Sunteți pe pagina 1din 1

Cum se prepara laptele de soia

Este de remarcat interesul dvs. pentru "laptele de soia", cu att mai mult cu ct lo cuiti n "patria laptelui" (obtinut chiar n conditii bio, dupa cum se zvoneste prin zona!). Este foarte adevarat nsa ca laptele vegetal, a carui formula de preparare o cautati, este creditat cu valente alimentare si terapeutice net superioare la ptelui de vaca (un continut mult mai mare de calciu dect al acestuia, ca sa dam d oar un parametru), motiv pentru care si este recomandat (din pacate, mult prea p utin, sa zicem doar din nestiinta) n hrana sugarilor si a copiilor, ca substitut al laptelui matern (atunci cnd, din varii motive, alaptarea nu mai este posibila, cantitatea de lapte este insuficienta sau copilul este alergic la lactoza) sau c a aliment de baza n cazul diabetului. Cantitatile apreciabile de fosfor si fier, precum si prezenta magneziului, potas iului si sulfului, transforma laptele de soia ntr-un medicament miraculos n caz de denutritie, anemie, convalescenta, demineralizare, iritabilitate sau surmenaj, efe ctele sale anabolizante, energizante, remineralizante si echilibrante celular resimt indu-se, cu aceeasi intensitate, si n cazul adultilor. Laptele de soia se poate prepara n mai multe moduri, destul de deosebite ntre ele, att ca proportie a ingredientelor folosite, ct si ca durata si succesiune a operat iilor efectuate. Primul si cel mai simplu procedeu (promovat de cunoscutul fitoterapeut francez J ean Valnet si preluat de Elena Nita Ibrian) prevede macerarea a 150 g boabe n 1 li tru de apa timp de 36 de ore, urmata de separarea si filtrarea partii limpezi de deasupra ("laptele de soia"). Prin adaugarea aceleiasi cantitati de apa, dupa nca 1 1/2 zile, se obtine si "mna a doua", cu nimic mai putin valoroasa dect prima. P rocednd n acest fel, se pastreaza ntreaga constelatie de vitamine (A, B1, B2, B12, D, C, F, H, K), lecitina, precum si cei 8 aminoacizi esentiali pentru nutritie: l eucina, lizina, izoleucina, valina, fenilalanina, treonina, triptofanul si metio nina. O a doua modalitate de preparare (recomandata de dr. Doru Laza) este ceva mai co mplexa si consta n urmatoarea succesiune de operatii: macerarea, timp de 12 ore, a une i cantitati de soia ntr-o cantitate de apa ct sa acopere semintele; spalarea repeta ta a boabelor mbibate si punerea lor la foc moale, ntr-un vas emailat, cu smaltul integru; fierberea timp de 2 ore, timp n care se schimba apa de doua ori, pentru a schimba mirosul (particular si considerat drept neplacut de catre unii consumat ori); strecurarea, triturarea boabelor printr-o masina de tocat carne si adaugare a peste pasta obtinuta a 2 litri de apa calduta; framntarea repetata a pastei si st recurarea sucului rezultat; repetarea operatiunii pentru realizarea celei de-a dou a extractii; amestecarea fractiunilor rezultate si fierberea acestora timp de 20 minute, n acest timp amestecndu-se continuu cu o lingura de lemn; ndulcirea dupa gust (de preferat, cu miere de albine). Indiferent de modul de preparare, laptele de soia se consuma imediat sau n cel mu lt 24 de ore, cu pastrarea sa la frigider n tot acest rastimp. Spre deosebire de laptele obisnuit, din acesta nu se face unt. "Untul de soia" ( pentru ca exista si asa ceva!) se face direct din faina de soia, apa si ulei veg etal (de preferat, obtinut prin presare la rece). 2 linguri de pudra si un pahar de apa se fierb pna la obtinerea unei paste omogene. Dupa ce se mai raceste, se adauga foarte ncet uleiul, amestecnd continuu. Aliment sau medicament, untul de soi a este un excelent trofic, avnd efecte asemanatoare cu acelea ale laptelui.