra- 'osi(i)itatea de a ne *isca- 'osi(i)itatea noastra de a *.nui rea)itatea au a(so)uta ne2oie astazi- n actua)a orientare a s'iritu)ui sau n actua)a structura a s'iritu)ui nostru- de uni+or*itate& Ce2a *ai *u)t- 52iata6 este c9iar aceasta uni+or*itate'entru ca este 'ur si si*')u 're2edere& Noi nu 'ute* sa trai* dec.t n *asura n care 're2ede* si nu 'ute* sa 're2ede* dec.t n *asura n care ad*ite* uni+or*itatea& Prin ur*are- +a't este astazi ca- n actua)e)e *'rejurari si n actua)a orientare s'iritua)a a noastra- nu se 'oate stiinta +ara 'rinci'iu) uni+or*itatii& Dar nu este +a't ca ntotdeauna orientarea noastra s'iritua)a 2a +i aceeasi si- 'rin ur*are- nu este +a't ca ntotdeauna stiinta 2a nse*na 're2edere= si nu este +a't ca ntotdeauna 'osi(i)itatea de a trai nsea*na cunoastere& Adica- n *o*entu) n care noi 2o* 'utea trai +ara sa cunoaste*daca a* gasi aceasta 'osi(i)itate de a trai +ara sa cunoaste*- a* 'utea sa sca'a* de 'rinci'iu) uni+or*itatii& E& De ce 2a s'un toate acesteaA Pentru ca tre(uie sa nte)egeti- daca nu 2reti sa traiti de#a dre'tu) 'ozitiunea ce)or cari a+ir*a ca 5nu6 e3ista n o*enire sau n tota)itatea nt.*')ari)or 'osi(i)itatea *inuni)or& Minunea nu este a)tce2a dec.t ru'erea uni+or*itatii& Si atunci- sunt at.tia teo)ogi- oa*eni cari se ocu'a cu 'ro()e*e)e acestea- cari s'un< *inunea nu 'oate sa e3iste- 'entru *oti2u) +oarte si*')u ca- daca Du*nezeu a +acut )u*ea- atunci e) a +acut#o ntr#un anu*it +e)- si Du*nezeu a asignat )u*ei anu*ite )egianu*ite regu)aritati& Daca Du*nezeu ru'e aceasta regu)aritate- nse*neaza ca e) contra2ine )egi)or sta(i)ite de e)& Prin ur*are- Du*nezeu s#ar contrazice 'e sine- si#ar +ace concurenta sie nsusi& Argu*entarea este c.t se 'oate de )ogica si tinuta de cea *ai *are 'arte dintre oa*eni ca 'er+ect 2a)a(i)a& Da- dar cu o singura conditie< sa 'resu'una- toata aceasta argu*entareca- n ade2ar- 'entru Du*nezeu- )u*ea este n ace)asi +e) data cu* este 'entru noi- ca Du*nezeu e3ista n ace)asi +e) cu* 2re* noi= ca- adica- e3istenta noastra- care se traducen a)t nte)es- 'rin cu2.ntu) 2iata este de ace)asi +e) cu e3istenta )ui Du*nezeu& Ce +ace* noi- cu a)te cu2inteA E3tinde* 2a)a(i)itatea constiintei 2ietii '.na )a )i*ite)e e3istentei si identi+ica* e3istenta )ui Du*nezeu cu 2iata noastra& Dar *ai este un 'unct care nu tre(uie neg)ijat< noi- deoca*data- trai* n 2irtutea 'osi(i)itatii noastre de a cunoaste& Dar nu este aceasta singura 'osi(i)itate de trai& E3ista trai si n a+ara de o*enire- caci o su*a de ani*a)e- de ')ante traiesc si e)e +ara ca sa cunoasca si +ara ca sa ai(a 'osi(i)itatea noastra de 're2edere& Iata- 'rin ur*are- esa)onari de 'ro()e*e cari- toate- tind sa 'una )a ndoia)a necesitatea uni+or*itatii nt.*')ari)or naturii& 0nt.i< e3istenta nu este tot una cu 2iata= 2iata nu este tot una cu cunostinta= dar stiinta este 'ur si si*')u cunostinta= iar uni+or*itatea nt.*')ari)or n natura este tot una cu stiinta&

Prin ur*are- 'resu'ozitia aceasta a uni+or*itatii nt.*')ari)or naturii este o 'resu'ozitie 2a)a(i)a- undeA Nu*ai n cadru) cunostintei- 5a)6 stiintei actua)e= at.t si ni*ic *ai *u)tB Peste aceste 2ederi este ntinsa o i*ensa retea de 'osi(i)itati n cari tre(uie sa ad*ite* ca 'oate sa intre- n oarecari *'rejurari- si ceea ce se nu*este *inuneB /I& RE;U1A SI 1E;E 8? a'ri)ie 1 !$ 1& Ras'uns unei reactii +ata de 're)egerea trecuta !& Uni+or*itatea nt.*')ari)or din rea)itate si din 2iata s'iritua)a 8& Regu)a si )ege :& S'eci+icu) )egii "& Inter'retarea ca)itati2a si cea cantitati2a a )egii $& Caracteru) re)ati2 a) )egii E& Caracteru) de necesitate a) )egii 1& Tin sa 2a ncunostintez ca a* +ost ad*onestat 'entru )ectiunea trecuta de catre unu) din co)egii d#2oastra care- nu stiu 'entru ce *oti2- a tinut sa isca)easca Ganoni*H& 0n de+initi2- daca a2ea sa#*i s'una ce2a- 'utea sa *i#o s'una de#a dre'tu) sau sa se isca)easca- daca a scris- 'entru ca este un te*'era*ent ti*id- care nu 'oate sa 2or(easca& E2ident ca- 'entru *ine- care a tre(uit sa su'ort aceasta *ora)a- +a'tu) este destu) de nse*nat& Mi s#a s'us- anu*e- 'ur si si*')u- ca )ectiunea *ea a +ost su(2ersi2a& Tre(uie sa +ac un co*')i*ent onora(i)u)ui *eu 'reo'inent- s'un.ndu#i ca- daca n ade2ar do*nia sa crede ca )ectiunea a +ost su(2ersi2a # nu stiu daca o +i n sa)a acu* #- 'oate sa ai(a *oti2e)e sa)e& As zice ca- dintr#un 'unct de 2edere strict- nu nu*ai stiinti+ic- dar stienti+ist- adica dintr# un 'unct de 2edere care ridica stiinta nu )a ceea ce o considera* noi aci- ci )a un +e) de inter'retare a(so)uta si *eta+izica a rea)itatii- din acest 'unct de 2edere s#ar 'utea ca )ectiunea *ea sa +i +ost su(2ersi2a& 0nsa eu- *arturisesc- sunt totdeauna sincer- tre(uie sa 2a accentuez d#2oastra ca nu 'utea sa +ie su(2ersi2a )ectiunea- din 'unctu) *eu de 2edere& ,a a*intiti care a +ost *ersu) e3'unerii si a) rationa*entu)ui # *u)t- 'utin- c.t a +ost& ,a aduceti a*inte ca a* ncercuit 'recis )i*ite)e de acti2itate a)e stiintei si a* aratat ca- n ade2ar- regu)aritatea de5s're6 care 2or(ea* este 2a)a(i)a si se identi+ica- as zice- cu stiinta- du'a cu* stiinta se identi+ica cu un anu*it +e) de cunoastere& Dar ca nu e3ista'entru *ine ce) 'utin- nici un *oti2 sa identi+ic cunostinta cu stiinta si ca- ntru at.t ntru c.t se 'oate 2or(i de o e3istenta n a+ara de constiinta si nu*ai n a+ara de constiintastiinti+iceste- se 'oate a+ir*a ca aceasta regu)aritate nu este o )ege 2a)a(i)a 'entru toate *'rejurari)e= si ca- n cazu) acesta- ra*.ne ce2a care 'oate sa +ie a)tce2a dec.t regu)aritate- dec.t uni+or*itate n nt.*')ari)e din natura= 'rin ur*are- )asa )oc )i(er unor a)t+e) de nt.*')ari- cari nu sunt nt.*')ari)e 'e cari )e cunoste* noi n acti2itatea noastra stiinti+ica si cari nt.*')ari se 'ot rea)iza du'a anu*ite # 9ai sa nu 5)e6 zice* )egi #- dar du'a anu*ite caractere- cari nu ar +i toc*ai caractere)e regu)aritatii& Prin ur*are- te*a *ea a +ost +oarte si*')a- cred- +oarte )ogica si 2eri+icata cu o *u)tu*e de considerente n )egatura cu structura inti*a a stiintei= si- din 'unctu) *eu de 2edere-

'entru *ine nsu*i- nu 'oate sa +ie su(2ersi2a& Nu 'oate sa +ie- 'entru ca eu nu ncerc sa asignez stiintei nu*ai un co)t de acti2itate- care ar +i 'rea *ic 'entru a u*')e go)u)& Eu nu a* +ost niciodata un +e) de- cu* as zice- 'rigonitor a) stiintei- si nici nu *i#ar sedea (ine sa +iu& Stiinta e3ista n a+ara de orice 'rigonitor- e3ista 'ur si si*')u si ce) 'utin at.ta si*t critic a*- ca sa nu *a )u't cu *ori)e de 2.nt& Dar eu a* accentuat ntotdeauna- si este (ine sa retineti si d#2oastra- ca stiinta aceasta are o +unctiune 'recisa- cu anu*ite rosturi- cu anu*ite *ij)oace cari cores'und 'er+ect rosturi)or si )i*ite)or ei- dar ca nu se 'oate +ace din stiinta orice 2re* noi& Stiinta si are rosturi)e ei si zadarnic a* ncerca sa +ace* dintr#nsa ceea ce 2re* noi& At.t des're di2ersiunea 'e care a 'ro2ocat#o aceasta 'unere )a inde3 a co)egu)ui d# 2oastra si a onora(i)u)ui *eu 'reo'inent& !& D#2oastra ati 2azut n )ectiunea trecuta- n care a* ana)izat +eno*enu) acesta a) regu)aritatii- a) uni+or*itatii nt.*')ari)or din natura- ca noi asigna* acestei uni+or*itati si acestei regu)aritati- rea)itatea nt.*')ari)or din rea)itatea concreta& A* 'utea s'une # cu a)te cu2inte- din consideratiuni)e +acute n ore)e trecute # c9iar ca aceasta regu)aritate sau uni+or*itate este un 'ostu)at a) acti2itatii noastre stiinti+ice si- as zice ce2a *ai *u)t- o creatiune a acestei acti2itati stiinti+ice- adica nu o acti2itate n nte)esu) direct- ci n sensu) ca acti2itatea noastra stiinti+ica introduce n nt.*')ari)e din natura aceasta regu)aritate& Dar aceasta regu)aritate nu este ce2a e3istent- rea)iter- nici o )ege 'ro'riu#zisa a g.ndirii noastre- n genera)= si aceasta se 2ede si de aco)o ca aceasta regu)aritate- 'e care noi a* ad*is#o ca i*'usa n stiinta de si*tu) co*un- nu este 'retutindeni i*'usa de acest si*t co*un& Adica- aceiasi oa*eni cari zic ca toate )ucruri)e se nt.*')a n c9i' regu)at si uni+or* n natura- aceiasi oa*eni or sa +ie ntotdeauna gata sa s'una- nainte de orice judecare a te*ei- ca- n de+initi2- ceea ce +ac eu de'inde de *ine si ca eu 'ot sa#*i asignez regu)aritati- uni+or*itati de acestea- 2ointei *e)e= ca e3ista- cu a)te cu2inte- un do*eniu n care- 'ro'riu#zis 2or(ind- e3ista si un +e) de )i(ertate de *iscare- de initiati2a 'ro'rie& ,asazica- daca este ade2arat ca *enta)itatea stiinti+ica se a')ica- *ai de'arte- nu rea)itatii +izice- ci rea)itatii s'iritua)e- aceasta *enta)itate stiinti+ica )argeste- e3tinde conce'tu) de regu)aritate si asu'ra 2ietii su+)etesti& Este ade2arat ca- 9ai sa zice* cu un a)t cu2.nt- deter*inis*u) acesta # care este indicat n a)ta ordine de idei de regu)aritate # nce'e de )a un *o*ent#dat sa +ie 2a)a(i) si 'entru 2iata s'iritua)a& Dar c.ndA 0nce'e n *o*entu) n care atitudinea stiinti+ica nceteaza sa se *ai ndre'te nu*ai asu'ra +eno*ene)or +izice- ci#si orienteaza atentia si asu'ra +eno*ene)or su+)etesti& Dar sunt *o*ente # si )e aratai # n cari aceasta regu)aritate nu este 'resu'usa- ceea ce nsea*na- cu* s'unea* adineauri- ca si*tu) co*un nu i*'une- 'rintr#un +e) de )ege 'ro'rie- aceasta regu)aritate n toate do*enii)e )ui de acti2itate& Ei (ine- regu)aritateauni+or*itatea- este un conce't stiinti+ic& E) este n constructiunea stiinti+ica 'ro'riu#zisa& Acest conce't este *ai degra(a un +e) de trea'ta 'ri*a s're constituirea unui a)t conce'tde o +oarte *are i*'ortanta si acesta 'entru stiinta noastra< a conce'tu)ui de )ege& 8& Ce este )egea si ce este regu)aA

Regu)a sti* ce este< noi sta(i)i* anu*e uni+or*itate- anu*e regu)aritate n succesiunea +eno*ene)or- n )u*ea +izica- sa zice*- n genera)- si aceste regu)aritati )e e3'ri*a* ntr# o +or*a oarecare& Aceasta e3'ri*are constituie regu)a& Regu)a este- 'rin nsusi nte)esu) ei- de doua +e)uri< este o regu)a care constata anu*ite )ucruri si este o regu)a care 'rescrie anu*ite )ucruri& C.nd zic- de 'i)da- ca este a(so)ut necesar ca oa*enii cari traiesc *'reuna n societate sa nu se +ure unu) 'e a)tu)- eu constat ca ra'orturi)e socia)e nor*a)e 'resu'un aceasta regu)aritate a ne+urarii unuia de catre ce)a)a)t& Dar c.nd zic< Gsa nu +uriH- atunci e2ident ca a* +acut o o'eratiune n ')us- a* dat oarecari nor*e de conducere& 1egea stiinti+ica are si ea- sau )egea n genere are si ea doua 'arti< una de constatare- a)ta de nor*are- de nor*are a ra'orturi)or& Dar )egea stiinti+ica 'ro'riu#zisa nu este dec.t cea dint.i& Cea)a)ta 'oate sa +ie )ege juridica- )ege *ora)a- )ege socia)a n genere etc&- dar nu este )ege stiinti+ica 'ro'riu#zisa& 1egea stiinti+ica nu +ace dec.t sa constate ceea ce e3ista& Si- ce2a *ai *u)t- nu +ace dec.t sa constate- du'a cu* arata* noi n )ectiuni)e trecute- n cadru) trecutu)ui si a) 'rezentu)ui- 'entru ca- asa cu* se 2or nt.*')a )ucruri)e n teoria aceasta- este 5necesara6 o noua 'resu'ozitie- n a+ara de aceea a regu)aritatii& Care este nsa deose(irea dintre regu)a si )egeA Este ca- n genere- se a+ir*a ca o regu)a are de o(icei e3ce'tiuni- 'e c.ta 2re*e )egea nu are e3ce'tiuni& Se s'une ca nu este nici o regu)a +ara e3ce'tiune- du'a cu* se s'une iarasi +oarte des # dar )ucru) acesta nu )#a* nte)es niciodata si as +i +oarte +ericit sa se gaseasca cine2a care sa *i#) e3')ice # ca e3ce'tiunea con+ir*a ntotdeaun regu)a& ,asazica- regu)a are de o(icei e3ce'tii& O regu)a care nu are e3ce'tiuni se zice ca este o )ege- adica o regu)a 2a)a(i)a n toate cazuri)e 'osi(i)e& Cu a)te cu2inte- regu)a ar re'rezenta o a'ro3i*atiune a rea)itatii- 'e c.ta 2re*e )egea ar re'rezenta nsasi rea)itatea- redusa nu )a o a'ro3i*atie- ci )a a(so)ut& Se nc9ide'rin ur*are- n notiunea aceasta de )ege- n 'ri*u) r.nd- ideea de a(so)ut si- n a) doi)ea r.nd- nca ce2a& C.nd s'un ca toate cor'uri)e cad- adica toate cor'uri)e sunt gre)e- eu a+ir* o )ege care este 2a)a(i)a 'entru nt.*')ari)e concrete- 'entru rea)itatea noastra +izica& Dar a+ir* ce2a *ai *u)t # si aceasta este caracteristic 'entru structura stiinti+ica #a+ir* ca )egea aceasta< Gtoate cor'uri)e sunt gre)eH este 2a)a(i)a inde'endent de rea)izarea ei& 0n ade2ar- a+ir* ca- daca nu s#ar rea)iza sau daca s#ar rea)iza a)t+e)- )egea ar continua sa +ie 2a)a(i)a& Nu a)tce2a& Ca *ie *i este indi+erent daca- n ade2ar- noi asista* astazi )a caderea cor'uri)or sau nu& 7a't este nsa ca- de ndata ce 2a e3ista un cor'- acesta tre(uie sa +ie greu- tre(uie sa cada& :& Aceasta re'rezinta stiinti+iceste )egea- dinco)o de regu)a& ,a)a(i)itatea ei nu este nu*ai a(so)uta- nu este nu*ai n concret- ci aceasta 2a)a(i)itate se ntinde in a(stracto= esteadica- nu nu*ai o nor*a a e3istentei- ci si o nor*a- o )ege a tuturor 'osi(i)itati)or de e3istenta< ce a +ost- ce este- ce 2a +i sa +ie& Orice cor' ce 2a +i sa +ie odata 2a tre(ui sa +ie greu& Aceasta a+ir*a )egea& Ea nu a+ir*a nu*ai ca n rea)itate se nt.*')a ce2a& O )ege *ate*atica- 'e care o a+ir* eu o data- *i este indi+erent daca si gaseste a')ica(i)itate sau nu= adica- daca e3ista- daca se 'etrece e2eni*entu) care sa cada su( aceasta )ege& 0nsa )egea a+ir*a- sau s'iritu) stiinti+ic a+ir*a ca- o data ce e2eni*entu) ace)a se 2a nt.*')a- n *o*entu) n care e2eni*entu) ace)a se 2a 'roduce- e) 2a tre(ui ntotdeauna sa se 'roduca du'a )egea 'e care a* sta(i)it#o eu& Daca eu a* sta(i)it- de 'i)da- )egea ca ! O 8 R "- *i este indi+erent daca- n 2iata *ea si a uni2ersu)ui n genere-

se 2a i2i 'ri)eju) sa se adune doua o(iecte cu trei o(iecte& 1egea *ate*atica a+ir*a ca- n *o*entu) n care 2a +i acest 'ri)ej- c.nd uni2ersu) 2a n+atisa acest e2eni*ent- e) se 2a co*'orta asa cu* indica )egea& Acesta este- n ade2ar- un caracter de a(so)ut 'e care#) ia n genere cercetarea stiinti+ica& Dar *ai este un caracter a) )egii& @ant s'une ca )egea este o regu)a de a'aritiune a e2eni*ente)or- care nu nu*ai ca este 2eri+icata n +a't- care nu nu*ai ca 'rescrie a'aritiunea sau des+asurarea n genere a oricarui e2eni*ent 'osi(i)- dar care are ntr#nsa caracteru) de necesitate& Ce nse*neaza aceastaA Aceasta nse*neaza ca* ur*atoru) )ucru& Eu 'ot sa s+.rsesc 're)egerea aceasta )a ora $& Eu s+.rsesc- de +a't- 're)egerea *ea n +iecare 2ineri )a ora $& Iata a doua 'ozitiune& Eu tre(uie sa s+.rsesc 're)egerea *ea n +iecare 2ineri )a ora $& 0n cazu) nt.i- este )a )atitudinea *ea sa +ac un )ucru asa cu* ) +ac& 0n cazu) a) doi)eaconstat un )ucru= si anu*e- ca- de +a't- asa se nt.*')a ntotdeauna& 0n cazu) a) trei)ea- se e3')ica- se )a*ureste- se nte)ege de ce eu s+.rsesc 2ineri 're)egerea ntotdeauna )a ora $= sunt- adica- anu*e *'rejurari cari *a si)esc ca eu sa ter*in 're)egerea )a ora $ si sa nu 'ot trece 'este aceasta ora& Ca ziua ur*eaza no'tei- acesta este un +a't& Ca acest +a't se nt.*')a ntotdeauna asa este 2eri+icat& Eu sunt- n orice caz- sigur ca tre(uie sa se nt.*')e asa- ca e3ista o necesitate a succesiunii zi)ei si no'tei- aceasta este ce2a n ')us +ata de )egea nsasi a succesiunii zi)ei si no'tei& Acest +a't n ')us *i da caracteru) de care 2or(ea*- *i da e3')icatiunea)a*urirea rea)itatii& ,asazica- )egea- n a+ara de regu)a- *ai are si acest caracter- ca e3')ica rea)itatea& Ce s'unea* noi des're regu)aA Ca ne n+atiseaza rea)itatea& Ce s'unea* des're eaA Ca este i*'usa de si*tu) co*un& Des're )ege ce a* s'usA Ca nu este i*'usa de si*tu) co*un- dar ca are n ')us- n a+ara de caracteru) de a(so)ut si de 2a)a(i) in a(stracto- acest caracter de necesitate care +ace 'osi(i)a e3')icatiunea sa& De aci nainte tre(uie sa deduceti ca )egea- daca nu este i*'usa de si*tu) co*un- este i*'usa de a)tce2a= si anu*e- de necesitatea noastra de cunoastere& Aceasta este teoria& Cu* se co*'orta aceasta teorie- cu* rezista aceasta teorie ana)izeiA "& Mai nt.i- )egea este a(so)ut e3acta& Este o deose(ire cantitati2a- as zice- ntre regu)a si )ege& Ce nse*neaza aceastaA De 'i)da- a* a+ir*at- du'a o )unga e3'erienta- du'a o e3'erienta stiinti+ica- ca ntotdeauna c.nd trece un curent e)ectric 'rintr#un +ir de *eta)- acest +ir se nca)zeste si a* a+ir*at- de ase*enea- ca gradu) de te*'eratura 'e care#) ia acest +ir sta ntr#un anu*it ra'ort si cu ca)itatea *eta)u)ui- si cu dia*etru) +iru)ui& Se nt.*')a nsa ca eu introduc acest +ir de *eta) ntr#o so)utiune- ntr#un 2as cu a'a- care are toc*ai te*'eratura 5de6 to'ire 5a6 g9etei si +ac sa treaca iarasi un curent e)ectric 'rin acest +ir& O sa constat ca +iru) nu se nca)zeste- ci- din contra- se raceste nca *ai tare& Un caz& A)t caz& Toate cor'uri)e se atrag& 1egeB E)e se atrag n ra'ortu) cutare cu 'atratu) distantei si n ra'ortu) cutare cu *asa )or& Prin ur*are- doua cor'uri 'use n 'rezenta au tendinta sa se atraga& Este )egea genera)a a gra2itatiunii- e3'ri*ata 'rin +or*u)a< ;(r% R *1 3 *! M r!& Eu a* ntr#un a'arat- 'e care#) nu*esc e)ectrosco'- doua +oite de aur- cari stau +ata n +ata- )a o anu*ita distanta& E)e sunt +oarte *o(i)e- +oarte sensi(i)e& 0n 2irtutea )egii gra2itatiunii- e)e tre(uie sa se atraga ntr#o anu*ita 'ro'ortie sau *asura& Pun n contact

acest a'arat care se c9ea*a e)ectrosco' cu un iz2or de energie e)ectrica si constat nu*aidec.t ca +oite)e se de'arteaza& 1a 'ri*a ana)iza- 'rin ur*are- aceasta )ege n genere nu 'rea are a')icatiune asa de 'recisa= e3ista ntotdeauna un joc- un grad de a'ro3i*atiecu* s#ar zice& O sa s'uneti< da- dar- daca nu ar +i a'a rece sau daca nu ar +i res'ecti2u) a'arat n )egatura cu un iz2or de energie- de energie e)ectrica etc&- )egi)e s#ar 2eri+icaA Da- dar- cu toate acestea- 2edeti ca )egea 'rezinta oarecare a'ro3i*atieB Cu a)te cu2inte- tre(uie sa sta(i)i* *ereu conditiuni n cari )egea este 2a)a(i)a& 1egea nu este 2a)a(i)a oricu* n uni2ers& Ea nu este 2a)a(i)a n concretu) i*ediat- n ca)itati2- as zice- ci tre(uie sa 5se6 +aca ntotdeauna ncercuiri si sa 5se6 s'una< daca )ucruri)e se nt.*')a asa si asa- )egea este 2a)a(i)a& Aceasta este inter'retarea ca)itati2a& Dar sa considera* si 'utin cantitati2 cestiunea& Teoria genera)a a )egii a+ir*a< )egea are o a')icatiune a(so)uta- nu e3ista 'entru ea e3ce'tiuni& De unde sti* )ucru) acestaA 1egea este ntotdeauna o e3'resiune cantitati2a a unui e2eni*ent& Aceasta e3'resiune cantitati2a a e2eni*entu)ui se 2eri+ica de *ine e3'eri*enta)- cu ajutoru) e2eni*ente)or& Cine +ace 2eri+icareaA Eu& Cu*A Prin *asuratoare& Cari sunt 'osi(i)itati)e *e)e de *asuratoareA Sunt e)e a(so)uteA Nu& E)e sunt ntotdeauna re)ati2e& Niciodata o )ege nu se 'oate 2eri+ica 'recis e3'eri*enta)& E3ista o )ege a triung9iu)ui- care s'une ca su*a ung9iuri)or interioare a)e triung9iu)ui este ega)a cu doua ung9iuri dre'te- adica cu 1>?I& Ei (ine- nu e3ista 'osi(i)itate de construire a unui triung9i si de *asuratoare a ung9iuri)or interioare care sa 'oata da e3act 1>?I= totdeaunae3'eri*enta)- triung9iu)- su*a ung9iuri)or )ui interioare- 2a a2ea sau *ai *u)t- sau *ai 'utin dec.t 1>?I& $& ,or(ea* adineauri de )egea gra2itatiunii& Ce nse*neaza- n +or*u)a enuntata- r!A Daca as zice- n )oc de r!- r )a 'uterea 1etc&- sau daca as zice r )a 'uterea !-????????1- adica daca as scadea din ! o cantitate in+init de *ica- o cantitate in+initezi*a)a- sau daca i#as adauga o ast+e) de cantitate- )egea gra2itatiunii nu ar *ai +i 2a)a(i)aA Adica- 2eri+icarea e3'eri*enta)a a )egii acesteia ar n+atisa n ade2ar di+icu)tatiA Este *ai usor de +acut- este *ai 'recisa a+ir*atiunea ca r ace)a este )a 'uterea a douadec.t ca r este nu*ai )a 'uterea 1etc&A E3'eri*enta) 2or(ind- este o a(eratiune sa se sustina acest )ucru& Ce nsea*na nsa aceastaSA 0nsea*na- 'ur si si*')u- ca )egea nu re'rezinta nici ea un a(so)ut- ci re'rezinta tot o a'ro3i*atie a e2eni*ente)or& Ca- adica- e3ista- 9ai sa zice*- o *argine n care aceasta )ege este necontro)a(i)a- ca e3ista 'osi(i)itate de e3ce'tiune si nauntru) acestei )egi& Dar eu nu a* desco'erit 'ra+u) de 'usca s'un.ndu#2a )ucruri)e acestea si nu sunt nici de)oc su(2ersi2& Nu +ac- 'ro'riu#zis- acu* dec.t sa *i)itez 'entru actua)a idee de )ege stiinti+ica& ;.nditi#2a- de 'i)da- )a teoria cinetica a gaze)or& Stiti ca* ce este aceasta< nauntru) unor 'articu)e oarecare- sunt a)te 'articu)e *ai *ici cari se *isca cu o iutea)a e3traordinara& 0nc9i'uiti#2a un +e) de s+era n care sunt anu*ite cor'uri- cari se *isca cu o iutea)a e3traordinara si cari ur*eaza niste *iscari a(so)ute- as zice i*'osi(i) de 'recizat& E3ista totusi o +or*u)a de ec9i)i(ru a ace)ui gaz- e3ista- cu a)te cu2inte- o )ege a gaze)or& Cu* este 'osi(i)a )egea aceastaA Ce nsea*na )egea aceasta- 'ro'riu#zisA 0nse*neaza e3'resiunea unui +a'tA Nu& 1egea aceasta nu este dec.t un +e) de ter*en *ediu a) tuturor nt.*')ari)or din 2o)u*u) nc9is din s+era aceasta& Adica- toate *iscari)e

'e cari )e ur*aresc eu si cari se nt.*')a nauntru) s+erei acesteia sunt i*'osi(i) de 'rins si re)atiuni)e dintre e)e sunt iarasi i*'osi(i) de sta(i)it& Totusi- e3ista o +or*u)astiinti+iceste 2or(ind- a 2o)u*u)ui si a tuturor nt.*')ari)or dintr#nsu)& Aceasta este )egea& Dar )egea nu re'rezinta aci dec.t ter*enu) *ediu si ter*enu) 5*ediu6 este ntotdeauna a'ro3i*ati2& ,asazica- n ade2ar- ideea de )ege este n str.nsa )egatura cu ideea aceasta de a'ro3i*atiune& 1egea nu nse*neaza a(so)utu)- )egea nse*neaza- ca si regu)aa'ro3i*atie& E& Dar- se *ai s'une- 'e de a)ta 'arte< regu)a are caracter de necesitate& Eu nu 'rea nte)eg ca* ce nse*neaza a a2ea acest caracter& Un )ucru se nt.*')a asa- 'ur si si*')u- 'entru ca tre(uie sa se nt.*')e asa& Ce nse*neaza aceastaSA Distinctiunea ar +i ca regu)a constata- iar )egea e3')ica& Dar asu'ra acestui )ucru o sa *ai re2eni* )a cauza)itate& Dar sa re2eni* )a ceea ce ne intereseaza acu*& Caracteru) de necesitate ar +i- n ade2ar- stiinti+ic- distinct de ce)a)a)t- 5ce)6 de rea)itatec.nd n ade2ar constatarea ar +i distincta de e3')icatiune& Dar- ntru c.t +a'tu) ca eu stiu ca a* sa ies )a ora $ sc9i*(a- 'ro'riu#zis- structura) 2or(ind- natura cunostintei *e)eA Eu )argesc nu*ai cantitati2 cunostinte)e *e)e- nu ca)itati2& 0ntre +a'tu) ca eu ter*in ntotdeauna )ectia )a ora $ si +a'tu) ca tre(uie sa ter*in ntotdeauna 're)egeri)e )a ora $nu este dec.t o deose(ire de cantitate de cunostinte& Eu stiu- n 'ri*u) r.nd- ce se nt.*')a '.na )a ora $ si- n a) doi)ea r.nd- ce se nt.*')a du'a ora $& Adica- stiu ca *ai este cine2a care tre(uie sa 2ina aci- un a)t 'ro+esor care are ora du'a ora *ea sau ca tre(uie sa *a duc sa *a nt.)nesc cu cutare 'ersoana- sau ca nu*ai '.na )a ora $ *a ajuta g)asu) sa 2or(esc si *ai *u)t nu etc& Prin ur*are- caracteru) de necesitate care se acorda )egii- ca ce2a distinct de regu)a- de rea)itate- nu este- 'ro'riu#zis- ca)itati2 deose(it- ci este doar cantitati2 deose(it< a* *ai *u)te cunostinte- nu a* a)t +e) de cunostinte& Aceasta nse*neaza ca ceea ce este necesar astazi 'oate sa nceteze sa +ie necesar *.ine= adica- 'ot sa *'ing necontenit )i*ita cunostinte)or *e)e si- 'rin ur*are- sa c.stig necontenit din ceea ce 'entru *ine era necesar # necesar- nu ca o scuza- ci ca un +e) de 'ozitie retransanta a ignorantei *e)e& Rea) este- de 'i)da- +a'tu) ca eu ies totdeauna )a ora $& Constat ca totdeauna ies )a ora $& Aceasta cunostinta 'oate sa +ie necesara +ata de un +eno*en anterior ei- du'a cu* cunostinta ca du'a ora $ se nt.*')a ce2a *i da caracteru) de necesitate a) cunostintei rea)e de adineauri& De 'i)da- daca stiu ca a* n +ata *ea un auditor care nu 'oate sa reziste unor consideratiuni +i)oso+ice *ai *u)t dec.t trei s+erturi de ora- atunci- n *o*entu) c.nd stiu ca a* intrat n sa)a )a ora " si un s+ert- si ca- deci- tre(uie sa ies )a ora $- caracteru) de necesitate a) iesirei din c)asa *i#) da ora $= 'rin ur*are- caracteru) de necesitate a) iesirei )a ora $ *i#) da sau se 'oate sta(i)i din doua 'arti< si dinainte si dina'oi- si din sus si din jos& Prin ur*are- caracteru) acesta de necesitate nu este ce2a a(so)ut- nu are nte)es a(so)ut& Un )ucru 'oate sa +ie 'e r.nd necesar si rea) si un )ucru rea) nu se 'oate s'une ca nu de2ine niciodata necesar- nici 2ice2ersa& Deci- nu se 'oate s'une ca regu)a este nu*ai rea)a si constata un )ucru- 'e c.ta 2re*e )egea este necesara- 'entru ca e3')ica un )ucru&

Dar- )a ur*a ur*ei- ce e3')ica- 'ro'riu#zis- )egeaA E3')ica ea ce2aA Nu& Ea n+atiseaza 'ur si si*')u- ea a+ir*a ca- n ade2ar- )ucru) se nt.*')a asa- dar nu s'une de ce )ucru) se nt.*')a asa& C.nd *a ntrea(a cine2a< 'entru ce iesi )a ora $A # Pentru ca astea'ta a)tcine2a- care tre(uie sa intre n sa)a du'a *ine- sa +aca curs& Aceasta este o e3'ri*are a +a'tu)ui& Dar *ai 'oate sa +ie nca o e3'ri*are a +a'tu)ui< 'entru ca se nt.*')a ca- du'a ce ies eu )a ora $- sa intre do*nu) cutare du'a ora $& Este aci e3'ri*area constatarii unui +a't& Unde *ai este aci caracteru) de e3')icatiune- de necesitateA NicaieriB Toate cor'uri)e cadB De ceA Pentru ca e3ista )egea gra2itatiunii- care e3'ri*a )ucru) acesta- +a'tu) acesta& Dar ce e3'ri*a )egea gra2itatiuniiA 7a'tu) ca toate cor'uri)e cad& Unde este caracteru) de necesitate a) )egii gra2itatiuniiA De ce sunt +ortat sa ad*it a'riori ca toate cor'uri)e cadA Pentru ca toate sunt gre)eB Cu* adica- necesitatea nu rezu)ta dec.t dintr#un e)e*ent ana)itic- 'rintr#o judecata ana)iticaA 1egi)e stiinti+ice- cari sunt judecati sintetice- de +a't- 'ierd caracteru) necesitatii& Prin ur*are- 2edeti ca nici acest caracter a) necesitatii care se acorda )egii nu este c9iar asa de necesar- 'entru ca nu se 'oate +unda- 'ro'riu#zis& Dar care este atunci deose(irea ntre regu)a si )egeA Este una +oarte si*')a& 0n 'ri*u) r.nd- ca nu se 'oate 2or(i de )ege dec.t atunci c.nd +aci stiinta& Se 'oate 2or(i de regu)a si c.nd ai cunostinta stiinti+ica a rea)itatii- dar 5si6 c.nd nu +aci stiinta n cadru) unui cor' organizat de doctrina& Cu a)te cu2inte- regu)a intrata ntr#un cor' siste*atizat de a+ir*atiuni de2ine )ege& Aceasta este o deose(ire care nu este esentia)a- ci este +unctiona)a& 1egea este regu)a ncadrata n stiinta- adica nu n cunostinta stiinti+ica- ci n stiinta organizata& 0n stiinta organizata- 'rin ur*are- regu)a se nu*este )ege& At.t si ni*ic *ai *u)tB Dar- daca )egea aceasta nu este i*'usa- du'a cu* a* aratat- de (unu)#si*t- de si*tu) co*un- si- du'a cu* a* aratat iarasi 'rin co*entarii)e acestea cari stir(esc autoritatea conce'tu)ui de )ege- nu este i*'usa- 'ro'riu#zis- nici de cunostinta stiinti+ica- atunci cu* )ucra* noi cu )egea aceasta- n 2irtutea carui +a'tA Este +oarte si*')u< n 2irtutea unei necesitati constructua)e- tre(uie sa a+ir*a*- n )egatura cu )egea- ace)asi )ucru 'e care )# a* a+ir*at n )egatura cu regu)a= ca- anu*e- )egea re'rezinta o a'ro3i*atie a rea)itatii +izice- cunoscuta de noi stiinti+iceste- si ca aceasta a'ro3i*atiune intra n ca)cu)e)e noastre- )e considera* noi 'e (aza unei con2entiuni- 'e (aza unei n2oie)i tacite 'e care o +ace*& 1egea- cu a)te cu2inte- nu 'oate sa ai(a si*')a 'retentiune de a e3'ri*a rea)itatea nsasi- dar 'oate sa ai(a 'retentiunea ca- 'rin ajutoru) ei- sa ne descurca* n aceasta rea)itate& Prin ur*are- ra*.ne (ine sta(i)it ca ea este 'ur si si*')u un instru*ent de descurcare a noastra n rea)itate- 'entru ordonarea rea)itatii- 'entru +acerea acestei rea)itati +o)ositoare noua& 1egea nu este un +a't care se nt.*')a n natura- ci e3')icatiunea a'ro3i*ati2a a unui +a't 'rins n cadru) cunostinte)or stiinti+ice& Aceasta- deoca*data- des're )ege& /II& 1UCRU SI SU4STANTA > *ai 1 !$

1& Trans+or*area si 'ersistenta )ucru)ui !& Caracteristici)e )ucru)ui 8& Caracteru) de sine statator a) )ucru)ui :& O(iect idea) sau *enta) "& Conce'tu) de su(stanta n cercetarea stiinti+ica si n +i)oso+ie 1& A* sta(i)it ca tot ceea ce ni se 'rezinta noua n trecere- n succesiune sau n si*')a 'rezentare- si*')a e3istenta cade su( anu*ite regu)aritati si su( anu*ite )egi& Prin ur*are- aceste regu)aritati si aceste uni+or*itati- aceste )egi- 2asazica- sunt 'entru noi un +e) de rezu*are- a* zice- nu a nt.*')ari)or- ci a e3istentei n genera)& Cu a)te cu2inte- noi sta(i)i* regu)aritati si )egi- nu nu*ai 'entru ceea ce curge- 'entru ceea ce se succede- ci 5si6 'entru tot ce este& 0nsusi +a'tu) ca eu nu*esc o(iectu) acesta *asa si o(iectu) ce)a)a)t *asa etc& 'resu'une ca e3ista o regu)aritate n 'rezentarea acestui o(iect& ,asazica- nu tre(uie sa credeti ca e3ista 'ur si si*')u un as'ect de cu)egere a rea)itatiicare este 'rins su( )ege si su( uni+or*itate- ci )egea si uni+or*itatea sunt e3'resiuni)e rezu*ate a)e e3istentei n genere- care e3istenta n genere este- +ara ndoia)a- de trans+or*are- dar este si de 'ersistenta& Daca noi a* ur*ari si*')e)e trans+or*ari a)e )ucruri)or- adica- daca a* ur*ari e2eni*ente)e n uni2ers si daca a* sta(i)i n)antuirea regu)ata- )ega)a- sa zice*- a acestor e2eni*ente- atunci a* ajunge )a ceea ce se nu*este as'ectu) de cauzatie a e3istentei= daca nsa ur*ari* +e)u) nu identic- dar- n s+.rsit- 'ersistenta re'rezentarii )ucruri)or n genera)- a e3istentei n genera)- noi ajunge* )a a)tce2a< ajunge* )a ceea ce se nu*este )ucru si )a ceea ce se nu*este su(stanta& De c.te ori intru n sa)a aceasta- gasesc anu*ite o(iecte& Aceste o(iecte *i se 'rezinta ca* n ace)asi +e)& Este o uni+or*itate 'e care eu o traiesc- de ndata ce eu- nainte de a intra aci- (anuiesc ca- +oarte 'ro(a(i)- 2oi gasi aceste o(iecte& O(iecte)e acestea 2or 'ersista- 2or +i si de aci nainte cu* au +ost ieri si a)a)taieri si 2or 'ersista- 2or +i si *.ine< este o uni+or*itate& O(iecte)e acestea e2ident ca se sc9i*(a= s#ar 'utea ca unu) azi sa +ie rosu si *.inenegru= s#ar 'utea +oarte (ine ca unu) azi sa +ie aci si *.ine sa +ie ce2a *ai ns're st.ngaadica sc9i*(ari 'e cari eu )e 'erce' dintr#o data& Dar- n a+ara de sc9i*(ari)e acesteaeste sigur ca- din *o*entu) n care eu a* nce'ut sa 2or(esc si '.na acu*- s#au nt.*')at anu*ite sc9i*(ari n aceste o(iecte& 1e*ne)e 'utrezesc& Ce nse*neaza aceastaA 0nsea*na ca n )e*n se nt.*')a anu*ite 'rocese- i*'erce'ti(i)e 'e distante scurte de ti*'- dar 'rocese cari sunt continue- +ara ndoia)a& ,asazica- sc9i*(area aceasta este nencetata- dar sc9i*(area # si acesta este caracteru) care ne intereseaza 'e noi # nu 'oate sa atace nsasi regu)aritatea de care 2or(ea*& Cu a)te cu2inte- ceea ce *i se 'rezinta *ie- nu n +or*a de succesiune- ci n +or*a 'ur si si*')u de re'aos- ceea ce *i se 'rezinta *ie n uni2ers are anu*ite regu)aritati- cari regu)aritati constau nu n sc9i*(ari- ci n 'ersistente& Aceste 'ersistente nu sunt- +ara ndoia)a- a(so)ute- n nte)esu) ca nu este ce2a care sa ra*.na a(so)ut i*ua(i)- dar aceste 'ersistente tre(uie inter'retate n sensu) ca toate sc9i*(ari)e 'e cari )e 'rezinta res'ecti2u) e2eni*ent sau +eno*en nu trec 'este anu*ite cadre- cari sunt de+initorii 'entru ceea ce nu*i* noi indi2idua)itatea unui e2eni*ent- 'entru ceea ce nu*i* noi )ucru&

!& Cari sunt caracteristici)e )ucru)uiA Noi a* a+ir*at adineauri ca acest )ucru nu este'ro'riu#zis- o e3istenta a(so)uta- dar un )ucru este ce2a cu care noi )ucra*- nu ce2a care cores'unde nu*ai unui nu*e& Eu zic un o*< ,asi)e ;eorgescu& Nu*ai ,asi)e ;eorgescu se ra'orteaza )a un anu*e o*& Nu*e)e acesta- ,asi)e ;eorgescu- 'oate sa se ra'orteze )a un o* n 2.rsta de un an- )a o*u) n 2.rsta de 8- de " ani etc& C.nd zic ,asi)e ;eorgescunu intra n ca)cu)e)e *e)e nici un e)e*ent te*'ora)< nu*e)e este- 'ur si si*')u- se*n 'entru o*u) res'ecti2& C.nd 2or(esc de )ucru 'ro'riu#zis- )ucru) acesta nu este un se*n nu*ai 'entru un +eno*en- ci este ce2a *ai *u)t< este o e3istenta rea)a& E3istenta rea)aiarasi- nu n sens a(so)ut& 0n e3e*')u) cu o*u) de adineauri- ce nse*neaza )ucru) acestaA O*u)- n sa'te ani de zi)e- si sc9i*(a toata su(stanta din care este e) +acut- n nte)esu) ca organis*u) u*ansau u)ti*e)e ce)u)e din organis*u) u*an se sc9i*(a- se nnoiesc n decurs de sa'te ani& Ni*ic din ceea ce nu*ea* eu ,asi)e ;eorgescu acu* sa'te ani nu *ai e3ista azi n ,asi)e ;eorgescu- si totusi- )ega)*ente- nu*e)e- o*u) res'ecti2 ra*.ne 'entru *ine o* si ra*.ne # este +oarte interesant # ace)asi o*& E2ident- acu* sa'te ani era *ai gras sau *ai s)a(- 'urta 9aine a)(astre- cenusii- dar este ace)asi )ucru& Adica- 'ersistente)e- a caror regu)aritate ne intereseaza 'e noi- nu sunt de orice ca)itate& Sunt n +iecare )ucru anu*ite 'ersistente- cari intereseaza de#a dre'tu) e3istenta )ucru)ui- e3istenta rea)a= 'rin ur*are)ucru) si anu*ite 'ersistente 5sunt ce)e6 cari ne intereseaza& Ei (ine- aci este 'ro()e*a cea 5*ai6 di+ici)a 'entru +i)oso+i< ce intereseaza si ce nu intereseaza& Ce este de+initoriu- 'ro'riu#zis- 'entru un )ucruA Ce intereseaza si ce nu intereseazaA Eu a* un c9i(rit 'e care#) a'rind& Acest c9i(rit- nainte de a#) a'rinde- este co*'us dintr#o (ucata de )e*n si dintr#o su(stanta oarecare- care#i +or*eaza ca'atu)- ce se a'rinde& Eu 'ot sa a'rind acest c9i(rit& A* a'rins c9i(ritu)- c9i(ritu) a ars- eu a* iarasi tot un c9i(rit n *.na- dar nu *ai a* un c9i(rit nears- a* un c9i(rit ars- ce2a s#a sc9i*(at n c9i(ritu) acesta& Un o* si sc9i*(a toate e)e*ente)e n decurs de sa'te ani si e) ra*.ne nu nu*ai tot o*- dar ra*.ne ace)asi o*& Care este deose(irea ntre un caz si ce)a)a)tA Este ca un c9i(rit nea'rins re'rezinta o anu*ita stare de ec9i)i(ru- n care intra anu*ite su(stante& D#2oastra stiti ce intra- de 'i)da- n )e*n& 0n )e*n tre(uie sa intre nea'arat o3igen- 9idrogen- car(on si azot& Acestea sunt ce)e 'atru su(stante organice +unda*enta)e& 0n *o*entu) n care a* a'rins c9i(ritu) si a ars- +or*u)a de ec9i)i(ru 'e care o re'rezinta )e*nu) nu *ai su(zista& A* ru't acest ec9i)i(ru- a* introdus a)ta +or*a de ec9i)i(ru< car(une)e s#a trans+or*at n (io3id de car(on- +or*a a de2enit a)ta- o3igenu) s#a degajat- 9idrogenu) nu stiu ce a de2enit s& a& *& d& ,asazica- c9i(ritu) n#a *ai ra*as tot e)= o*u) se sc9i*(a si ra*.ne tot e)& De ceA Pentru ca +or*u)a de ec9i)i(ru ra*.ne aceeasi< eu a* n)ocuit ce)u)e)e *e)e- dar ce)u)e)e *e)e e'ite)ia)e sau *usc9iu)are au +ost n)ocuite cu ace)asi +e) de ce)u)e& Este- 'ro'riu#zisaceeasi structura genera)a a cor'u)ui n cazu) o*u)ui cu ce)u)e 'ri*enite si nu *ai este aceeasi structura n cazu) c9i(ritu)ui 'e care )#a* ars& ,asazica- 'ersistente)e acestea n )ucru) 'e care noi ) ana)iza*- n cazuri)e acestea- nu sunt 'ersistente de e)e*ente- ci sunt- cu* a* zice noi- *ai degra(a 'ersistente +unctiona)e&

Acu*- 'ersistente)e acestea structura)e- +unctiona)e nu e3')ica nici e)e- 'ro'riu#zisde+initi2 'ro()e*a& Sa )ua* cazu) a'ei& A'a # a'ro3i*ati2- du'a 2ec9i)e teorii 'e cari )e# a* n2atat si noi c.nd era* n )iceu # este co*'usa din doua 2o)u*e de 9idrogen si unu) de o3igen& Mu)ti zic ca nu *ai este asa- dar nainte asa era& A'a aceasta este n stare )ic9ida si i zice* a'a& Su'usa unor anu*ite o'eratiuni- a'a se 'oate trans+or*a n 2a'ori- dar noi i zice* tot a'a- n stare de 2a'ori& A'a su'usa unei a)te o'eratiuni se 'oate trans+or*a n ce2a so)id- adica si sc9i*(a starea de agregatie- iar noi i zice* g9eata sau a'a so)idi+icata& Ra*.ne- n toate aceste +or*e- nu 'entru *enta)itatea 'ri*iti2a- 'entru ca *enta)itatea 'ri*iti2a i zice g9eata- a'a si a(ur- care sunt trei )ucruri deose(ite- dar- 'entru *enta)itatea ce2a *ai )ogica- ra*.ne a'a so)ida- a'a )ic9ida si a'a gazoasa sau a'a n stare de 2a'ori& Ec9i)i(ru) de care 2or(ea* adineauri su(zistaA De +a't- nu *ai su(zista- 'entru ca una era- de 'i)da- densitatea ntr#un caz- a)ta era n ce)e)a)te cazuri= una era cu)oarea ntr#un caz- a)ta n ce)a)a)t caz etc& De ce totusi noi continua* sa#i zice* a'aA De ce )ucru) acesta- a'a- 'ersistaA Su(zista- e3ista- continua sa e3iste- cu toate trans+or*ari)e& Adica- unde este )inia de 'ersistenta de adineauriA Adineauri 'ersistenta structura)a era de+initorie 'entru )ucru= n cazu) de +ata- aceasta 'ersistenta structura)a nu *ai este de+initorie& ,edeti ca n juru) e3e*')u)ui acesta a)uneca distinctiunea& E2ident- noi e3')ica* )ucru) si zice*< da- natura)- eu 'ot +oarte si*')u- 'rin o'eratiuni cari *i stau )a#nde*.na- sa retrans+or* a'a- 'e care a* trans+or*at#o n 2a'ori- 'ot sa o retrans+or* n stare )ic9ida- si tot asa g9eata- care este rezu)tatu) unei anu*ite o'eratiuni asu'ra a'ei- 'ot sa o retrans+or* iarasi n stare )ic9ida= deci- zic iarasi a'a- a'a n di+erite +or*e- cari stau )a nde*.na *ea& 5Care este situatia n cazu) c9i(ritu)uiA6 Eu 'ot sa a'rind un c9i(rit si sa trans+or* o(iectu) ace)a- 'e care ) nu*ea* c9i(rit- ntr#un a)t c9i(rit- 'e care ) nu*esc acu* c9i(rit ars& Sa 'resu'une* ca 'ot sa +ac si o'eratia in2ersa si ca 'ot sa#i redau toate e)e*ente)e din natura- cari s#au degajat n 'rocesu) de ardere si 'ot sa re+ac c9i(ritu) )a )oc& Credeti d#2oastra ca- daca o'eratia aceasta ar +i 'osi(i)a- as nu*i *ai 'utin c9i(ritu) ars- c9i(rit ars- dec.t ) nu*esc acu*A Nu& Pentru *ine- c9i(ritu) ars ar +i totusi a)tce2a dec.t c9i(ritu)- contrariu) cazu)ui cu a'a n stare de 2a'ori& De aceea 2a s'unea* ca aceasta de+initie a )ucru)ui ca o e3istenta structura)a nu este- 'ro'riu#zis- o de+initie co*')eta si nu este totdeauna o de+initie con2ena(i)a- dar este- n s+.rsit- o de+initie ajutatoare 'entru noi& 8& Mai este nsa un a)t caracter- care sta(i)este oarecu* identitatea- as zice- a )ucru)ui< un )ucru este a'ro3i*ati2 ce2a de sine statator& Cu*- de sine statatorA De 'i)da- eu a* n +ata *ea aceasta *asa& Masa aceasta este +acuta din )e*n si are cu)oarea ga)(ena& De )a *asa aceasta- eu a* di+erite senzatii- 'si9o)ogiceste 2or(ind- cari senzatii se )eaga ntr#un anu*it c9i' si ne dau noua 'erce'tia tota)a de *asa& Masa este 'entru *ine un )ucru& Dar eu *a ntre(< senzatia aceasta de ga)(en- care#*i 2ine de )a aceasta cu)oare- cu)oarea aceasta este un )ucruA Noi nu nu*i* cu)ori)e )ucruri- nu 'entru ca nu ar a2ea o e3istenta rea)a- 'entru ca cu)oarea aceasta este tot asa de rea)a ca si )e*nu) din care este +acut o(iectu) res'ecti2& 1ucru) n tota)itatea )ui n#are *ai *u)ta rea)itate dec.t cu)oarea- 'entru ca- n de+initi2- 'e ce se s'rijina rea)itatea 'e care o acord eu )ucru)uiA Se s'rijina- 'ur si si*')u- 'e senzatii)e 'e care eu )e 'ri*esc de )a acest )ucru- +ie ca senzatii)e sunt de tact*usc9iu)are- de *iscare- de cu)oare- de sunet etc& De ndata ce as zice< rea)itatea )ucru)ui

acesta *i este data *ie- 'si9o)ogiceste- 'rin senzatii)e 'e care )e a* de )a e)- atunci e2ident ca criteriu) nu 'oate sa +ie senzatia= criteriu) )ucru)ui sau ca)itatea de a +i )ucru nu 'oate +i rea)itatea- 'entru ca rea)itate erau si senzatii)e acestea& Atunci- de ce eu zic senzatii)or- senzatii 'ur si si*')u- cu)oarea de ga)(en- si de ce zic *esei- )ucruA Pentru ca # aceasta este o e3')icatie iarasi +oarte ti*ida # cu)oarea nu su(zista n ea nsasi= cu)oarea nu se 'rezinta niciodata singura- ci cu)oarea se 'rezinta ntotdeauna ca ane3ata )a ce2a& E3ista- 'rin ur*are- un su'ort a) senzatiei de cu)oare- care este ntotdeauna necesar 'entru ca senzatia de cu)oare sa e3iste& Acest su'ort- 'ro'riu#zis- este )ucru)- 'entru ca e) este de sine statator& Dar- daca ana)iza* *ai de a'roa'e a+ir*atiunea aceasta- ce nse*neaza< acest su'ort este de sine statatorA Pentru ca- n de+initi2- iarasi 'si9o)ogiceste- *asa aceasta *i este data 'rintr#un co*')e3 de senzatii& Senzatii)e acestea- nici una nu are 'recadere +ata de cea)a)ta< o senzatie 2izua)a este tot at.t de i*'ortanta ca si o senzatie *usc9iu)ara= o senzatie auditi2a este tot at.t de i*'ortanta ca si o senzatie de 'i'ait& Atunci- ce +or*eaza su'ortu) tuturor acestor senzatiiA Ce este )ucru)- 'ro'riu#zisA Ce este de sine statator n co*')e3u) acesta de senzatiiA 7iecare senzatie n 'arte a* 2azut ca nu este= caci +iecare senzatie tre(uie sa ai(a un su'ort si atunci nsusi su'ortu) acesta nu ne este dat noua dec.t de co*')e3u) de senzatii& Daca noi n#a* a2ea senzatii)e- care 'e +iecare din noi ne a+ecteaza ntr#un anu*it +e)- n#ar e3ista nici un )ucru 'entru noi& ,edeti- senzatii)e se s'rijina 'e )ucru- dar )ucru) se +undeaza nu*ai 'rin senzatii& Atunci- ce nse*neaza )ucru si ce nse*neaza de sine statatorA ,edeti cu* sca'a rea)itatea ana)izeiA Pro'riu#zis- si aci- ca si n cazu) dint.i- nu este ce2a- sau # cu* s'une 1ocDe # este un nu stiu ce- asa& Nu este nici un nu stiu ce& Co*')e3u) de senzatii ne da )ucru) nu*ai n 2irtutea +a'tu)ui ca este un co*')e3 de senzatii& ,asazica- senzatii)e+iecare n 'arte- nu sunt o(iecte- nu sunt )ucruri- 'entru ca e)e au ne2oie de un su'ort& Dar su'ortu) acesta nu este nici e) )ucru) 'ro'riu#zis- 'entru ca e) nu este dec.t senzatii& Senzatii- dar cu o anu*ita conditiune- si anu*e< senzatii ntr#un anu*it ec9i)i(ru- ntr#o anu*ita structura- ntr#un anu*it co*')e3& Prin ur*are- caracteru) acesta de inde'endenta- de sine statator- care se acorda )ucru)uinu este nici e) un caracter care sa su(ziste ana)izei& Adica- noi nu 'ute* sa +unda*')ec.nd de )a aceasta teorie a su'ortu)ui senzatii)or- noi nu 'ute* sa 'o'u)a* uni2ersu) cu o(iecte& O(iecte)e sunt de sine statatoare n *asura n care e3ista- si o(iecte)e e3ista n *asura n care ne a+ecteaza 'e noi- si ne a+ecteaza 'e noi n *asura n care 'ot sa ne 'ro2oace anu*ite senzatii& Deci- o(iectu) este conditionat de senzatii& Sau- ca)itatea aceasta de a +i de sine statator este conditionata de e3istenta senzatii)or si senzatii)e sunt conditionate- n ca)itatea )or de a +or*a o(iectu)- de su'ortu) o(iectu)ui& Adica- ne n2.rti* ntr#un si*')u cerc 2itioscare cerc 2itios nu se 'oate rezo)2a dec.t 'e ca)e indirecta si inco*')eta- a+ir*.nd 'ur si si*')u ca o(iectu)- )ucru) este un co*')e3 de senzatii& Ce +e) de co*')e3 de senzatiiA Un anu*it co*')e3 de senzatii= si anu*e- aci inter2in o'eratii ce2a *ai co*')icate& Pentru ca acest co*')e3 de senzatii de care 2or(i* ntruna sa constituie n ade2ar un )ucru- e) tre(uie sa re'rezinte o unitate& E) tre(uie sa re'rezinte o unitate- caci ra'orturi)e n care di+erite senzatii stau sunt 'ersistente= ra'orturi)e- nu senzatii)e& ,asazica- tot 'ersistenta- si tot 'ersistenta ra'orturi)or- 'ersistenta structura)a este'ro'riu#zis- si conditia o(iectu)ui de sine statator& Unitatea n care ne este dat noua o(iectu)- aceasta unitate 'ro(a(i) ca e3ista& Cu a)te cu2inte- +e)u) de co*(inare- +e)u) de

ra'ortare a senzatii)or care ne 2in de )a o(iect 'ro(a(i) ca e3ista n rea)itate asa cu* ) 'erce'e* noi& Dar- 'entru ca un gru' de senzatii sa constituie un o(iect- este nea'arata ne2oie ca ra'orturi)e dintre aceste senzatii sa +ie statornice& Cari ra'orturiA Pentru ca iarasi- n de+initi2- un )ucru 'e care#) 'erce'e* noi ne da o *u)ti*e de i*'resiuni senzoria)e& 0n toate aceste i*'resiuni senzoria)e 'e care )e 'ri*i* # s'une +i)oso+ia # sunt une)e +unda*enta)e si a)te)e accesorii& Care sunt +unda*enta)e si care sunt accesoriiA Si aci )ogica si teoria cunostintei nceteaza sa *ai ai(a 2a)a(i)itate- caci accesorii si e*ina*ente +unda*enta)e sunt ce2a 'e care noi ) sta(i)i* 'rintr#o anu*ita co*'aratie& C.nd eu zic ca o(iectu) acesta este *asa- eu a* a+ir*at 'ur si si*')u ca ntre e)e*ente)e o(iectu)ui acesta 'ersista anu*ite ra'orturi- care ra'orturi sunt )a +e) cu ra'orturi)e 'e care )e#a* sta(i)it eu 'entru un o(iect idea)- 'e care ) nu*esc *asa& :& Ce este acest o(iect idea)A Si acu* nte)egeti- re)u.nd +iru) e3'unerii *e)e- ce este cu P)aton si cu idei)e ')atonice- 5nte)egeti6 ca rea)itatea- 'ro'riu#zis- nu se +undeaza 'rin ea nsasi= rea)itatea- ea nsasi se destra*a si )a un *o*ent#dat orice o(iect 'e care eu ) 'erce' are ne2oie de un +e) de eta)on- de un +e) de criteriu de a'reciere- de un +e) de *asuratoare a autenticitatii )ui& Aceasta *asuratoare a autenticitatii )ui nu 'oate sa *i#o dea )ucru) nsusi& Ea tre(uie- cu a)te cu2inte- sa 'ree3iste )ucru)ui din rea)itatea sensi(i)a& Se 'ree3iste- cu*A E2ident ca nu n ti*' si s'atiu- nu n e3'erienta 'si9o)ogica- istoric concreta- dar n e3'erienta *ea s'iritua)a& Cu* *i +or*ez eu- 'si9o)ogiceste- acest )ucru- acest o(iect- care este un +e) de *asuratoare de )ucruA Acesta este un 'roces 'si9o)ogic 'ur si si*')u& Din 'unct de 2edere *eta+izic- )ogic sa zice*- constat un si*')u +a't< ca tot ceea ce cunosc eu din natura si tot ceea ce ca'ata de )a *ine atri(utu) de )ucru nu se +undeaza 'rin e) nsusi- ci se +undeaza 'rintr#o co*'aratie cu un o(iect idea)- care este n *inte- care 'ree3ista )ogic- nu 'si9o)ogic- care 'ree3ista )ogiceste )ucru)ui rea)& Ca)itatea acestui o(iect *eta+izic # i#as zice< *enta)- )ucru *enta) # este ca e) este i*ua(i)- ca e) are totdeauna un *ini*u* de e)e*ente- care sunt necesare si su+iciente 'entru ca o(iectu) sa su(ziste& Sa su(ziste o(iectu)A Nici *acar at.t- 'entru ca- daca ar +i aceasta- atunci ar a2ea P)aton dre'tate& Dar e) nu are dre'tate si 2edeti d#2oastra de ce nu Gsa su(ziste o(iectu)H= ci 5o(iectu)6 are at.tea e)e*ente necesare si su+iciente ca eu sa identi+ic )ucruri)e din )u*ea rea)a& Aci este deose(irea& Un triung9i are trei e)e*ente +unda*enta)e< 1% trei )aturi= !% sunt ntr#un ')an- si 8% )aturi)e se ntretaie doua c.te doua& Ei (ine- nu e3ista nici un o(iect care sa nde')ineasca nu*ai aceste trei conditiuni # si de aceea nici nu e3ista ideea ')atonica #- dar e3ista o *u)ti*e de o(iecte care sa nde')ineasca si aceste conditiuni& Prin ur*are- o(iectu) acesta *enta) cu care eu identi+ic )ucruri)e nu este- 'ro'riu#zis- un o(iect- ci este o su*a de conditii necesare si su+iciente 'entru indenti+icarea rea)itatii- at.t si ni*ic *ai *u)t& Daca se nte)ege )ucru)- atunci au dis'arut o *u)ti*e de discutii inuti)e din +i)oso+ie- caci zice )u*ea< dar conce'tu)A Conce'tu) nu e3istaA& Cu* o sa e3iste conce'tu)A Eu- c.nd s'un triung9i- *a g.ndesc )a un triung9i isosce)- sca)en- ec9i)atera)dre'tung9ic etc&= *a g.ndesc )a un triung9i rea)izat co*')et& C.nd s'un ca)- *a g.ndesc )a un ca) *urg- roi(- cu coada )unga sau scurta etc& ,asazica- 'ro'riu#zis- conce'tu) nu e3ista- 'entru ca- ntotdeauna c.nd )ucrez cu acest conce't- e) nu*aidec.t se concretizeaza- trece n ti*' si s'atiu- de o 'arte= iar de cea)a)ta 'arte- se s'une< conce'tu) e3ista- caci a)t+e) cu* a* identi+ica )ucruri)eA Dre'tate au si unii si a)tii- 'entru ca'ro'riu#zis- 'ro()e*a este a)t+e)& O(iectu) care *i ajuta *ie sa identi+ic )ucruri)e din

)u*ea sensi(i)a nu este o(iect- ci este o tota)itate de conditii- du'a cu* *etru) nu este un o(iect- ci un instru*ent- este o anu*ita distanta& Prin e) nsusi- e) nu este ni*ic- ci este ce2a 'rin ser2icii)e 'e care *i )e +ace *ie& Eu *i 'ro'un ca distanta aceasta *asurata 'e 'a*.nt sa +ie o unitate de *asura- dar 'rin e) nsusi *etru) nu este ni*ic& Tot asa si conce'tu)- cu care eu construiesc rea)itatea aceea 'entru *ine& Ideea aceasta ')atonica)ucru) n sine n nte)esu) Dantian- o(iectu) acesta nu este un o(iect- ci este nu*ai o tota)itate de conditii- un instru*ent 'entru cunoasterea rea)itatii concrete& Iata- 'rin ur*are- ce nse*neaza )ucru si cu* se de+ineste )ucru) 'rin 'ersistenta si- 9ai sa zice*- ca)itatea )ui de a +i de sine statator- care- )a ur*a ur*e)or- se reduce tot )a 'ersistenta # nu de e)e*ente *ateria)e- ci 'ersistenta de ra'orturi +or*a)e& ,asazica- 'ersistenta de ra'orturi +or*a)e este un )ucru si totusi )ucru) nu 'oate sa +ie o(iectu) *enta)- rea)itatea ')atonica etc&- 'entru ca ace) o(iect *enta) nu este- 'ro'riu#ziso(iect- ci este nu*ai tota)itatea de conditii care#*i ajuta sa sta(i)esc )ucruri din rea)itatea sensi(i)a& "& Ei (ine- nc9i'uiti#2a ca aceste ca)itati< 'ersistenta 5caracteru)6 de sine statator si inde'endenta )e treceti oarecu* 'rintr#un 'roces de trecere )a )i*ita- cu* se zice n *ate*atici- n a(so)ut- si a2eti- n )oc de )ucru- a)tce2a- a2eti su(stanta& Adica- o 'ersistenta a(so)uta si o inde'endenta a(so)uta sunt ce)e doua note +unda*enta)e a)e su(stantei& Su(stanta este ce2a care nu se distruge niciodata si- ne+iind destructi(i)a- nu 'oate nici sa +ie creata 'rin ea nsasi& Asa s'une S'inoza- ca su(stanta este ceea ce se cauzeaza 'rin ea nsasi si a carei esenta este cu'rinsa ntr#o e3istenta- adica ea e3ista n 2irtutea +a'tu)ui ca este su(stanta- nu este cauzata de a)tce2a& Ce i*'ortanta are 'entru noi su(stanta n cercetarea stiinti+icaA ,or(i* deoca*data de cunostinta stiinti+ica& 0n stiinta- su(stanta nu joaca nici un ro)& De aceea nu starui* asu'ra ei- 'entru ca- 'ro'riu#zis- stiinta nu cunoaste 'ersistenta a(so)uta& Ce2a *ai *u)t- stiinta ntre(uinteaza si ter*enu) de su(stante 'ro2izorii& Su(stanta 'ro2izorie- 'entru un +i)oso+este un scanda)- 'entru ca este o contradictio in adiecto& Su(stanta- 'rin natura ei nsasitre(uie sa +ie a(so)uta si de+initi2a& 0n c9i*ie se ntre(uinteaza ter*enu) de su(stanta 'ro2izorie- n +i)oso+ie nu se 'oate& C.t des're inde'endenta- aceasta este o 'ro()e*a care 'e oa*enii de stiinta nici nu#i intereseaza= 'e oa*enii de stiinta i intereseaza su(stanta doar ca un +e) de ter*en ajutator& E)e*entu) u)ti* a) rea)itatii ar +i- 'entru ei- su(stanta= dar- iarasi- nu*ai n nte)es +or*a)- nu *ateria)& Pentru ca se zice< daca su(stanta este su'ortu) rea)itatii- daca su(stanta este u)ti*u) e)e*ent a) rea)itatii si daca acu* c.ta2a 2re*e si +izica c9i*ica)a si c9i*ia +izica)a s'uneau ca ato*u) este u)ti*a rea)itate- atunci- e2ident ca su(stanta era'entru stiinta- ato*u)& Dar iata ca- de o (ucata de 2re*e- ato*u) a nce'ut sa se disocieze si este n)ocuit- n i'oteze)e stiinti+ice conti*'orane- 'rin e)ectron& Prin ur*are- 'entru stiinta actua)a- su(stanta ar +i e)ectronu)& Ce#*i garanteaza *ie nsa ca- cu 2re*ea- stiinta nu o sa disocieze si e)ectronu)A Si atunci- su(stanta s#ar sc9i*(a& Ce nse*neaza aceastaA 0nse*neaza ceea ce s'unea* 'ur si si*')u adineauri- ca- n stiinta- ter*enu) de su(stanta nu este un ter*en caruia sa#i cores'unda- 'ro'riu#zis- ce2a *ateria)- ci este un ter*en +or*a)- un ter*en#)i*ita- 'rin su(stanta nte)eg.ndu#se u)ti*e)e e)e*ente a)e rea)itatiicare Du*nezeu stie care 2or +i 5+iind6& ,asazica- su(stanta nu este un )ucru- un o(iect 'recis- ci su(stanta este o +unctie 'entru stiinta& Este a)tce2a ce 'oate sa +ie su(stanta n *eta+izica& 0n *eta+izica- su(stanta 'oate

sa +ie originea tuturor )ucruri)or= n *eta+izica- su(stanta 'oate sa +ie esenta u)ti*a a )ucruri)or etc& 0n *eta+izica- 'oate sa e3iste ter*enu) de su(stanta ca ter*en u)ti* si- 9ai sa zice*- ntr#un +e) c9iar *ateria) # *ateria) n o'ozitie cu +or*a)& Pentru ceA Pentru can *eta+izica- noi )ucra* cu 'rinci'iu) cauza)itatii- 'rinci'iu) creatiunii- 'e c.ta 2re*e n stiinta nu cunoaste* nici 'rinci'iu) 5creatiunii6- nici 'rinci'iu) cauza)itatii 'ro'riu#zise& Dar cu aceasta *i se 'are ca intru n )ectiunea 2iitoare& O sa 2ede* ce nse*neaza cauza)itate n stiinta& Deoca*data sta(i)i* 5ur*atoare)e6< 5*ai nt.i6- conce'tu) de su(stanta n stiinta este construit 'rintr#o trecere )a )i*ita- o trecere n a(so)ut a conce'tu)ui de )ucru= si a) doi)ea- conce'tu) acesta de su(stanta este un ter*en ajutator- care este *ereu contro)at si contro)a(i) 'rin e3'erienta= adicasu(stanta stiinti+ica este o 'seudosu(stanta- 'entru si*')u) *oti2 ca ea tre(uie sa e3istedu'a 'reocu'ari)e stiinti+ice- n cadru) e3'erientei sensi(i)e& Dar- 'rin natura ei- su(stanta tre(uie sa iasa din cadru) acestei e3'eriente sensi(i)e& De ceA Pentru ca- ati 2azut- 'rin nsusi 'rocesu) ei de +or*atiune- ea este rezu)tatu) unei treceri n a(so)ut& ,asazica- su(stanta stiinti+ica nu este un ter*en care sa *erite sa +ie )uat n serios- 'entru ca are )a origine un 'roces de trecere n a(so)ut a unui o(iect concret- a )ucru)ui n genere'entru aceasta +iind ntre(uintata n stiinta n *argini)e a(so)utu)ui& Aceasta contradictie +unda*enta)a care sta )a (aza conce'tu)ui stiinti+ic de su(stanta arata si i*'osi(i)itatea e3istentei su(stantei 'entru stiinta- si neseriozitatea tuturor consideratiuni)or stiinti+ice sau +i)oso+ice- stiinti+ice 'oziti2iste- cu un ter*en *ai 'recisneseriozitatea tuturor conce'tiuni)or si teorii)or 'oziti2iste n )egatura cu su(stanta& /III& CONCEPTU1 DE CAUTA1ITATE 1: *ai 1 !$ 1& Regu)aritatea n do*eniu) succesiunii e2eni*ente)or !& Caracteru) i*ediat a) )egaturii cauza)e 8& Teorii a)e cauza)itatii :& S'inoza- Ju*e- @ant "& Identitatea cauza)itatii $& 0ncercari de +undare a cauza)itatii E& Cauza)itatea si 'rinci'iu) ratiunii su+iciente 1& Ati 2azut cu*- cu ajutoru) 'ersistentei uni+or*itatii- noi a* 'utut sa construi*a'ro3i*ati2- conce'tu) de )ucru si conce'tu) de su(stanta- arat.nd care este +unctiunea si ce ro) nde')inesc aceste doua conce'te n o'eratiuni)e stiinti+ice n genera)& ,asazica- ')ecase* tot de )a 2ec9ea idee a regu)aritatii 5'e6 care- 'e ur*a- o ana)izase* si n +or*a ei ce2a *ai a(so)uta- anu*e n +or*a ei de )ege& Daca ur*ari* aceasta idee de )ege- de regu)aritate- nu n do*eniu) 'ersistentei sa)e- ci n do*eniu) succesiunii e2eni*ente)or- atunci se ridica o a)ta 'ro()e*a- si anu*e- aceea a ra'orturi)or dintre di+erite)e *o*ente a)e succesiunii& Cu a)te cu2inte- +a'tu) ca noi constata* o regu)aritate n ur*area di+erite)or e2eni*ente ridica ntre(area daca aceasta

ur*are a e2eni*ente)or este 'ur si si*')u nt.*')atoare sau daca este deter*inata de o )egatura inti*a ntre di+erite)e *o*ente a)e acestei succesiuni& Daca- de 'i)dasuccesiunea zi)ei si a no'tii este deter*inata de nsasi natura zi)ei si a no'tii sau daca aceasta succesiune- aceasta regu)aritate- aceasta uni+or*itate este 9otar.ta de a)te e)e*ente din a+ara de natura nsasi- de structura inti*a a *o*ente)or ce se succed& Aceasta este ntre(area& Cu a)t ter*en- ntre(area aceasta este identica cu asa#nu*ita 'ro()e*a a cauza)itatii& ,asazica- +a'tu) (rut de )a care ')eaca 'ro()e*a cauza)itatii este notiunea unei succesiuni regu)ate- 're2izi(i)e ntre doua si- *ai 'e ur*a- e2ident- ntre *ai *u)te e2eni*ente& !& Conditiunea 'e care s'iritu) de cercetare o 'une acestei succesiuni este- n a+ara de regu)aritate- care este 'resu'usa- caracteru) de i*ediat- de ne*ij)ocit& Cu a)te cu2inte'entru ca sa 'resu'une* ca ntre doua e2eni*ente- ntre doua +eno*ene- este o )egatura inti*a- 'e care noi o 2o* nu*i *ai t.rziu )egatura cauza)a- tre(uie ca ntre aceste doua e2eni*ente sa nu se inter'una ni*ic- sa +ie i*ediate- ne*ij)ocite& Ce nse*neaza acest i*ediat- acest ne*ij)ocitA Este # tre(uie sa o recunoaste* de )a nce'ut- 'entru ca sa nu ne )ungi* 'rea *u)t 2or(irea # un +e) a) nostru de a 2or(i& Pentru ca succesiunea aceasta n ti*' tre(uie sa 'resu'una nea'arat o 're)ungire a +eno*ene)or n ti*'- nu o su'ra'unere a )or # caci- daca ar e3ista su'ra'unere- atunci e2ident ca +eno*ene)e s#ar con+unda& Ce nse*neaza i*ediatA 0nse*neaza 'er+ect a)aturi n ti*'& Dar 'er+ect a)aturi n ti*'adica +ara nici un +e) de distanta n ti*' nsea*na 'ur si si*')u n ace)asi *o*ent& Daca nsa nsea*na n ace)asi *o*ent- nu *ai este- 'ro'riu#zis- succesiune- ci este conti*'oraneitate& Si atunci- din ce se construieste succesiunea aceasta- din ce se construieste )antu) e2eni*ente)or- daca nu e3ista aceasta di*ensiune n ti*'A O sa s'uneti< da- dar un e2eni*ent se ntinde 'e o distanta de ti*' oarecare- adica 'e un s'atiu de ti*'- sa zice* A#4- iar ce) de#a) doi)ea- 'e un 5a)t6 s'atiu de ti*'- C#D& Ce a+ir*a- 'ro'riu#zis- aceasta contiguitate n caracteru) de ne*ij)ocitA A+ir*a ca C#D ur*eaza i*ediat )ui A#4 si s'une ca C si cu 4 se con+unda- se su'ra'un- adica s+.rsitu) unui e2eni*ent este su'ra'us cu nce'utu) e2eni*entu)ui ur*ator& E3')icatiunea aceasta nu este 2a)a(i)a- 'entru ca e2eni*entu) acesta 'e care#) nse*na* cu distanta A#4 este un e2eni*ent +icti2- nse*narea aceasta 'e care o +ace* este o nse*nare +icti2a- 'entru ca- de +a't- e2eni*entu) A#4 se 'oate desco*'une ntr#o *u)ti*e de su(e2eni*ente- care 'ot +i *'inse )a in+init si- 'ut.nd +i *'inse ast+e)nsea*na ca ace) C care se su'ra'une )ui 4 din sc9e*a noastra este o o'eratiune care se a')ica unor e)e*ente in+initezi*a)e& Si- a')ic.ndu#se o'eratiunea aceasta unor e)e*ente in+initezi*a)e- nsea*na ca se su'ra'un 'er+ect toate *o*ente)e acestea- adica nsea*na'ro'riu#zis- ca nu 'ute* sa iesi* dintr#un anu*it *o*ent& ,asazica- acest caracter de i*ediat 'e care noi ) atri(ui* ce)or doua e2eni*ente ce sunt ntr#o anu*ita )egatura- 'e care noi o nu*i* cauza)a- este nu*ai un +e) a) nostru de a 2or(i& Ce nse*neaza- de 'i)da- ca doua e2eni*ente se succed n ti*'- )a o distanta de ti*' ega)a cu a *i)ioana 'arte dintr#o secundaA Pentru 'erce'tii)e noastre- aceasta a *i)ioana 'arte dintr#o secunda nu nse*neaza ni*ic& 0nsea*na ca *o*entu) C si *o*entu) D n ade2ar se su'ra'un de +acto= de dre't nsa- nu- oric.t de *ica ar +i aceasta 'arte dintr#o secunda&

,asazica- de +a't- ntre doua e2eni*ente- daca 'resu'une* e2eni*ente)e de sine statatoare- tre(uie sa +ie o distanta- si atunci e2eni*ente)e nu *ai 'ot sa +ie 'resu'use ca i*ediate- ca ne*ij)ocite& O sa 2edeti *ai t.rziu de ce insist asu'ra acestui )ucru Cauza)itatea aceasta sau )egatura aceasta constanta ntre doua e2eni*ente s'unea* )a nce'ut ca ne +ace sa 'resu'une* ca e3ista de +a't o )egatura inti*a ntre e2eni*ente& Daca 'resu'une* ca a'aritiunea unui e2eni*ent A 2a tre(ui nea'arat sa 'ro2oace a'aritiunea unui a)t e2eni*ent- 4- atunci noi s'une* 'ur si si*')u ca A si 4 sunt ntr#o )egatura de cauza)itate& Noi s'une* 'ur si si*')u- adica cu oarecare a'ro3i*atie< +a'tu) ca doua e2eni*ente se ur*eaza nu nsea*na de)oc ca e)e sunt ntr#o )egatura de cauza)itate& Adica- 2reau sa s'un ca este un +e) a) nostru de a 2or(i atunci c.nd deduce* cauza)itatea din succesiunea regu)ata a doua e2eni*ente& Mai dre't- 'oate ca ar tre(ui sa s'une* ca a2e* de#a +ace cu cauza)itate atunci c.nd aceasta )egatura ine)ucta(i)a ar +i deter*inata de nsasi natura e2eni*ente)or& Dar asu'ra acestei 'ro()e*e o sa re2eni* *.ine& 0n genere- si*tu) co*un- ratiunea o*eneasca n +or*e)e ei si*')e si nea)a*(icatenestiinti+izate- n genere- ratiunea aceasta o*eneasca crede ca )egatura cauza)a de care 2or(i* acu* nc9ide ntr#nsa un e)e*ent- 9ai sa zice*- *istic- necunoscuti*'ondera(i)- n sensu) ca este ce2a n e2eni*entu) A care +ace ca- du'a acest e2eni*ent A- sa ur*eze e2eni*entu) 4& 8& 0n )egatura cu aceasta conce'tiune genera)a- e3ista n istoria +i)oso+iei si n teoria cunostintei *ai *u)te teorii a)e cauza)itatii& O 'ri*a teorie este aceea care crede ca tot ceea ce se nt.*')a n natura constituie o acti2itate= ca- 'rin ur*are- e2eni*ente)e din natura nu sunt 'ur si si*')u succesiuni de nt.*')ari- ci sunt actiuni- acti2itate- 5ca6 este ce2a care conditioneaza nsasi aceasta ntreaga a'aritie& Du'a cu* 2edeti- este +oarte usor< toata aceasta teorie se c)adeste 'e o ana)ogie& Ana)ogia se +ace ntre e3istenta cos*ica n genera) si e3istenta o*u)ui& O*u) este o e3istenta a'ro3i*ati2 de sine statatoare- n sensu) ca este o indi2idua)itate care nc9ide ntr#nsa 5o6 anu*ita initiati2a de acti2itate- 'rin ur*are- un anu*it grad de s'ontaneitate& Acest grad de s'ontaneitate a o*u)ui este iz2oru) a o *u)ti*e de *iscari- de nt.*')ari& Toate *iscari)e acestea si toate nt.*')ari)e acestea cari se nt.*')a n )egatura cu o*u) sunt considerate ca acti2itate a o*u)ui& Prin ur*are- toate aceste *iscari tre(uie sa +ie reduse- n u)ti*a ana)iza- )a iz2oru) de )a care ')eaca- )a o*- )a s'ontaneitate- n *asura n care e) este s'ontaneitate u*ana& Asadar- e3ista o )egatura ntre nt.*')are si originea acestei nt.*')ari& 0nt.*')area se are catre originea- catre iz2oru) nt.*')arii- ca ce2a +acut )a ceea ce +aceca +a'ta )a iz2oru) de actiune& O*u) ar +i iz2oru) de actiune- rezu)tatu) acestei actiuni este +a'ta& Ei (ine- aceasta +a'ta- constatata de e3'erienta u*ana n )egatura cu o*u)- este trans'usa'rintr#o si*')a o'eratiune de ana)iza- n e3istenta cos*ica si atunci orice nt.*')are este redusa- n u)ti*a ana)iza- )a un iz2or de actiune& Cu* nsa acest iz2or de actiune tre(uie sa +ie # natura)- 'rin reduceri )ogice ajunge* )a conc)uzia aceasta # unu) singur- atunci e2ident ca )egatura cauza)a dintre e2eni*ente este

toc*ai )egatura dintre actionari si actiunea nsasi= sau- cu a)te cu2inte- este )egatura de )a su(stanta- de )a resortu) inti*- de )a iz2oru) centra) de energie a e3istentei- )a e3istenta& E2ident- 'arerea aceasta este o 'arere +unda*enta) su(stantia)ista= se 'resu'une ca su( toata rea)itatea cos*ica este ce2a- un nu stiu ce oarecare- deter*inant 'entru ntreaga a'aritiune- si acest ce2a se nu*este su(stanta- 5ce2a6 care- e2ident- tre(uie sa +ie de ce)e *ai *u)te ori- adica 'entru cei *ai *u)ti cugetatori- de natura su(stantia)a& Aceasta este o +or*a a 'rinci'iu)ui cauza)itatii& Mai este nsa si o a)ta +or*a- n i*ediata )egatura cu ea& Este- anu*e- 'arerea ca e2eni*entu) 4- care ur*eaza e2eni*entu)ui A- nu este- 'ro'riu#zis- a)tce2a- ci este o continuitate a e2eni*entu)ui A& 0n cazu) nt.i era ce2a distinct- era 'rinci'iu) creator sau 'rinci'iu) de acti2itate si actiune+a'tu)& Eu- o*u)- a* o acti2itate& Eu 'ot sa +ac- de e3e*')u- o 'a)arie- dar 'ot sa +ac n ace)asi ti*'- daca 2reau- si 9.rtie- care este cu totu) deose(ita de 'a)arie= si cari- si una si a)ta- sunt cu totu) a)tce2a dec.t eu nsu*i& Ce nse*neaza- n cea de#a doua teorie- 5ca6 e2eni*entu) 4- care ur*eaza 'ri*u)ui e2eni*ent- A- nu este considerat dec.t ca un +e) de continuare a 'ri*u)ui e2eni*entA Cu*- continuareA 0n ace)asi +e) n care considera* noi- de 'i)da- o su(stanta radioacti2a& O ast+e) de su(stanta are anu*ite 'ro'rietati +izice- ea iradiaza anu*ite e*anatiuni- cu anu*ite e+ecte& Su(stante)e acestea radioacti2e nu sunt dec.t continuari- 'ur si si*')ua)e su(stantei radioacti2e- +e)u) de *ani+estare a su(stantei acesteia= sunt nsasi su(stanta radioacti2a ntr#un as'ect 'articu)ar a) ei& Este- du'a cu* 2a a*intiti din a)te studii a'ro+undate 'e cari )e#ati +acut- teoria su(stantei s'inoziste- care are aceasta 'articu)aritate +ata de cea dint.i- ca uni2ersu) care se e3')ica 'rin acest conce't a) cauza)itatii este un uni2ers static sau este un uni2ers- as zice- de structura *ate*atica& Cu a)te cu2inte- orice e2eni*ent este o 'ro'rietate a unui o(iect si- +iind o 'ro'rietate a o(iectu)ui- nu este dec.t n+atisare- a'aritiune a o(iectu)ui& E) este nsa- 'ro'riu#ziscontinut n ace) o(iect& Aceasta este o teorie +oarte ras'.ndita n +i)oso+ie- 'entru ca- de +a't- aceeasi teorie sta )a (aza *eta+izicei carteziene- care s'une ca este n e+ect tot at.ta rea)itate sau +ictiune c.ta este n cauza& Este- adica- a+ir*atiunea 'e care e) o ntre(uinteaza )a +undarea argu*entu)ui onto)ogic 'entru do2edirea 5e3istentei6 )ui Du*nezeu # teorie care este +oarte curenta astazi nca- 'entru ca sunt +i)oso+i cari o ntre(uinteaza si ncearca sa o 'una n concordanta c9iar cu date)e actua)e a)e stiintei& Aceasta este nsa o teorie care are 'rea *are ase*anare cu teoria )ogica- adica este o teorie care nu se gre+eaza de#a dre'tu) 'e rea)itate- ci se gre+eaza 'e rationa*entu) )ogic& Daca- n ade2ar- +iecare e+ect nu este dec.t 5o6 'ro'rietate a unui o(iect- atunci e+ectu) este- ce) 'utin- continut n 2irtua)itatea o(iectu)ui ace)a& :& Aceasta nsea*na # si asa +ace c9iar S'inoza # ca- daca eu as cunoaste o(iectu)- as sti sa#i deduc i*ediat e+ectu) adec2at& Daca a* c)ar n *inte conce'tu) de *asa- 'ot sa deduc din acest conce't toate e+ecte)e- toate note)e )ui& 0n ade2ar- e+ectu) nu ar +i dec.t 5o su*a de6 'ro'rietati a)e o(iectu)ui res'ecti2- adica note a)e ace)ui o(iect& E+ectu) ar +i continutu) o(iectu)ui- 9ai sa zice*- rea)izat& Dar ni*ic nu se 'oate rea)iza- dec.t ceea ce e3ista 2irtua) deja n o(iect& Prin ur*are- noi a* 'utea- cunosc.nd 'recis un o(iect- sa 're2ede* toate e+ecte)e )ui sicunosc.nd 'er+ect su(stanta initia)a- ca sa 2or(i* trec.nd n ')anu) s'inozist- eu 'ot sa

2ad toate nt.*')ari)e din uni2ers- adica sa 're2ad tot ceea ce se nt.*')a- 'entru ca tot ceea ce se nt.*')a n uni2ers se nt.*')a n 2irtutea unei )egi- nu a unei )egi de des+asurare- ci a unei )egi de e3istenta a uni2ersu)ui nsusi& Aceasta- 'entru ca e+ectu) este continut n e3istenta n ace)asi +e) n care- sa zice*- su*a ung9iuri)or unui triung9i este deter*inata dinainte de triung9iu) nsusi& Acesta este as'ectu) *ate*atic- as zice eu- a) s'inozis*u)ui n genera) si a) acestei teorii a cauza)itatii& D#2oastra stiti ca aceasta teorie a s'inozis*u)ui a +ost- ca sa zice* asa- (atuta n (resa de +i)oso+i- de Da2id Ju*e si de )a e) ncoace& ,a dati sea*a ca ceea ce a* s'us noi '.na acu* este ca* ace)asi )ucru cu 2ec9ea discutiune- cu cunoscuta discutiune des're cauza)itate< este 5ea6 un 'roces ana)itic sau un 'roces sinteticA D#2oastra stiti ca Ju*e a +ost unu) dintre cugetatorii nse*nati- cari au 'us 'ro()e*a caracteru)ui sintetic a) cauza)itatii& E) a s'us ca acest caracter sau cauza)itatea nu se 'oate nte)ege dec.t 'rin e3'erienta= ca singura e3'erienta este aceea care 'oate sa dea 'osi(i)itatea de a sta(i)i )egatura de cauza)itate dintre doua e2eni*ente& 7a'tu) ca a* 'e *asa doua (i)e de (i)iard si ca a* intentia sa iz(esc o (i)a cu cea)a)ta nu# *i da dre'tu) sa s'un- 'rin aceasta teorie sintetica a cauza)itatii- nu#*i da 'osi(i)itatea sa 're2ad- sa stiu dinainte ce se 2a nt.*')a n *o*entu) n care aceste doua (i)e se 2or ciocni& I*ediat du'a Ju*e- d#2oastra stiti ca tot o ase*enea teorie sintetica a cauza)itatii- de a)ta +or*a- dar tot o teorie sintetica- n+atiseaza 5si6 @ant& Iata- 'rin ur*are- doua as'ecte& "& 0n a+ara de aceste doua as'ecte< ce) dint.i- de cauza)itate- ce) de#a) doi)ea- de )egatura5de6 s'ontaneitate- *ai este nca unu)< as'ectu) de identitate a cauza)itatii& Acesta este'ro'riu#zis- ca* ace)asi )ucru 'e care )#au s'us ce)e)a)te teorii- nu*ai a)t+e) e3'use- sau 'ri2ite )ucruri)e dintr#un a)t 'unct de 2edere& E3ista n stiinta # sau- *ai (ine zis- e3ista- caci acu* s#au +acut oarecari corecti2e # o asa# nu*ita )ege a identitatii- actiunii si reactiunii- care nu este dec.t- ntr#o a)ta +or*a- tot a+ir*area carteziana ca n e+ect si n cauza este nc9isa ntotdeauna o aceeasi rea)itate- ca 5ea6 contine ace)asi grad de rea)itate& Pentru ca sa 'oata sta(i)i- asa au crezut ce) 'utin- ca 'ot sta(i)i aceasta ec9i2a)enta ntre actiune si reactiune- *ai a)es oa*enii de stiinta au crezut ca 'ot sa +aca o teorie a cauza)itatii s'rijinita 'e acest 'rinci'iu a) ec9i2a)entei& Eu a* o (i)a de (i)iard si arunc aceasta (i)a cu o anu*ita +orta- iar aceasta +orta 'e care o i*'ri* (i)ei se trans+or*a n *iscare& 1egea s'une ca aceasta *iscare # care a +ost- 'rin ur*are- un +e) a'ro3i*ati2 de trans+or*are a +ortei a')icate *o(i)u)ui res'ecti2 # este rezu)tatu) 5+ortei6& Dar rezu)tate)e 'e cari )e are *iscarea sunt ntotdeauna ec9i2a)ente cu *iscarea nsasi= adica- 5a)t+e) s'us6- cantitatea de energie 'e care a* i*'ri*at#o (i)ei *e)e de (i)iard nu se 'ierde de)oc- ni*ic dintr#nsa nu se 'ierde- ci se trans+or*a nu*ai& Este- 'rin ur*areteoria care sea*ana +oarte *u)t cu teoria s'inozista de adineauri- ca ni*ic nu se creeaza n natura- e3 ni9i)o- ni9i)& ,asazica- ')ec.nd de )a acest 'rinci'iu a) )ui e3 ni9i)o ni9i)- se construieste o teorie a identitatii dintre cauza si e+ect< cauza si e+ectu) sunt identice&

Cu*A Re'rezinta- 'ro'riu#zis- doua +or*e a)e ace)eiasi rea)itati& Tot energie este si ntr# un caz si n a)tu)- si n *iscarea (i)ei de (i)iard- si n trans+or*area acestei *iscari- n *iscarea (i)ei A- ')us *iscarea (i)ei 4- ')us cantitatea de +orta e*anata etc& 0n aceasta teorie se s'une deci< tre(uie sa deduce* cu a(so)uta stringenta )ogica 5+a'tu)6 ca nu e3ista- 'ro'riu#zis- cauzare a unui e2eni*ent 'rin a)tu)- ci e3ista a)tce2a- si anu*ee3ista as'ecte di+erite a)e ace)eiasi rea)itati& Do2ada ca aceste e2eni*ente< A- 4- C- D etc& nu sunt dec.t as'ecte di+erite a)e uneia si ace)eiasi rea)itati este ca A- 4- C si D au o *asura co*una- sa zice* cantitatea de energie- care este identica )a toate& De )a aceasta teorie care- du'a cu* 2edeti- sea*ana +oarte *u)t cu ce)e dint.i- s#a trecut )a un +e) de +undare )ogica a 'rinci'iu)ui cauza)itatii= adica- s#a s'us ca- de ndata ce identitatea e3ista ntre asa#nu*ita cauza si asa#nu*itu) e+ect # si tre(uie sa e3iste- caci nu sunt- 'ro'riu#zis- dec.t ace)asi )ucru- adica doua as'ecte di+erite a)e ace)uiasi )ucru #aceasta nsea*na ca si cantitatea de energie este aceeasi& Si atunci s#a ntre(at< ce este aci )a (azaA Este toc*ai 'rinci'iu) )ogic a) identitatii& Marturisesc ca eu nu 2ad cu*- s'rijiniti 'e si*')u) 'rinci'iu a) identitatii- a* 'utea sa nte)ege* )egatura dintre doua e2eni*ente& Noi trai*- ntr#un s'atiu de ti*' deter*inato *u)ti*e de e2eni*ente& Du'a teoria aceasta a identitatii- ar nse*na ca toate aceste e2eni*ente sunt identice- ca e)e re'rezinta o aceeasi cantitate de energie& Dar- 2edeti- noi sta(i)i*- de 'i)da- )egatura dintre A si 4 si nu o sta(i)i* si ntre A si N- sa zice*& Adicantre di+erite)e e2eni*ente 'e cari noi )e cunoaste*- sunt une)e carora )e nega* cauze)e si a)te)e carora nu )e nega* cauze)e& Daca- n ade2ar- 'rinci'iu) acesta a) identitatii ar +i su+icient 'entru )a*urirea cauza)itatii- ar tre(ui ca- n 2irtutea unei si*')e identitati- sa a+ir*a* cauza)itatea= ar tre(ui ca A sa +ie cauza- sa zice*- si 'entru N- si 'entru 4- si 'entru C etc& Dar cauza)itatea- asa cu* o nt.)ni* noi- este oarecu* uni)ineara si (ine deter*inata< +eno*enu) A este cauza )ui 4- 'entru noi- si totusi- +eno*enu) acesta A nu 'oate sa +ie cauza )ui D& $& Dar- din 'rinci'iu) identitatii nu 'ute* sa scoate* cauza)itatea nca 'entru un a)t *oti2< ce nsea*na- 'ro'riu#zis- identitateA Nu o stiu +i)oso+ii nsisi sau- *ai (ine zis+iecare dintre ei are o conce'tie 'ro'rie- a )ui- 'entru identitate& Identitatea aceasta +unctiona)a nu este identitate& Indentitatea 'ro'riu#zisa este e3istenta& At.t si ni*ic *ai *u)tB Identitatea )ogica este e3istenta )ogica& Dar daca identitatea )ogica este e3istenta )ogica- aceasta nsea*na ca A este identic cu A= nsea*na- 'ur si si*')u< A este A- adica este asa cu* este si nu este a)t+e)= adica- A este'ur si si*')u- A& Daca aceasta este identitatea- si nici nu 2ad cu* ar 'utea sa +ie a)t+e)- identitatea a doua o(iecte este o contrazicere& Cu*A Daca sunt doua- nu *ai sunt identice- caci- daca ar +i identice- nu a* *ai 'utea sa deose(i* ca sunt doua& Ori sunt identice- si atunci nu )e *ai 'ute* deose(i- ori sunt doua- si atunci nu *ai sunt identice& Ce2a tre(uie sa +ie deose(it ntre e)e- ca sa 'ute* s'une ca sunt doua& 0n ade2ar- noi ntre(uinta* +oarte a'ro3i*ati2 ter*enu) acesta a) identitatii= zice*< ace)asi sau identic este ca* ace)asi )ucru& Te nt.)nesti cu un 'rieten si i s'ui< GAi aceeasi 'a)arie cu *ineBH Ce nsea*na aceastaA 0nsea*na ca a*.ndoi 'urtati aceeasi 'a)arieA Nu& Pa)arii)e sea*ana ntre e)e- aceasta nse*neaza& Prin ur*are- nte)esuri)e asu'ra cu2.ntu)ui acesta identitate nu sunt 'recise&

Identitate 'recis conce'uta- 'entru *ine- este identitatea de care 2or(ea* adineauri- care are o consecinta- si anu*e ca- 'rin identitate- nu 'oti construi ni*ic- cu ajutoru) 'rinci'iu)ui identitatii nu 'oti iesi dintr#un o(iect< o(iectu) este A- A ra*.ne 2esnic& 0n *o*entu) n care A se trans+or*a- nu *ai este identic- ci se continua n a)tce2a& Princi'iu) identitatii este 'rinci'iu) ncre*enirii )ogice& Prin ur*are- nu 'oate sa ne dea socotea)a de succesiunea- de trans+or*area ce se nt.*')a su( oc9ii nostri n uni2ers& Dar- o sa s'uneti< 'rinci'iu) identitatii- du'a unii )ogicieni- nu este n contrazicere cu cauza)itateaA& Eu a* aratat ca este n contrazicere& Dar sa 'resu'une* ca nu este- ca acesta este un argu*ent care s#a adus& 0nse*neaza aceasta ca 'ute* deduce 'rinci'iu) identitatii din cauza)itateA Nu& Caci tot asa de (ine 'oti sa s'ui # si este si *ai e3act dec.t 'rinci'iu) identitatii< da- dar 'rinci'iu) identitatii nu este n contrazicere cu 'rinci'iu) contradictiuniiB Si nu esteB Nu iz(este de)oc n 'rinci'iu) contradictiunii& 0nsea*na nsa aceasta ca se 'oate deduce cauza)itatea din 'rinci'iu) contradictiuniiA Aceasta nu a s'us#o ni*eni& Dar atunci- ce 2a)oare are argu*entu) ace)aA ,asazica- 2edeti ca aceasta ncercare de a +unda cauza)itatea 'rin deducerea ei din 'rinci'iu) identitatii- a) identitatii )ogice nu este 2a)a(i)a& E& Mai este nca o ncercare- o a)ta +or*a a 'rinci'iu)ui cauza)itatii- iarasi o +or*a su(stantia)ista- care ')eaca de )a un 'rinci'iu tot )ogic- si care s'une ca- 'ro'riu#zis- )egea cauza)itatii sau 'rinci'iu) cauza)itatii nu este dec.t a'aritiunea n ordinea rea)a a 'rinci'iu)ui )ogic a) ratiunii su+iciente& Princi'iu) )ogic a) ratiunii su+iciente se +or*u)eaza ntr#o *u)ti*e de +e)uri& E) nsea*na ca* ur*atoru) )ucru< ca tot ceea ce este are o e3')icatiune- ca tot ceea ce este este asa 'entru anu*e *oti2e& Nu e3ista un )ucru care sa +ie si 'entru care sa nu a2e*- cu* se zice- o ratiune su+icienta a )ui& 1ucru) este asa cu* este- dar este asa din anu*ite *oti2e& Se zice< a'reciati d#2oastra aceasta atitudine n do*eniu) rea)itatii si atunci aceasta de2enire- tot ceea ce se nt.*')a n natura se nt.*')a n 2irtutea unor anu*ite e)e*enten 2irtutea unor anu*ite *oti2e& Moti2e)e acestea sunt nu*ite de noi cauza& E3istenta 'e care o reduce )a aceasta cauza se nu*este e+ect& Daca este 2or(a sa considera* nu*ai 'artea a doua- doar cauza si e+ect- 5e)e6 sunt doua )ucruri cari stau n ra'ortu) cutare- atunci e2ident ca nu a2e* 'rea *u)te de zis& Daca este nsa 2or(a de a judeca aceasta a+ir*atiune n )egatura cu 'rinci'iu) )ogic a) ratiunii su+iciente- tre(uie sa ne ntre(a* asu'ra ndre'tatirei ana)ogiei< 'e ce *a s'rijin c.nd sta(i)esc aceasta ana)ogie- ce#*i da dre'tu) *ie )a o'eratiunea aceastaA Ce nse*neaza- 'ro'riu#zis- 'rinci'iu) )ogic a) ratiunii su+icienteA Eu zic< oa*enii sunt *uritori& Du'a aceasta s'un< si Socrate a +ost *uritor& De ceA Este +oarte natura)- Socrate este *uritor nu este dec.t o ur*are a a+ir*atiunii *e)e dint.i< oa*enii sunt *uritori& 7unda*entu) ratiunii su+iciente a a+ir*atiunii *e)e GSocrate este *uritorH sta n a+ir*atiunea genera)a GOa*enii sunt *uritoriH- 'entru ca- natura)- de ndata ce GToti oa*enii sunt *uritoriH- e2ident ca- daca 'rinci'iu) se a')ica tota)itatii- e) tre(uie sa cada si asu'ra 'artii& Prin ur*are- se 2ede i*ediat a'ro'ierea< este o )egatura )ogica 'ur si si*')u- o +undare )ogica- o ca)itate a tota)itatii 5ce6 se ras+r.nge si asu'ra 'artii& Este ca* ace)asi )ucru 'e care )#a* s'us si n 'ri*a- si n a doua- si n a treia teorie& 7oarte (ine- asa esteB Dar ce )egatura e3ista ntre 'ri*a a+ir*atiune si aceastaA Princi'iu) acesta a) ratiunii su+iciente se a')ica e)- 'ro'riu#zisA Aceasta este ntre(area& Se a')ica e) )a +a'teA Nu& Se a')ica )a judecati- nu )a nt.*')ari& E) se a')ica )a judecati- 'e cari )e

'ri2este su( ra'ort )ogic- nu ca 5'e6 o nt.*')are (caci si judecata 'oate sa +ie o nt.*')are= 'si9o)ogiceste 2or(ind- este un e2eni*ent%- iar )ogiceste 2or(ind- 'rinci'iu) ratiunii su+iciente si are do*eniu) (ine sta(i)it- (ine )i*itat n acest cadru )ogic& 7undarea unui ade2ar 'articu)ar 'rintr#un ade2ar genera) este conce'ti(i)a- sa zice*- 'rin continutu) 'articu)aru)ui n genera)& Pute* noi sa trece* +ara nici un co*entar aceasta sc9e*a de judecata 5si6 sa o a')ica* rea)itatii nsesiA Aceasta este ntre(area& Cu a)te cu2inte- e+ectu) se ra'orteaza )a cauza du'a cu* se ra'orteaza 'artea )a genera)A Sau- 5a)t+e) s'us6- nu este e+ectu) dec.t 'arte a cauzeiA Daca )ucruri)e sunt asa- a+ir*atia teoriei este a'ro3i*ati2 e3acta& Dar toc*ai 'unctu) acesta este n discutiuneB Daca 2oi* sa ne da* sea*a de natura cauza)itatii- toc*ai aceasta tre(uie sa sta(i)i*< n ce ra'ort sta e+ectu) +ata de cauzaA Iau o a+ir*atie 2a)a(i)a n ')anu) )ogic si o 'un 'ur si si*')u n ')anu) rea)itatii concrete& Dar +undarea unde esteA NicaieriB Ar +i +undare- daca n ade2ar ra'ortu) n cadru) rea)itatii ar +i ace)asi cu ce) din cadru) )ogic& Dar toc*ai aceasta este de do2edit& Si atunci- deducerea sau +undarea 'rinci'iu)ui cauza)itatii 'rin 'rinci'iu) acesta a) ratiunii su+iciente nu este 2a)a(i)a- 'entru ca 2a)a(i)itatea nu ar +i 'osi(i)a dec.t nu*ai n *o*entu) n care noi a* +i sta(i)it anterior ana)ogia ntre aceste ra'oarte& Dar aceasta ana)ogie nu este sta(i)ita- ci este nsasi ntre(area noastra& ,o* 2edea n )ectia 2iitoare cu* se rezo)2a aceasta 'ro()e*a& /I,& CAUTA1ITATEA 0N STIINTA SI 0N META7ITICA 1" *ai 1 !$ 1& Succesiuni a'arent cauza)e !& Ne*ij)ocirea ntre cauza si e+ect 8& De+initia cauza)itatii :& Conditionarea cauza)itatii de *'rejurari& E)e*ente esentia)e si e)e*ente secundare a)e cauzei "& Actiunea *ai *u)tor cauze $& Cauza)itate si +unctie E& Caracteru) a'arent uni2oc a) re)atiei de cauza)itate >& Cauza)itatea n stiinta & Cauza)itatea si*(o)ica 1& Ana)iza )a care a* ajuns n 're)egerea de ieri- +a'te)e acestea 'e cari )e inter'reta* noi ca )egatura cauza)a n#au +ost din ce)e *ai satis+acatoare- n sensu) ca rezu)tate)e o(tinute de noi (ceea ce a ra*as 'oziti2% nu sunt su+iciente 'entru ca sa construi* n ade2ar conce'tu) de cauza si de )egatura cauza)a 'ro'riu#zisa& Ideea +unda*enta)a care a do*inat oarecu* asu'ra ntregei discutiuni a +ost- anu*e- cantr#o )egatura cauza)a e3ista o a'arenta- o succesiune regu)ata de +eno*ene& Dar- daca 2a dati (ine sea*a- aceasta succesiune regu)ata de +eno*ene nu este su+icienta ca sa ndre'tateasca a+ir*atiunea )egaturii cauza)e dintre ce)e doua +eno*ene& A* 2or(it si a)ta data de cazu) # care este s'eci+ic ntr#o oarecare *asura # succesiunii zi)ei si no'tii- care

totusi nu ndre'tateste a+ir*atiunea ca ziua ar +i cauza no'tii sau noa'tea ar +i e+ectu) zi)ei& Cu* se e3')ica +a'tu) acestaA Pentru ca- 2edeti- succesiunea 'er+ect regu)ata a acestor doua +eno*ene- zi si noa'te- este a(so)uta& De ce nu este aci )egatura ntre e)eadica- a)t+e) 'usa c9estiunea- de ce nu 'ute* a+ir*a ca ziua este cauza a no'tii sau noa'tea- cauza a zi)ei- ca atunci c.nd a+ir*a*- de 'i)da- ca sc.nteia e)ectrica este cauza disocierii unui anu*it )ic9id- cu'rins ntr#un a'arat oarecareA De ce 5o6 anu*e sec2enta ntr#un ase*enea caz nse*neaza cauza)itate si de ce n a)t caz nu nse*neazaA Cu a)ti ter*eni 'usa 'ro()e*a- c.nd este 2a)a(i)< 'ost 9oc- ergo 'ro'ter 9oc- cu* ziceau sco)asticiiA Sa ana)iza* cazu) zi)ei si no'tei& Ce este- 'ro'riu#zis- zi si noa'teA Ti este o anu*ita distanta de ti*'- noa'te este o a)ta distanta- o a)ta 'ortiune de ti*'& Tiua ur*eaza no'tei& Are 2reun sens a+ir*atiunea aceastaA Este ziua un +eno*en si noa'tea a)t +eno*enA Ti nse*neaza o anu*ita 'ortiune de ti*'- n care se nt.*')a anu*ite )ucruri= noa'te- iarasi o 'ortiune de ti*'- n care se nt.*')a iarasi anu*ite )ucruri& Ti si noa'te nsa nu sunt e)e nse)e- n e)e nse)e- rea)itatici zi si noa'te au ce2a co*un< sunt anu*e o 'ortiune de ti*'- a*(e)e& Daca noi a* +ace a(stractiune de tot ceea ce se nt.*')a ziua- de tot ceea ce se nt.*')a noa'tea- ntr#un anu*it *o*ent a) rea)itatii- a) istoriei- sa zice* )a !! *artie- zi si noa'te nu s#ar *ai deose(i& Daca a* scoate- 'rin ur*are- continutu) acesta a) zi)ei si a) no'tii si a* )asa nu*ai +or*a n care are )oc acest continut- ntr#un anu*it *o*ent- zi si noa'te nu s#ar *ai deose(i& Prin ur*are- 2edeti- zi si noa'te nu sunt doua +eno*ene- nu sunt doua e2eni*ente cari sa ai(a o nse*natate 'rin e)e nse)e- ci zi si noa'te sunt- 'ro'riu#zisdenu*iri co)ecti2e 'entru o ntreaga serie de e2eni*ente& Ceea ce +undeaza noa'tea este )i'sa de )u*ina- ceea ce +undeaza ziua este 'rezenta )u*inii= 'rezenta de )u*ina si )i'sa de )u*ina- cari sunt nto2arasite- e2ident- de toate consecinte)e )or- de 'i)da- 'rocesu) de asi*i)atie- se nt.*')a ntr#un +e) n ti*'u) c.nd este )u*ina si n a)t +e) c.nd nu este )u*ina& Procesu) de crestere se nt.*')a ntr#un +e) c.nd este )u*ina- n a)t +e) n )i'sa de )u*ina& Dar caracteristic acestor doua +a'te- zi si noa'te- nu sunt e)e nse)e- +a'te)e- ci un ace)asi 'roces co*un< 'rezenta )u*inii si )i'sa acestei )u*ini& Atunci- care este 'ricina 'rezentei si a )i'sei de )u*inaA Nu care este 'ricina zi)ei si a no'tei- cu* se )eaga e)e ntre e)e- 'entru ca zi si noa'te- 'ro'riu#zis- nu sunt e2eni*ente- cu* a* aratat- ci sunt nu*ai 'ortiuni de ti*' goa)e- n care se nt.*')a anu*ite e2eni*ente- care e2eni*ente sunt 9otar.toare- datatoare de sea*a- de+initorii 'entru res'ecti2e)e 'ortiuni de ti*' goa)e& Atunci- 'rin ur*are- 'ro()e*a succesiunii zi)ei si no'tei se 'une n a)ta +or*a- n +or*aanu*e- a 'rezentei si a )i'sei de )u*ina- si- n cazu) acesta- e2ident- 'ute* sa 'une* ntre(area daca sunt n )egatura cauza)a sau nu& Dar- asa 'usa ntre(area- adica asa trans'usa cestiunea- 'e +a'te- nu 'e +or*e goa)e- ntre(area este ca* asa< e3ista 2reo )egatura ntre 'rezenta unui +a't si )i'sa ace)ui +a'tA E2ident- n cazu) acesta nu *ai 'oate sa +ie 2or(a de nici o )egatura cauza)a- 'entru ca 'rezenta si )i'sa unui +a't nu sunt doua +eno*ene deose(ite& C.nd eu asist )a un +eno*en si constat ca +eno*enu) ace)a nu *ai e3ista- nu nse*neaza ca a* doua +eno*ene deose(ite& E3istenta si nee3istenta nu sunt doua +eno*ene= e3istenta este 'ur si si*')u e3istenta- iar nee3istenta este )i'sa e3istenteicare nu 'oate sa +ie considerata ca +eno*en& Prin ur*are- 2edeti care este siret)icu) ntregii discutiuni< zi si noa'te nu 'ot +i considerate ca doua e2eni*ente- n )egatura cu care sa se 'una ntre(area cauza)itatii sau 'ro()e*a cauza)itatii- 'entru ca zi si noa'te nu sunt +a'te- ci sunt +or*e goa)e de +a'te&

Prin ur*are- c9estiunea cauza)itatii se 'une e+ecti2 nu*ai aco)o unde este 2or(a de +a'tenu de +or*e- si atunci e2ident ca succesiunea regu)ata a doua +a'te 'oate sa ridice +ara nici o di+icu)tate si 'ro()e*a cauza)itatii& Acest e3e*')u- 'e care )#a* )uat eu- ca sa )a*uresc ce nse*neaza sec2enta de cauza)itate si sec2enta +ara cauza)itate- este ti'ic si as 'utea sa s'un ca n toate cazuri)e n care noi o(ser2a* sec2ente- +ara ca n aceste sec2ente sa +ie cu'rinsa si cauza)itatea- nu 2o* a2ea de#a +ace cu +eno*ene- ci cu +or*e n cari se nt.*')a anu*ite +eno*ene& Aceasta este de retinut& !& Succesiunea aceasta- s'unea* noi r.ndu) trecut- are un caracter de *ij)ocire& 0n generecercetarea +i)oso+ica a+ir*a ca se 'oate sta(i)i un caracter de ne*ij)ocire- nu de ur*are i*ediata- dar de sudare- daca 2oiti- a doua +eno*ene- care stau n ra'ortu) acesta de cauza si e+ect& Dar noi iarasi o(ser2a* ca este o contradictie n a a+ir*a e3istenta- n ace)asi ti*'- a cauzei si a e+ectu)ui si- 'rin ana)iza aceea de +or*a- *ai *u)t *ate*atica- 'e care o +acuse* )a doua 'ortiuni de ti*' oarecari- ajunge* )a conc)uzia ca- 'ro'riu#zisne*ij)ocirea n#ar nse*na dec.t 'ur si si*')u ne*iscare& Totusi- este greu ca *intea o*eneasca sa concea'a ca ntre cauza si e+ect ar 'utea sa se *ai insereze ce2a- ca ar +iadica- discontinuitate n siru) nt.*')ari)or natura)e& Aceasta *ij)ocire- aceasta su'ra'unere a cauzei si e+ectu)ui are un sens care este nu*ai a'ro3i*ati2= si iata care este sensu)& ;.nditi#2a ca eu a* aci- 'e *asa- o (i)a de (i)iard& Noi sunte*- e2ident- cu totii a')ecati sa s'une* ca- n ace)asi *o*ent n care eu a* atins (i)a de (i)iard- ea s#a *iscat- daca a* atins#o cu o +orta su+icienta& Sau< eu a* o s.r*a 'rin care +ac sa treaca un curent e)ectric si atunci 2oi a+ir*a ca- n *o*entu) n care curentu) e)ectric a nce'ut sa se scurga 'rin s.r*a- aceasta s.r*a a nce'ut sa se nca)zeasca& Nu este nici o distanta de ti*'- cu* a* zice noi- nici o 'ortiune de ti*'ntre *o*entu) n care nce'e sa treaca curentu) e)ectric si *o*entu) n care nce'e sa se nca)zeasca s.r*a- ntre *o*entu) n care a* atins (i)a de (i)iard si *o*entu) n care (i)a nce'e sa se *iste& Asa sunte* nc)inati sa s'une* # si zic< a'ro3i*ati2 cu dre'tate #'entru ceA Cu* aco'erirea- coincidenta n ti*' a cauzei si e+ectu)ui ne ngaduie noua sa ne nc9i'ui* totusi scurgerea si n)antuirea e2eni*ente)orA 7oarte si*')u< 'entru ca un curent e)ectric sa ncea'a sa curga 'rin s.r*a- tre(uie sa se scurga un anu*it ti*'= adica'entru ca sa se rea)izeze co*')e3u) de conditii n care curentu) e)ectric sa ncea'a sa se scurga- tre(uie sa treaca un anu*it ti*'& C.nd nce'e- 'ro'riu#zis- sa se nca)zeasca s.r*a res'ecti2aA C.nd nce'e sa se *iste (i)a de (i)iardA 0n *o*entu) n care o'eratiunea de co*')etare a tuturor conditii)or necesare 'entru cutare *iscare este desa2.rsita& Eu ating (i)a de (i)iard care este n +ata *ea- dar- 'entru ca (i)a de (i)iard sa se *iste- tre(uie ca eu s#o ating& Dar- 'entru ca eu s#o ating- tre(uie sa +ac o *u)ti*e de *iscari- tre(uie sa se nt.*')e- tre(uie sa con2earga o *u)ti*e de nt.*')ari cu o *u)ti*e de e2eni*ente& Ei (ine- c.nd aceasta *u)ti*e de nt.*')ari s#a nc9egat- s#a co*')etat n ea nsasi- a de2enit 'er+ecta- nu*ai n ace) *o*ent nce'e sa se *iste (i)a& ,asazica- e3ista coincidenta te*'ora)a ntre cauza si e+ect- nsa coincidenta aceasta nu se ntinde asu'ra ntregei cauze- ci nu*ai asu'ra *o*entu)ui n care toate *'rejurari)e cari constituie cauza au intrat ntr#o anu*ita +or*a de ec9i)i(ru- ntr#o anu*ita njg9e(are- s# au co*')etat- s#au 'er+ectat& Dar- 'entru ca aceasta 'er+ectare a cauzei sa se nt.*')e- tre(uie sa se scurga o anu*ita distanta de ti*'- un anu*it ti*'& Deci- coincidenta cauzei cu e+ectu)- de care 2or(ea* noi ieri- tre(uie sa +ie nte)easa nu*ai n +e)u) acesta- ca- anu*e- e+ectu) coincide n ti*' nu cu cauza 'ro'riu#zisa- ci cu 'er+ectarea cauzei&

Du'a )a*uriri)e acestea- 'e cari 2i )e#a* dat n )egatura cu ne*ij)ocirea dintre cauza si e+ect- si n )egatura cu succesiunea- si n )egatura cu asa#nu*ite)e ti*'uri goa)e de cari 2or(ea* adineauri- 'ute* sa +ace* o de+initie a cauza)itatii- care este iarasi a'ro3i*ati2a- dar care ne s)ujeste n cercetari)e stiinti+ice& 8& Prin ur*are- 'entru ca noi sa s'une* ca e3ista )egatura cauza)a ntre doua +eno*enent.i- tre(uie sa e3iste doua +eno*ene cari sa se succeada- cari sa se succeada i*ediat si cari sa +ie- 'ro'riu#zis- +eno*ene- cari sa nu +ie cadre- ti*'uri goa)e- ci sa +ie e2eni*ente+eno*ene 'ro'riu#zise& Cu aceste doua ncercuiri- de+initia cauza)itatii ca o succesiune 'er+ect regu)ata este a'ro3i*ati2 co*')eta& Dar aceasta de+initie- 'ro'riu#zis- este o de+initie- 9ai sa zice*a(stracta- deoarece cazu) acesta nu se nt.*')a niciodata n natura& 0n natura )ucruri)e se nt.*')a a)t+e)< nu e3ista un +eno*en A care este ur*at de un +eno*en 4- ci e3ista un co*')e3 de +eno*ene& 7eno*enu) acesta A- 'e care#) denu*i* noi cauza- este co*'us dintr#o *u)ti*e de a)te +eno*ene< A1- A!- A8- &&&- An&&& etc&= adica- ceea ce nu*i* noi cauza este nu*ai un nu*e 'entru un co*')e3 de e2eni*ente& Cauza este- 'rin ur*are- un +eno*en co)ecti2& 0n acest +eno*en co)ecti2 nsa- sunt une)e +eno*ene a(so)ut necesare si a)te +eno*ene a caror 'rezenta este nu*ai incidenta)a& ,asazica- n cauza sunt une)e *o*ene esentia)e si a)te *o*ente secundare& 0ntotdeauna +eno*enu)ui A i 2a ur*a +eno*enu) 4& :& 1egea cauza)itatii 'une nsa o ncercuire< n ace)easi *'rejurari- +eno*enu)ui A i ur*eaza +eno*enu) 4& Ce nse*neaza< n ace)easi *'rejurariA Noi sti* de )a Jerac)it si *ai dinainte- de )a indieni- ca niciodata nu se re'roduce n natura un anu*it *o*entoric.t 2a trai uni2ersu)< +eno*ene)e uni2ersu)ui nu se 2or re'eta niciodata e3act asa cu* au +ost ntr#un *o*ent anterior& Anu*ite gru'e de +eno*ene se re'eta= dar c9iar gru'e)e acestea de +eno*ene stau n anu*ite ra'orturi 'ersona)e- n anu*ite ra'orturi s'eci+icecaracteristice& Daca- n ade2ar- ar +i 52reo6 'osi(i)itate ca +eno*ene)e sa se re'ete n natura e3act n ace)asi c9i'- noi n#a* *ai a2ea- 'ro'riu#zis- istorie= adica- noi n#a* *ai a2ea 'osi(i)itatea sa constata* scurgerea ti*'u)ui& 5Nu6 nu*ai at.t- 5nu6 nu*ai +eno*ene)e- as zice- *ateria)e- dar 5si6 +or*a)- daca ra'orturi)e dintre +eno*ene ar +i ace)easi- noi n#a* *ai a2ea 'osi(i)itatea de a intui- de a cunoaste- de a ne da sea*a ca e3ista scurgere de ti*' si istorie& 0nc9i'uiti#2a ca eu *#as scu)a de di*ineata du'a o noa'te groza2a- n care s#au nt.*')at n *ine o *u)ti*e de trans+or*ari- cari au a2ut ca rezu)tat o noua +or*u)a de ec9i)i(ru n organis*u) *eu= ca ceea ce ar +i +ost 'entru *ine ieri un *etru este astazi 'entru *ine 8? de *etri= eu nsu*i as a2ea- n )oc de 1-E8 *- o )ungi*e de 8? de ori *ai *are= ca toate o(iecte)e cari *a nconjoara ar +i *arite )a scara aceasta de 8?& Ce s#ar nt.*')aA Ra'orturi)e ar +i tot ace)easi& Eu n#as 'utea sa#*i dau sea*a ca s#a sc9i*(at ce2a n uni2ers- 'entru ca- 'ro'riu#zis- noi nu cunoaste* un )ucru n e) nsusi- ci nu*ai 'rin ra'ort5are6 )a ce)e)a)te& Daca- 'rin ur*are- so(a aceasta ar +i de 8? de ori *ai *are si toate o(iecte)e din aceasta sa)a de 8? de ori *ari *ari- eu n#as 'utea sa#*i dau sea*a ca s#a sc9i*(at ce2a& ,asazica- si n ceea ce 'ri2este istoria- 5si6 n ceea ce 'ri2este re'etarea )ucru)ui n naturadaca- +or*a)- ra'orturi)e dintre +eno*ene ar +i 'er+ect ace)easi- eu n#as *ai 'utea sa deose(esc un *o*ent de a)tu) si 'entru *ine n#ar *ai +i 'osi(i)a istoria&

Prin ur*are- n ade2ar- nu se re'eta niciodata n natura doua *o*ente e3act asa cu* au +ost& Ce nse*neaza nsa atunci ncercuirea care se +ace conce'tu)ui de cauza)itate- c.nd se s'une< n ace)easi *'rejurari- ace)easi cauze 2or 'ro2oca ace)easi e+ecteA 0nse*neaza'ur si si*')u- a'ro3i*ati2 n ace)easi *'rejurari sau n *'rejurari)e n care su(zista e)e*ente)e +unda*enta)e a(so)ut necesare& De 'i)da- ca eu sa 'ot sa desco*'un a'a n o3igen si 9idrogen- a* ne2oie de un anu*it a'arat- adica a* ne2oie de un curent e)ectricde o so)utie de a'a acidu)ata etc& So)utia aceasta de a'a acidu)ata 'oate sa +ie- n anu*ite )i*ite- *ai s)a(a sau *ai tare= curentu) e)ectric res'ecti2 'oate sa +ie- iarasi n anu*ite )i*ite- *ai s)a( sau *ai tare= te*'eratura n care eu +ac aceasta e3'erienta 'oate sa +ientr#o anu*ita )i*ita- *ai urcata sau *ai co(or.ta& Ce nse*neaza aceste )i*iteA 1i*ite)e n care e3'erienta este 'osi(i)a& Dar care sunt )i*ite)e acesteaA 1e sta(i)esc 'rin e3'erienta& Care este conditia ca sa 'ot desco*'une a'a n o3igen si 9idrogenA Una dintre conditii este ca a'a sa +ie n stare )ic9ida- caci- daca 'un o (ucata de g9eata- g9eata nu se desco*'une n o3igen si 9idrogen- oric.t ai cara g9eata si oric.t ai +ace sa treaca curentu) e)ectric& Acesta este un caz de o anu*ita )i*ita- ce)e)a)te cazuri sunt o *u)ti*e& Aceasta nse*neaza nsa a)tce2a- ca noi- n sta(i)irea cauza)itatii- nu a2e* a'riori e)e*ente)e ca sa 'ute* sti care sunt ce)e esentia)e unei cauze si care sunt ce)e accesorii& Cu a)te cu2inte- teoreticeste- rationa) 2or(ind- noi nu 'ute* sa sta(i)i* care este cauza unui )ucru- ci cauza unui )ucru se sta(i)este e3'eri*enta)& E3'erienta- stiinta este aceea care ne 'une 'e noi n 'ozitiunea de a a+ir*a< acestea sunt e)e*ente)e caracteristiceesentia)e- e)e*ente a(so)ut necesare- iar acestea sunt e)e*ente accesorii& De 'i)date*'eratura de EI C este secundara- te*'eratura de 8I C este secundara= totusi- este ce2a care nu este secundar< te*'eratura de *ini*u* ?I C si te*'eratura de *a3i*u* 1??I Ccare este 'unctu) de e2a'oratie& ,asazica- e3'erienta ne s'une care sunt e)e*ente)e +unda*enta)e- esentia)e a)e cauzei& Neg)ijarea +actori)or secundari are anu*ite )i*ite si )i*ite)e 'e care )e ia o'eratia de neg)ijare a +actori)or secundari sunt indicate ntotdeauna de 'ro()e*a care ni se 'une noua= adica- un +actor este azi secundar- *.ne nsa 'oate sa nu *ai +ie secundar- de'inde de 'ro()e*a& Noi 'ute*- cu a)te cu2inte- ntr#un gru' de +eno*ene- sa deose(i* 'rinci'a)e)e si secundare)e- du'a e+ecte)e 'e care )e ur*ari*& Daca- de 'i)da- eu 2reau sa a* o te*'eratura de at.tea grade ntr#o s.r*a nca)zita cu e)ectricitate- gratie unui curent e)ectric de intensitatea cutare- eu tre(uie sa ca)cu)ez ntotdeauna dia*etru) +iru)ui& Daca 2reau sa a* nu*ai o nca)zire 'ur si si*')u- o te*'eratura oarecare- e)e*entu) ace)a 'rinci'a)- dia*etru) +iru)ui nu *ai intereseaza= dia*etru) +iru)ui de2ine nsa un e)e*ent 'rinci'a)- +unda*enta)- n *o*entu) n care 'e *ine *a intereseaza un anu*it grad de te*'eratura- 'e care tre(uie sa#) ajung& "& 0n )egatura cu consideratiuni)e acestea- *ai este nca o 'ro()e*a interesanta- 'e care stiinta o cerceteaza sau care sta a'roa'e de interesu) stiintei& 0n de+initi2- cauze)e- cu* s'unea*- nu sunt una singura- ci totdeauna un gru' de cauze& Asu'ra unui o(iect oarecare 'ot sa concureze *ai *u)te cauze si atunci o(iectu) ace)a 2a +i su'us unor sc9i*(ari di+erite- care sc9i*(ari re'rezinta di+erite e+ecte a)e di+erite)or cauze care actioneaza asu'ra o(iectu)ui& Ei (ine- stiinta se intereseaza de un 'roces s'ecia)& Daca *ai *u)te cauze actioneaza asu'ra unui o(iect si 'roduc *ai *u)te e+ecte- stiinta se ntrea(a daca noi 'ute* sa 're2ede* dinainte un +e) de tota)izare a e+ecte)or- 'e care un co*')e3 de cauze )e 'roduce asu'ra unui o(iect= adica- daca noi 'ute* sa aditiona*

e+ecte)e& Presu'uneti ca asu'ra (i)ei de (i)iard 'e care o ciocni* actiona* cu o +orta ntr# o directie 'recisa= 'resu'uneti iarasi ca- n ace)asi ti*'- actiona* cu o +orta tot n directia aceea- directia A& 0n cazu) acesta- stiinta zice< 'ute* sa 're2ede* ce se 2a nt.*')a& Aduna* cauze)e si 2o* a2ea un rezu)tat +ina)- care este- 'ro'riu#zis- su*a e+ecte)or& 0nc9i'uiti#2a nsa ca noi actiona* asu'ra ace)uiasi *o(i) cu doua +orte< P 5si PN6- n directiuni deose(ite< A si 4& Stiti din *ecanica cu* se co*'une 'ara)e)ogra*u) +orte)or si deduceti de aci ca aceasta aditiune nu *ai este o aditiune si*')a- arit*etica cu* se zice- ci este o aditiune geo*etrica& Daca- de 'i)da- eu actionez asu'ra unui *o(i) n sens in2ers cu o +orta P si cu o 5a)ta6 +orta- PN- atunci rezu)tatu) acestei actiuni di+erite 2a +i di+erenta dintre ace)e doua +orte- re'rezentate 'rin doi 2ectori oarecari& ,asazicaaditiunea aceasta este de a)ta natura dec.t aditiunea 'recedenta& Pentru ca sunte* )a e3e*')u) acesta- care +ace 'arte din a'aratu) stiinti+ic- 2edeti c9iar din e3e*')e)e 'e care )e#a* )uat eu ca- 'ro'riu#zis- e+ectu) acesta este trans'us ntr#un )i*(aj 'articu)ar- ca- adica- eu 'ot sa sta(i)esc )egatura- sa e3'ri* )egatura aceasta cauza)a ntr#un +e) care- 'ro'riu#zis- nu i*')ica ideea de cauza)itate& Eu a* *o(i)u) Masu'ra caruia actionez cu +orta PN& Construiesc 'ara)e)ogra*u) +orte)or< 2oi trage o diagona)a si 2oi )ua o )ungi*e deter*inata de cea)a)ta )ungi*e si diagona)a 2a iesi nu*aidec.t- deter*inata de 'ara)e)ogra*u) nsusi& Unde *ai este- 'ro'riu#zis- e3'ri*ata )egatura aceasta ca)itati2a ntre cauza si e+ectA Nicaieri& Pentru ca 2or(ea* adineauri de +iru) nca)zit- daca +ac sa treaca 'rintr#un +ir de s.r*a un curent e)ectric- atunci te*'eratura se 'oate ca)cu)a= si anu*e- te*'eratura de'inde- nt.ide intensitatea curentu)ui e)ectric si- a) doi)ea- de rezistenta +iru)ui res'ecti2& 7or*u)a e3acta este< DT R @I!R- n care I! este intensitatea curentu)ui& Prin ur*are- te*'eratura este 'ro'ortiona)a cu 'atratu) intensitatii curentu)ui- *u)ti')icat cu coe+icientu) de rezistenta a +iru)ui 5R6 si cu o constanta- @& Este o constanta 'e care 'ute* s#o ca)cu)a* ntotdeauna- tin.nd sea*a de unitati)e de *asura 'e cari )e#a* )uat 'entru *asurarea intensitatii si a rezistentei& Pro'riu#zis- aceasta +or*u)a nu este dec.t e3'ri*area unui ra'ort de cauza)itate& Ce s'une )egea aceastaA S'une ca- de c.te ori noi 2o* a2ea un curent e)ectric ce trece 'rintr#o s.r*a- acea s.r*a si 2a ridica te*'eratura 'ro'ortiona) sau n *asura intensitatii curentu)ui- iar cantitatea de te*'eratura c.stigata n acea s.r*a 2a +i cutare- *asura(i)a ntr#un anu*it +e)& Mate*atic- se zice a)t+e)< T este n +unctie de I- R si @ +iind o constanta- adica n *asura n care eu 2ariez 'e I sau 'e R- 2a 2aria si T- cantitatea de ca)dura din acea s.r*a& Aceasta este e3'ri*area nu*erica si care este- n +ond- cu* s'unea*- e3'ri*area unui ra'ort de cauza)itate ntre un gru' de +eno*ene- adica trecerea curentu)ui e)ectric- si un gru' de e+ecte- ntre cari ace)a ce intereseaza este ridicarea te*'eraturii& Aceasta ridicare de te*'eratura este nto2arasita si de a)te e+ecte- dar aceasta nu ne intereseaza acu*& $& Aceasta trans+or*are- trans'unere a cauza)itatii 'ro'riu#zise n +or*u)a *ate*atica a dus )a con2ingerea unor oa*eni de stiinta- ca Mac9- ca- 'ro'riu#zis- cauza)itatea 'oate sa +ie n)ocuita n stiinta- n +izica n genere- 'rin ceea ce se nu*este +unctie si aceasta este o credinta +oarte ras'.ndita azi n )u*ea stiinti+ica si n cea +i)oso+ica& Ade2arat sa +ieA 0n a'arenta- da= n +a't- nu- 'entru un *oti2 +oarte si*')u- ca sa nu )ungi* discutia< 'entru ca +unctia nu este a')ica(i)a dec.t aco)o unde este a')ica(i)a *asuratoarea& Unde nceteaza 'osi(i)itatea de *asurare- nceteaza 'osi(i)itatea de 'unere n +unctie&

E& Dar cauza)itatea- 'rocesu) de cauza)itate se nt.*')a- 'ro'riu#zis- ntr#un do*eniu *u)t *ai )arg dec.t ace)a a) *asuratorii # si cu aceasta 'un o a)ta 'ro()e*a& Pentru noi)egatura cauza)a ntre doua +eno*ene este o )egatura caracteristica& A si 4 sunt )egate 'rin )egatura de cauza)itate& Stiinti+iceste- A nu are nici o 'ersona)itate- 4 nu are nici o 'ersona)itate& A si 4 sunt doua +eno*ene& Stiinta a+ir*a- dar cu ce dre't o sa 2ede* i*ediat- ca ra'ortu) de cauza)itate este uni2oc& Adica- ntotdeauna aceeasi cauza 2a a2ea ace)asi e+ect # ceea ce este e3act& Dar stiinta a+ir*a *ai *u)t- ca 'ot sa deduc e+ectu) din cauza- deci 5'ot6 sa 're2ad si 'ot sa reconstruiesc cauza din e+ect- sa urc- 'rin ur*arein2ers +iru) e2eni*ente)or& Aceasta ar nse*na ra'ort uni2oc- sau uni2ocitatea ra'ortu)ui de cauza)itate& Asa sa +ieA Sa 2ede* n ce *asura este asa si n ce *asura este interesant 'entru noi& Daca aceasta 'a)arie are greutatea /- ca sa ajunga aci a 'arcurs un dru*- U- eu 'ot sa sta(i)esc i*ediat- stiinti+iceste- care a +ost +orta necesara n Di)ogra**etri- 'entru ca eu sa 'ort 'a)aria din cance)arie '.na aci& Pot sa sta(i)esc nu*eric ra'ortu) acesta- sa5#)6 'ui n +unctie- 2asazica- si- stiinti+iceste- sunt satis+acut& Poate nsa sa#*i s'una *ie stiinta cu* a* +acut aceasta o'eratieA Stiinta *i s'une at.t< ai ntre(uintat o cantitate de energie / 'entru ca sa 'orti aceasta 'a)arie de co)o '.na co)o= dar 'oate sa#*i s'una *ie stiinta n ce *od a* ntre(uintat aceasta cantitate de energieA Eu 'utea* sa duc aceasta 'a)arie n *.na sau 'utea* s#o duc 'e ca'& Sau- 'a)aria aceasta 'oate sa +ie aci 'entru ca a* 'us#o eu sau 'entru ca a aruncat#o a)tu)& Aceasta sca'a *asuratorii si sca'a e3'erientei stiinti+ice& 7e)u) cu* s#a nt.*')at )ucru)- acesta sca'a e3'erientei& >& 0n ce consta 'rocesu)- aceasta- o s'une stiinta< cu* s#a nt.*')at 'rocesu)= de ce s#a nt.*')at asa- aceasta nu *ai 'oate sa o s'una& Prin ur*are- acest ra'ort uni2oc- care s#ar 'area ca e3ista ntre cauza si e+ect- nu este- de +a't- un ra'ort uni2oc& Eu 'ot sa construiesc nu*eric ec9i2a)enta ntre cauza si e+ect- 'ot sa desco'ar +e)u) a(stract a) 'rocesu)ui nt.*')at- dar nu 'ot sa resta(i)esc- istoricestecu* s#a nt.*')at )ucru) acesta& Uni2ocitatea este nu*ai a'arenta- nu este rea)a& De ce s'un aceastaA Pentru ca- 2edeti ce nse*neaza 'entru cauza)itate< este a)tce2a dec.t ceea ce ne da stiinta 'rin +unctii)e ei& Noi zice* ca e3ista o anu*ita )egatura ca)itati2a indiso)u(i)a si caracteristica ntre doua +eno*ene& Aceasta ne intereseaza 'e noi +oarte *u)t& C.nd zice* cauza- nte)ege* ntre(area de ceA Astazi soare)e a a'us )a ora E& De ceA Stiinta o sa +aca nu*aidec.t ca)cu)u) si o sa s'una< a'oi- ntotdeauna- n ziua de 1" *ai- soare)e a'une )a ora E& Acesta nu este ras'uns- ca ntotdeauna se nt.*')a )a +e)'entru ca eu atunci ntre(< dar de ce se nt.*')a totdeauna )a +e)A Prin ur*are- stiinta constata- 'ro'riu#zis- uni+or*itatea- dar nu s'une de ce se nt.*')a asa& Cu a)te cu2inteconce'tu) de cauza)itate 'e care#) ntre(uinteaza stiinta- si 'e care ea ) con+unda cu +unctia- nu este conce'tu) de cauza)itate 'ro'riu#zis- ci este conce'tu) de )ege& Stiinta nu e3')ica )ucru)- ci s'une cu* se nt.*')a= nu s'une de ce se nt.*')a )ucru) asa& Noi nu 'ute*- cu ajutoru) stiintei- sa urca* na'oi siru) e2eni*ente)or- nu 'ute* sa reconstrui* trecutu) din 'rezent& Pute* sa 're2ede* ntr#o oarecare *asura 2iitoru)- dar nu 'ute* sa#) reconstrui* dec.t 'rin ana)ogie ce) *u)t- nu 'ute* sa reconstrui* de#a dre'tu) trecerea& Si totusi- c.nd zice* cauza- nte)ege* a)tce2a& Noi nte)ege* ca o cauza este 5o6 e3')icare& Cunoasterea 'rin cauze este cunoasterea e3')icati2a- care ne da nte)egerea- 'entru ca se nte)ege un )ucru asa si nu a)t+e)& Dar aceasta cunoastere 'rin

cauze nu este de)oc cunoasterea stiinti+ica # si este +a)sa +or*u)a a +i)oso+iei conti*'orane- care s'une ca ade2arata cunoastere este cunoasterea stiinti+ica # - 'entru ca cunoasterea stiinti+ica este cunoasterea 'rin )egi- nu 'rin cauze& Aceasta cunoastere 'rin cauze- zic- este un 'ostu)at nu a) stiintei noastre- ci a) necesitatii n *eta+izica si aceasta cunoastere 'rin cauze este o 're)ungire a 'ersona)itatii noastre *eta+izice n uni2ers& & C.t des're conce'tu) nsusi de cauza- tre(uie sa ne ntoarce* )a )ucruri)e 'e cari )e#a* s'us si sa recunoaste*- anu*e- ca e3ista 'entru noi 5o6 're)ungire ntre cauza si e+ecte3ista o )egatura indiso)u(i)a ntre cauza si e+ect- n care e+ectu) re'rezinta cauza- sta 'entru cauza& Adica- conce'tu) de cauza)itate 'e care#) ntre(uinta* noi nu este dec.t un conce't 9i(rid& E) rezu)ta din e3tinderea +unctiona)a- as zice- a conce'tu)ui de creatiune sau a conce'tu)ui de cauza)itate si*(o)ica- care este de origine *eta+izica& Cu*- de cauza)itate si*(o)icaA A si 4 sunt doua +eno*ene& E)e sunt n ra'ort de cauza)itate stiinti+ica- atunci c.nd )e 'ute* 'une n +unctie- c.nd )e 'ute* 'rinde ntr#o )ege& Dar aceasta nu este su+icient 'entru noi& Noi tre(uie sa sti* de ce se nt.*')a asa& 0ntr#un singur caz sti* de ce se nt.*')a asa< n cazu) n care n acest e+ect este continutantr#un +e) oarecare- cauza= n cazu) n care e+ectu) sta 'entru cauza- si*(o)izeaza cauzare'rezinta cauza& Cu*A Eu 2or(ea* de )ucru) acesta n anii 'recedenti si dadea* un e3e*')u 'e care nu )#a* uitat< 2ad un ta()ou& 0ntr#un anu*it cadru de cunoastere- eu 'ot sa s'un i*ediat< aceasta este un Re*(randt- un Muri))o- un E) ;reco etc& Ce nse*neazaA Ta()ou)- care nu este dec.t e+ectu) 'ersona)itatii artistice a )ui Re*(randt- Muri))o sau E) ;reco- ta(o)u) acesta re'rezinta- 'ro'riu#zis- ce2a din cauza& E) sta si si*(o)izeaza cauzanu este cauza nsasi- este a)tce2a dec.t cauza& Dar ce2a din cauza intra n acest e+ect< e+ectu) 'oarta 'ecetea cauzei- asa cu* toate o(iecte)e cari ies dintr#o +a(rica 'oarta *arca- sa zice*- G4orsa)inoH& E+ectu) tradeaza cauza- aceasta este ceea ce nu*esc eu cauza)itate si*(o)ica& Cu a)te cu2inte- cauza)itatea si*(o)ica are )a (aza conce'tu) de creatie si 2edeti- 'rin ur*are- ca- n u)ti*a ana)iza- 'rintr#un +e) de e3tindere +a)sanejusti+icata- a 2ietii noastre- noi introduce* n 2iata noastra de toate zi)e)e conce'te)e a caror origine este o )egatura a noastra *ai 2ec9e si *ai necunoscuta- este o )egatura a noastra *eta+izica cu uni2ersu) nsusi- cu tota)itatea uni2ersu)ui& Necesitatea aceasta # 'e care o si*ti* de a ne considera- de a trai- de a ne si*ti ca e+ecte si*(o)ice a)e a)tei cauze # ncre*eneste sau 'recizeaza conce'tu) de cauza)itate& ,asazica- conce'tu) de cauza)itate nu este un conce't stiinti+ic& Pro'riu#zis- stiinta se dis'enseaza de e)& Conce'tu) de cauza)itate este un conce't de origine *eta+izica& Ceea ce a* 2or(it noi '.na astazi des're cauza)itate este ce2a care este introdus 'e cai )atura)nice n stiinta- nu# si are )oc n stiinta& Stiinta cunoaste 'ur si si*')u nu*ai )egi& Dar 2edeti # si 'oate ca asu'ra )ucru)ui o sa re2eni* 'este doua )ectii #- atunci- care este structura cunostintei noastre stiinti+iceA Cunostinta stiinti+ica nu nse*neaza nte)egerea rea)itatii- 5ci6 nse*neaza sta(i)irea e3acta a 'rocese)or din rea)itate- dar sta(i)ire a(so)ut e3terioara- +ara sa 'atrunde* n +orte)e inti*e cari *isca aceasta rea)itate& De aceea s'unea* 5ca6- 'entru nte)egerea rea)itatii- ne tre(uie a)tce2a dec.t cunoasterea stiinti+ica& /,& CONCEPTII PRI,ITOARE 1A E/ISTENTA 1UMII E/TERNE !! *ai 1 !$

1& 1u*ea e3terna si rea)itatea !& Transcendent si i*anent 8& Constatarea e3istentei rea)e a )u*ii e3terne :& Pozitia so)i'sista "& Pozitia constientia)ista $& Pozitia idea)ista E& Conc)uzie 1& Ati 2azut n 're)egeri)e trecute ca- n de+initi2- toate 'resu'ozitii)e cari intra n constituirea edi+iciu)ui stiintei nu sunt- 'ro'riu#zis- +undate nici n 'osi(i)itatea noastra de cunoastere- si nu sunt +undate nici n c9i' )ogic Dar ati 2azut ca toate a+ir*atii)e 'e cari noi- cu ajutoru) acestor 'resu'ozitii- )e +ace* au un o(iect (ine 'recizat& Acest o(iect este- ca sa zic asa- o e3istenta n a+ara de noi& ,asazica- cea *ai # daca se 'oate ntre(uinta acest su'er)ati2 # +unda*enta)a 'resu'ozitie a ntregii acti2itati stiinti+ice a noastre este 'resu'ozitia ur*aririi unei )u*i e3terne& E2ident ca )u*ea aceasta e3terna 'oate sa +ie nte)easa n *ai *u)te +e)uri si 'ro()e*a aceasta- 'entru unii- se con+unda cu asa#nu*ita 'ro()e*a a rea)itatii n genere& Consideratii n )egatura cu 'ro()e*a rea)itatii +ace* si noi aci- nca de )a nce'utu) acestor 're)egeri& Pentru stiinta nsa- 'entru stiinta natura)a- 'entru stiinte)e +izico# *ate*atice si 'entru stiinte)e (io)ogice- )u*ea e3terna si rea)itatea nu sunt unu) si ace)asi )ucru # si 2eti nte)ege nu*aidec.t de ce& 1u*ea e3terna nse*neaza- 'ro'riu#zis- ce2a care este n a+ara de constiinta *ea- n s'atiu) din a+ara de constiinta *ea& Aceasta ar +i o de)i*itare nu rea)a- ci o de)i*itare )ogica< 5tot6 ceea ce nu este aceasta constiinta si tot ceea ce nu este continut de constiinta constituie asa#nu*ita )u*e e3terna& !& 0n nte)esu) acesta- )u*ea e3terna se deose(este de rea)itatea 'ro'riu#zisa- 'entru ca rea)itatea nc9ide si 2iata constiintei- si +a'te)e cari n#ar +i- 9ai sa zice*- transcendente acestei constiinte& Asa s#ar de)i*ita aceasta 'ro()e*a a )u*ii e3terne& Nu*ai ca si aci inter2ine o usoara deter*inare< daca )u*ea e3terna nse*neaza tot ceea ce este transcendent constiintei- ce nse*neaza i*anentaA Adica- ce nse*neaza a)tce2a dec.t )u*ea e3ternaA A2e* doua 'osi(i)itati- doua cazuri de deter*inare a i*anentei& C.nd eu zic )u*e e3terna- 'rin o'ozitie cu )u*ea interna- s'un ca ntre(uintez o e3'resie care este 'asi(i)a de doua inter'retari deose(ite& De 'i)da- daca eu iau ca 'unct de ')ecare constiinta *ea indi2idua)a- atunci transcendent constiintei- constiintei *e)e indi2idua)e- este tot ceea ce se 'etrece n a+ara de *ine& Deci- n )u*ea e3terna se ng)o(eaza- 'ro'riu#zis- nu nu*ai )u*ea *ateria)a- ci si )u*ea +a'te)or constiintei- ntru c.t aceste +a'te de constiinta nu sunt a)e constiintei *e)e& Acesta este un sens a) )u*ei e3terne& Dar *ai este si un a)tu)= si anu*e- ace)a ca eu 'ot sa iau ca 'unct de ')ecare nu constiinta *ea- ci constiinta u*ana n genere= si atuncitranscendent nu *ai este tot ceea ce se nt.*')a n a+ara de *ine- )ogic n a+ara de *ineci transcendent este nu*ai ceea ce se nt.*')a n )u*ea *ateria)a- din care e3c)ud orice constiinta g.nditoare& ,asazica- n cazu) nt.i- noi de)i*ita* )u*ea e3terna )a do*eniu)- a* zice- a) stiinte)or +izico#natura)e= n cazu) a) doi)ea- noi e3tinde* conce'tu) de )u*e e3terna '.na cu'rinde

si asa#nu*ita 'si9o)ogie o(iecti2a- care stiti din studii)e d#2oastra anterioare ce este& Ei (ine- aceasta )u*e e3terna- de)i*itata asa- 'rin deose(ire +ata de rea)itate 'ro'riu#zisaeste 'entru noi o e3istenta- este 'entru noi- 2asazica- o rea)itate cu care noi conta* n stiinta- este un 'ostu)at a) stiintei- daca 2oiti- este o 'resu'ozitie +ara de care nu 'ute* +ace stiinta& 8& Dar- *ai de'arte- ce *a o()iga 'e *ine sa 'ri*esc ideea unei e3istente rea)e a acestei )u*i e3terneA Ma o()iga- n 'ri*u) r.nd- ce)e)a)te 'resu'ozitii 'e cari )e#a* desco'erit '.na acu* ca )ucr.nd sau contri(uind )a edi+iciu) stiintei= *a o()iga- de 'i)da'resu'ozitia regu)aritatii- a )egii- a uni+or*itatii nt.*')ari)or din natura- *a o()iga 'resu'ozitia cauza)itatii& Toate acestea *a o()iga sa ad*it o )u*e e3terna- e3ist.nd n a+ara de *ine si inde'endent de *ine& De ceA Pentru si*')u) *oti2 ca- n 'rocesu) de cunoastere- sunt o()igat sa iau cunostinta de anu*ite )ucruri- cari- 'ro'riu#zis- nu stau n 'uterea *ea- asu'ra carora eu nu a* 'uterea de a e3ercita nici un +e) de ndiguire 'rinci'ia)a& Daca- de 'i)da- ziua succede no'tei- daca e3ista o regu)aritate 'e care eu o sta(i)esc- eu nu a* 'utinta sa inter2ertesc ordinea acestei succesiuni- du'a cu* n#a* 'utinta sa o'resc succesiunea n dru*= adica- n cunoastere- eu iau 'ur si si*')u cunostinta de anu*ite )ucruri cari se nt.*')a& Prin ur*are- )ucruri)e acestea- e2identtre(uie sa se nt.*')e n a+ara de *ine- inde'endent de *ine- se nt.*')a n orice caz- si aceasta nse*neaza n a+ara de *ine- inde'endent de *ine& Aceasta este cea *ai de sea*a constr.ngere 'e care o e3ercita )u*ea e3terna asu'ra noastra- si)indu#ne sa ad*ite* aceasta e3istenta rea)a a )u*ii e3terne& Si daca ntr#un sens se e3ercita aceasta constr.ngere # n de+initi2- 'ute* sa s'une* ca ceea ce se nt.*')a este ceea ce traiesc eu # este ade2arat& 0nsa- du'a c.t 2a aduceti a*inte- ati (agat de sea*a ca ceea ce traiesc eu nu este su+icient ca sa#*i constituie cadru) *ateria) a) cunostintei *e)e= ca eu- adica- nu *i *arginesc niciodata o'eratii)e de cunoastere asu'ra c)i'ei 'rezente- asu'ra 'erce'tiuni)or- ci eu )argesc acest do*eniu a) rea)itatii- n 'ri*u) r.nd 'rintr#o ntoarcere )a trecut si 'rintr#o actua)izare n 'rezent a trecutu)ui si- 'e de a)ta 'arte- e2adez din trecut n 2iitor- ncerc.nd o e*anci'are a ceea ce este sa se nt.*')e& ,asazica- daca n ade2ar eu constitui un ()oc de rea)itati- care este co*'us din 'rezenttrecut si 2iitor- si daca eu- ce2a *ai *u)t- 'ot sa 're2ad- n anu*ite *'rejurari- ceea ce se 2a nt.*')a nu*ai gratie cercetari)or 'e cari )e#a* +acut asu'ra +a'te)or cari s#au nt.*')at asa cu* s#au nt.*')at- atunci e2ident ca )egea sc9i*(ari)or nu de'inde'ro'riu#zis- de *ine- ci )egea sc9i*(ari)or este nauntru) sc9i*(ari)or nse)e si- n cazu) acesta- sc9i*(ari)e- co*')e3u) de sc9i*(ari 'e care ) cunosc ca'ata o indi2idua)itate- o e3istenta de sine statatoare& Ei (ine- aceste doua o(ser2atii 'e cari )e#a* +acut sunt- as 'utea zice- singure)e argu*ente cari ')edeaza 'entru e3istenta unei )u*i n a+ara de noi si- daca (agati (ine de sea*a- nu sunt nici argu*ente- sunt si*')e constatari a)e unor +a'te 'e care )e o(ser2a* si carora nu ne 'ute* sustrage& Dar nu este 2or(a de argu*ente 'ro'riu#zise- ci de constatarea unei rea)itati& :& Se naste ntre(area< aceasta )u*e de succesiuni- aceasta )u*e de nt.*')ari asu'ra carora +ace* o(ser2atii)e noastre- cari o(ser2atii- siste*atizate ntr#un anu*it +e)constituie stiinta- ce +e) de e3istenta areA E3istentaA E2ident- 'entru ca- daca n#ar +i- nu s# ar 'o2esti& Daca n#ar e3ista ntr#o oarecare +or*a- ntr#un oarecare +e)- su( un oarecare

coe+icient- nici n#a* 'utea sa g.ndi* asu'ra ei- si nici n#a* 'utea- 'rin ur*are- sa a2e* stiinta& Dar cu ce +or*a e3istaA Se ca* re'eta- 'ro'riu#zis- aci discutiunea 'e care a* +acut#o n )egatura cu 'ro()e*a rea)itatii& 0n de+initi2- cea *ai radica)a 'ozitie care se 'oate )ua n considerare este 'ro()e*a aceasta- ca anu*ite )ucruri n ade2ar se nt.*')a& Dar ce )ucruri se nt.*')a- 'ro'riu#zisA Se nt.*')a )ucruri)e 'e cari )e traiesc eu& Ce nse*neaza< )ucruri 'e cari )e traiesc euA 0nse*neaza stari de constiinta a)e *e)e& ,asazica- din tot ceea ce se nt.*')a- din tot cea ce constituie asa#nu*itu) *ateria) a) stiintei n genere- eu n#a* 'oziti2 dec.t un singur )ucru< stari)e de constiinta 'e cari )e traiesc eu- at.t si ni*ic *ai *u)t& 1egatura acestor stari de constiinta- ng)o(area acestor stari de constiinta constituie )ao)a)ta tot ceea ce nu*i* uni2ersu) nostru& Dar aceasta ar nse*na ca- n u)ti*a ana)iza- acest uni2ers a) nostru nu este dec.t un +e) de 'roiectie- un +e) de 'roiectiune *isterioasa- dar un +e) de 'roiectie sau- *ai e3act- un +e) de 9i'ostaziere a stari)or *e)e de constiinta& Deci- teoria radica)a 'e care o enunta* adineauri sustine ca rea)itatea este 'ur si si*')u nu*ai 5o6 stare de constiinta a *ea si co*')e3u) *eu rea) de stari de constiinta este nu*ai constiinta *ea= 'rin ur*are- tot ce este dinco)o de constiinta *ea nu 'rezinta interes 'entru *ine- nici *acar n sensu) ntre(arii< dar e3ista ce2a si n a+ara de *ineA Pentru ca- de ndata ce eu nu cunosc dec.t stari)e de constiinta- adica nu cunosc dec.t ceea ce cunosc eu- si eu nu cunosc dec.t stari)e de constiinta- )a acestea se reduce rea)itatea& Ca a* n +ata *ea o *asa- care#*i este data 'rintr#un co*')e3 de senzatii- este e3act= dar c.nd a+ir* ca *asa este tare- ca *asa o'une o rezistenta- eu nu +ac dec.t sa e3'ri* senzatii de#a)e *e)e- at.t si ni*ic *ai *u)t& Prin ur*are- rea)itatea- 'ro'riu#ziseste co*')e3u) acesta de stari de constiinta& Rea)itatea 'ura si singura rea)itate este constiinta *ea= si anu*e- constiinta *ea- nu a a)tuia& Pentru ca- tot ceea ce e3ista )a cei)a)ti oa*eni nu e3ista 'entru *ine dec.t tot ca 5un6 continut a) constiintei *e)e& 7iecare dintre oa*eni- din 'unctu) )ui de 2edere- 'oate sa s'una ca )a e) se reduce tot uni2ersu)& Este e3act& Dar eu # care nu a* sa tin socotea)a de)oc de ceea ce g.ndeste +iecare o* # s'un 'ur si si*')u ca uni2ersu) se reduce )a constiinta *ea- )a stari)e *e)e de constiinta= cu a)te cu2inte- teoria aceasta care 2rea sa e3')ice ce nse*neaza sau cu* e3ista transcendenta are 'retentiunea sa rezo)2e aceasta 'ro()e*a- neg.nd 'ur si si*')u transcendenta& Aceasta este ce)e(ra so)utiune so)i'sista- *'otri2a careia )ogica nu 'oate a(so)ut ni*ic& Dar daca nu 'oate )ogica- 'ot +a'te)e& As o(ser2a- n 'ri*u) r.nd- ca- n de+initi2- transcendenta aceasta intra c9iar n constituirea so)i'sis*u)ui& Caci- daca n ade2ar nu este rea) dec.t continutu) *eu de constiinta- atunci- 'ro'riu#zis- nu este rea)a dec.t 'erce'tia i*ediata si nu sunt rea)e toate ce)e)ate continuturi de constiinta< a*intiri)e- judecati)e 'e cari 'ot sa )e +ac asu'ra a*intiri)or- dar cari judecati nu sunt continuturi de constiinta- ci sunt 'rocese cari se nt.*')a n cadru) constiintei- sunt +unctiuni 'ro'riu#zise& Deci- n constiinta- du'a constientia)is*- nu 'ot sa e3iste dec.t o(iecte- continuturi)e 'si9ice cores'unzatoare )a ceea ce noi nu*i* o(iecte # o(iecte ca 'erce'tie i*ediata # si 'e ur*a a*intiri)e acestea& Dar so)i'sistu) este si e) un o* care- 2r.nd#ne2r.nd- +ace stiinta& So)i'sistu)- 2a asigur euc.nd ')eaca )a dru*- cu siguranta ca#si ia desaga cu un (ot de *a*a)iga- 'entru ca e) stie ca 'este cinci ceasuri o sa i se +aca +oa*e& Dar- n *o*entu) n care so)i'sistu) ncearca sa ntinda conce'tu) de constiinta- 'roiect.ndu#) asu'ra 2iitoru)ui- e) iese deja din

constiinta si a')ica- ad*ite indirect- o transcendenta- e3istenta unei transcendente& Adicae3ista ce2a care n#a +ost nca si care o sa +ie< acest 5ce2a6- care nu este nca su(iect- este ce2a care nca nu este constiinta sau este 5nu*ai6 n de2enire& Deci- este 'ur si si*')u ce2a care nu este constiinta& Acest ce2a este toc*ai transcendenta& ,asazica- n nsasi o'eratia +unda*enta)a 'e care o +ace so)i'sistu) se nc9ide un e)e*ent care nu este 'ura i*anenta= adica- 'un.ndu#ne n strica )ui 'ozitie- a(surda- dar 'er+ect )ogica- ca e) nu e tinut de)oc sa stie ce g.ndesc cei)a)ti oa*eni- nu e tinut sa stie ca e3ista cei)a)ti oa*eni- ca e) n#are nici o do2ada o(iecti2a ca e3ista si cei)a)ti oa*eni n a+ara de e)= 'un.ndu#ne si n acest 'unct de 2edere strict so)i'sist- a(surd- dar 'er+ect )ogic- nca nu 'ute* construi conce'tu) de i*anenta- nc.t sa +ie e39austi2- sa 'osede e)e*ente)e constituti2e a)e stiintei& "& Deose(it de aceasta 'arere- e3ista o 'arere +oarte a'ro'iata- care zice< da- este a(surd sa s'un ca eu e3ist si ca ni*ic nu 'oate sa e3iste dec.t ca 5+a't de6 constiinta a *ea- ca 5un6 continut a) constiintei *e)e& E3ista oa*eni *ai *u)ti- adica e3ista o constiinta care este rea)izata n *ai *u)te e3e*')are& Dar aceasta constiinta rea)izata n *ai *u)te e3e*')are este identica cu ea nsasi 'retutindeni& Adica- tot ceea ce consider eu n 2iata de toate zi)e)e ca ar +i e3ist.nd n a+ara de aceasta constiinta nu e3ista de +a't dec.t ca +a't de constiinta- dar nu de constiinta a *ea- ci de constiinta n genere- rea)izata ntr#o *u)ti')icitate de ti'uri- care *u)ti')icitate este +ara *argini& Aceasta este asa#nu*ita 'ozitie constientia)ista& Deci- constientia)is*u) iese din a(surdu) so)i'sis*- nu zice ca nu*ai eu e3ist- ci creeaza o *u)ti')icitate de euri= +iecare eu e3ista n e) nsusi- 'er+ect identic ca +unctie genera)a'er+ect identic ca structura ti'& Tot ceea ce este dinco)o nu e3ista& ,asazica- o )argire a 'ro()e*ei- dar- sa *arturisi*- *ai 'utin )ogica dec.t so)i'sis*u)& 0n de+initi2- acest so)i'sis* a2ea un 'unct de ')ecare 'recis& E) zicea< nu e3ist dec.t eu& Toate ce)e)a)te sunt continuturi)e *e)e de constiinta& Constientia)is*u) s'une< nu- e3ista o *u)ti*e de constiinte= dar- n a+ara de constiinta nu e3ista ni*ic& Ur*ariti nu rationa*entu)- ci ur*ariti *oti2e)e acestei )argiri& Moti2e)e au +ost ca o*u) cu care *a nt.)nesc n +iecare zi 'oate sa#*i s'una< du*neata esti ne(un daca crezi ca du*neata e3isti si eu nu e3istB Si atunci eu- ca sa sca' de aceasta n2inuire- ca as +i ne(un- zic< du*ita)e ti +ac o concesie- du*neata e3isti- dar *asa nu e3ista& De ce nu e3ista *asaA ,edeti ca nu este serios& Masa nu e3ista 'entru constientia)is*- 'entru ca *asa nu 'oate sa 'rotesteze- caci- daca ntr#o (una zi ar 'rotesta *asa- constientia)is*u) ar tre(ui sa zica< da- e3isti si du*neataB Deci- ce +ace constientia)is*u)A E) reduce toata e3istenta )a constiinta& De aceea s'un ca nu este )ogic si consec2ent cu e) nsusi& So)i'sistu) are un *oti2 sa reduca toata e3istenta )a constiinta- 'entru ca e) s'une< eu nu 2ad dec.t aceasta constiinta a *ea= dar constientia)istu) ce *oti2 are sa reduca toata e3istenta nu*ai )a constiintaA Pentru ca'ro'riu#zis- e) nu +ace a'e) )a e3'erienta )ui i*ediata- ci e) acorda e3istenta onto)ogica si )a ce2a care este n a+ara de e)& Care este criteriu) du'a care e) acorda o e3istenta onto)ogica constiintei din a+ara de e)A Este 2reunu)A A* 'utea s'une< ar +i un criteriu- ca- anu*e- constiinta- careia eu i acord o e3istenta rea)a- este de ace)asi +e) cu constiinta *ea& Dar de unde stiu eu ca aceasta constiinta este )a +e) cu constiinta *eaA Care sunt argu*ente)e sau +a'te)e cari *i dau

dre'tu) sa +ac aceasta a+ir*atiune- caci- n de+initi2- eu nu cunosc ce se 'etrece n constiinta cea)a)ta dec.t n c9i' *ij)ocit& Eu zic ca stiu ce se 'etrece n constiinta cea)a)ta 'entru si*')u) *oti2 ca a* 'osi(i)itatea sa *a nte)eg cu ce)a)a)t& Dar +a'tu) ca un o* se nte)ege cu ce)a)a)t nu nse*neaza de)oc ca eu sunt )a +e) cu ce)a)a)t& Eu 'ot sa#i s'un unui c.ine sa iasa a+ara si c.ine)e sa iasa- dar +a'tu) ca *a nte)eg cu e) nu nse*neaza ca eu sunt identic cu e)& Aceasta- n 'ri*u) r.nd& 0n a) doi)ea r.nd- eu acord e3istenta ce)or)a)te constiinte indi2idua)e 'entru si*')u) *oti2 ca )e cunosc si stiu (cu toate ca a* aratat ca nu 'rea stiu- dar zic eu ca stiu% ca e3istente)e indi2idua)e sunt rea)e- 'entru ca sunt identice cu *ine& Dar de unde stiu eu ca *asa nu 2a +i a2.nd si ea un +e) de constiinta a eiA De unde stiu eu ca nu e3ista anu*ite o'eratii n *asa- sau n scaun- sau n 'a)arie- cari si e)e constituie- 'entru 'a)aria res'ecti2a- un uni2ers a) 'a)arieiA De unde stiu ca nu e3ista un uni2ers construit din 'unctu) de 2edere a) 'a)arieiA Pentru ca- n de+initi2- daca ad*ite* aceasta- tre(uie sa ad*ite* nu*aidec.t ca atunci e3ista si 'a)aria 'ur si si*')u- 'entru ca nu este 2or(a ca 'a)aria sa g.ndeasca )a +e) cu *ine- 'entru ca nici (osi*anii din A+rica nu g.ndesc )a +e) cu *ine& Eu g.ndesc du'a )egea cauza)itatii- (osi*anu) du'a )egea 'artici'atiei& ,asazica- nu +e)u) g.ndirii este deter*inant 'entru ca eu- constientia)ist- sa acord e3istenta constiintei- ci +a'tu) g.ndirii- +a'tu) e3istentei unei constiinte& Atunci- 2edeti ca ne#a* ncurcat& Pentru ca- cine acorda e3istenta constiinteiA Eu& Si n 2irtutea carui +a'tA Ca eu sunt con2ins de e3istenta ace)ei constiinte- adica- n u)ti*a ana)iza- tot eu sunt unitate de *asura& Eu *'art (re2etu) de e3istenta< du*neata ai sa e3isti- du*neata nudu*neata- constiinta- ai e3istenta- du*neata- (ucata de 9.rtie- n#aiB ,asazica- n u)ti*a ana)iza- acest constientia)is*- care 'area ca este o iesire din a(surd a so)i'sis*u)ui- este *ai rau dec.t so)i'sis*u)- 'entru ca nici *acar nu este consec2ent cu e) nsusi si iarasi- n u)ti*a ana)iza- constientia)is*u) tre(uie sa se reduca tot )a so)i'sis*& $& Dar atunci inter2ine o a)ta o(iectie- care da nastere unei a)te 'ozitii& Tice aceasta o(iectie< noi nu s'une*- 'ro'riu#zis- ca nu e3ista o(iecte n a+ara de noi- ca nu e3ista transcendenta- dar noi s'une* ca toata aceasta transcendenta- toata aceasta )u*e a o(iecte)or din a+ara de noi nu e3ista dec.t ca 'osi(i)itate 'entru 'erce'tii)e noastre& Cu a)te cu2inte- este aci un o(iect n +ata *ea- care are o e3istenta ntru at.t ntru c.t *i da *ie 'osi(i)itatea de a a2ea o 'erce'tie& Daca- 'rin ur*are- un o(iect nu#*i da 'osi(i)itatea de a a2ea o 'erce'tie- o(iectu) nu e3ista 'ur si si*')u& Aceasta este teza idea)ista- n u)ti*a ana)iza& Sa ne nte)ege*& Idea)istii +ac si ei stiinta- ca toata )u*ea cea)a)ta& Cu* s'une stiintaA Stiinta s'une ca e3ista- de 'i)da- anu*ite 'articu)e de *aterie- cari sunt ato*ii& Sa 'resu'une* ca aci s#a o'rit stiinta- )a teoria ato*i)or& Dar stiinta s'une< acesti ato*i sunt at.t de *ici- nc.t nu se 'ot 2edea niciodata- cu nici un a'arat& Ce *ai s'une stiintaA Astrono*u) 1e ,errier a s'us )a un *o*ent#dat< e3ista o ')aneta 'e care nu o 2edeti d# 2oastra '.na acu*- 5dar6 'e care 'ro(a(i) ca o sa o 2edeti- si 'e care eu o nu*esc Ne'tun& A a+ir*at stiinta ca e3ista o ')aneta- 'e care n#a 2azut#o nsa ni*eni '.na atunci& Cu* se *'aca stiinta cu so)utia idea)istaA 0n de+initi2- ')aneta Ne'tun +usese inca'a(i)a de a ne da o 'erce'tie- si totusi stiinta a s'us ca e3ista aceasta ')aneta& ,asazica- e3ista 'entru stiinta si a)tce2a dec.t nu*ai ceea ce ne dau noua 'erce'tiuni)e& Dar o sa ziceti< aceasta nu ne#a dat '.na acu*- dar 'oate sa ne dea& Dar ce este ato*u)A Asa a a+ir*at stiinta- ca ato*u) nu se 'oate 2edea- nu se 'oate contura& Eu sta(i)esc

greutatea ato*ica- dar nu o sta(i)esc de *aniera directa- nu o sta(i)esc 'rin 'erce'tii- ci 'rin ca)cu)& ,asazica- stiinta a a+ir*at )a un *o*ent#dat ca e3ista anu*ite rea)itati cari sunt inca'a(i)e de a ne da noua 'erce'tia& De ceA Din 'ricina de+ectuozitatii organis*u)ui nostru- a constiintei noastre- dar 9otar.t- nu 'ot sa ne dea 'erce'tii& AtunciA Pentru ca- 2edeti- so)utia idea)ista identi+ica 'erce'tia cu e3istenta- adica e3istenta cu 'erce'tia ntr#un sens- e3istenta cu 'erce'tia actua)a= n a)t sens- e3istenta cu 'erce'tia 'osi(i)a= esse est 'erci'i- du'a cu* s#a s'us& Sunt- 'rin ur*are- doua 'osi(i)itati de inter'retare& Si atunci- unii s'un< nu e3ista dec.t ceea ce cunosc eu& 1a care eu ras'und< A*erica a e3istat c9iar nainte sa o cunoaste* noi& A)tii s'un< nu e3ista dec.t ceea ce as 'utea sa cunosc- ceea ce e3ista n 'osi(i)itati)e *e)e de cunoastere& 1a care se 'oate ras'unde< atunci- ce cunosti du*neataA Ceea ce este'entru ca- daca n#ar +i- n#ar 'utea sa#ti dea 'osi(i)itate de cunoastere& Cu aceste argu*ente de (un#si*t- cari nu sunt- 'ro'riu#zis- argu*ente- ci +a'te- constatari- si teza idea)ista- care a +acut at.ta zgo*ot- care a s'eriat at.ta )u*e si a ngrozit 'e toti studentii care tre(uie sa dea e3a*ene se a+)a rasturnata& ,edeti- n +i)oso+ie- )ucruri)e stau asa< sa nu te ngrozesti de +i)oso+ie- caci- daca te#ai ngrozit- esti 'ierdut 5si6 atunci +ac +i)oso+ii din du*neata ce 2or ei& Iar daca nu te ngrozesti de +i)oso+ie- atunci +aci du*neata din +i)oso+i ce 2reiB So)utii)e so)i'sista- constientia)ista si idea)ista ocu'a n istoria +i)oso+iei *unca de c.te2a *ii de ani si (i()ioteci de c.te2a *ii de tone= dar- str.nsa 'ro()e*a de a'roa'e- ea se reduce )a aceste date e)e*entare 'e care 2i )e#a* e3'us eu& E& Conc)uzie& 0ndata ce teoria care s'une ca nu e3ista ni*ic 5dec.t6 n +unctie de constiinta *ea nu este 2a)a(i)a- atunci tre(uie sa +ie 2a)a(i)a cea)a)ta teorie- ca e3ista ce2a n a+ara de constiinta *ea- si 5aceasta6 e3istenta nu este conditionata de constiinta& 0n 're)egerea 2iitoare 2o* 2edea ceea ce ne ra*.ne sa 2ede*- adica 'osi(i)itati)e noastre de a cunoaste aceasta e3istenta si )i*ite)e '.na )a cari se ntind aceste 'osi(i)itati& /,I& POSI4I1ITATI1E CUNOASTERII STIINTI7ICE A 1UMII E/TERNE ! *ai 1 !$ 1& Perce'tia si )u*ea e3terna !& Ra'ortu) de cauza)itate dintre e)e 8& Mu)ti')icitatea o(iecte)or )u*ii e3terne :& Te*'ora)itatea o(iecte)or )u*ii e3terne "& E3curs< o(iecte *ateria)e si o(iecte +or*a)e $& S'atia)itatea& 7undarea ei n rea)itate E& Pro()e*a *etageo*etriei >& Caracteru) re)ati2 a) cunoasterii stiinti+ice & 1i*ite)e cunoasterii stiinti+ice 1?& 0nc9eiere

1& Date)e 'e cari 2i )e 2oi n+atisa n 're)egerea aceasta ar tre(ui sa +or*eze e)e singure o(iectu) unui curs- 'entru ca- de (una sea*a- este 2or(a de cea *ai i*'ortanta dintre toate 'ro()e*e)e de teoria cunoasterii& Du'a cu* nsa ati 2azut- eu- 'ro'riu#zis- nu a* +acut un curs de teoria cunostintei- ci a* sta(i)it *ai a)es e)e*ente)e structura)e cunostintei stiinti+ice ca atare& 0n )egatura cu aceste instru*ente s'ecia)e de cunoastere- cari constituie stiinta- a* cercetat noi 5asadar6 toate 'ro()e*e)e noastre& Prin ur*are- desi r.2na 'oate- r.2na d#2oastra +i)oso+iceasca ar +i dorit o staruinta *ai nde)ungata asu'ra 'ro()e*e)or ce au sa ur*eze acu*- totusi- din 'unct de 2edere a) necesitatii unui curs- 'utine)e )ucruri 'e cari a* sa 2i )e s'un nu sunt insu+iciente ca sa nc9eie un cic)u de cestiuni& Este 2or(a ca- du'a ce a* sta(i)it ca e3ista o )u*e din a+ara si ca stiinta este ndre'tatita sa 'ostu)eze e3istenta unei )u*i e3terioare- este 2or(a sa 2ede* cu* 'ute* cunoaste- n ce *asura 'ute* cunoaste noi aceasta )u*e si n ce *asura cunoaste stiinta aceasta )u*e e3terna- 'recu* si cari sunt )i*ite)e '.na )a cari cercetarea stiinti+ica 'oate sa 'atrunda n rea)itate& Aceasta este u)ti*a 'ro()e*a- cu care nc9ei consideratiuni)e e3'use n acest an& D#2oastra ati 2azut ca- n de+initi2- ceea ce cunoaste* noi din )u*ea e3terna ne este dat nu*ai n +or*a de 'erce'tiune& E2ident- 'erce'tiunea aceasta- continutu) acesta de cunostinte noi )#a* sta(i)it ca e+ect a) unei e3istente rea)e n a+ara de noi& Prin ur*arentre 'erce'tiune si )u*ea rea)a e3ista o )egatura cauza)a& Dar- e2ident- 'erce'tiunea 5ca6 e+ect a) )u*ei rea)e nu nse*neaza de)oc identitate cu )u*ea rea)a& Daca a* 'utea sa sta(i)i* ca ntotdeauna ntre e+ect si cauza e3ista identitate # noi a* aratat care este- din acest 'unct de 2edere- ra'ortu) ntre e+ect si cauza # - atuncie2ident- 'ro()e*a nici nu s#ar *ai 'une- caci ea s#ar +i rezo)2at 'rin nsasi 'unerea ei& 0n cazu) acesta- cunostinta ar +i identica cu cauza ei- cu rea)itatea si- e2ident- Gnoi cunoaste* rea)itateaH ar nse*na ca noi cunoaste* rea)itatea asa cu* este ea& ,a aduceti a*inte nsa ca noi a* sta(i)it acu* 2reo trei#'atru )ectii- 'entru )u*ea +izicacu* ca nu se 'oate sta(i)i o identitate ntre e+ect si cauza nici n )u*ea aceasta a cunoasterii& Prin ur*are- daca a* cunostinta ca e+ect nu nse*neaza ca eu cunosc 'rin aceasta si cauza nsasi- nu nse*neaza deci ca cunostinta *ea se *u)eaza de#a dre'tu) 'e rea)itate- se ras+r.nge n c9i' credincios sau ca ras+r.nge n c9i' credincios )u*ea e3terna # cauza acestei cunostinte a 'erce'tiunii *e)e- n u)ti*a ana)iza& Totusi- aceasta conc)uziune nu a+ir*a ca cunostinta noastra nu este- 'ro'riu#zis- *u)ata 'e rea)itate- ci a+ir*a 'ur si si*')u- 'rinci'ia)- ca nu se 'oate deduce din 'rinci'iu) cauza)itatii cunostinta adec2ata& ,asazica- a2e* deoca*data doi ter*eni n 'rezenta< 'erce'tiunea si )u*ea e3terna& !& E3ista 2reun ra'ort ntre acesti doi ter*eni- ntre aceste doua e)e*enteA Un ra'ort- )# a* 2azut< este ra'ortu) acesta de cauza)itate& Noi ad*ite* ca e3ista )u*e e3terna- ntre a)te)e- si 'entru ca aceasta )u*e e3terna ne este data ntr#o +or*a a noastra 'ro'rie- care +or*a- 'erce'tiunea- este nu*ai e+ect a) unei rea)itati& Aceasta nsea*na ca ceea ce n cunostinta ne este dat ca 'rinci'iu a) cauza)itatii- acest 'rinci'iu din cunostinta noastra nu este- 'ro'riu#zis- nu*ai un ter*en- un 'rinci'iu a) cunostintei noastre- ci este o rea)itate&

C.nd @ant a sta(i)it acea renu*ita ta(e)a a categorii)or- cu 1! categorii # cari sunt 1!'entru ca asa i#a ')acut )ui @ant- dar care 'uteau sa +ie si E sau 1:- +ara nici o di+icu)tate #a zis< categorii)e- ntre cari intra si cauza)itatea- sunt +or*e a)e su+)etu)ui nostru& Cauza)itatea nu e3ista- 'ro'riu#zis- n natura& Tot @ant a s'us< e3ista un nou*en si e3ista un +eno*en= 5e3ista6 un )ucru n sine- o rea)itate e3terna 5si6 o ras+r.ngere a acestei rea)itati e3terne n constiinta& Caci acesta este +eno*enu)= continutu) este cunostinta 'ro'riu#zisa- 9i'ostaziat- a(stractizat- )ogic considerat- cu a)te cu2inte& Dar- ntre acestea doua- e3ista- +ara ndoia)a- o )egatura& Care este )egaturaA Este o )egatura cauza)a& E) nsusi s'une ca noi cunoaste* )u*ea e3terna nu*ai 'rin +eno*ene& Prin ur*are- )u*ea e3terna este 'ricina- este cauza +eno*ene)or& Deci- cauza)itatea nu este o categorie 'ur si si*')u a inte)ectu)ui nostru- ci este ce2a care conditioneaza orice continut de constiinta- orice +unctie a'riori& 0nainte de orice +unctie a cunostintei- tre(uie sa e3iste aceasta cauza)itate- nu n constiinta- ci n rea)itate- n rea)itatea onto)ogica& Prin ur*are- tre(uie sa e3iste acest 'roces de cauza)itate- 'entru cadaca nu ar e3ista cauza)itatea- nu ar e3ista )egatura dintre nou*en si +eno*en& Or- @antdu'a cu* stiti- 'ostu)eaza 9otar.t e3istenta nou*enu)ui si constata- 'e de a)ta 'artee3istenta +eno*enu)ui- ca ras+r.ngere a )ucru)ui n sine- a )u*ii n genera)& ,asazica- tre(uie sa s'arge* aceasta a+ir*atie Dantiana care 'une cauza)itatea ca )ucr.nd n cadru) constiintei& 1u*ea ca atare 'rezinta deci acest 'roces- 'e care noi ) nu*i* de cauza)itate& Ceea ce se nt.*')a n 'rocesu) din natura- su( aceasta +or*a genera)a a cauza)itatii- este o a)ta cestiune& Dar +or*a aceasta a cauza)itatii- 'rocesu) de cauzare- de creare sau de conditionare- acesta tre(uie sa +ie 'ostu)at- e3ista n )u*ea rea)a& Acesta este- 'rin ur*areun )ucru 'recis- 'e care#) sti* n )egatura cu )u*ea rea)a& 8& Dar *ai este nca ce2a< n de+initi2- n )u*ea rea)a se nt.*')a o *u)ti*e de )ucrurisunt o *u)ti*e de nt.*')ari& Aceste nt.*')ari sunt oarecu* su( do*nia 'rinci'iu)ui cauza)itatii& Noi a* ad*is ca 'rinci'iu) cauza)itatii e3ista si ca +eno*enu)- 'rocesu) acesta a) cauza)itatii- a) conditionarii e3istentei este un 'roces rea) n +or*e)e de cunoastere& Daca e3ista rea)*ente aceasta cauzatie- atunci tre(uie sa e3iste rea)*ente discre'anta ntre di+erite)e *o*ente a)e acestei )u*i e3terne& Aceasta nsea*na *u)ti')icitate de o(iecte& ,asazica- un a) doi)ea e)e*ent a) acestei )u*i e3terne este *u)ti')icitatea o(iecte)or= adica- ntre o(iecte ce e3ista rea)*ente n aceasta )u*e- n aceasta rea)itate e3ternatre(uie sa ad*ite* ca sunt ase*anari- dar ca sunt si deose(iri& Desigur- daca nu ar +i deose(iri- nu ar +i nici *u)ti')icitate si daca nu ar +i *u)ti')icitate- nu ar +i 5nici6 cauza)itate& Cauza)itatea nsa a* aratat ca e3ista& Deci- a doua nota a )u*ii e3terne< *u)ti')icitatea& :& Mai este nsa nca o nota< 'rocesu) acesta de cauzatie 'resu'une o succesiune de e2eni*ente- o )egatura ntre e)e- dar nu o )egatura de constanta # si asu'ra )ucru)ui acesta a* staruit& Deose(irea- 'rin ur*are- 5'e6 care o sta(i)i* ntre di+erite)e o(iecte cari e3ista rea)iter- n )u*ea e3terna- deose(irea aceasta nu sti* cu* este- sti* nsa o nota a ei= nota este ca tre(uie sa +ie- ntre a)te)e- si o deose(ire n 'rezenta= ca- adica- e2eni*ente)e din )u*ea e3terna 'e cari noi nu )e cunoaste* nca # o sa 2ede* ntru c.t )e cunoaste* si

ntru c.t 'utea* sa )e cunoaste* # si au )ocu) n ti*'& Deci- te*'ora)itatea este- cu* as zice- nca 5o nota6 de+initorie a )u*ii e3terne& Prin ur*are- nt.)ni* '.na acu* trei note< cauza)itatea- *u)ti')icitatea- te*'ora)itatea& "& ,asazica- noi 'ute* sa a+ir*a* ca e3ista ti*' n c9i' rea) # durata- daca 2oiti # si 'ute* sa *ai a+ir*a* ca e3ista nu*ar n c9i' rea)& De ndata ce e3ista deose(ire ntre )ucruri- 'rin aceasta nsasi e3ista nu*aru)- 'entru ca nu*aru) # oricare ar +i teoria de +or*atiune a )ui (cardina)- ordina)% # nu 'resu'une dec.t o singura conditiune a(so)ut necesara< *u)ti')icitatea- discre'anta& 0n *o*entu) n care a* *u)ti')icitate- discre'anta- 'ot sa a* si nu*ar& Cu nu*ar- cu cauza)itate si cu te*'ora)itate 'ute* sa constitui* stiinta& Nu toata stiinta- e2ident- dar 'ute* sa constitui* cauza)itatea- +ara nici o a+ir*atie si +ara nici o 'rejudecare *eta+izica asu'ra sensu)ui cauza)itatii& Cu cauza)itate- nu*ar si ti*' 'ute* sa construi* cea *ai genera)a dintre stiinte- si anu*e *ate*atica& Aceasta- du'a cu* a* *ai s'us si cu a)ta ocaziunenu este- 'ro'riu#zis- o stiinta- ci este o sc9e*a a cercetari)or stiinti+ice- este un 'rinci'iu 'entru toata cercetarea stiinte)or n genera)& Mate*atica nu este o stiinta *ateria)a& Ea nu are o(iecte *ateria)e cu care )ucreaza- ci nu*ai o(iecte +or*a)e- caci cauza)itatea- ti*'u) si nu*aru) nu sunt o(iecte *ateria)e- ci nu*ai +or*a)e& Prin ur*are- cu aceste trei e)e*ente 'ute* sa construi* stiinta& $& Dar- o sa s'uneti< (ine- dar stiinta are un uni2ers a) ei= de 'i)da- stiinte)e +izico# *ate*atice au si e)e o )u*e e3terna n care se *isca& Aceasta )u*e e3terna *ai contine nca un e)e*ent- anu*e s'atiu)& Ce +ace* cu s'atiu)A S'atiu) nu este un e)e*ent +unda*enta)- nu este un e)e*ent 'e care noi 'ute* sa#) asigna* )u*ii e3terne n esenta eiA ;.nditi#2a ca- daca eu a* senzatiunea de rosu- nu este de)oc e3act ca 'rocesu) care se nt.*')a n )u*ea e3terna- ca sa#*i dea *ie senzatiunea de rosu- este de ace)asi +e) ca si 'rocesu) care se nt.*')a n oc9iu) *eu sau 5n6 constiinta *ea- care ajunge )a senzatiunea de rosu& Adica- nu e3ista identitate ntre o 'erce'tiune- sa#i zice* senzatiune- si cea)a)ta 'erce'tiune- nt.*')area din )u*ea e3terna& Este ceea ce Je)*9o)tz nu*este senzatiunea ca se*n& Senzatiunea este- zice e)- un se*n a) 'rocesu)ui din )u*ea din a+ara& ;.nditi#2a- 'e de a)ta 'arte- ca toate nt.*')ari)e din )u*ea din a+ara- 5asa6 cu* )e cunoaste* noi- au acest caracter de s'atia)itate& De 'i)da- senzatiunea auditi2a- ce)e 2izua)a- tacti)a etc&- toate au acest caracter- un caracter s'atia)- sau- n s+.rsit- ')aseaza o(iecte)e n s'atiu n genera)& Dar g.nditi#2a- de 'i)da- ca +a'te)e de constiinta nu au s'atia)itate& E)e se nt.*')a'ro'riu#zis- n *ine- care ocu' un )oc n s'atiu cu cor'u) *eu& Dar +a'te)e de constiinta n sine- ca atare- nu au di*ensiune- s'atia)itate- nu sunt n nici un +e) s'atia)e& Prin ur*are- constat ca s'atia)itatea nu este o ca)itate 'e care noi o asigna* tuturor nt.*')ari)or- 'rocese)or cari deter*ina continutu) de constiinta n noi& Si atunci- nu este de)oc necesar sa s'une* ca s'atia)itatea este o ca)itate a )u*ii e3terne- ci 'ute* +oarte (ine sa s'une* # de ndata ce nu a2e* nici un *oti2 care sa ne o()ige )a aceasta a+ir*atie # ca s'atia)itatea este- 'rin ana)ogie cu teoria de adineauri a )ui Je)*9o)tz- un se*n 'entru anu*ite ra'orturi dintre )ucruri)e cari e3ista o(iecti2 n )u*ea rea)a- n )u*ea e3terna& Adica- ceea ce ni se da noua- 'ro'riu#zis- n s'atiu este +undat n rea)itate- dar nu este de)oc do2edit ca +undarea aceasta este toc*ai s'atia)itatea&

Distinctiunea care +undeaza nu*aru) tre(uie sa +ie aceeasi- n )u*ea e3terna- ca si n constiinta noastra& Cauza)itatea tre(uie sa +ie aceeasi- n )u*ea e3terna ca si n constiinta noastra= te*'ora)itatea- )a +e)& S'atia)itatea nsa nu tre(uie sa +ie aceeasi& Nu e3ista o()igatiune 'entru noi- rationa*entu) nostru nu are sa se su'una nici unei constr.ngeri ca sa ad*ita aceasta a+ir*atie& Prin ur*are- e3ista s'atiu stiinti+ic- dar acest s'atiu stiinti+ic este- cu* s'une 1ei(niz- un asa#nu*it '9eno*enon (ene +undatus- un +eno*en (ine ndre'tatit- 'e dre't +undat- dar nu un +eno*en 'e care noi ) cunoaste* de#a dre'tu)- asa cu* este e)& Cu a)te cu2intes'atiu) nu *ai este- cu* s'unea @ant- +or*a a sensi(i)itatii noastre= nu este +or*a a(so)uta- 'entru ca- daca ar +i- n nte)esu) a(so)ut- +or*a a sensi(i)itatii noastre- 5)6#a* trece- 'rin o'eratiunea 'e care a* +acut#o adineauri- asu'ra )u*ii e3terne& Dar nu a2e* nici un *oti2 sa#) trece* asu'ra )u*ii e3terne- sa trece* s'atia)itatea asu'ra )u*ii e3terne& Ea este ce2a care ra*.ne n stiinta- de care stiinta se s)ujeste- dar care nu este de# a dre'tu) rea)itate- ci nu*ai +undata n rea)itate= adica- +e)u) cu* gru'a* noi senzatiuni)e n s'atiu- +e)u) n care )ua* noi cunostinta de asa#nu*ita coe3istenta- +e)u) acesta este un +e) nu direct- ci indirect& 0n ade2ar- noi a2e* se*ne anu*e 'entru ceea ce se nt.*')a n rea)itate- dar nu a2e* rea)itatea nsasi& E& Ce) *ai (un e3e*')u 'entru )a*urirea acestei c9estiuni este asa#nu*ita 'ro()e*a a *etageo*etriei& Stiti n genere ca* ce nse*neaza aceasta& Noi a* n2atat cu totii geo*etria asa#nu*ita a )ui Euc)id # geo*etrie +oarte si*')a- care deter*ina toata e3istenta din s'atiu cu ajutoru) a trei di*ensiuni& E3'erienta noastra sensi(i)a este- 'rin ur*are- ca'tata stiinti+iceste cu ajutoru) acestui +or*u)ar de *asuri n trei di*ensiuni- care se nu*este geo*etrie euc)idiana& Stiti nsa ca- de )a o (ucata de 2re*e- s#a *ai i2it a)ta teorie- s#au i2it a)ti autori- cari au zis 5ca6- n de+initi2- 'ostu)atu) )ui Euc)id nu este o rea)itate- ci- 9ai sa zice*- o constructiune- o con2entiune de constructiune- *ai (ine& Eu construiesc toata e3istenta s'atia)a- adica *i ')asez i*'resiuni)e *e)e asa si asa- du'a o *etoda a *ea 'ro'rie- care consta n deter*inarea 'rin trei di*ensiuni& Daca ad*it aceasta deter*inare 'rin trei di*ensiuni- atunci- 'rin aceasta deter*inare a *ea- sau- *ai (ine- din aceasta o'eratiune decurg o *u)ti*e de 'ro'rietati< de 'i)das'atiu) este in+init si ne*arginit # o sa 2edeti ca sunt deose(iri ntre in+init si ne*arginit #= sau- su*a ung9iuri)or unui triung9i este ega)a cu doua ung9iuri dre'te etc& Dar se 'oate s'une< toata geo*etria aceasta se s'rijina 'e a+ir*atiunea ca 'rintr#un 'unct e3terior unei dre'te nu se 'oate duce- )a acea drea'ta- dec.t o singura 'ara)e)a& Se 'oate duce nu*ai una- adica una si nu*ai una singura& Consecinta acestui +a't este ca ntre doua 'uncte nu se 'oate duce dec.t o singura )inie drea'ta& Tice nsa un geo*etru 'e care#) c9ea*a Rie*ann< daca as ad*ite ca 'rin doua 'uncte se 'ot duce *ai *u)te )inii dre'te- si anu*e- o in+initate de )inii dre'teA Pot sa o +acA DaB De ce nuA 0nc9i'uiti#2a ca a2eti doua 'uncte& Care este conditiunea ca 'rin aceste doua 'uncte sa 'ot duce o in+initate de )inii dre'te- cari- toate- sa +ie di+eriteA 7oarte si*')u= aceasta nse*neaza ur*atoru) )ucru< ce nse*neaza- 'ro'riu#zis- o )inie drea'taA 0nse*neaza sectiunea a doua ')anuri& 0nc9i'uiti#2a ca a* un ')an si o s+era& Aceasta s+era are doi 'o)i& Prin acesti doi 'o)i- 'ot sa trec o in+initate de ')anuri& A3a s+erei acesteia 2a +i una singura- dar sectiuni)e ')anuri)or cu s+era 2or +i in+inite= sau- nu*aru)

intersectiuni)or ')ane)or cu s+era 2a +i in+init de *are& Dar toate intersectiuni)e acestea- n i'oteza *ea- ar 'utea sa re'rezinte ceA 1inii dre'te- n i'oteza n care s+era este ')ana& Dar 2eti s'une< (ine- dar s+era este ')anaA Da- 'entru noi- zice e)- cari trai* ntr#o anu*ita e3'erienta si a2e* anu*ite 'osi(i)itati de *iscare- e2ident ca s+era este s+era si ')anu)- ')an& Dar g.nditi#2a ca 'e s+era aceasta se *isca un o*- o +iinta oarecare- care nu are dec.t doua di*ensiuni< )ungi*e si )ati*e& E) nu se 'oate *isca dec.t 'e s+era- nu cunoaste di*ensiunea cea)a)ta- ad.nci*ea& Pentru acest o*- 'entru aceasta +iinta- s+era aceasta 2a +i ')ana- nu 2a +i s+erica- cu* este 'entru noi& 0n cazu) acesta- e3ista 'osi(i)itatea de a trece 'rin doua 'uncte o *u)ti*e de dre'te- 'entru ca intersectiuni)e acestea sunt dre'te& Dar ce *ai ur*eaza de aciA Mai ur*eaza o *u)ti*e de )ucruri= de e3e*')u- ca s'atiu) )ui 2a +i in+init- dar nu 2a +i ne*arginit& Cu a)te cu2inte- daca ar ')eca de )a un 'unct A 'e s+era si ar *erge dre't nainte- ar 'utea sa *earga +ara sa se o'reasca niciodata& Caci aceasta nse*neaza sa se *iste )a in+init< sa *earga nainte- +ara sa se o'reasca& Prin ur*are- e) s#ar *isca dre't nainte +ara sa se o'reasca- s'atiu) )ui ar +i in+init& Dar- 'e de a)ta 'arte- s'atiu) )ui ar +i *arginit= si anu*e- ar +i *arginit )a ')anu) 'e care se *isca& E) se *isca dre't nainte si totusi sta 'e )oc- ntr#un anu*it +e)& ,asazica- n geo*etria euc)idiana- a2e*< 'rin doua 'uncte nu se 'oate duce dec.t o )inie drea'ta= dincoace- 5)a Rie*ann6< 'rin doua 'uncte se 'ot duce o in+initate de )inii dre'te& 0n geo*etria euc)idiana a2e*< s'atiu) este in+init si ne*arginit= n geo*etria cea)a)ta< s'atiu) este in+init- dar este *arginit& Triung9iu)- n geo*etria euc)idiana- a2ea su*a ung9iuri)or )ui ega)a cu doua ung9iuri dre'te- cu 1>?I= n s'atiu) acesta rie*annian- su*a ung9iuri)or interioare a)e triung9iu)ui ar +i *ai *are dec.t 1>?I etc& O sa ziceti< este o i'otezaB E2identB Este una& Pe ur*a- este cea)a)ta& Aci- era ca 'rintr#un 'unct e3terior unei dre'te nu se 'oate duce )a acea drea'ta nici o 'ara)e)a- 'entru ca'ro'riu#zis- nici nu e3ista 'unctu) e3terior dre'tei& 0n i'oteza cea)a)ta- 'rintr#un 'unct e3terior unei dre'te se 'ot duce )a acea drea'ta o in+initate de 'ara)e)e& Si- de unde s'atiu) nostru are trei di*ensiuni- a) )ui Rie*ann doua- a) )ui 1o(ace2sDi are o in+initate de di*ensiuni& Dar- 2edeti d#2oastra- unei teore*e din s'atiu)- din geo*etria )ui Euc)id- i se 'oate sta(i)i una cores'ondenta n s'atiu) (idi*ensiona) si 'ute* sa#i sta(i)i* una cores'ondenta si n s'atiu) n#di*ensiona)& Dar- ceea ce este *ai interesant- noi 'ute* sa *asura* uni2ersu) si cu geo*etria euc)idiana- si cu ce)e neeuc)idiene& Cu*A Pute* sa +ace* ca)cu)e *ate*atice ntr#o geo*etrie neeuc)idiana cari sa +ie 'er+ect ada'ta(i)e )a s'atiu) nostru rea)& Un e3e*')u )# ati a2ut acu*- n u)ti*ii ani- c.nd a a'arut asa#nu*ita teorie a re)ati2itatii& Aceasta nu )ucreaza cu geo*etria euc)idiana- ci cu a)te geo*etrii- cu geo*etria n#di*ensiona)a- si se a')ica& Dar- o sa s'uneti< ce nsea*na< se a')icaA D#2oastra stiti- din teoria aceasta a re)ati2itatiica )a *asuratori)e *ici- )a nu*ere)e *ici- deose(irea dintre geo*etria euc)idiana si cea neeuc)idiana este +oarte *ica si- cu c.t nu*ere)e sunt *ai *ari- cu at.t este *ai *are deose(irea& Ca sa nte)egeti *ai (ine- 'resu'uneti ca a2eti de#a +ace cu o )inie cur(a si ca 'e )inia aceasta )uati o distanta +oarte redusa si una *ai *are& Distanta +oarte redusa se 'oate

con+unda cu o )inie drea'ta si cu c.t 2o* *icsora *ai *u)t aceasta distanta- cu at.t identitatea cu o )inie drea'ta este *ai ndre'tatita& D#2oastra stiti- de a)t+e)- ce nse*neaza o trecere )a )i*ita= stiti ca )ungi*ea unei )inii cur(e- a unei e)i'se- sa zice*- este data de o serie *ate*atica= e)i'sa este considerata ca 'ro2enind dintr#o trecere )a )i*ita a unui 'o)igon +r.nt& Daca *u)ti')ica* *ereu )aturi)e si ur*a* o'eratiunea )a in+init- n )oc de 'o)igonu) +r.nt o sa a2e* )inia cur(a regu)ata& Prin ur*are- daca distanta 'e care o iau 'e )inia cur(a este su+icient de *ica- ea se 'oate con+unda cu )inia drea'ta& Asu'ra ei 'ot +oarte (ine sa a')ic geo*etria euc)idiana& Daca iau o distanta *ai *are 'e conica *ea- atunci nu *ai este o )inie drea'ta- ci este o cur(a 'ro'riu#zisa& Asu'ra ei a')ic o a)ta geo*etrie- care se (azeaza 'e a)t 'ostu)at& Dar- o sa ziceti< Einstein ce a +acutA A desco'erit ca e3ista o deose(ire ntre ca)cu)u) neKtonian si ca)cu)u) einsteinian )a iesirea din 'enu*(ra a ste)ei cutare- 5n ti*'u)6 ec)i'sei de soare& De unde deose(ireA Din (aze)e ca)cu)u)ui& 7oarte (ine- este e3actB Daro sa s'uneti< atunci este si*')u= daca 'entru distante)e *ici ntre(uinta* geo*etria euc)idiana- 'entru distante)e *ari ar rezu)ta de aci ca ar tre(ui sa ntre(uinta* a)taneeuc)idiana& Aceasta ar nse*na- 'ro'riu#zis- ca s'atiu) este neeuc)idian si ca geo*etria euc)idiana re'rezinta nu*ai o *asura a'ro3i*ati2a- un instru*ent a'ro3i*ati2 a) s'atiu)ui& Asa sa +ieA Noi nu a2e* 'osi(i)itatea aceasta de *asuratoare- 'osi(i)itatea de a ne con2inge- 'entru ca- ndeose(i c.nd este 2or(a sa trece* )a *asuratori)e 'ractice # a* 2or(it si r.ndu) trecut de aceasta cestiune # - ')uti* n 'ur ar(itrar- 'entru ca nu 'ute* sa s'une* niciodata ca o *asura a noastra este e3acta& Daca- 'rin ur*are- nu a2e* dre'tu)- e3'eri*enta)- sa 2eri+ica* nici una din i'oteze)e acestea 'e cari )e +ace* asu'ra structurii uni2ersu)ui- a structurii s'atia)e a uni2ersu)uiatunci s'une* 'ur si si*')u ca e3ista *ai *u)te 'osi(i)itati de deter*inare a s'atiu)ui& Aceste 'osi(i)itati de deter*inare a s'atiu)ui sunt- n anu*ite )i*ite- ec9i2a)ente= adicadaca )e 'astra* )a distante *ici- ori ca)cu)ezi cu o *asura- ori cu a)ta- n geo*etria euc)idiana sau 5n cea6 neeuc)idiana- rezu)tatu) este ace)asi& ,asazica- daca )a distante *ici *asuratori)e sau deter*inari)e s'atiu)ui sunt ec9i2a)ente'entru *asuratori)e *ai *ari- aceasta *asuratoare sau deter*inare s'atia)a nu *ai este ec9i2a)enta- dar nu 'ute* sa a+ir*a* ni*ic asu'ra 2a)a(i)itatii *ai accentuate a unui siste* de *asuratoare sau a ce)ui)a)t& >& Ce ur*eaza de aciA Ur*eaza ca- n stiinta- cunostinta 'e care o a2e* nu este o cunostinta adec2ata- ci este o cunostinta re)ati2a- conditionata de criterii)e noastre de reducere& Stiinta +ace o'eratiune de reducere a rea)itatii si o +ace cu ajutoru) unor anu*ite criterii& Aceste criterii nu sunt- 'ro'riu#zis- +undate n rea)itatea nsasi& 0nsa # si aci 2ine +eno*enu) care +undeaza 2a)a(i)itatea stiintei # criterii)e de reductiune nu sunt inerente- nu sunt adec2ate- nu sunt a)e rea)itatii nsesi& Dar nt.*')ari)e 'e cari noi )e#a* redus cu aceste criterii sunt +undate n rea)itate- ras'und tuturor continuturi)or noastre de constiinta- 'rin cari noi codi+ica* si siste*atiza* n stiinta asa#nu*ite)e +eno*ene rea)e& Daca- de 'i)da- constat stiinti+iceste ca n ziua de at.ta *ai- )a ora cutarese nsereaza si n ianuarie a a'us soare)e )a a)ta ora- atunci stiu ca )a anu)- n 1 !E- n aceeasi zi- soare)e 2a a'une )a aceeasi ora n )una cores'unzatoare&

Eu nu stiu- 'ro'riu#zis- ce se nt.*')a n uni2ers- ce este +eno*enu) ace)a- 5'e6 care ) nu*esc a'us de soare= dar stiu ca se nt.*')a ce2a n uni2ers care conditioneaza cunostinta 'e care eu o nu*esc a'usu) soare)ui& Aceasta este +undata n rea)itate& Dar atunci- stiinta nu este cunostinta nsasi a rea)itatii& Prin ur*are- e3ista 5'osi(i)itatea6 de a reduce- +i)oso+ic- i*'ortanta stiintei= nu e3ista nsa 'osi(i)itatea de a nega 2a)oarea stiintei ca atare& Aceasta- 'entru ca- 'ro'riu#zisade2aruri)e stiinti+ice sunt n ade2ar ade2aruri- au caracteru) acesta de 'er*anenta +unda*enta)a& & Dar- o sa s'uneti< cu*- 'er*anenta +unda*enta)aA Pentru ca ade2aru) stiinti+ic se sc9i*(aB& Da- este e3act- nsa cu o *ica deose(ire- 'e care 2a rog sa o retineti& Orice ade2ar nou n stiinta nu rastoarna un ade2ar 2ec9i- ci ) ng)o(eaza& Ade2aru) 2ec9i inter'reteaza 'er+ect un as'ect 'articu)ar a) rea)itatii e3terne- un ade2ar nou nu n)atura ade2aru) 2ec9i- ci ) nc9ide ntr#nsu)& 0ntotdeauna ade2aruri)e noi sunt *ai genera)e dec.t ce)e 2ec9i& Presu'uneti ca ati +i urcati 'e aco'erisu) Uni2ersitatii si ati 2edea de aco)o- din orizont- c.t se 'oate 2edea& Daca a+ara ')oua- e2ident ca 2eti s'une< ')ouaB& Daca nsa *a urc ntr#un aero')an si a* un orizont *u)t *ai de'artat si 2ad ca *ai de'arte nu ')oua- atunci zic< nu*ai )a 4ucuresti ')oua& 0n cazu) acesta- ade2aru) acesta nou ng)o(eaza 'e ce) dint.i& Nu ')oua 'este tot- dar ')oua )a 4ucuresti& Cunostinte)e stiinti+ice sunt ade2arate- sunt ade2aruri- e)e nsa sunt 'asi(i)e de e2o)utiunenu nsa de rasturnare- ci de )argire- de ng)o(are- de integrare& Si atunci- acestea 'un cestiunea )i*ite)or cunostintei stiinti+ice& 0n de+initi2- noi cunoaste* din rea)itate ce2a 'recis= nu ceea ce este n rea)itate- dar se*ne)e 'e cari )e a2e* asu'ra rea)itatii au n e)e ce2a 'recis& Dar nu 'ute* sa s'une* niciodata ca cunoaste* tot si ca rea)itatea ne este a+ectata cu tot ce are ea& Nu 'ute* sa o s'une*- *ai nt.i- 'entru ca tot ceea ce e3ista n rea)itate ne este 'erce'ti(i)- este 'erce'tiune 'entru noi& De 'i)da- ca sa iau un e3e*')u )a#nde*.na tuturor- uni2ersu) auditi2- acustic nu este ace)asi 'entru toata )u*ea& Muzica noastra )ucreaza cu se*itonuridar *uzica ara(a )ucreaza cu s+erturi de tonuri& Prin ur*are- )a ara(i e3ista 'erce'ti(i)itate 'entru s+erturi de ton& Ati auzit 'oate ca e3ista un *uzician- 4usoni- care a +acut c9iar un c)a2ir 'entru *uzica cu s+erturi de ton- care nu era 'erce'ti(i)a urec9ii noastre n succesiunea sunete)or- ci n co*')e3u) )or= adica- o (ucata *uzica)a ar*onizata- aceeasi (ucata ar*onizata 'e diatonis*u) o(icinuit si 'e ur*a 'e ace)a cu s+erturi de ton da cu totu) a)ta i*'resiune& Mai de'arte< e3ista- 'ro'riu#zis- +eno*ene de *agnetis* cari nu sunt 'entru noi direct 'erce'ti(i)e& Noi nu a2e* si*tu) *agnetic- si*tu) e)ectric etc&- dar )ua* cunostinta de e)e indirect- )e constata* n +eno*ene)e de *agnetis* 'erce'ti(i)e )a cunostinta noastra *ediata sau i*ediata& Noi nu )ua* direct contact cu +eno*enu) de *agnetis*- ci 'rin cunoastere& ,ede* ca se atrag- n anu*ite conditiuni- anu*ite cor'uri si zice*< iata ca este *agnetis*B& Aceasta nse*neaza 'ur si si*')u ca- n +iecare *o*ent- cunostinta 'e care stiinta o are des're un )ucru este )i*itata- dar cunostinta aceasta este totdeauna 'asi(i)a de )argire- de e3tindere& Pentru aceasta e3tensiune a cunostintei noastre nu e3ista )i*ita& Nu e3ista )i*ite teoretice'rinci'ia) 2or(ind- caci nu stiu daca eu nu 2oi 'utea sa desco'ar *.ine un a'arat oarecare cu ajutoru) caruia sa#*i desc9id as'ecte cu totu) noi a)e uni2ersu)ui&

Prin ur*are- ca sa rezu*< e3ista o cunostinta stiinti+ica& Aceasta cunostinta stiinti+ica nu da rea)itatea nsasi- 'entru ca- din rea)itate- noi nu cunoaste* dec.t nu*ar- ti*' si cauza)itate& Tot ceea ce u*')e aceste +or*e- aceste ca)itati +unda*enta)e a)e rea)itatii sunt nu*ai se*ne a)e rea)itatii e3terne& Prin ur*are- stiinta ne da o cunostinta re)ati2izata- o traducere a rea)itatii& Dar aceasta traducere a rea)itatii- totdeauna 'er+ecta- +ide)a nu este o +ictiune- cu* s#a s'us- nici o con2entiune- cu* s#a s'us- ci este o i*agine- o traducere a unei 'ozitiuni strict )ogice- din care nu se 'oate iesi& Ade2aruri)e acestea- n cadru) acesta (ine deter*inat a) stiintei- sunt totdeauna 'asi(i)e de sc9i*(ari& Sc9i*(ari)e nu se +ac nsa 'rin negari- nu sunt negari sau n)ocuiri- ci 5sunt6 sc9i*(ari cari se +ac ntotdeauna n sensu) ng)o(arii- a) integrarii& Se 'oate +ace a+ir*atiunea ca cunostinta noastra este )i*itata- dar- 'rinci'ia)- nu se 'oate s'une niciodata ca e3ista o )i*ita 'entru cercetari)e stiinti+ice si 'entru e2o)utiunea ade2aruri)or stiinti+ice- deoarece cunostinta stiinti+ica nu este deter*inata nu*ai de si*turi)e noastreci- din contra- noi cunoaste* stiinti+iceste si anu*ite +eno*ene cari sunt- 'entru si*turi)e noastre- 'entru constitutiunea noastra +izio)ogica- de#a dre'tu) i*'erce'ti(i)e& 1?& Iata- 'rin ur*are- ce cred ca tre(uie sa sti*- ca e)e*ente- des're 'ro()e*a stiinti+ica& Cu aceasta ocaziune- 2reau sa#*i e3'ri* satis+actia ca a* ajuns sa 2a arat si d#2oastra ca eu nu sunt n nici un +e) negatoru) stiintei& A* auzit 2or(indu#se 'rin t.rg cu* ca ar +i Gunu)H )a +acu)tate care zice ca stiinta nu +ace nici cinci 'ara)eB Cu* eu 5)6 socotesc dre't *are do(itoc 'e ace)a care 'oate sa s'una ase*enea )ucru si cu* eu des're *ine a* *ai (una 'arere dec.t acesta- a* tinut sa#*i descarc constiinta si sa +ac o )ectie n care sa arat ca- n ade2ar- e3ista o stiinta cu o 2a)oare a(so)uta n +e)u) ei si ca eu sunt o*u) care res'ect n totu) aceasta stiinta&