Sunteți pe pagina 1din 36

Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian ZALAU, SALAJ

PROIECT pen ru cer i!icarea cali!icarii pro!esionale "I#EL III Cali!icarea$Tehnician de eleco%unica ii

Coordona or, Pro!&Tudoricescu Radi a

Candi a , 'o icas Sil(iu Clasa a )II*a +

,-..

CUPRINS:

I.Argument..............................................................................................3 II.Continut...............................................................................................3 1.Scurt istoric al tranzistorului..................................................................3 2. Structura i parametrii funcionali ai tranzistorului bipolar..................4 2.1 Structura i parametrii funcionali..................................................4 2.2 Tranzistorul bipolar. Tipuri de conexiuni. Ecuaii fundamentale.............................................................................................9 2.2.1 Tipuri de conexiuni..............................................................................9 2.2.2 Ecuaiile fundamentale de C.C. specifice tipurilor de conexiuni........11 2.3 olarizarea tranzistorului bipolar. !e"imuri de funcionare .......................12 2.3.1 olarizarea tranzistorului bipolar.......................................................12 2.3.2 !e"imuri de funcionare....................................................................14 2.4 Caracteristici statice. unctul static de funcionare S#. #uncionarea
tranzistorului ca amplificator...................................................................................1$ 2.4.1 Caracteristici statice..........................................................................1$ 2.4.2 unctul static de funcionare S#.....................................................1% 2.4.3 #uncionarea tranzistorului ca amplificator......................................1& 3. Tranzistoare cu efect de c'mp cu (onciune )TEC*+,..........................................19 3.1 Structura i principiul de funcionare ale TEC*+.........................................19 3.2 arametrii specifici i conexiunile TEC*+...................................................22 3.3 Caracteristicile statice ale TEC*+ i re"imurile de funcionare....................24 3.4 !idicarea caracteristicilor statice ale TEC*+.................................................2% 3.$ Circuite de polarizare. unctul static de funcionare....................................23.% .reapta static/ de sarcin/.............................................................................29 III.Norme de protectie a muncii..........................................................................31 IV.Bibliografie.......................................................................................................33 V.Anexe..................................................................................................................34

I.Argument

Electronica cuvant cu rezonanta vasta in lume-joaca un rol de frunte si ca ramura industriala se situeaza prioritar in domeniile de varf ale dezvoltarii,intrunind sufragii unanime privind investitiile materiale si pregatirea profesionala. In viata de zi cu zi fiecare persoana utilizeaza aparatura audio-video.aparate electrocasnice si multe alte tipuri de aparate fara de care viata fiecaruia dintre noi nu ar mai avea farmec. Fiecare dintre aceste produse prezinta in componenta lor elemente de circuit electronice cu un grad de dificultate mai mic sau mai mare. In lucrarea prezentata incerc a arata dependenta de ceea ce noi numim tranzistor si de a explica rolul sau functional in zilele noastre ,pentru aceasta am ales un circuit de redresare care in componenta sa include un tranzistor.

II.Continut

1. Scurt istoric al tranzistorului


Inventat la Bell Telephone a!oratories din "e# $erse% &n decem!rie '()* de $ohn Bardeen, +alter ,ouser Brattain, -i +illiam Bradford .hoc/le%. 0escoperirea tranzistorului a determinat dezvoltarea electronicii fiind considerat una din cele mai mari descoperiri ale erei modern.

2. Structura i parametrii funcionali ai tranzistorului bipolar

2.1 Structura i parametrii funcionali


Definiie: 1n tranzistor cu jonc2iuni este un dispozitiv semiconductor format dintrun monocristal de 3e sau .i &n care se creeaz4 prin impurificare 5 regiuni alternativ dopate. Tranzistorul !ipolar are rolul de amplificare a semnalelor. a. Structur i simbol 6n func2ie de doparea regiunilor exist4 dou4 tipuri de tranzistoare7 pnp -i npn. 8egiunile de la extremit42i, care sunt de acela-i tip, se numesc emitor -i colector C. 8egiunea central4, de conducti!ilitate opus4 -i mult mai su!2ire, se nume-te !az4 !. Toate cele trei regiuni au contacte ohmice care sunt scoase &n afara capsulei -i se numesc terminale 9electrozi:.

Tranzistor pnp

Tranzistor npn

Fig. '.;' Tranzistorul !ipolar - structur4 -i sim!ol

Jonciunea emitor baz se nume-te jonc2iunea emitorului " . Jonciunea baz colector se nume-te jonc2iunea colectorului "C . <aterialele folosite sunt de o!icei 3e pentru tranzistoare pnp -i .i pentru npn. b. #arca$ i aspect fizic =onfigura2ia terminalelor este diferit4. a tranzistoarele &n capsul4 de metal, emitorul este l>ng4 indicator. .unt folosite &n amplificatoare de putere mic4 -i medie, sau &n circuite de comuta2ie. 4

Fig. !ipolar

'.;; Identificare terminale tranzistor

?roduc4torii de dispozitive clasific4 tranzistoarele &n trei mari categorii7 Tranzistoare de semnal mic de uz general Tranzistoare de putere Tranzistoare de frecven24 &nalt4 Tranzistoarele de semnal mic au capsule din material plastic 9T@-(;:, metal 9T@'A: sau capsul4 .@T-;5 pentru tranzistori &n tehnologia .<0 9montat pe suprafa24:. ?entru identificarea tranzistoarelor se folosesc diferite coduri: %rimul mod de marcare ?rima liter4 semnific4 tipul materialului semiconductor. A 3e ! .i C 3aliu Brsen D Indiu Bntimoniu B doua liter4 indic4 domeniul de utilizare C tranzistor de putere mic4 -i joas4 frecven24 D tranzistor de putere mare -i joas4 frecven24 & tranzistor de putere mic4 -i &nalt4 frecven24 =ifrele indic4 un tip particular de tranzistor, neexist>nd o logic4 universal vala!il4 pentru alegerea lor.

Exemple7 B= '*CD B0 '5*D B= 'AA

Fig. '.;5 Exemple de tranzistoare Al doilea mod de marcare 'ncepe cu 2(.

Fig. '.;) Tranzistor montat pe radiator

2 este sim!olul pentru tranzistor &n timp ce pentru diode este '. ( este sim!olul pentru .i. Exemplu7 ;" 5CEE Al treilea mod de marcare este format din trei litere -i dou4 cifre pentru tranzistoare destinate aplica2iilor speciale. Exemplu7 TI? 5' tranzistor fa!ricat de Texas Instruments 9literele T -i I: iar litera ? indic4 un tranzistor de putere. )ranzistoarele de putere au capsule metalice sau capsule ceramice cu radiatoare. .e folosesc &n circuite cu tensiuni, curen2i sau puteri mari, cum ar fi etajul final audio al c4rui semnal se aplic4 difuzoarelor. 0e o!icei colectorul este conectat la capsula metalic4, iar acesta se pune in contact termic cu un radiator pentru disiparea c4ldurii.

Fig. '.;E Tranzistoare de putere )ranzistoarele de 'nalt frec*en 8F au capsule de forme diferite -i pot avea mai multe terminale. .unt folosite &n telecomunica2ii -i alte aparate ce lucreaz4 la frecven2e foarte mari.

Fig. '.;F Tranzistor de &nalt4 frecven24 %

c. )ensiuni i cureni specifici IE curent de emitor IB curent de !az4 I= curent de colector 1=E tensiune colector - emitor 1=B tensiune colector - !az4 1BE tensiune !az4 emitor

Fig. '.;* Tranzistorul !ipolar - sensul curen2ilor -i tensiunilor d. %arametri limit 6n cataloagele de tranzistoare se specific4 o serie de parametri pentru fiecare tip de tranzistor. =ei mai importan2i sunt parametri limit4 ce constituie valori maxim admisi!ile a c4ror dep4-ire duce la distrugerea tranzistorului. )$ ma+ , -C . - temperatura maxim4 admisi!il4 a jonc2iunii Tj max G ';E- '*E H= pentru .i, iar pentru 3e , T j max G AC 'CC H= IC ma+ , A . - curentul de colector maxim admisi!il /C
ma+

, 0 . - tensiunea colector emitor maxim admisi!il4 este tensiunea invers4

maxim4 pe colectorul tranzistorului, care nu tre!uie s4 dep4-easc4 tensiunea de str4pungere care ar duce la distrugerea jonc2iunii. Tensiunea de str4pungere este mai mare la conexiunea B= dec>t la conexiunea E= a tranzistorului -i este dat4 &n cataloage. %d ma+,1. - puterea disipat4 maxim4 este dat4 de puterea disipat4 pe cele ; jonc2iuni $E si $= . %d ma+ 2 %d 3 %dC 2 /! I 3 /C!IC 0eoarece &n regim activ normal 1 BE II 1=B , se consider4 c4 &ntreaga putere se disip4 pe colector. %d ma+ 2 %d C 6n cazul tranzistoarelor de putere, pentru disipa2ia c4ldurii se folosesc radiatoare de =u sau Bl pe care se monteaz4 colectoarele tranzistoarelor. ?entru orice tranzistor se poate trasa curba puterii de disipaie 4 o hiper!ol4, &n planul caracteristicii de ie-ire I= G f91=E: -

3raficul arat4 c4 un tranzistor nu poate func2iona &n regiunea ha-urat4 limitat4 de I= max -i 1=E max.

Fig. '.;A 3raficul puterii disipate

e. %rincipiu de funcionare 6n regim activ normal " se polarizeaz direct cu o tensiune de ordinul zecimilor de vol2i, iar "C se polarizeaz in*ers cu tensiuni de ordinul vol2ilor.

Fig '.;( ?olarizarea -i func2ionarea tranzistorului &n montaj B= $onc2iunea emitor - !az4 fiind polarizat4 direct va fi str4!4tut4 de un curent de difuzie dat de golurile majoritare din E care va ajunge &n cea mai mare parte &n =, str4!4t>nd !aza B care este foarte su!2ire. $onc2iunea colectorului, fiind polarizat4 invers este str4!4tut4 de ; curen2i7 curentul de difuzie dat de golurile din E care au str4!4tut !aza, -i de curenii de c5mp da2i de purt4torii minoritari genera2i pe cale termic4 din B -i din =, numit curent rezidual IC!67 foarte mic de ordinul JB, nB.

&

2.2 )ranzistorul bipolar. )ipuri de cone+iuni. cuaii fundamentale

2.2.1 )ipuri de cone+iuni

Definiie: conexiunile reprezint4 moduri de conectare &ntr-un circuit a unui tranzistor. )ipuri de cone+iuni Bv>nd trei !orne, una dintre ele este comun4 intr4rii -i ie-irii. 6n func2ie de !orna comun4 exist4 trei tipuri de conexiuni. a. Cone+iunea baz comun !C

Fig. '.5C =onexiune !az4 comun4 B= Baza este comun4 intr4rii -i ie-irii .emnalul de intrare este aplicat pe E -i cel de ie-ire este cules pe = Impedan2a de intrare Kint este mic4 zeci de L Impedan2a de ie-ire Kie- este mare sute de /L "u amplific4 &n curent Bi M ' Bmplific4 &n tensiune B1 .emnalele de intrare -i de ie-ire sunt &n faz4 Factorul de amplificare &n curent este 8 2 IC9I

b. Cone+iunea emitor comun C

Fig. '.5' =onexiune emitor comun E=

Emitorul este comun intr4rii -i ie-irii Este cea mai folosit4 conexiune, deoarece tranzistorul amplific4 &n tensiune B 1, curent BI -i putere B? Impedan2a de intrare Kint este medie sute de L Impedan2a de ie-ire Kie- este mare sute de /L sau <L =urentul de intrare 9de !az4: este mic .emnalul de ie-ire este &n opozi2ie de faz4 cu cel de intrare 9conexiunea E= este singura conexiune ce inverseaz4 faza semnalului: Factorul de amplificare &n curent este :;IC9I! c. Cone+iunea colector comun CC

Fig. '.5; =onexiune colector comun == =olectorul este comun intr4rii -i ie-irii Impedan2a de intrare Kint este mare sute de /L Impedan2a de ie-ire Kie- este mic4 de zeci - sute de L

10

=onexiunea == se mai nume-te -i repetor de emitor7 deoarece tensiunea de la ie-ire este aproximativ egal4 cu cea de intrare Bmplificarea &n curent este mare BIN'C "u amplific4 &n tensiune B1I'

2.2.2 cuaiile fundamentale de C.C. specifice tipurilor de


cone+iuni
a. Cone+iunea !C %rima ecuaie fundamental I 2 I! 3 IC A doua ecuaie fundamental IC 2 8I 3 IC!6 Fig. '.55 =onexiunea &n B= a tranzistorului IE curent de intrare I=- curent de ie-ire O factor de amplificare &n curent din E &n = O G C,(E C,((A &n func2ie de tipul tranzistorului -i tehnologieiD practic O M ' I=B@ curent rezidual de colector cu E &n gol I=B@ G PB pentru 3eD I=B@ G nB pentru .i 8int G zeci de L - mic4 8ie- G <L - foarte mare 6bser*aii: Tranzistorul &n montaj B= nu amplific4 &n curent. Bcest lucru rezult4 din a doua ecua2ie fundamental4 I =MIE. b. Cone+iunea C %rima ecuaie fundamental I 2 I!3IC A doua ecuaie fundamental IC2 :I! 3 IC 6

Fig. '.5) =onexiunea in E= a tranzistorului IB curent de intrare I= curent de ie-ire Q factor de amplificare &n curent din !az4 &n colector Q G ;C ECC 11

8ela2ia dintre O -i Q I=E@ curent rezidual de colector IC 6 2 : IC!6 curentul rezidual de colector &n E= este mult mai mare dec>t &n montaj B=. 6bser*aii7 ?arametrii O -i Q sunt date de catalog -i specifici &n c.c. 6n curent alternativ parametrii corespunz4tori lui O -i Q sunt parametrii hi!rizi h ;' care se noteaz4 cu indici corespunz4tori tipului de conexiune. ?entru montaj B= O G h;'! ?entru montaj E= Q G h;'e 0e aceea nota2iile O -i Q se folosesc pentru factorii de amplificare &n curent at>t &n regim static 9de curent continuu:, c>t -i &n regim dinamic 9de curent alternativ:.

2.3 Polarizarea tranzistorului bipolar. egimuri de func!ionare


2.<.1 %olarizarea tranzistorului bipolar
Definiie: ?rin polarizarea tranzistorului se &n2elege modul de conectare a surselor de tensiune continu4 la terminalele tranzistorului. 6n fi-a suport '.) ce a!ordeaz4 principiul de func2ionare al tranzistorului !ipolar,s-a considerat c4 jonc2iunile emitorului -i colectorului au fost polarizate cu ; surse separate EE -i E=. a. Circuite de polarizare : 6n scheme practice se utilizeaz4 o singur4 surs4 de tensiune de polarizare E= &n colector -i o!2inerea polariz4rii directe prin intermediul unui grup rezistiv tot din sursa de polarizare invers4 a colectorului. .e folosesc dou4 scheme7 a.1. Circuit de polarizare cu o rezisten in baz

12

Fig. '.5) =ircuit de polarizare cu un 8B Bcest circuit se nume-te circuit de polarizare cu curent de baz constant 8B are rolul de polarizare direct4 a !azei din sursa E = cu o tensiune 1BE G C,;R pentru tranzistoarele cu 3e -i 1BEG C,FR pentru cele cu .i Raloarea rezisten2ei 8B se determin4 cu teorema a doua a lui Sirchhoff &n ochiurile de circuit ce implic4 pe 8B a.2 Circuit de polarizare cu di*izor rezisti* in baz

Fig. '.5F =ircuit de polarizare cu ;8BD acest circuit se nume-te circuit cu tensiune de baz constant 0ivizorul de tensiune 8B' si 8B; are rolul de a asigura pe !aza tranzistorului un poten2ial constant care s4 determine func2ionarea tranzistoruluiD 8 B' -i 8B; se determin4 prin aplicarea teoremei a doua a lui Sirchhoff &n ochiurile de re2ea ce con2in cele dou4 rezisten2e =urentul ce str4!ate pe 8B; legat4 mas4 se nume-te curent de divizor I0D I0 G 9E-;C:IB b. =olul rezisteneler din colector i din emitor 8ezisten2a 8= are rol de rezisten24 de sarcin4 8ezisten2a 8E are rolul de sta!ilizare termic4 a punctului static de func2ionare %S&, adic4 a curentului I= -i a tensiunii 1= la varia2iile de temperatur4. =re-terea temperaturii duce la cre-terea lui I= =ondensatorul =E numit condensator de decuplare a emitorului intervine numai &n c.a. pentru a scurtcircuita pe 8E, pentru a evita pierderile de semnal pe 8E. =E se alege astfel &nc>t reactan2a capacitiv4 s4 &ndeplineasc4 condi2ia >C ?= 91@ 13 cre-terea curentului rezidual I =E@ care va determina

2.<.2 =egimuri de funcionare


0up4 modul de polarizare a celor dou4 jonc2iuni " -i "C ale unui tranzistor, exist4 ) regimuri de func2ionare. a. =egimul acti* normalA=A(B: - $E este polarizat4 direct - $= este polarizat4 invers 6n acest regim tranzistorul se folose-te ca amplificator. b. =egimul de saturaie - $E este polarizat4 direct - $= este polarizat4 direct 6n acest regim tranzistorul se comport4 ca un comutator &nchis av>nd o rezisten24 de ie-ire 8ie- foarte mic4 =urentul de satura2ie este mai mic dec>t &n regim normal ICsat C :I! Tensiunea de satura2ie este foarte mic4 /C c. =egimul de blocare A tiere B - $= este polarizat4 invers - $E este polarizat4 invers Tranzistorul se comport4 ca un comutator deschis av>nd o rezisten24 de ie-ire 8 iefoarte mare =uren2ii prin tranzistor sunt curen2i reziduali foarte mici, practic I = G C Tensiunea de ie-ire 1=E este de valoare mare , 1=E M E= d. =egimul acti* in*ers - $E este polarizat4 invers - $= este polarizat4 direct Emitorul joac4 rol de colector -i invers Este cel mai pu2in utilizat regim de func2ionare , c>teodat4 &n comuta2ia unor semnale Bmplificarea &n curent este mai sc4zut4 deoarece emitorul, care capteaz4 purt4torii de sarcin4, se face tehnologic cu suprafa24 mai mic4.
sat

2 @72 4 @7< 0

14

1$

2.D Caracteristici statice. %unctul static de funcionare %S&. &uncionarea tranzistorului ca amplificator 2.D.1 Caracteristici statice
Definiie: =aracteristicile statice exprim4 dependen2a dintre tensiunile -i curen2ii ce caracterizeaz4 un anumit regim de func2ionare. a. Caracteristicile statice ale tranzistorului 'n monta$ C .unt date &n cataloage fiind conexiunea cea mai utilizat4.

Fig. '.5* Tranzistorul !ipolar - m4rimi de intrare -i de ie-ire =aracteristicile de ie-ire7 I= G f 9 1=E : pentru IB G ct. D I= G f 9 1=E : pentru 1BE G ct.

=aracteristicile de transfer7 I= G f 9 IB : pentru 1 =EG ct D I= G f 91BE : pentru 1 =EG ct =aracteristica de intrare 7 IB G f 9 1BE : pentru 1 =EG ct

b. Caracteristica de ieire IC 2 f A /C B pentru I! 2 ct. =ea mai relevant4 este caracteristica de ie-ire : IC 2 f A /C B pentru I! 2 ct.

Fig. '.5A =aracteristica de ie-ire a tranzistorului !ipolar ?e caracteristic4 sunt eviden2iate cele 5 regimuri de func2ionare =aracteristica este important4 pentru determinarea punctului static de func2ionare %S&.

2.D.2 %unctul static de funcionare %S&


Definiie 7 ?unctul static de func2ionare pentru conexiunea E= este un punct de coordonate I= -i 1=, %S&9I=,1=:, aflat la intersec2ia unei caracteristici de ie-ire cu dreapta de sarcin4 9 dreapta static4:.

%S& caracterizeaz4 starea electric4 de repaus a circuitului, adic4 &n lipsa unui semnal alternativ la intrare.

Determinarea %S& pentru cone+iunea C

Fig. '.5( a. .chema electric4 pentru determinarea ?.FD !. =aracteristica pentru determinarea ?.F .e traseaz4 caracteristicile statice de ie-ire I= G f 9 1=E: .e determin4 coordonatele dreptei statice -i se traseaz4 &n planul caracteristicilor de ie-ire , folosind teorema a ;-a a lui Sirchhoff &n ochiul din colector
C

2 =C IC 3 / C I= se fixeaz4 pe grafic 1 =E se fixeaz4 pe grafic rezult4 1 =E G E=

0ac4 1=E G C rezult4 I= G E= T 8= 0ac4 I= G C

.e unesc cele ; puncte -i rezult4 dreapta de sarcin %S& 9I=, 1=E: se afl4 la intersec2ia unei caracteristici statice de ie-ire cu dreapta static4. %entru determinarea coordonatelor %S& se utilizeaz : E ecuaiile fundamentale de c.c ale tranzistorului E teorema a doua a lui FircGGoff 'n ocGiurile de reea

2.D.< &uncionarea tranzistorului ca amplificator


)ranzistorul are rol de amplificare a semnalelor d>nd la ie-ire un semnal de aceea-i form4 -i frecven24 cu cel de la intrare, dar de amplitudine m4rit4. %rin aplicarea semnalului alternati*7 tranzistorul este 'n regim dinamic 6nainte de a vedea comportarea &n regim dinamic este important regimul static 8egimul static este un regim de c.c. f4r4 semnal alternativ la intrare -i presupune determinarea ?.F. Hn regim dinamic ?.F se deplaseaz4 &n sus -i &n jos pe dreapta static4 IB variaz4 sinusoidal I= variaz4 sinusoidal &n faz4 cu IB, dar va avea o amplitudine mai mare Fig. '.)C a. Tranzistorul ca amplificatorD 1 =E variaz4 sinusoidal &n opozi2ie de faz4 cu tensiunea de intrare, dar de amplitudine mai mare Bmplificarea &n curent este Bi G I= T IB Bmplificarea &n tensiune este Bu G 1=T 1i

<. )ranzistoare cu efect de c5mp cu $onciune A) CE"B


<.1 Structura i principiul de funcionare ale ) CE"

Tranzistorul cu efect de c>mp 9TE=: este un dispozitiv electronic al c4rui curent este controlat de un c>mp electric aplicat din exterior. =urentul, care trece printr-un canal semiconductor, se modific4 datorit4 varia2iei conductan2ei canalului su! influen2a c>mpului electric de control. ?urt4torii de sarcin4 electric4 se deplaseaz4 de la un cap4t la altul al canalului, &ntre un electrod numit surs4 9.: -i un altul numit dren4 90:, datorit4 unei diferen2e de poten2ial &ntre cei doi electrozi. =>mpul electric care modific4 rezisten2a acestui canal provine din tensiunea aplicat4 pe un al treilea electrod, electrodul de comand4, numit gril4 93: sau poart4 9?:. Tranzistoarele cu efect de c>mp se mai numesc -i tranzistoare unipolare, deoarece conduc2ia curentului se face printr-un singur tip de purt4tori de sarcin4 electric4 , fie electroni, fie goluri, spre deose!ire de tranzistoarele !ipolare, la care conduc2ia este asigurat4 de am!ele tipuri de sarcini electrice. 0up4 tipul purt4torilor care particip4 la conduc2ia curentului electric exist4 dou4 categorii de tranzistoare cu efect de c>mp7 TE= cu canal n, c>nd purt4torii mo!ili sunt electronii, -i TE= cu canal p la care curentul electric este dat de goluri. 0up4 modul &n care se face controlul conduc2iei canalului exist47 TE= cu jonc2iune, prescurtat TE= - $ -i TE= cu poarta izolat4 numite -i TE= metal oxid semiconductor, prescurtat TE= <@..

?oarta sau grila reprezint terminalul de comand , similar !azei din tranzistoarele !ipolare. 1n tranzistor cu efect de cmp cu jonciune 9TE=-$: este format dintr-un !loc semiconductor de un anumit tip, p sau n, reprezent>nd canalul, av>nd la capete cei doi electrozi, sursa 9.: -i drena 90:. 6n zona central4 dintre . -i 0, de o parte -i de alta a

!locului semiconductor, se formeaz4 c>te o zon4 de tip opus, reprezent>nd grila 9poarta: -i respectiv !aza sau su!stratul. 3rila -i !aza sunt sunt legate electric intre ele, de o!icei &n interiorul capsulei tranzistorului. Structura unui TE=-$ cu canal n este prezentat4 &n figura '.'.'.a:.

Figura '.'.'. .tructura -i polarizarea TE=-$ 0ac4 se aplic4 o tensiune 1 0. &ntre dren4 -i surs4, atunci prin canal va circula un curent I0, format din purt4torii majoritari ai canalului. ?olarizarea sursei . corespunde tipului canalului. %rincipiul de funcionare a tensiune de CR pe gril4, canalul dintre surs4 -i dren4 este delimitat de regiunile de trecere ale jonc2iunilor pe care le formeaz4 cu grila -i su!stratul, regiuni care au o anumit4 extindere. a aplicarea unei tensiuni negative pe gril4, aceste jonc2iuni se polarizeaz4 invers, regiunile de trecere respective se extind -i mai mult &n regiunea n, su!2iind canalul -i mic-or>nd conducti!ilitatea sa, deci -i curentul I 0 9pentru aceea-i tensiune 10.:. Fenomenul este eviden2iat &n figura '.'.!:. I0 devenind extrem de mic, practic nul. Simbolul tranzistoarelor cu efect de c5mp este redat &n figura '.'.;. a o anumit4 tensiune de gril4, numit4 tensiune de prag, cele dou4 regiuni de trecere anuleaz4 grosimea canalului, curentul

Figura '.'.;. .im!olurile TE=-$ Intre tranzistoarele !ipolare pot fi sta!ilite coresponden2e7 - TE=-$ cu canal n U tranzitor "?" - TE=-$ cu canal p Utranzistor ?"? - =oresponden2a trminalelor7 - sursa . U emitor ED - grila 3 U !aza BD - drena 0 U colector = TE=-$ -i

.ensul s4ge2ii din gril4 &n prelungire spre surs4 indic4 sensul tehnic al curentului &n surs4 -i implicit al curentului &ntre dren4 -i surs4. 0e exemplu pentru un TE=-$ cu canal n, prelungirea s4ge2ii arat4 sensul tehnic de circula2ie, spre exterior a curentului sursei, rezult>nd astfel sensul curentului de dren4 9de la dren4 spre surs4:. 0in sensul curentului de dren4 rezult4 polaritatea drenei 9fa24 de surs4:. Tipul canalului 9p sau n: -i polaritatea grilei 9fa24 de surs4: sunt opuse polarit42ii drenei.

<.2. %arametrii specifici i cone+iunile ) CE"

%arametrii specifici: curentul IDma+ este curentul de dren4 maxim garantat de fa!ricant curentul IDSS pentru /ISGC este curentul de satura2ie pentru tensiunea de gril4 nul4 9c>nd grila este scurtcircuitat4 la surs4: tensiunea de prag /% este tensiunea dintre gril4 -i surs4 la care curentul prin tranzistor se anuleaz4, pentru o anumit4 tensiune R 0.. .e mai nume-te tensiune de t4iere 9/):. Cone+iunile ) CE " deriv4 din comportarea lui ca un cuadripol, conect>nd unul din terminalele sale la mas4, adic4 &n comun, at>t la intrare c>t -i la ie-ire. .e poate face analogia dintre conexiunile tranzistoarelor cu efect de c>mp -i cele ale tranzistoarelor !ipolare, prin coresponden2a terminalelor7 sursaUemitor, grilaU !aza -i drena U colector . 9fig.'.;.'.:

Fig.'.;.'. =oresponden2a TE=-$ cu canal n -i tranzistor !ipolar npn Bstfel conexiunile TE=-$ pot fi7 cu surs4 comun4 cu grila comun4

cu drena comun4 =el mai des utilizat4 este conexiunea cu sursa comuna 9analog E=: care se poate vedea &n figura '.;.;.

Figura '.;.;. =onexiunea TE= $ cu sursa comun4

=ircuitele de intrare -i ie-ire pentru fiecare conexiune a TE=-$ sunt urm4toarele7 &n conexiunea cu sursa comuna intrarea este pe gril4 9&ntre gril4 -i surs4, sursa fiind legat4 la mas4: iar ie-irea este pe dren4 9&ntre dren4 -i surs4: &n conexiunea cu drena comuna intrarea este pe gril4 9&ntre gril4 -i dren4: iar ie-irea este pe surs4 9&ntre surs4 -i dren4: &n conexiunea cu grila comuna intrarea este pe surs4 9&ntre surs4 -i gril4: iar ie-irea este pe dren4 9&ntre dren4 -i gril4:

<.<. Caracteristicile statice ale ) CE" i regimurile de funcionare

=aracteristicile statice ale tranzistorului TE=-$ sunt reprezent4rile grafice ale dependen2ei curentului de dren4 in func2ie de tensiunile ce se aplic4 pe terminalele lui. Exist4 dou4 categorii importante de caracteristici7 a. !. caracteristici statice de ieire, ID2fA/DSB7 /IS2const, care redau dependen2a caracteristici statice de transfer , ID2fA/ISB7 /DS2const, adic4 dependen2a curentului de dren4 de tensiunea dren4-surs4, p4str>nd tensiunea grilei constant4D curentului de dren4 &n func2ie de tensiunea gril4-surs4, men2in>nd constant4 tensiunea dren4-surs4. a. Caracteristicile de ieire sunt familii de cur!e care prezint4 dependen2a curentului de dren4 I0 de tensiunea aplicat4 canalului 10. pentru diferite valori ale poten2ialului aplicat grilei 13..

Fig. '.5.'. =aracteristica de ie-ire a TE=-$ =aracteristicile de ie-ire prezint4 dou4 zone de func2ionare * * o zon liniar, &n care pentru o tensiune 13. impus4, curentul de dren4 I0 cre-te la cre-terea tensiunii aplicate canalului 10.D o zon de saturaie, &n care pentru o tensiune 1 3. impus4, curentul de dren4 I0 nu se modific4 la cre-terea tensiunii aplicate canalului 1 0..

E Hn zona liniar a caracteristicilor statice de ie-ire, curentul de dren4 I 0 , pentru o tensiune constant4 aplicat4 grilei 91 3. G constant:, se modific4 liniar cu tensiunea 1 0.. 0eci la valori mici ale 10., curentul de dren4 este propor2ional cu tensiunea dren4-surs4 ceea ce &nseamn4 c4 dispozitivul se comport 'n regim de rezisten oGmic. Raloarea rezisten2ei ohmice depinde de tensiunea aplicat4 pe gril4, avem astfel o regiune de rezisten controlat. E Hn zona de saturaie7 la valori mari ale tensiunii 10., curentul de dren4 &nceteaz4 sa mai depind4 de tensiunea dren4-surs4 ci depinde numai de modificarea poten2ialului grilei 13., ieirea comport5nduEse 'n regim de surs de curent controlat de tensiunea de gril. .e o!serv4 c4 pe m4sur4 ce cre-te tensiunea negativ4 pe gril4, scade valoarea curentului de dren4 corespunz4tor aceleia-i tensiuni de dren4-surs4, TE=-$ av>nd curentul maxim pentru tensiunea 13.GC. ?este o anumit4 valoare a tensiunii gril4-surs4 numit4 tensiunea de prag /%7 curentul I0 se anuleaz4 iar tranzistorul intr4 &n regim de !locare. b. Caracteristici de transfer arat/ dependena curentului de dren/ la 1ariaia tensiunii de "ril/2 pentru o anumit/ 1aloare a tensiunii de dren/*surs/.

Fig.'.5.;. =aracteristica de transfer a TE=-$ - a tensiune de gril4 zero 913. GC:, curentul este maxim, este un parametru important al tranzistorului si este notat IDSS. Raloarea acestui maxim este cu at>t mai mare cu c>t tensiunea de dren4-surs4 este mai mare.

* a cre-terea tensiunii de gril4, datorit4 polariz4rii inverse puternice a jonc2iunii dintre gril4 -i canal, canalul se &ngusteaz4 -i curentul scade p>n4 la zero. =>nd valoarea tensiunii 13. ajunge la R? numit4 tensiune de prag sau de t4iere, curentul de dren4 devine nul. 0eoarece jonc2iunea este invers polarizat4, curentul de gril4 este mult mai mic dec>t curentul de !az4 de la tranzistoarele !ipolare, av>nd valori de ordinul nanoamperilor. Impedan2a de intrare este foarte mare.

<.D. =idicarea caracteristicilor statice ale ) CE"

?entru ridicarea caracteristicilor statice ale TE=-$ se utilizeaz4 montajul din figura '.).', care indic4 sursele de polarizre -i aparatele folosite pentru urm4rirea valorilor tensiunilor -i curentului din tranzistor.

Fig. '.).'. <ontaj pentru ridicarea caracteristicilor statice ale unui TE=-$ cu canal n =u ajutorul montajului se poate determina valoarea curentului I 0.. -i se pot trasa, punct cu punct, caracteristicile de ie-ire -i de tarnsfer.

=urentul I0.. se determin4 leg>nd grila la sursa, adic4 pentru 13.GC, m4sur>nd curentul pentru c>teva valori ale tensiunii de dren4.

?entru ridicarea caracteristicilor de ieire se alimenteaz4 montajul de la cele dou4 surse de tensiune varia!il4, E0 -i E3. a diferite tensiuni 10., se m4soar4 curen2ii I0, p4str>nd constant4, trec>nd rezultatele &ntr-un ta!el. @pera2iile se repet4 pentru &nc4 ;-5 valori ale parametrului constant 1 3.. .e traseaz4 apoi caracteristicile de ie-ire I0Gf910.:, cu 13.G const., folosind datele din ta!ele.

?entru ridicarea caracteristicilor de transfer se fixeaz4 10. -i se modific4 13., m4sur>nd curentul I0, de fiecare dat4, complet>nd datele &ntr-un ta!el. .e traseaz4 grafic, punct cu punct, caracteristicile I0Gf913.:, cu 10.G const , folosind datele &nscrise &n ta!el. 0e pe grafic se poate determina valoarea tensiunii de prag pentru care curentul se anuleaz4.

<.J. Circuite de polarizare. %unctul static de funcionare

Fig'.E.' =ircuit de polarizare pentru TE=-$

Fig. '.E.;. ?unctul static de func2ionare

Tranzistorul este &n conexiunea cu sursa comun4 9analog E=:. =4derea de tensiune pe rezisten2a de sursa 8. asigur4 tensiunea 13., aplicat4 prin 83, necesar4 pentru sta!ilirea punctului static de func2ionare. ?unctul static de func2ionare 9?...F.: este caracterizat prin ansam!lul valorilor a trei m4rimi electrice care apar &n planul caracteristicilor statice, respactiv I 0, 13. -i 10..

8olul elementelor din circuitul de polarizare7 rezisten2a 8. este necesar4 pentru a o!2ine un anumit curent &n regim static, I 0< din punctul static de func2ionare. 9fig. '.E.;.: 0eoarece curentul de gril4 este neglija!il, rezisten2a 8 . se poate calcula cu rela2ia7
3 U GS 3 8.G I DM

unde 13. este tensiunea de gril4 necesar4 pentru sta!ilirea valorii statice a curentului I0< conform caracteristicii statice I0Gf913.: la 10. G constant. 9fig. '.E.;.: capacitatea =. are rol de decuplare a rezisten2ei 8. &n regim dinamic, leg>nd sursa la mas4 pentru c.a. rezisten2a 80 are rol de polarizare a drenei de la tensiunea E 0, precum -i rol de rezisten24 de sarcin4. 0imensionarea ei se face prin rela2ia7
E D U DS I DM

80G

rezisten2a 83 determin4 existen2a unei tensiuni negative &ntre gril4 -i surs4, necesar4 polariz4rii inverse a jonc2iunii dintre gril4 -i canal.

<.K. Dreapta static de sarcin

?unctul static de func2ionare 9p.s.f.: caracterizeaz4 starea electric4 a circuitului &n repaus, &n lipsa semnalului de intrare. ?ozi2ia lui &n planul caracteristicilor de ie-ire se adopt4 &n func2ie de scopul urm4rit. El tre!uie s4 apar2in4 dreptei statice de sarcin4.

a. =ircuit experimental

!. 0reapta static4 de sarcin4 -i p.s.f.

Fig. '.F.'. 0reapta static4 de sarcin4

0eterminarea dreptei statice de sarcin4 pentru un circuit cu TE=-$ &n conexiune cu sursa comuna se face aplic>nd teorema a doua a lui Sirchhoff &n circuitul de ie-ire pe drena 9fig.'.F.'.a:7 E0G 10. V 80I0 de unde
ID = 1 ) E D U DS , . RD

0ac4 se scrie aceast4 rela2ie pun>nd &n eviden24 valoarea func2iei I 0 dependent4 de varia!ila 10. su! forma 7
ID = E 1 U DS + D RD RD

se o!2ine ecua2ia unei drepte 7 y = ax + b , &n care % corespunde lui I0 iar x, lui 10..

Bceast4 dreapt4 se poate reprezenta &n planul carcteristicilor de ie-ire -i se nume-te dreapta static de sarcin sau dreapta static de funcionare a TE=-$. =el mai simplu se poate reprezenta dreapta prin Wt4ieturiX adic4 prin intersec2iile ei cu axele de coordonote7 - pentru 10.GC se o!2ine I0G E0T80 - pentru I0GC se o!2ine 10.G E0 1nind cele dou4 puncte se o!2ine dreapta static4 de sarcin4, dup4 cum arat4 &n figura '.F.'. !. ?unctul static de func2ionare pentru un tranzistor dintr-un circuit dat se determin4 &n func2ie de elementele circuitului 980, 13., E0 :. In cazul &n care se urm4re-te proiectarea unui circuit care s4 lucreze intr-un p.s.f. dat, se dimensioneaz4 corespunz4tor rezisten2ele al4turate tranzistorului.

III.Norme de protectie a muncii


'. Fiecare om al muncii este o!ligat ca, &nainte de folosirea mijloacelor individuale de protec2ie, s4 verifice lipsa defectelor exterioare, cur42enia lor, marcarea tensiunii la care este permis4 utilizarea precum -i dac4 nu s-a dep4-it termenul de men2inere a caracteristicilor electrice. ;. Brt.5F*F7 =omenzile de pornire -i oprire a lucr4rilor se vor face de c4tre -eful de lucrare, -i tot el va conduce pro!ele. 5. Brt.5FA(7 =a!lurile mo!ile de leg4tur4 se vor controla &nainte de punerea su! tensiune ). Brt.5F((7 Este interzis4 modificarea montajelor electrice aflate su! tensiune. E. Brt.5*;C7 .e interzice atingerea leg4turilor neizolate chiar dac4 acestea sunt alimentate la tensiuni joase. 6n toate atelierele -i locurile de munc4 &n care se folose-te energia electric4 se asigur4 protec2ia &mpotriva electrocut4rii. ?rin electrocutare se &n2elege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui o!iect su! tensiune este numit4 tensiune de atingere. 3ravitatea electrocut4rii depinde de o serie de factori7 '. 8ezisten2a electric4 a corpului omenesc. 8ezisten2a medie a corpului 9pielea este singurul organ izolator: este de 'CCC -i poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici 9;CC : pentru o piele ud4 sau r4nit4. ;. Frecven2a curentului electric. =urentul alternativ cu frecven2e &ntre 'C-'CC,z este cel mai periculos. a frecven2e de circa ECC.CCC,z excita2iile nu sunt periculoase chiar pentru intensit42i mai mari ale curentului electric. 5. 0urata de ac2iune a curentului electric. 0ac4 durata de ac2iune a curentului electric este mai mic4 de C,C' efectul nu este periculosD ). =alea de trecere a curentului prin corp. =ele mai periculoase situa2ii sunt cele &n care curentul electric trece printr-un circuit &n care intr4 -i inima sau locuri de mare sensi!ilitate nervoas4 9ceafa, t>mpla etc.:

E. Ralorile curen2ilor care produc electrocutarea. Bcestea se pot calcula simplu cu legea lui @hm ,valoarea limit4 a curen2ilor nepericulo-i sunt 'CmB curent alternativ -i ECmB curent continuu. Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa &n7 Electro-ocuri -i electrotraumatisme. =>nd valoarea intensit42ii curentului electric este mai mic4 de 'mB, nu se simte efectul -ocului electric. a valori mai mari de 'CmB curent alternativ se produc como2ii nervoase &n mem!reD contrac2iile mu-chilor fac ca desprinderea omului de o!iectul aflat su! tensiune s4 se fac4 greu. ?este valoarea de 'CmB se produce vi!rila2ia inimii -i oprirea respira2iei. Electrotraumatismele se datoreaz4 efectului termic al curentului electric -i pot provoca or!irea, metalizarea pielii, arsuri. Brt.5*F;7 ocurile de munc4 la care se execut4 opera2ii de lipire vor fi prev4zute cu un sistem de ventila2ie local4 pentru a!sor!irea nocivit42ilor din zona ciocanului de lipit. Brt.5*F)7 Toate sculele electrice porta!ile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de su! ;)R, iar &n locurile periculoase din punct de vedere al electrocut4rii alimentarea se va face la ';R. Este interzis4 modificarea montajelor electrice su! tensiune Bparatele electrice -i dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunz4toare -i s4 ai!4 prize cu &mp4m>ntare.

IV.Bibliografie

1..icionar te4nic de radio i tele1iziune * Editura tiinific/ i enciclopedi/ * 5ucureti * 19-$. 2.6.7asilescu * Electronic/ * Editura didactic/ i peda"o"ic/ * 5ucureti * 19&1. 3.8anualul electricianului 9 Editura de stat si peda"o"ica* 5ucuresti 19%1 4.:ote de curs 8etode Cripto"rafice ; prof. dr. in". <driana 7lad ; =. .5 Tatiana !/dulescu ; >Telecomunicaii?2 Editura Teora2 5ucureti2 199-. $.@iniAipedia ;libraria online internet