Cntecul care ucide ?

i sunetele care vindeca - Studiile din ultimele decenii au demonstrat ca muzica are un impact profund as upra organismului uman. Poate aduce echilibru emo?ional ?i psihic, poate vindeca boli grave sau, din contra, poate crea depresie -

26 mai, 2011. Seul, Coreea de Sud. Sala de concerte a Teatrului din Seul era plina pna la refuz cu sute de tineri, f ani ai muzicii pop. Luminile s-au stins ?i pe scena a aparut Chae Dong Ha, un cntar e? coreean n mare voga. Mul?imea a sarit n picioare, aplaudnd cu putere, ?ipnd freneti c. Dupa un recital de mai bine de doua ore, solistul ?i-a ncheiat concertul cu ce lebra piesa "Gloomy Sunday", o bucata muzicala compusa n 1933 de un pianist maghi ar ?i interpretata, de-a lungul secolului, de zeci de cntare?i faimo?i. "Trista-i duminica, printre umbre am petrecut-o/ Inima a decis ca totul sa fie curmat/ Curnd , lumnari vor sta mprejuru-mi ?i rugile vor aduce-ntristare/ Dar nu le lasa?i sa se tnguie, caci eu sunt fericit sa plec". n diminea?a zilei urmatoare, solistul pop Chae Dong Ha, n vrsta de 30 de ani, a fost gasit spnzurat, n apartamentul sau. Veste a sinuciderii sale a facut rapid nconjurul lumii ?i a ndoliat ntreaga comunitate a mu zicii. n urma anchetei, s-a dezvaluit faptul ca Dong Ha suferea, din anul 2009, de o depresie profunda, provocata tot de o sinucidere, aceea a mentorului ?i primului sau manager. O alta versiune spune nsa ca att sinuciderea solistului, ct ?i a mento sau, fusesera provocate de lugubrul cntec unguresc. Trecusera deja mai multe deceni cnd melodia n cauza capatase o faima sinistra. Se spunea ca ea este blestemata ?i ca care o interpreteaza sau chiar o asculta ?i va pune capat zilelor. Legenda sau nu, d e-a lungul anilor, zeci de oameni care au ascultat melodia au hotart sa-?i curme vi a?a, cel mai adesea lasnd n urma lor scrisori de adio ce con?ineau versurile cntecu O duminica sumbra

Povestea ncepe n anii '30 ai secolului trecut, la Paris, cnd capitala Fran?ei devenis e o Mecca pentru arti?ti, scriitori, pictori, oameni de film, muzicieni. La vreme a aceea, Ora?ul Luminilor era scena marilor debuturi. n mai toate cafenelele ?i bistr ourile pariziene se puteau auzi acordurile muzicii de jazz, interpretate fabulos d e mari piani?ti. Unul dintre ei, pe nume Rezso Seress, parasise Ungaria, ?ara natala, ?i ajunsese la Paris, animat de aceea?i dorin?a arzatoare: de a deveni un compozi tor celebru. Curnd dupa sosirea sa, Seress a reu?it sa ob?ina un contract de pian ist ntr-un mic restaurant parizian. Acolo a cunoscut-o ?i pe femeia pe care o va iu bi pna la moarte, cea care i-a servit drept muza. Dar via?a la Paris, n acea perioa da, nu era deloc att de roz precum o descria Edith Piaf n cntecele ei, ?i tnarul pia nist abia ?i ducea zilele, traind la limita subzisten?ei. ntre cei doi ndragosti?i au aparut problemele financiare ?i, dupa o cearta furibunda, tnara l-a parasit pe p ianistul visator. A doua zi a fost pentru Rezso Seress una dintre cele mai triste din via?a sa, nsa a fost ziua care i-a transformat destinul. Era o duminica mohorta. Zorile se furi?au pe geamul mansardei, inundnd odaia tnarului muzician maghiar, aflat ntr-o deznadejde sf?ietoare. Seress s-a a?ezat pe scaunelul rotund, din lemn, n fa?a pianului. A nchis ochii ?i ?i-a a?ezat u?or degetele pe cl ape. Deodata, minile sale au nceput sa alerge frenetic pe claviatura pianului, inte rpretnd o melodie cu ritmuri stranii, de o melancolie sf?ietoare, ce parca sintetiz a toate trairile sale covr?itoare. "Duminica sumbra!", a strigat compozitorul, cupri ns de entuziasm. "A?a voi numi piesa!". ?i, lund creionul ntre degete, a nceput sa a? tearna pe hrtie noua bucata muzicala, nota dupa nota, ntr-o exaltare debordanta. D upa o ora, a a?ezat creionul cuminte lnga portativ. Terminase, dupa cum socotea el, cea mai profunda compozi?ie din via?a sa. La scurt timp, Seress l-a ntlnit, ntmplator, pe Lszl Jvor, un poet, compatriot de-al s u. Dupa ce i-a cntat la pian piesa pe care o compusese, Lszl Jvor i-a marturisit ca ?i el suferea fara seaman din dragoste. Povestea lui era nsa cu mult mai trista. Iubita lui, femeia visurilor sale, se stinsese subit, lasndu-l singur, abandonat n disperare ?i depresie. Inspirat de drama pe care o traia, scrisese ?i el un poe m n care ?i chema iubita sa i se alature la propria sa nmormntare, un poem ce facea aluzie la sinucidere. Aceste versuri i s-au parut pianistului ca fiind predestin

ate pentru a nso?i trista linie melodica a piesei sale. ?i a?a s-a ?i ntmplat. Notel e tnguitoare ale melodiei, combinate cu versurile care exprimau o durere sf?ietoare, u ntregit ntr-o compozi?ie melodioasa, dar peste masura de tragica. Ini?ial, nicio ca sa de discuri nu a vrut sa nregistreze piesa, speciali?tii socotind-o mult prea lugu 1935, dupa mai multe tentative e?uate, piesa a fost, totu?i, lansata. La o saptamna dupa eveniment, melodia a devenit ?lagar. Mndru de succesul sau nea?teptat, Seress sa prezentat n fa?a fostei iubite ?i, ademenind-o cu imaginea viitoarei sale cariere s tralucite, o ceru, ceremonios, de so?ie. n aceea?i seara, au ascultat mpreuna piesa trata, au facut planuri de viitor ?i s-au despar?it ferici?i. Dar a doua zi, tnara a fost gasita moarta, n camera sa. Fata se sinucisese, nghi?ind otrava. n palma sa statea strnsa o hrtie pe care era scris un fragment din piesa blestemata. Cntecul care ucide

n mod bizar, faima funesta a piesei l-a urcat pe Seress pe culmile succesului. Mel odia sa ajunsese cea mai bine vnduta, nsa compozitorul maghiar era tot mai deprimat , ?i pe buna dreptate, caci zeci de oameni se sinucideau peste tot n lume, dupa c e i ascultau tenebroasa compozi?ie. Blestemul ce parea ca urmare?te melodia provoca me reu alte mor?i. La New York, un barbat n vrsta de 82 de ani se aruncase de la ferea stra apartamentului sau, dupa ce interpretase la pian melodia. Doua femei se arunca sera n Dunare, la Budapesta, alta persoana ?i taiase venele la Viena ?i un tnar se mpu ?case cu revolverul tatalui sau. n toate aceste cazuri, ancheta scosese la iveala faptul ca victimele ascultasera melodia chiar nainte de a face necugetatul gest. Drept urmare, n Anglia, melodia a fost interzisa, pna n anul 2002. Ideea a fost pr eluata ?i de alte posturi de radio interna?ionale, iar piesa a primit interdic?ie ?i la unele posturi din Statele Unite ?i din Ungaria. Un post de radio din Fran?a a ncercat chiar sa descopere ce i determina pe oameni sa se sinucida dupa audi?ia aces tei compozi?ii. ntr-o serie de emisiuni de maxima audien?a au fost chema?i exper?i n ologie ?i psihiatrie, muzicieni, medici, chiar clarvazatori. Nimeni nsa nu a putut st abili cu certitudine care sunt efectele acestei melodii asupra psihicului uman. Dupa mai bine de 30 de ani, n 1968, Rezso Seress ajunsese o epava umana. Razboiul cu ororile sale i schilodisera trupul, lasndu-l fara o mna, iar melodia cu care vi sase ca va dobndi o faima interna?ionala ajunsese sa-i tortureze sufletul. De altfel , blestemul ngrozitor ce se abatuse asupra cntecului avea sa se reverse ?i asupra lui , poate cu ?i mai multa for?a. La cteva zile dupa aniversarea a 69 de ani, s-a aru ncat de la fereastra apartamentului sau din Budapesta. Moartea nsa nu a venit att de u?or precum a sperat, chinuindu-i trupul. Compozitorul a supravie?uit tentativei ?i a fost dus de urgen?a la spital. Saptamni n ?ir s-a zbatut ntre via?a ?i moarte. Imed dupa ce ?i-a revenit n sim?iri, a decis iara?i ca trebuie sa ?i puna capat zilelor. De data aceasta, tentativa a fost reu?ita, Seress s-a sinucis prin strangulare, folos ind un cablu smuls din peretele salonului. Nici chiar creatorul sinistrei melodii nu a putut evita efectul straniu, mortal, al propriei compozi?ii. Decenii mai trziu, n ncercarea de a deslu?i misterul melodiei blestemate, s-au emis mai multe ipoteze. Se spune ca piesa con?ine un mesaj subliminal, o idee care se transmite sub nivelul pragului senzorial ?i ca unii oameni care o recepteaza aj ung sa se lase controla?i de ea. Sau poate ca melodia, prin simplul fapt ca expri ma o att de profunda triste?e, reu?e?te sa influen?eze psihicul uman ntr-o att de ma re masura, nct cei care o asculta cad ntr-o adnca depresie, ajungnd sa ?i curme via?a. Terapia prin muzica

Studiile moderne au demonstrat faptul ca muzica poate avea ?i un impact pozitiv a supra omului, i poate influen?a procesele psihice, modificnd capacitatea de nva?are, aten?ia sau memoria. Vladimir Behterev, proeminent neuropsihiatru rus, cel care n 1907 a pus bazele pr imului centru de cercetare psihologica, psihiatrica ?i neurologica din lume, sus?ine a ca "daca ar fi sa comparam muzica cu medicina, atunci sunetele nu sunt nimic alt ceva dect un analgezic provenit din lumea notelor muzicale, un medicament care elimina durerea". n urma experimentelor sale, academicianul rus a demonstrat ca ntre nivelu ului din snge ?i starea mentala a unei persoane exista o legatura directa. Astfel, p

rin reglarea starii sale psihice, o persoana ?i poate modifica nivelul zaharului din snge, iar pentru a atinge armonia psihica, nu trebuie dect sa asculte sunetele natur ii: pasarile, ploaia, vntul, valurile marii. Din anul 2010, la Centrul de reabilitare a persoanelor cu dependen?a de alcool ?i drog ri din ora?ul Zahle, din Liban, muzica este folosita n tratamentul adic?iilor. Medicul Hamda Farhat, specialist n psihopatologie ?i n terapie prin muzica, sus?ine ca piesel e compozitorului libanez Samer Hatoum au avut un efect pozitiv asupra dependen?ilor de alcool ?i alte droguri. "S-a dovedit ca, folosind n paralel psihoterapia ?i terapi rin muzica, pacien?ilor li se amelioreaza simptomele ce apar n urma adic?iilor, staril e de anxietate, atacurile de panica, lipsa completa a optimismului, percep?iile negat despre ei n?i?i ?i despre oamenii care i nconjoara. Este o metoda care implica trei e. Muzica l determina pe pacient sa devina deschis, i confera o stare de ncredere n s ?i n viitor, elimina starea de triste?e ?i frustrarile acumulate", afirma Hamda Farha . Conform speciali?tilor n domeniu, Vivaldi, Scarlatti, n general muzica baroca, ajuta rganizarea gndurilor, la mbunata?irea performan?elor cognitive, stimuleaza neuroni -i sa realizeze mai lin ?i mai rapid sinapsele. Despre muzica lui Beethoven se spune ca este att de energica, nct nlatura orice urma de melancolie. Muzica romantica, cu an?ii ei, Chopin, Liszt, Schubert, aduce lini?te, echilibru, visare. Muzica religioas a, spirituala, cum este cea a lui Bach, restabile?te echilibrul emo?ional, confera un sentiment de pace. n Rusia, terapia prin muzica religioasa ?i cea prin sunetul cl opotelor este cunoscuta de mai bine de doua veacuri. Credin?a n puterea miraculoasa, tamaduitoare, a muzicii clopotelor dateaza din ce le mai vechi timpuri. n folclorul rus, clopotul reprezinta legatura tainica, nevaz uta, dintre divinitate ?i sufletul oamenilor. Nu este ntmplator faptul ca, de sute de ani, n timpul marilor epidemii de ciuma sau alte boli devastatoare, n toate ora? ele bateau clopotele. n zilele noastre, oamenii de ?tiin?a au confirmat proprieta?i le curative ale acestui gen de sunete. S-a descoperit ca vibra?iile emise de clopot e distrug viru?ii gripei, ai hepatitei ?i tifosului, cura?a canalele energetice, mb unata?esc circula?ia sanguina ?i chiar compozi?ia sngelui. Medicina moderna a ajuns la concluzia ca dangatul clopotelor trateaza cu succes o varietate de tulburari ps ihice ?i psihosomatice. n Rusia exista multe clinici n care se folose?te terapia c u clopote, pentru tratarea diferitelor afec?iuni, precum hipertensiune arteriala, ulcer peptic, astm bron?ic, mpotriva nevrozelor ?i, poate cel mai uimitor, n ameliora rea durerilor provocate de cancer. Clopotele care tamaduiesc

Bisericu?a din lemn, cu hramul nal?area Sfintei Cruci, din satucul Panino, regiune a Lipe?k, este deja recunoscuta n ntreaga Rusie pentru clopotele sale care tamaduies c. Aici, an de an, n special n Saptamna Patimilor, se aduna mii de pelerini, doar pen tru a asculta sunetul melodios al clopotelor. Se spune ca n urma cu mai bine de o sut a de ani, pe vremea cnd n Rusia nu se instaurase ateismul bol?evic, cnd oamenii erau mai aproape de Biserica ?i de cele sfinte, n regiunea Lipe?k, la marginea unei padu ri, ?i gasise adapostul un batrn pustnic. Trecusera ani de cnd se ndepartase de c , traind n sihastrie, hranindu-se doar cu roadele pamntului ?i ostoindu-?i setea cu p icuri de ploaie sau roua. Vederea i pierise complet, cu mult timp n urma ?i, odata cu trecerea anilor, devenise aproape beteag de picioare. Doar credin?a ?i rugaciunile l m i ?ineau n via?a. ntr-o buna noapte, n timp ce se ruga, a auzit deodata un dangat de clopot. nti mai slab, apoi din ce n ce mai puternic. Cel mai apropiat catun se afla la peste 30 de kilometri distan?a ?i nici macar zgomotul unui tun nu ar fi putut ajunge la urechile mo?neagului cam surd. nsa batrnul auzise clar sunetul prelung al un ui clopot. nti crezu ca poate este ncercat iara?i de diavolul care i mai dadea trco ptea ca sa-l abata de la credin?a. Se a?eza n genunchi ?i ncepu sa se roage cu ?i mai ulta umilin?a, pentru iertarea pacatelor pe care le savr?ise n tinere?ile sale furtu noase. ?i atunci, auzi clar o voce limpede, de o blnde?e desavr?ita, care parca i mn letul: "Vor veni vremuri grele ?i numai credin?a n Dumnezeu Tatal i va salva pe oame are traiesc pe aceste meleaguri. Aici trebuie ridicat un Altar, pentru ca ace?ti nefer ici?i vor avea nevoie de credin?a, mai mult dect de orice altceva. Boli nemiloase le v or macina trupurile ?i suferin?e grele le vor ndurera sufletele. Clopotele trebuie sa

une aici, sunetul duios al clopotelor i va nfra?i pe ace?ti oameni, i va feri de napas e ?i i va tamadui de duhul necuratului". n zadar a ntrebat batrnul cine i graie?t ntins minile prin ntuneric sa afle cine este cel care se gnde?te la sufletele bie?i lor credincio?i. Raspuns nu a primit. n diminea?a zilei urmatoare, mo?neagul ?i-a fac ut cruce ?i a plecat la drum, cu pa?i marun?i, ntr-o sfor?are muceniceasca. A umbla t orbecaind, pe dibuite, saptamni n ?ir, pna ce a dat de prima a?ezare omeneasca. Le-a povestit oamenilor despre cele ce auzise, i-a ncredin?at de adevar ?i i-a nduplecat sa ridice n apropiere un sfnt laca?. Dupa doi ani de truda, biserica era nal?ata ?i, de d eparte, se putea auzi dangatul limpede al clopotelor. Povestea spune ca batrnul, curnd dupa toate acestea, ?i-a recapatat vederea ?i bete?ugul picioarelor i-a trecut, astfe l ca el a fost cel rnduit sa traga clopotele bisericii. De atunci ?i pna n zilele noastre, s-au vindecat acolo mul?i oameni, de boli grele , suflete?ti ori trupe?ti, doar ascultnd muzica clopotelor. A?a s-a ntmplat ?i cu Pra skovia Androsova, o batrnica de 82 de ani, cea care este astazi, la rndul ei, clop otar al bisericii din Panino. n urma cu 20 de ani, Praskovia fusese lovita de o caru?a. Dupa accident, femeia a ramas paralizata de un picior ?i abia putea sa se trasca. Pentru ca nu se mai pu tea ocupa de muncile cmpului, s-a oferit sa ajute la biserica, sa lucreze la pang ar, sa deretice ct o ?ineau puterile, prin sfntul laca?. Parintele Oleg a primit-o cu bucurie, caci mare nevoie avea de cineva care sa se ocupe cu daruire de toate aceste treburi. Dimine?ile ?i seara, nainte de slujba, cnd se trageau clopotele, P raskovia se a?eza n genunchi, n fa?a altarului, ?i se ruga la Bunul Dumnezeu sa-i red ea mersul, pentru a-l putea ajuta mai mult pe parintele Oleg, caci tare era cople?i t de treburi, bietul de el. Sim?ea n fiecare zi cum muzica clopotelor i patrundea n su flet ?i n minte, i alina durerile, i ndeparta grijile ?i supararile. ntr-o diminea?a, pa rugaciunea zilnica, se ridica din a?ternut ?i, pur ?i simplu, pa?i ca un om sanat os. Piciorul bolnav o asculta cu desavr?ire, putea calca pe el, fara sa simta vreo greutate, de parca niciodata nu fusese infirma. Vestea nsanato?irii miraculoase a babei Praskovia s-a raspndit n ntreaga regiune. Zeci de oameni au venit sa vada minunea cu ochii lor. Batrna nu numai ca s-a tamaduit, dar n scurt timp a nceput chiar sa alerge pe scarile clopotni?ei, spre a-?i ndeplini sarcina pe care ?i-o asumase: aceea de a fi clopotar. Dangatul miraculos al clopotelor o lecuise ?i, tocmai de aceea, Praskovia s-a dedicat cu totul nva?arii acestei ar te. Caci n Rusia, a fi clopotar este o arta, acesta avnd de mnuit nu numai un singu r clopot, ci patru-cinci. Astfel, curnd, Praskovia a ajuns maestra, tragnd simultan cinci clopote ?i nascnd adevarate simfonii extrem de melodioase. Parintele Oleg, preotul paroh al Bisericii nal?area Sfintei Cruci, are un caiet g ros, n care a nsemnat multe cazuri de tamaduiri, nfaptuite doar prin mila Domnului, prin intermediul muzicii clopotelor. Minunile ce s-au savr?it acolo au captat ?i a ten?ia mass-mediei ?i, despre biserica din Panino, s-au realizat mai multe docum entare ?i s-au scris zeci de articole. De aproape un an, la ini?iativa oficialita?ilor, a medicilor de la Spitalul Munic ipal din Lipe?k ?i cu binecuvntarea episcopului regiunii Lipe?k, Nikon, n fiecare dum inica, la Sfnta Liturghie, sunt adu?i copiii bolnavi de paralizie cerebrala infant ila. Conform afirma?iilor medicilor curan?i, simptomele micilor pacien?i s-au ame liorat dupa primele "?edin?e terapeutice" prin intermediul muzicii clopotelor. " Nu exista tratament pentru aceasta boala, nsa cei mai afecta?i dintre copii, care necesitau respira?ie artificiala, au nceput sa se simta mult mai bine. Durerile de cap, cele abdominale ?i chiar cele de la nivelul membrelor inferioare aproape au disparut. Terapia prin clopote este cu siguran?a una benefica, a? putea spune c hiar miraculoasa!", a declarat directorul Spitalului Municipal din Lipe?k, doctoru l Vasili Atanasiev.