Sunteți pe pagina 1din 33

Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian ZALAU, SALAJ

PROIECT pentru certificarea calificarii profesionale NIVEL III Calificarea:Tehnician de telecomunicatii

Coordonator, Prof.Tudoricescu Radita

Canditat, Margin Adrian Ionut Clasa a XII-a F 2010

Cuprins
I.Argument...................................................3 II.Continut...............................................................................................................5
1.Scurt istoric..............................................................................................................5 2.Tehnologia din spatele ecranului...7 3.Parametri unui monitor.9 4Panouri.....12 3.1.Panoul TN (Twisted Nematic) ......................................................................................12 3.2.Panoul IPS (In-Plane Switching) ...........................................................................13 3.3.Panoul VA (Vertical Alignment) .............................................................................13 3.4.MVA (Multi-Domain Vertical Alignment).................................................................14 3.5.PVA (Patterned Vertical Alignment).......................................................................14 5.OLED....15 6.Liquid Crystal Display.....16 7.Prezentare generala.................................................................17 8.Caracteristici..............................................................................19 9.Ecrane color......................................................................................................................21 10.Ecran bistabil..................................................................................23 11.Beneficiile aduse de televizoarele LCD....24 12.Fantezia ecranelor LCD25 10.Controlul calitatii...........................................................................................................26 11.Concluzie.........................................................................................................................28

III.Protectia munci...........................................................................................29 IV.Bibliografie................................................................................................................31 V.Anexe............................................................................................................................32

I.ARGUMENT:

Ecranul LCD vine cu partile lui pro si contra, iar cumparatorul inteligent va sti ce-i indeplineste cerintele. Cat despre parerea expertilor, ecranul LCD consuma mai putina energie electrica astfel fiind putin daunator mediului inconjurator. Ecranul cu plasma foloseste o cantitate de energie mai mare si consumatorul, care este constient de problema energiei si a mediului inconjurator, isi va schimba televizorul cu un LCD. Televizorul LCD este compatibil cu schimbarea altitudinii si trasaturi mai usor de inteles pentru cumparator sunt tresaturi precum luminozitatea si contrastul imaginii, ceea ce il face mai popular decat televizorul cu plasma. Dar sunt si alti factori care-l vor face pe consumator sa-siachizitioneze un LCD. Cea mai atragatoare caracteristica a ecranului LCD este calitatea grozava si vibranta a imaginii. In termini de luminozitate si acuratete a imaginii, LCD-ul este o optiune mai buna. De asemenea, calitatea sunetului este mai buna la un LCD decat la o plasma. Spre deosebire de plasme, cu ecranele LCD problema stralucirii nu mai este un subiect de discutie. Asa ca poti privi programe TV pe timpul zilei fara sa inchizi ferestrele si sa tragi draperiile. Factorul de acuratete al
3

culorii nu va fi o problema in functie de locul in care va fi montat televizorul, in ciuda acuratetii culorii mai putin bune. Mai usor si mai subtire decat ecranul cu plasma, LCD-ul nu va ocupa prea mult spatiu; astfel dand un aspect mai ingrijit camerei in care este montat. In zilele noastre, cand computerul si internetul au devenit parti indispensabile ale vietii, LCd-ul este o alegere grozava datorata optiunii sale legate de conectivitatea PC-ului. Oricand vrei sa iti conectezi PC-ul sau laptop-ul la un monitor de marime mai mare, LCD-ul este alegerea potrivita. Televizoarele LCD sunt asemanatoare televizoarelor cu plasma, dar doar in aparenta. In ceea ce priveste economia energiei electrice, ecranele LCD genereaza mai putina caldura comparativ cu plasmele, asa ca utilizatorii care sunt interesati de protectia mediului inconjurator vor opta doar pentru LCD sau liquid crystal display. Luand in calcul claritatea imaginii, LCD-ul este, de asemenea, fara probleme de "burn in" deseori intalnite in randul plasmelor. Imaginea apare "burned in" atunci cand o imagine statica ramane pe ecran pentru prea mult timp, aceasta persistand ca o negura. Odata cu cresterea popularitatii noii tehnologii LCD, numele mari in afaceri ofera mai multa importanta televizoarelor LCD, in defavoarea plasmei. Durata de viata a ecranului televizorului LCD este de peste 60,000 de ore. Factorul ce tine de portabilitate nu poate fi ignorat datorita faptului ca noile televizoare LCD sunt mai subtiri si mai usoare, prin urmare montabile pe perete. Pentru a putea vedea ecranul LCD fara a muta dispozitivul, vei descoperi ca LCD-ul are o varietate mai mare de oferit decat plasma. Tinand cont de limitarea unghiului de vizibilitate si in ciuda a catorva alte defecte cum ar fi rezolutia miscarii, acuratetea culorii si proportiile de contrast, LCD-ul tine pasul cu consumatorii si, imbunatatind tehnologia, cu siguranta va depasi alte tehnologii disponibile pe piata in prezent.

II CONTINUT

1.Scurt istoric
8.1. 1888: Friedrich Reinitzer (1858-1927) descoper natura lichid cristaline ale colesterolului extrase din morcovi (care este, dou puncte de topire i generarea de culori) si-a publicat concluziile sale la o reuniune a Chimie Viena Societatea pe 3 mai 1888 (F : Beitrge. Reinitzer zur Kenntniss des Cholesterins, Monatshefte fr Chemie (Wien) 9, 421-441 (1888)) [4]. 8.2. 1904: Otto Lehmann, publica lucrarea "Flssige Kristalle" (cristale lichide). 8.3. 1911: cristale Charles experimente MAUGUIN primul lichide limitat ntre plci n straturi subiri. 8.4. 1922: Georges Friedel descrie structura si proprietati de cristale lichide i le clasific n 3 tipuri (nematics, smectics i cholesterics). 8.5. 1936: Marconi Wireless Telegraph brevete companie prima cerere n practic a tehnologiei, "Liquid Crystal Lumina Valve". 8.6. 1962: prima publicare majore in limba engleza pe tema "Structura molecular i proprieti de cristale lichide", de Dr. George W. Gray [5.] 8.7. 1962: Richard Williams de RCA, a constatat c cristalele lichide au unele caracteristici interesante electro-optice i a realizat un efect electro-optice, prin generarea de modele n dungi-un strat subtire de material cu cristale lichide prin aplicarea o tensiune. Acest efect se bazeaz pe o instabilitate electrohidrodinamice formnd ceea ce acum se numete "domenii Williams" n interiorul cristale lichide [6]. 8.8. 1964: George H. Heilmeier, apoi de lucru n laboratoarele RCA de la efectul descoperit de Williams realizat trecerea de culori n funcie de domeniul induse
5

de realinierea coloranti dicroice ntr-un cristal lichid homeotropically orientate. probleme de ordin practic cu acest nou efect electro-optice fcute Heilmeier continua s lucreze cu privire la efectele de mprtiere n cristale lichide i, n final realizarea de afiare cu cristale lichide primul operaional bazat pe ceea ce el a numit modul dinamic de mprtiere (DSM). Aplicarea unei tensiuni la un afiaj DSM ntreruptoare iniial clar stratul transparent cu cristale lichide ntr-o stare tulbure lptos. afieaz DSM ar putea fi exploatat n transmisive i n modul reflexiv, dar au necesitat un curent considerabil a fluxului de funcionare a acestora [7] [8] [9] George H. Heilmeier a fost inaugurat n Inventatorilor Naional Hall of Fame i creditat cu inventarea. LCD [10]. 8.9. 1960: munca de pionierat pe cristale lichide a fost ntreprins n 1960 de ctre Regatul Unit Royal Stabilirea Vreme la Malvern, Anglia. Echipa de la RRE sprijinite de lucrrile n curs de George Gray si echipa sa de la Universitatea din Hull, care a descoperit n cele din urm cristale lichide cyanobiphenyl (care au avut stabilitate corect i proprietile de temperatur pentru aplicarea n LCDuri). 8.10. 1970: Pe 4 decembrie 1970, efectul rsucite n domeniul nematic cristale lichide a fost depus de brevet de Hoffmann-Laroche n Elveia, (Elveian Nr brevet 532 261) i cu Wolfgang Helfrich Schadt Martin (pe atunci de lucru pentru Europa Central de Cercetare Laboratories) enumerate ca inventatori. [7] Hoffmann-La Roche, apoi liceniat Invenia productorului elveian Brown, Boveri & Cie care au produs afieaz pentru ceasuri de mn n timpul anii 1970 i, de asemenea, la industria de electronice japonez care a produs n curnd prima cuar ncheietura ceasuri digitale cu TN -LCD si numeroase alte produse. James Fergason n timp ce lucreaz cu Sardari Arora i Saupe Alfred la Kent State University Liquid Crystal Institutul a depus un brevet identic n SUA pe 22 aprilie 8.11. 1971. n 1971, compania Fergason ILIXCO (acum LXD Incorporated) a produs primul LCD-uri bazate pe pe TN-efect, care a nlocuit n curnd tipurile de slab calitate DSM datorit mbuntirilor de tensiuni de operare mai mici i consum redus de energie. 8.12. 1972: Primul active-matrix cu cristale lichide de afiare cu ecran a fost
6

produs n Statele Unite ale Americii de T. Peter Brody [12]. 8.13. 2007: n 4Q lui 2007, pentru prima dat depit uniti de televizoare LCD CRT in vanzari la nivel mondial. [13] 8.14. 2008: televizoare LCD devin majoritatea cu o cot de pia de 50% dintre cele 200 de milioane de televizoare cu previziunile pentru a navei la nivel global n 2008, n conformitate Afieaz Bank [14]. O descriere detaliat a originile i istoria complex de afisaj cu cristale lichide din perspectiva un insider in primele zile a fost publicat de Joseph A. Castellano n aur lichid: Povestea ecranele cu cristale lichide i de creare a unei industrii. [ 15] Un alt raport cu privire la originile i istoria LCD dintr-o perspectiv diferit a fost publicat de Hiroshi Kawamoto, disponibil la Centrul de Istorie IEEE [16].

Fig. nr.1 Monitor LCD

2.Tehnologia din spatele ecranului LCD (Liquid Crystal Display)


2.1 LCD-ul (Liquid Crystal Display) este un dispozitiv de afisare subtire si plat format dintr-un oarecare numar de pixeli monocromi asezati in fata unei surse de lumina sau a unei oglinzi reflectoare de lumina. Este utilizat frecvent in dispozitive alimentate de baterii (laptop-uri, DVD-Playere portabile) datorita consumului redus de energie. Practic istoria ecranelor LCD incepe cu descoperirea in 1888 de catre Friedrich Reinitzer a cristalelor lichide. Acesta a

extras si analizat colesterolul obtinut din morcovi. Primul panou LCD a fost inventat in 1968 de catre John L. Janning, angajat al NCR. Fiecare pixel al unui ecran LCD este alcatuit dintr-un strat de molecule

aliniate intre doi electrozi transparenti si doua filtre folosite pentru polarizare ale caror axe sunt, de obicei, perpendiculare una pe cealalta. Atat materialul folosit pe post de cristal lichid cat si materialul folosit in stratul de aliniere contin compusi ionici. Daca se aplica un camp electric de o anume polaritate pentru o perioada indelungata, acesta material ionic este atras catre suprafete si degradeaza performanta dispozitivului. Acest fenomen poate fi evitat fie prin aplicarea unui curent alternativ, fie prin inversarea polaritatii campului electric atunci cand dispozitivul este accesat. Raspunsul cristalului lichid este identic indiferent de polaritatea campului electric aplicat.

Fig nr.2 Compunerea unui ecran

Cand un ecran necesita un numar foarte mare de pixeli nu este posibil din punct de vedere tehnic sa comandam fiecare pixel pentru ca ar fi nevoie de electrozi independenti. Astfel, ecranul este multiplexat. Intr-un ecran multiplexat, electrozii de pe o parte a ecranului sunt grupati si cablati impreuna (de obicei in coloane), fiecare grup fiind alimentat de o sursa de tensiune individuala. De asemenea, electrozii mai sunt grupati pe linii, fiecare grup fiind alimentat de o sursa de tensiune individuala, dar diferita de cea folosita la grupurile de pixeli legati pe coloane. Grupurile sunt astfel alese incat fiecare pixel din matrice are o combinatie unica de 2 tensiuni.

3.Parametri unui monitor


Factorii cei mai importanti cand analizam un monitor LCD sunt:

3.1.Rezolutia: Dimensiunea pe verticala si pe orizontala exprimata in pixeli (ex: 12801024). Spre deosebire de monitoarele CRT, monitoarele LCD au o rezolutie nativa unde se obtine cea mai buna afisare a imaginii.

3.2.Dimensiunea punctului (Dot pitch): Distanta intre centrele a doi pixeli adiacenti. Cu cat este mai redusa, cu atat este redusa granularitatea pe imagine, rezultand o imagine mai clara. Dimensiunea punctului poate fi aceeasi pe orizontala si verticala cat si diferita (mai rar).

3.3.Suprafata vizibila: Marimea unui panou LCD masurata pe diagonala (cunoscuta si ca suprafata vizibila activa).

3.4.Timp de raspuns: Timpul minim necesar schimbarii culorii sau stralucirii unui pixel. Timpul de raspuns este, de asemenea, alcatuit dintrun timp de crestere si un timp de cadere. Pentru panourile LCD aceste este masurat negru-la-negru (B2B) sau gri-la-gri (G2G). Aceste tipuri de masura diferita fac dificila comparatia intre diferiti producatori.

3.5.Rata de reimprospatare (Refresh Rate): Specifica de cate ori pe secunda monitorul deseneaza imaginea care ii este oferita. O rata de reimprospatare prea mica poate cauza o palpaire a imaginii si va fi mai sesizabila pe monitoarele de dimensiuni mai mari. Multe televizoare LCD high-end suporta o rata de reimprospatare de 120Hz. Aceasta ofera o distorsiune mai mica la vizionarea filmelor inregistrate la 24 cadre pe secunda (fps) si afisate prin procedeul 3:2 pulldown. Rata de 120Hz a fost aleasa ca fiind cel mai mic multiplu comun intre 24 fps (cinema) si 30 fps (TV).

3.6.Tipul matricii: Activa sau Pasiva. 3.7.Unghi de vizibilitate: Unghiul maxim fata de o axa imaginara trasa perpendicular pe panoul LCD de la momentul in care imaginea perceputa de observator este alterata semnificativ.

3.8.Suportul de culori: Specifica cate tipuri de culori sunt suportate (cunoscuta si ca gamut)

3.9.Luminozitate: Cantitatea de lumina emisa de panou (cunoscuta si ca luminanta)

3.10.Contrast: Raportul intre intensitatea celui mai luminos alb si intensitatea celui mai intens negru

3.11.Format ecran: Raportul intre latimea si inaltimea imaginii (ex 4:3, 16:9 sau 16:10)

3.12.Porturi de intrare: exemple DVI, VGA (D-Sub), LVDS, sau chiar S-Video si HDMI.

10

Fignr.3 Monitoare LCD 3.13.Panourile LCD care contin un numar mic de segmente, cum sunt cele folosite in ceasurile digitale si calculatoarele de buzunar, au contacte electrice individuale pentru fiecare segment. Aceasta structura de conectare nu este eficienta pentru un numar mare de segmente de afisare. 3.14.Panourile monocrom de dimensiuni reduse gasite spre exemplu in organizatoarele personale, sau ecrane de laptopuri mai vechi au o structura cu matrice pasiva care utilizeaza tehnologia STN (Super-Twisted Nematic) sau DSTN (STN in 2 straturi sau Double-layer STN). DSTN corecteaza o problema de schimbare a culorii pe care tehnologiile STN si CSTN (Color STN) o au. Fiecare rand si coloana a ecranului are un singur circuit electric. Pixelii sunt adresati cate unul folosind adresa randului si a coloanei. Acest tip de ecran este numit ecranul cu adresare bazata pe matrice pasiva, deoarece pixel-ul trebuie sa-si mentina starea intre reimprospatari fara a beneficia de o descarcare electrica continua. O data cu cresterea numarului de pixeli (si prin aceasta a randurilor si coloanelor), acest tip de ecran devine mai putin fezabil. Ratele de raspuns foarte mari si contrastul slab sunt probeme tipice ale ecranelor cu adresare prin matrice pasiva. Ecranele color cu rezolutie ridicata, ca monitoarele LCD moderne destinate computerului sau televiziunii folosesc o structura cu matrice activa. O matrice de tranzistoare fabricate dintr-o pelicula transparenta subtire, numite TFT (thin-film transistor) este adaugata filtrelor de polarizare si culoare . Fiecare pixel
11

beneficiaza de propriul tranzistor, astfel fiecare pixel putand fi adresat de catre un rand. Cand o linie este activata pe un rand, toate coloanele sunt conectate la randul de pixeli activati, iar fiecare coloana primeste voltajul necesar. Astfel este activat randul si se trece a activarea randului urmator. Toate randurile sunt activate secvential in urma unei operatii de refresh. Ecranele cu adresare bazate pe matrice activa ofera o imagine mai luminoasa si mai clara decat cele cu matrice pasiva de aceeasi dimensiune si in general au timpi de raspuns mai mici, eliminand astfel in mare masura efectul de intetosare a imaginii.

4.Panouri
4.1.Panoul TN (Twisted Nematic)
Panourile LCD bazate pe efectul TN contin cristale lichide care isi variaza orientarea astfel in cat sa permita trecerea luminii intr-o cantitate mai mare sau mai mica in functie de unchiul format intre cristale si axa perpendiculara pe panou. Cand nu este aplicata nici o tensiune unei celule TN, lumina este polarizata astfel incat sa treaca prin celula. Proportional cu tensiunea aplicata, celula de cristal lichid se roteste cu pana la 90 grade schimbandu-si polaritatea si blocand trecerea luminii. Variind tensiunea aplicata se poate obtine aproape orice nivel de gri. Panourile TN Film sunt cele mai bune existente pe piata din punctul de vedere al timpului mic de raspuns. Timpuri de raspuns ca 4ms G2G si chiar sub acesta sunt comune in TN Film. Profunzimea negrului nu este la fel de buna ca la panourile VA, dar totusi s-a imbunatatit semnificativ in ultimul timp, ajutata de introducerea ratei ridicate de contrast dinamic. Acuratetea culorilor este foarte buna dar se obtine prin buna calibrare a ecranului. O problema ar fi zgomotul la redarea imaginilor in miscare, in special cand tehnologiile overdrive sunt excesiv folosite, implementate sau cu un control prost. Poate ca cel mai mare dezavantaj al ecranelor bazate pe tehnologia TN Film sunt unghiurile de vizibilitate restrictive, in mod special pe verticala. Panourile bazate pe TN Film sunt totusi
12

eficiente din punct de vedere financiar, avand un cost scazut fiind lidere de piata in multe categorii incepand cu si peste diagonala 22.

4.2.Panoul IPS (In-Plane Switching)


Tehnologia IPS, folosita pentru panourile LCD, aliniaza celulele cristalului lichid pe orizontala. Utilizand aceasta metoda, campul electric este aplicat la fiecare cap al cristalului, dar acest lucru necesita doi tranzistori pentru fiecare pixel fata de un singur tranzistor folosit in panourile TFT standard. Aceasta tehnologie realizeaza o blocare a unei arii mai mari de transmisiune, necesitand o sursa de lumina mai puternica pe fundal care va consuma mai multa energie. Din acest motiv, acest tip de panouri nu sunt implementate in mod curent pe calculatoarele portabile (laptop). Panourie IPS si Super-IPS sunt foarte bine privite in acest moment. Ofera cele mai mari unghiuri de vizibilitate de pe piata, si sunt superioare in aceasta privinta matricelor cu ainiere verticala (VA). Panourile IPS sunt cele mai costisitoare, dar unele variante mai noi sunt bune in majoritatea privintelor. Adesea afisarea imaginilor in miscare este mai putin fidela decat a panourilor MVA din cauza interferentelor (zgomot).

4.3.Panoul VA (Vertical Alignment)


Ecranele cu aliniere verticala sunt un tip de ecrane LCD in care materialul cristalelor lichide exista in mod natural intr-o stare de aliniere orizontala indepartand astfel nevoia pentru tranzistoare suplimentare (asa cum se intampla la IPS). Cand nu este aplicata tensiune celula de cristal lichid ramane perpendiculara cu substratul creand un ecran negru. La aplicarea de tensiune cristalul lichid se deplaseaza in pozitie orizontala, paralel cu substratul, permitand lumiii sa treaca prin el si afisand un ecran alb. Ecranele cu cristale lichide aliniate vertical impart o parte din avantajele ecranelor IPS, mai ales un unghi de vizbilitate imbunatatit si un nivel mai profund al culorii negru.

13

4.4.MVA (Multi-Domain Vertical Alignment)


Panourile MVA ofera in mod obisnuit profunzime a negrului putin peste panourile TN. In plus, si unghiul de vizibilitate este major imbunatatit, si pot fi construite la dimensiuni sporite. Adancimea de culoare este aproape intotdeauna de 8 biti reali, fara nevoia de metode de corectii FRC. Acuratetea culorii este foarte mare, iar redarea filmelor pe ecranele MVA este probabil cea mai cursiva si cea mai putin expusa zgomotului. Ratele de raspuns sunt decente cu metode moderne de suprascriere, dar nu chiar atat de rapide ca ecranele TN. Ecranele MVA sunt considerate in mare foarte bune. Unghiul de vizibilitate nu e la fel de mare ca al ecranelor IPS, insa cu variatiuni minore, si o schimbare in contrast poate fi observata o data cu miscarea unghiului de observatie fata de centru. Din aceasta cauza panourile IPS sunt considerate mai potrivite pentru operatiunile in care cromatica este cruciala, si sunt mai folosite in medii profesionale. PremiumMVA (P-MVA) si Super-MVA (S-MVA) sunt variante ale acestei tehnologii si sunt reprezentantii moderni. Advanced-MVA (AMVA, MVA-Avansat) este foarte recent si este proiectat pentru a reprezenta imbunatatirile caracteristice generatiei viitoare.

4.5.PVA (Patterned Vertical Alignment)


Versiunea Samsung de panouri VA, ofera caracteristici similare cu ecranele bazate pe tehnologia MVA. Zgomotul la redarea imaginilor in miscare fiind totusi mai accentuat, iar controlul overdrive este mai diversificat. Profunzimea negrului este foarte buna; probabil cea mai buna varianta de pe piata ecranelor TFT, din nou panourile PVA find decente din toate punctele de vedere. Ecranele SuperPVA reprezinta ultima generatie de ecrane PVA si prezinta unele imbunatatiri fata de panourile PVA mai vechi.

14

5.OLED
In prezent exista doua mari directii de cercetare: prima care doreste

imbunatatirea timpului de raspuns, a contrastului si a luminozitati LCD-urilor actuale, iar pe de ata parte dezvoltarea de noi tehnologii, dintre care cea mai interesanta este OLED. Aceasta foloseste o dioda electro-luminiscenta din compusi organici, in principal un polimer care permite depozitarea de alti compusi organici, in randuri si coloane. Asemenea sisteme pot fi utilizate in ecranele de televizoare, monitoarele de computer, de sisteme de calcul portabile, si panuri publicitare. Principalele avantaje ale unui asemenea sistem este consumul scazut de energie, dimensiunile reduse, dar sunt limitate de actualele tehnologii de productie, fapt pentru care ele se degradeaza destul de repede.

Oooops, vad un pixel blocat! Termeni des utilizati pentru a descrie doua dintre cele mai frecvente defectiuni ale tranzistorilor, care raman blocati pe o anumita culoare sau stinsi(negru), si nu mai reactioneaza la comenzile sistemului. Deoarece un panou poate functiona si cu cateva astfel de defecte exista diferite standarde (ISO 13406-2) care reglementeaza numarul de defectiuni acceptabile. Cu toate acestea unele companii respecta politica zero pixeli morti. Diferentele de tehnologie influenteaza posibilitatea ca un anumit tip de panou sa capete astfel de
15

defectiuni. Astfel probabilitatea ca un panou TN sa aiba pixeli morti sau blocati este mult mai mica decat in cazul unui panou bazat pe tehnologia IPS.

6.Liquid Crystal Display


Un ecran cu cristale lichid (LCD) este un strat subire, ecran plat electronice vizual care utilizeaz proprietile lumina modularea de cristale lichide (LCS). LCS nu emit lumin. LCD-urile, prin urmare, nevoie de o surs de lumin i sunt clasificate ca "pasive" afieaz. Unele tipuri pot folosi de lumina ambientala, cum ar fi lumina soarelui sau de iluminat camer. Exist mai multe tipuri de LCD-uri care sunt concepute pentru utilizri att speciale i generale. Acestea pot fi optimizate pentru text static, detaliate imagini statice sau dinamice, in rapida schimbare, coninut video. Ele sunt folosite ntr-o gam larg de aplicaii, inclusiv: monitoare de calculator, televizor, tablouri de bord, display-uri cabina de pilotaj aeronave, semne, etc Acestea sunt comune n dispozitive de consum, cum ar fi video playere, dispozitive pentru jocuri, ceasuri, ceasuri, calculatoare, i telefon. LCD-urile au strmutate cu tub catodic (CRT) afieaz n majoritatea aplicaiilor. Acestea sunt de obicei mai compacte, uoare, portabile, i costuri mai mici. Acestea sunt disponibile ntr-o gam mai larg de dimensiuni de ecran dect CRT i alte ecranelor plate. LCD-urile sunt de eliminare mai eficiente energetic, i ofer mai sigure, dect monitoarele CRT. Sa consum redus de energie electric i permite s fie utilizate n echipamente electronice cu baterii. Este un dispozitiv electronic modulate optice constituite din orice numr de pixeli, umplute cu cristale lichide i mbrcat n faa unei surse de lumin (backlight) sau reflector pentru a produce imagini color sau monocrome. Cea mai veche descoperire care s conduc la dezvoltarea tehnologiei LCD, descoperirea de cristale lichide, dateaza din 1888. [1] Pn n 2008, vnzrile mondiale de televizoare cu ecrane LCD au depit

16

vnzarea de uniti CRT.

7.Prezentare generala
Fiecare pixel de un LCD de obicei const dintr-un strat de molecule aliniate intre doi electrozi transparente, precum i dou filtre de polarizare, axele de transport care sunt (n majoritatea cazurilor), reciproc perpendiculare. Cu nici cristale lichide efectiv dintre filtrele de polarizare, lumina care trece prin primul filtru ar fi blocat de-al doilea (trecut) polarizatorul. Suprafaa de electrozi, care sunt n contact cu materialul cu cristale lichide sunt tratate astfel nct s se alinia moleculele de cristale lichide ntr-o anumit direcie. Acest tratament de obicei const dintr-un strat subire de polimer, care este unidirectionally frecat utiliznd, de exemplu, o crp. Direcia de aliniere cu cristale lichide este apoi definit de direcia de frecare. Electrozii sunt confecionate dintr-un conductor transparent numit oxid de indiu staniu (ITO). nainte de a aplica un cmp electric, orientarea moleculelor de cristal lichid este determinat de alinierea la suprafeele de electrozi. ntr-un dispozitiv nematic rsucit (nc dispozitiv cele mai comune cu cristale lichide), direciile de suprafa alinierea la doi electrozi sunt perpendiculare una pe cealalt, i aa moleculele se vor aranja ntr-o structur elicoidal, sau rsucii. Acest lucru reduce rotatia de polarizare a luminii incidente, iar dispozitivul apare gri. n cazul n care tensiunea aplicat este suficient de mare, moleculele de cristale lichide n centrul stratului sunt aproape complet fr torsiune i polarizare a luminii incidente nu este rotit n timp ce trece prin stratul de cristal lichid. Aceasta lumina va fi apoi, n principal polarizate perpendicular pe al doilea filtru, i, astfel, fi blocat i va aprea pixel negru. Prin controlul de tensiune aplicate la nivelul stratului de cristal lichid in fiecare pixel, lumina poate fi permis s treac prin n diferite sume constituie, aadar, diferite niveluri de gri.
17

Efectul optic al unui dispozitiv nematic rsucite n tensiune de stat este mult mai puin dependent de variaiile n grosime aparatul dect cea n stare de tensiune-off. Din acest motiv, aceste dispozitive sunt de obicei operate ntre polarizatoare trecut, astfel nct acestea apar luminoase, cu nici o tensiune (ochiul este mult mai sensibil la variaiile de stat ntuneric dect statul luminoase). Aceste dispozitive pot fi, de asemenea, operate ntre polarizatoare paralel, caz n care statele luminoase i ntunecate sunt inversate. Tensiune-off de stat ntuneric n aceast configuraie pare ptat, cu toate acestea, din cauza grosimii mici variaii n dispozitiv. Ambele materiale cu cristale lichide si stratul de material de aliniere contin compusi ionici. Dac un cmp electric de un polaritate special este aplicat pentru o perioad lung de timp, acest material ionic este atras de suprafete si degradeaza performanta dispozitivului. Acest lucru este evitat fie prin aplicarea unui curent alternativ sau prin inversarea polaritii a cmpului electric, deoarece dispozitivul se adreseaz (de rspuns a stratului de cristal lichid este identic, indiferent de polaritatea cmpului aplicat). Atunci cnd un numr mare de pixeli sunt necesare ntr-un ecran, aceasta nu este tehnic posibil de a conduce vehicule fiecare, direct de atunci fiecare pixel ar avea nevoie de electrozi independenti. n schimb, ecranul este multiplexat. ntr-un ecran multiplexat, electrozii de pe o parte a ecranului sunt grupate mpreun i prin cablu (de obicei in coloane), i fiecare grup devine sursa de tensiune proprii. Pe de alt parte, electrozii sunt, de asemenea, grupate (de obicei n rnduri), cu fiecare grup obtinerea o chiuveta de tensiune. Grupurile sunt proiectate astfel nct fiecare pixel are un unic, combinaie neimpartasita de sursa si chiuveta. Electronica, sau software-ul de conducere electronice, apoi se ntoarce pe chiuvete n ordine, i sursele de uniti pentru fiecare pixeli chiuveta. factori importani s ia n considerare atunci cnd evalueaz un monitor LCD:

18

8.Caracteristici
Rezolutie: dimensiunea ecranului pe orizontal i vertical, exprimat n pixeli (de exemplu, 1024 768). Spre deosebire de monitoarele CRT, monitoarele LCD au o rezolutie nativa-a sprijinit pentru un efect mai bun ecran. Dimensiunea punctului :poate fi aceeai, att pe vertical i pe orizontal, sau diferite (mai puin frecvente). Dot pitch: distana dintre centrele a doi pixeli adiacente. Mai mici dimensiuni dot pitch, granularitatea mai este prezent, rezultand o imagine mai clar. Dimensiunea vizibil: dimensiunea unui panou LCD masurata pe diagonala (mai precis cunoscut ca zona de afiare activ). Timp de raspuns: Timpul minim necesar pentru a schimba culoarea unui pixel sau luminozitatea. Timpul de rspuns este, de asemenea, mprit n cretere i timpul de toamna. Pentru monitoare LCD, aceasta este msurat n BTB (negru la negru) sau GTG (gri la gri). Aceste tipuri diferite de msurtori fac dificil comparaia [2]. Intrare lag - o ntrziere ntre momentul monitoriza primete imaginea peste link-ul de afiare i n momentul n care imaginea este afiat. Decalaj de intrare este cauzat prin prelucrarea digital intern, cum ar fi reducerea nivelului de zgomot scalare, i consolidarea detalii, precum i la tehnicile avansate, cum ar interpolare cadru. decalaj de intrare pot msura ct mai mare cu 3 -4 rame (n plus fa de 67 ms pentru un semnal 60p/60i). Unele monitoare i televizoare dotate cu un speciale "Modul de joc", care dezactiveaz de prelucrare cele mai interne i seturi de afiare n vedere rezoluia sa nativ. rata de refresh: numrul de ori pe secunda n care monitorul atrage datelor pe care le este dat. Deoarece pixeli activat LCD nu flash on / off ntre cadre, monitoarele LCD prezint nici un refresh-induse de flicker, indiferent ct de sczut rat de remprosptare. [3] televizoare LCD High-end acum facilitate de pn la 240 Hz rata de refresh, care permite avansate procesare digitala a insera cadre suplimentare interpolate pentru a netezi pn micare, n special cu material 24p mici framerate ca discul Blu-ray. Cu toate acestea, astfel de tarife de remprosptare ridicat, nu poate fi susinut prin timpul de reacie pixeli, i
19

prelucrarea suplimentare pot introduce decalaj de intrare considerabile. tip Matrix: TFT active sau pasive. Unghi de vizualizare: (coll., mai precis cunoscut sub numele de Direcia de observare). Culoare suport: Ct de multe tipuri de culori sunt suportate (coll., mai precis cunoscut sub numele de gam de culori). Luminozitate: Cantitatea de lumina emisa de pe ecran (coll., mai precis cunoscut sub numele de luminan). raport de contrast: raportul dintre intensitatea dintre cele mai stralucitoare luminoase la cele mai ntunecate ntuneric. Raportul de aspect: raportul dintre limea i nlimea (de exemplu, 4:3, 5:4, 16:9 sau 16:10). porturi de intrare (de exemplu, DVI, VGA, LVDS, DisplayPort, sau chiar S-Video i HDMI). Gamma corecie Pentru un televizor cu plasma, trei phosphors fac un pixel. Ei sunt rosii, verzi si albastri. Lumina este emisa atunci cand raze de electroni lovesc pixelii. Cantitatea de lumina emisa va depinde de intensitatea razei de electroni. Constituentii pixelilor sunt cei ce produc lumina pe care o poti vedea pe un ecran cu plasmei. Televizorele LCD, pe de alta parte, folosesc cristale, milioane dintre acestea, care sunt suspendate in mediu lichid. Aceste cristale se gasesc intre doua ecrane transparente. In spatele acestor ecrane, este plasata o lumina puternica. In acest caz, cristalele permit trecerea luminii sau o blocheaza. Pentru a stabili culoarea sunt folosite filtre de culoare. Daca trebuie sa comparam marimea plasmei cu cea a LCD-ului, nu avem nimic de comparat deoarece ambele tipuri de televizoare sunt plate. Cand tinem cont de suprafata de vizionare, plasmele sunt faimoase pentru vastitatea acesteia. Modelele mai mari de plasme sunt mai variate. Dar tineti minte, televizoarele LCD prind teren.
20

Probleme de pret? Intre o plasma si un LCD, plasma costa in mod normal mai putin. Televizoarele LCD isi micsoareaza preturile si este posibil ca, in scurt timp, plasmele si LCD-urile sa fie egale in termen de pret. Oricum, luand in consideratie aspectele discutate, televizoarele cu plasma au inca un avantaj. Dar, competitia se va desfasura in continuare deoarece nici una dintre parti nu pare sa cedeze.

9.Ecrane color
in LCD-uri de culoare fiecare pixel individual este mprit n trei celule, sau subpixels, care sunt colorate n rou, verde i albastru, respectiv, prin filtre suplimentare (filtre de pigment, filtre vopsea si filtre de oxid de fier). Fiecare subpixel poate fi controlat independent pentru a produce mii sau milioane de culori posibile pentru fiecare pixel. monitoarele CRT folosesc o subpixel similare ", prin intermediul structurilor de fosfor, dei fascicul de electroni angajai n CRT nu loviti exact" subpixels ". Deoarece ele folosesc rou, verde i albastru elemente, att LCD i monitoarele CRT sunt aplicaii directe ale modelului de culoare RGB si da iluzia de a reprezenta un spectru continuu de nuane, ca rezultat al naturii tricromatice a vederii umane. Componentele de culoare poate fi mbrcat cu geometrii diferite pixeli, n funcie de utilizarea monitorului. Dac software-ul tie ce tip de geometrie este utilizat ntr-un anumit LCD, acest lucru poate fi folosit pentru a crete rezoluia aparent a monitoriza prin intermediul subpixel rendering. Aceasta tehnica este util n special pentru textul anti-aliasing. Pentru a reduce ntinderea ntr-o imagine in miscare in momentul pixeli nu

21

rspundei suficient de repede la schimbrile de culoare, aa-numitele chinui

pixelilor pot fi utilizate.

Pasiv-matrice i active-matrix LCD adreseaz LCD-urile cu un numr mic de segmente, cum ar fi cele utilizate n ceasuri digitale i calculatoare de buzunar, au contacte electrice individuale pentru fiecare segment. Un circuit extern dedicat livrrile o sarcin electric pentru a controla fiecare segment. Aceast structur de afiare este greoi pentru mai mult de cteva elemente de afiare. Monocrom afieaz mici cum ar fi cele gsite n agende personale, sau mai mari ecrane de laptop au o structura cu matrice pasiv angajarea super-rsucite nematic (STN) sau dublu strat STN (DSTN) tehnologie de aceasta din urm a care abordeaz o problem cu culoare schimbtoare cu Fosta-i culoarea-STN (CSTN)culori n care se adaug prin utilizarea unui filtru intern. Fiecare rnd sau o coloan de ecran are un singur circuit electric. Pixeli sunt abordate o la un moment dat de rnd i adrese de coloan. Acest tip de afiaj se numete pasivmatrice abordate deoarece pixel trebuie s i pstreze starea sa intre remprospteaz fr a beneficia de o taxa de electrice de echilibru. Deoarece numrul de pixeli (i, respectiv, coloane i rnduri) crete, acest tip de ecran devine mai puin fezabil. Foarte ori reacia lent i sraci contrast sunt tipice LCD cu matrice pasiv abordate. De nalt rezoluie afieaz culori, cum ar fi monitoare de calculatoare moderne
22

i televizoare LCD utiliza o structur cu matrice activ. O matrice de tranzistoare thin-film (TFTS) se adaug la polarizare i filtre de culoare. Fiecare pixel are propriul tranzistor dedicat, care s permit fiecare linie coloan pentru a accesa un pixel. Cnd o linie de rnd este activat, toate liniile de coloana sunt conectate la un rnd de pixeli i tensiunea corect este condus pe toate liniile de coloan. Linia de rnd este dezactivat, iar apoi linia rndul urmtor este activat. Toate liniile de rnd sunt activate in ordine n timpul unei operaiuni de remprosptare. afiaje cu matrice activ adreseaz arata "luminos" i "mai clare" dect afieaz pasiv-matrice adresat de aceeai mrime, i, n general au de ori mai rapid de

rspuns, produc imagini mult mai bine

10.Ecran bistabil
Dispozitivul zenithal bistabil (ZBD), dezvoltat de QinetiQ (fostul DERA), pot reine o imagine fr putere. Cristalele pot exista n una din cele dou orientri stabile ("negru" i "alb") i puterea este necesar doar pentru a schimba imaginea. ZBD Afieaz este o companie spin-off de la QinetiQ care produc att nuane de gri i culoare dispozitive ZBD. O companie francez, Nemoptic, a dezvoltat BiNem zero-putere, pe suport de hrtie ca tehnologia LCD care au fost produse in masa in parteneriat cu Seiko din 2007 [24] Aceast tehnologie este destinat pentru utilizarea n aplicaii cum ar fi electronice Perioada de valabilitate Etichete, E. -carti, E-documente, e-ziare, edicionare, senzori industriale, Ultra-Mobile PC-uri, etc
23

Afieaz Kent a dezvoltat de asemenea un "nici o putere" de afiare care utilizeaz Polimer stabilizata Cholesteric cristale lichide (ChLCD). Un dezavantaj major al ecrane ChLCD sunt rata de remprosptare lent, mai ales la temperaturi joase [necesit citare]. Kent a demonstrat recent utilizarea unui ChLCD pentru a acoperi ntreaga suprafa a unui telefon mobil, permindu-i s schimbe culorile, i s pstreze culoarea chiar i atunci cnd puterea se taie [25]. n 2004, cercettorii de la Universitatea din Oxford a demonstrat dou noi tipuri de zero-putere LCD bistabil bazat pe tehnici de bistabil Zenithal [26]. Mai multe tehnologii bistabil, la fel ca i 360 BTN cholesteric bistabil, depind n principal de proprietile mai mare parte a cristale lichide (LC) i utilizarea de ancorare standard de puternic, cu filme alinierea i amestecuri LC similar cu materialele tradiionale monostabil. Alte tehnologii bistabil (adic Binem Technology) se bazeaz n principal pe proprietile de suprafa i au nevoie de materiale specifice slab de ancora

11.Beneficiile aduse de televizoarele LCD


In primul rand, un ecran LCD are de departe mai multi pixeli decat un televizor obisnuit (cunoscut sub numele de televizor CRT). Asta inseamna ca imagine afisata pe ecranul tau este de departe mai clara si mai precisa. In al doilea rand, datorita faptului ca ecranul LCD este iluminat de o sursa de fundal, atunci cand lumina soarelui se va reflecta in acesta, sclipirea va fi mica sau inexistenta. In afara beneficiilor evidente, aceasta face ca ecranele LCD sa fie mai usor de privit si supun ochiul la mai putin stres. Cu toate ca televizoarele LCD nu sunt atat de adaptabile precum cele cu plasma, primele au avantajul de a fi in primul rand cu forma plata. Asta inseamna ca aditional faptului ca ocupa mai putin spatiu in casa, un televizor LCD widescreen poate fi privit de la o distanta mare. Televizoarele LCD sunt de asemenea atat de
24

compacte incat un ecran plat LCD de 16 inchi va oferi acelasi grad de vizibilitate pe care il ofera un televizor standard de 20 de inchi. Cu toate ca acesta nu va fi un motiv principal pentru achizitonarea unui televizor LCD, majotitatea televizoarelor LCD sunt subtiri si stilate. De altfel, au fost concepute pentru a se monta perfect pe un perete. Asta le ofera proprietarilor posibilitatea de al atarna pe perete, creand astfel mai mult spatiu in camera. De asemenea, vin in format widescreen fapt ce inseamna ca poti privi filme si DVDuri in modul in care au fost initial concepute. Unul dintre defectele pe care un ecran cu plasma il va avea este riscul "imaginii arse". Acest lucru se intampla, in principiu, cand o imagine inghetata ramane pe ecran prea mult si rezultatul este persistenta acesteia pe ecran. Din fericire, LCDurile nu au aceasta problema si nu risti ca acest lucru sa se intample televizorului tau. Unul dintre ultimele dar nu lipsite de importanta beneficii este acela legat de economia pe care o ofera LCD-urile. Ca o regula, televizoarele LCD folosesc cu 60% mai putina putere electrica decat televizoarele CRT sau cele cu plasma. Ce iti poti dori mai mult decat o imagina clara precum cristalul, o zona curata si luminoasa pentru vizionat, calitatea foarte buna a imaginii si o factura la electricitate mai mica!

12.Fantezia televizoarelor LCD


O imagine color produsa de un display LCD este rezultatul filtrarii luminii albe. Acest lucru este atins prin utilizarea unei lampi reci fruorescente cu catod unde led-uri albe sau colorate sunt folosite in celelalte tipuri de televizoare. Datorita acestui fapt imaginile oferite de televizoarele LCD sunt de o calitate mai ridicata comparativ cu a televizoarelor CRT, astfel, crescand cifrele vanzarilor. Promptitudinea cetatenilor Regatului Unit in fata celor mai noi televizoare LCD este data in principiu, de aspectul uimitor pe care acestea il ofera locuintelor
25

acestora. Arata mult mai bine si mai atractiv decat acele traditionale CRT. Sunt complet construite cu destula fantezie si destul extaz, fiid echipate cu telecomenzi folositoare. Aceste telecomenzi sunt mai sensibile si le este inzestrata tehnologia reverse handling. Cele mai noi televizoare LCD vin cu marimi ale ecranului dorite. Astfel, oamenii pot alege marimea ecranului in functie de marimea camerei. In trecut, acestea erau prezentate in format de 17, 19, pana la 21 inchi. Acum, televizoarele LCD vin in format de 23, 25, 27, 32 si pana la 50 inchi, dotate cu tehnologie TFT. Marimi mai mari ale ecranelor sunt folosite in locuri publice precum gari de tren, mall-uri, aeroporturi si alte locuri, iar aceste pot fi de 52, 55, 56 si pana la 65 de inchi. Preturile cresc odata cu marimea ecranelor. Producatorii de varf ai televizoarelor LCd sunt Sony, Samsung, LG, Philips, Panasonic. Anumite televizoare sunt construite in present cu boxe 3W stereo cu o inalta calitate a bass-ului si a efectelor sonore surround. Sunt dotate cu o mai buna calitate sonora in termeni de muzica, programe TV sau filme. Ultimele televizoare LCD cu TV tuner incorporate. Astfel, poti conecta LCD-ul cu computerul personal.

13.Controlul calitatii
Unele panouri LCD au tranzistori defecte, provocnd permanent aprins sau stins pixeli, care sunt menionate la pixeli ca blocat sau pixeli morti respectiv. Spre deosebire de circuite integrate (ICS), panouri LCD cu civa pixeli defecte sunt de obicei nc utilizabil. Se susine c este prohibitiv punct de vedere economic s se debaraseze un panou cu doar civa pixeli defect deoarece panourile LCD sunt mult mai mari decat ICS, dar acest lucru nu a fost niciodat dovedit. Productorii politici "pentru numrul de pixeli defecte acceptabile variaz foarte mult. La un moment dat, Samsung a organizat o politic de toleran zero pentru monitoarele LCD vndute n Coreea [19]. n prezent, dei,
26

Samsung ader la mai puin restrictive standardul ISO 13406-2. [20] Alte companii au fost cunoscute de a tolera ct mai multe 11 pixeli mori n politicile lor [21] Dead politici pixeli. sunt adesea subiectul unor dezbateri aprinse ntre productori i clieni. Pentru a reglementa acceptabilitate a defectelor i pentru a proteja utilizatorul final, ISO a lansat standardul ISO 13406-2 [22.] Cu toate acestea, nu de fiecare productor LCD este conform standardului ISO i standardul ISO este destul de frecvent interpretate n moduri diferite. Panourile LCD sunt mult mai susceptibile de a avea defecte dect cele mai multe circuite integrate, datorit dimensiunii lor mai mari. De exemplu, un LCD de 300 mm SVGA are 8 defecte i o plachet de 150 mm are numai 3 defecte. Cu toate acestea, 134 din 137 moare de vaf va fi acceptat, ntruct respingerea panoul LCD ar fi un randament de 0%. Datorit concurenei ntre productorii de control al calitii a fost mbuntit. Un SVGA panoul LCD cu 4 lacunari este de obicei considerat defect i clienii pot solicita i un schimb pentru unul nou. Unii productori, n special n Coreea de Sud n cazul n care unii dintre cei mai mari producatori panou LCD, cum ar fi LG, sunt situate, au acum "zero defecte pixel de garantare", care este un proces de screening suplimentar care poate determina apoi "A" i "B" grad panourilor. Multi producatori s-ar nlocui un produs chiar i cu un pixel defect. Chiar i n cazul n care aceste garanii nu exist, locul de lacunari este important. Un ecran cu doar civa pixeli defect poate fi inacceptabil n cazul n care lacunari sunt unii lng alii. Productorii pot relaxa, de asemenea, criteriile lor de nlocuire atunci cnd pixeli defecte sunt n centrul zonei de vizualizare. Panourile LCD au, de asemenea, cunoscut sub numele de defecte opacifierea (sau mai puin frecvent Mura), care descrie o denivelare de modificri de luminan. Acesta este cel mai vizibil n zonele ntunecate sau negre ale scenelor afiate.

27

14.Concluzii
Alegerea unui anumit tip de panou se face in functie de scopul si domeniul de utilizare. Astfel daca lucrati in DTP, prelucrare video, sau publicitate, in mod sigur veti cauta un panou care permte o redare cat mai fidela a culorilor, si unghiuri de vizibiitate foarte largi, facilitati oferite in primul rand de panourile IPS / S-IPS (Eizo FlexScan, NEC MultiSync, din seriile Professional). Pe de alta parte daca sunteti un impatimit al jocurilor cu siguranta veti opta pentru un panou cu tehnologie TN (Samsung, LG, Philips, Sony), pentru timpul de raspuns foarte bun, cat si pentru pretul competitiv. Daca doriti un panou care se descurca bine atat in jocuri, cat si in redarea corecta a culorilor dar cu un pret mai mic decat panourile bazate pe tehnologie IPS, veti alege cu siguranta un panou bazat pe tehnologie VA (PVA, MVA, S-MVA) (Samsung, Fujitsu)

28

III.Norme de protectie a munci

1. Fiecare om al muncii este obligat ca, nainte de folosirea mijloacelor individuale de protecie, s verifice lipsa defectelor exterioare, curenia lor, marcarea tensiunii la care este permis utilizarea precum i dac nu s -a depit termenul de meninere a caracteristicilor electrice. 2. Art.3676: Comenzile de pornire i oprire a lucrrilor se vor face de ctre eful de lucrare, i tot el va conduce probele. 3. Art.3689: Cablurile mobile de legtur se vor controla nainte de punerea sub tensiune 4. Art.3699: Este interzis modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune. 5. Art.3720: Se interzice atingerea legturilor neizolate chiar dac acestea sunt alimentate la tensiuni joase. n toate atelierele i locurile de munc n care se folosete energia electric se asigur protecia mpotriva electrocutrii. Prin electrocutare se nelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numit tensiune de atingere. Gravitatea electrocutrii depinde de o serie de factori: 1. Rezistena electric a corpului omenesc. Rezistena medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 i poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200 ) pentru o piele ud sau rnit. 2. Frecvena curentului electric. Curentul alternativ cu frecvene ntre 10 -100Hz este cel mai periculos. La frecvene de circa 500.000Hz excitaiile nu sunt periculoase chiar pentru intensiti mai mari ale curentului electric. 3. Durata de aciune a curentului electric. Dac durata de aciune a curentului electric este mai mic de 0,01 efectul nu este periculos;
29

4. Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situaii sunt cele n care curentul electric trece printr-un circuit n care intr i inima sau locuri de mare sensibilitate nervoas (ceafa, tmpla etc.) 5. Valorile curenilor care produc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu cu legea lui Ohm ,valoarea limit a curenilor nepericuloi sunt 10mA curent alternativ i 50mA curent continuu. Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa n: Electroocuri i electrotraumatisme. Cnd valoarea intensitii curentului electric este mai mic de 1mA, nu se simte efectul ocului electric. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comoii nervoase n membre; contraciile muchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune s se fac greu. Peste valoarea de 10mA se produce vibrilaia inimii i oprirea respiraiei. Electrotraumatismele se datoreaz efectului termic al curentului electric i pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri. Art.3762: Locurile de munc la care se execut operaii de lipire vor fi prevzute cu un sistem de ventilaie local pentru absorbirea nocivitilor din zona ciocanului de lipit. Art.3764: Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V, iar n locurile periculoase din punct de vedere al electrocutrii alimentarea se va face la 12V. Este interzis modificarea montajelor electrice sub tensiune Aparatele electrice i dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunztoare i s aib prize cu mpmntare.

30

IV.Bibliografie

1. Note de curs Metode Criptografice prof. dr. ing. Adriana Vlad U.P.B Tatiana Rdulescu Telecomunicaii, Editura Teora, Bucureti, 1997.

2. Ion Bossie, Mircea Wardalla, (1997), Msurri speciale n telecomunicaii, Bucureti: Editura Romtelecom. 3. Tatiana Rdulescu, (2002), Reele de telecomunicaii, Bucureti: Editura Thalia. 4. Internet : www.google.com

31

V.ANEXE

Anexa nr.1

Anexa nr.2

32

Anexa nr.3

Anexa nr.4

33