Analiza instrumentala - curs Metodele folosite in analiza sunt: metode optice, metode electrochimice, metode de separare.

. Rolul analizei chimice : analiza chimica reprezinta un ansamblu de operatii chimice, fizice, fizico-chimice, avand ca scop determinarea compozitiei chimice a substantei. Analiza calitativa ofera informatii asupra componentelor unei probe(atomi, ioni sau molecule). Analiza cantitativa indica proportia relativa a componentilor dintr-o proba. Metode chimice de analiza: gravimetria si volumetria. mportante chimiei analitice: - o analiza furnizeaza informatii calitative sau cantitative asupra unei probe sau asupra unei portiuni din proba. !alculul analitic presupune: ("#A$"%" A&A% '" !( M !") - prelevarea probei) - efectuarea analizei) - interpretarea rezultatelor) - consemnarea acestora. Analiza automata se realizeaza cu analizoare care indica parametrii analitici importanti pentru controlul riguros al procesului tehnologic. *emnal de intrare +analiza propriu-zisa + semnal de iesire ,efinirea analizei instrumentale: - marimea f-zica care se coreleaza cu compozitia probei sau cu concentratia analitului, se numeste semnal analitic. Metodele instrumentale de analiza se bazeaza pe masurarea unei proprietati fizice a analitului: conductivitate termica sau electrica, fluorescenta, absorbtie sau emisia de radiatie, etc. Marimea f-sica Misurata reprezinta semnalul analitic si se coreleaza cu concentratia analitului printr-o functie de etalonare. Metodele instrumentale de analiza sunt: metode spectroscopice, metode electroanalitice, metode cinetice, metode radiochimice, metode termice. !omponentele instrumentelor analitice: - generatorul de semnal (specia de analizat) produce un semnal care sa reflecte natura si concentratia analitului in proba. "l poate fi un compus sau un ion generat de un analit) - sistemul de detectie (traducatorul) transforma semnaluol generat de analit intr-un semnal masurabil) - sistemul de prelucrare al semnalului are rolul de a modifica semnalul produs in sistemul de detectie pentru a deveni accesibil observarii sale cu a.utorul unui dispozitiv indicador (prin amplificare, integrare, diferentiere, amortizare sau filtrare). Modalitati de operare a instrumentelor computerizate:

masuratorile analitice computerizate implica interactii diferite intre utilizator si instrument: off-line, on-line si in-line) sistemul de lucru off-line presupune ca datele sunt colectate de operator si apoi transformate in computer pentru prelucrare) metoda on-line presupune o comunicatie directa intre instrument si computer printr-o interfata electronica) metoda in-line elimina comunicatia directa intre operador si instrument aceasta fiind mediata de computer.

$relucrarea datelor analitice: - calcule de concentratie) - combinarea de date cu cele colectate anterior si stocate) - reprezentarea grafica, afisarea rezultatelor finale) - e/emple de determinari: din minereuri, puritatea metalelor, analize chimice. !aracteristici generale ale metodelor de analiza cantitativa: - prelucrarea informatiilor presupune cunoasterea functiei de etalonare) - in metoda instrumentala, semnalul analitic este o marime f-sica dependenta de compozitia chimica a probei. - 0orma generala a functiei este: 1 2 f(c3, a3, a4 5 a&), unde 1 2 semnal analitic c 2 concentratia analitului a3, a4 5 a& 2 parametri cu valori constante care depind de caracteristicile metodei. n functie de modul de utilizare al semnalului analitic in calculul se disting: - metode de analiza cantitativa directe) - metode de analiza cantitativa indirecte.

3. Metode directe de analiza: a) - absolute: pentru care atat e/presia functiei de etalonare, cat si valorile parametrilor a3, a4 5 a& sunt cunoscute cu e/actitate (volumetria, gravimetria, coulometria)) b) relative: e/ista incertitudini asupra functiei de etalonare, stabilindu-se e/perimental corelatia dintre semnal si concentratia analitului prin etalonare. "/emple de metode: - Metoda comparatiei cu o proba etalon - Metoda graficului sau a functiei de etalonare - Metode bazate pe variatia controlata a concentratiei analitului (metoda adaosului unic, metoda adaosurilor succesive). c) probele etalon sunt probele pentru care se cunoaste cu e/actitate concentratia analitului (au o reproducere cat mai fidela a matricii). 4. Metode indirecte de analiza: - au la baza o titrare metoda instrumentala urmareste reactia de titrare
ga = Ve c P E q 3666

rectia de titrare: setul de date semnal analitic volum titrant se reprezinta grafic sub forma unei curbe de titrare) in metodele instrumentale, curba de titrare pezinta un punct caracteristic, corespunzator echivalentei, care indica volumul de echivalenta) calculul rezultatului, m(g):cp7e(a8t)Ma, unde cp - concentratia titrantului, Ma masa molara) semnalul analitic este selectat astfel incat sa depinda de concentratia uneia sau mai multor specii implicate in reactia de titrare) curbele de titrare neliniare sunt caracteristice metodelor in care semnalul analitic este o functie neliniara de concentratie (titrarea potentiometrica), luam ca e/emplu titrari: * 2 f(c) sau * 2 f(logc)) curbele de titrare liniara se obtin cand semnalul analitic este o functie liniara de concentratie.

!aracteristicile unei metode analitice: - trasaturile chepe prin care se .udeca utilitatea si performantele unei metode analitice: Acuratetea cat de apropiat este rezultatul de valoarea reala aceasta poate fi evaluata) $recizia apropierea rezultatelor obtinute prin aplicarea unei metode (sau aceeasi proba) de mai multe ori pe probe identice) masurarea preciziei unei metode: deviatia *tandard : S =

(x

x) 4

u 3

deviatia *tandard relativa (R*,): R*,2*8/ sau 9R,* 2 (R8/):366. *electivitatea posibilitatea de a determina (cu acuratete) un component cu prezenta altora in proba: - se considera o proba care contine speciile A, ;, !, ,. ,aca este necesara determinarea speciei A-analit, trebuie san e asiguram ca metoda un include speciile

;, !, ,. ,aca le include, valoarea furnizata pentru specia A va fi mai mare. 7om avea astfel nevoie de o metoda selectiva. nterferentele analitice: cand o specie creeaza probleme in determinarea altor specii in prezenta, ea provoaca interferente analitice. *e presupune ca: ntr.-o metoda ne-selectiva sunt interferente) ntr.-o metoda selectiva un sunt interferente) n determinarea lui A intr.-un amestec A, ;, ! si ,. ,aca ;, ! si , provoaca interferente in determinarea lui A, aceste specii se numesc interferente. nterferentele un pot fi prevazute cu acuratete. "le apar cand specia de analizat (analitul) are o structura similara cu alte specii prezente in proba. (izomeri sau ioni cu sarcini sau raze ionice comparabile: !a4<, *r4<). "vitarea interferentelor separarea f-sica sau chimica. !ea mai mare parte a metodelor analitice cantitative include etapa de separare (cromatografia). *ensibilitatea cat de mica este cantitatea sau cat de .oasa concentratia unei specii care poate fi detectata cu o precizie acceptabila. - "ste e/primata in termeni de masa sau masa pe unitate de volume) - =bisnuit prezentata ca limita de detectie (%=,)) - *ensibilitate mare inseamna %=, scazuta) n multe determinari un este necesar sa avem sensibilitati mari (determinarea Au din bi.uterii cand Au > ?6 acuratetea si precizia sunt insa necesare)) - $rin contrast cu determinarea Au in apa de mare, Au @ 6,6639. Aici sensibilitatea este foarte importanta in alegerea metodei optime de analiza. !lasificarea metodelor analitice: metode pentru compusi ma.ori (>A9) #rebuie sa prezinte acuratete mare, precizie mare, sensibilitatea rezonabila, unele tind sa prezinte sensibilitate mica. Aceste metode includ : gravimetria, volumetria. Metode utilizate la concentratii mici: Metode pentru determinarea compusilor minori (concentratii in urme) prezinta sensibilitati foarte mari, acuratete adecvata, precizie relativ mica. Metode complementare: Metodele clasice si instrumentale de analiza se completeaza reciproc. ($entru ca in analiza de rutina trebuie analizati atat compusi ma.oritari cat si cei la nivel de urme). 3. Metode electrochimice Au loc fie in solutie, fie la interfata (interfata electrod solutie). n solutie - metode conductometrice - tritrari conductometrice - conductanta este influentata de mobilitatea ionilor din solutie. %a interfata: unde au loc la curent nul - metode potrntiometrice - titrari potentiometrice la curent nenul - metode unde impunem variatia de potential (metode voltametrice) - metode care au loc cu variatie de curent (titrari coulometrice). %a metodele voltametrice: depende intensitatea in functie de potencial.

- valoarea potentialului de semiunda indica specii prezente indicatie caritativa) - relatia lcovic) - metoda polarografica: cea mai veche) Aceste metode sunt folosite mai mult la cercetare decat la analiza de rutina. 4. Metode de separare: - cromatograf-a pe un strat subtire pe un schimbator de ioni (o rasina) - metode prin e/tractie, prin schimb ionic, prin distilare, prin precipitare. - Metode cromatografice: - o coloana umpluta cu o faza stationara, prin care trece o faza mobile, cu proba de analizat) - *epararea plana, pe o placuta cromatografica. - !omp. *e separa functie de afinitatea pe care o prezinta fie fata de faza mobila, fie fata de faza stationara compusul se distribuie intre cele doua faze. - clasificare in functie de natura fazei mobile c.g (de gaze), de lichide (c.l.), faza mobila: gaz purtator ((e, () c.g. - cromatografie gaz - solid - cromatografie gaz - lichid *e aplica foarte mult in laborator cu conditia ca compusii sa fie volatili. c.l. cromatografie pe coloana - cromatografie de absorbtie) - cromatografie de repartitie, de afinitate bio-specifica) - cromatografie de schimb ionic, de e/cludere sterica. - cromatografie plana - cromatografie pe hartie (speciala)) - cromatografie pe strat subtire. faza mobila solventi organici *e aplica in compusi solubili amestecuri de solventi. Metodele de separare se cupleaza cu metode electrochimice sau optice. ?. Metode optice: - au la baza interactii ale radiatiei electromagnetice cu materia. n functie de natura acestei interactii spectrometrie de emisie atomica si moleculara) - spectrometrie de absorbtie atomica si moleculara.

3. Metode optice de analiza

*pectroscopul si spectroscopia se refera la o observatie vizuala este o metoda veche, iar de aici se a.unge la spectrometrie. storic: - teoria culorilor propusa de &eBton: lumina alba este un amestec o prisma o descompune prin refractie in componentele sale elementare. !ele C culori sunt de fapt o succesiune de radiatii. neputul sec 3D observarea emisiei in flacara.

;unsen si Eilchhoff: pionieri ai spectroscopiei de emisie- observatii asupra spectrului sarurile metalelor alcaline si alcalino-teroase introduse in flacara (becul ;unsen) dau spectrele caracteristice aceptor metale. *e descopera astfel 4 noi elemente: !esiul si Rubidiul. %ungimile de unda si frecventele radiatiilor electromagnetice: - Raze F 3pm - Raze / 3nm - G7 3 Hm R 3mmI - Microunde - 3m - Gnde hertziene 3Jm Marimi in spectrometrie si relatiile dintre ele: - frecventa F in (z) = peritada in .I) viteza undei "M (in vid) c24DDCD4KAL m:L-3 (e/act)) lungime de unda M2cN2c8v (in vid)) 3

numar de unda V =

3 v = (in vid). c

7iteza v a luminii in diverse medii este mai mica decat c. v = refractie al mediului.

c , n indOcele de n

,omeniul studiat: spectrometria PopticaQ in G7-7is si R mi.lociu) G7-7is tranzitie e- in atomi si molecule) R mi.lociu tranzitii de vibratie. *pectrometre utilizate in G7-7is si R mi.lociu: - spectroscop, spectrograf (denumiri vechi)) - spectrometru) - spectrofotometru. Aceste aparate trebuie sa separe radiatiile cu diferite M cu o anumita precizie (cu o anumita rezolutie). ntensitatea luminii (fotoni8secunda) trebuie de asemeni Misurata cu precizie (fotometrie) in functie de aplicatie. *chema spectrometrului de absorbtie: *ursa de radiatii-elem. de sep. al radiatiilor-proba-detectorul-sist. de evaluare si inregistr. *chema spectrometrului de emisie: *ursa de radiatii<proba monocromatoare detector - sist. de evaluare si inregistr. #ipuri de tranzitii clasificarea metodelor de analiza 0unctie de tipul de energie primita sau eliberata de sisteme (raditiva sau ne-)

*istemul este adus in stare e/c. prin absorbtie de energie termica (tranzitie neradiativa) si revine in stare f. prin eliberarea unui foton de R"2"S-"o2hF tranzitie radiativa emisie. - sistemul absoarbe " radiante pentru a trece in stare energetica e/c., pierde o parte din " prin tranzitie neradiativa, ramanand in stare e/c, dar pe un nivel cu energie mai mica "S, revenind apoi pe "o tranzitie radiativa. 0recuenta radiatiei emite T frecuenta radiatiei absorbite metoda de fluorescente. - *istemul absoarbe " radianta si este adus in stare e/c., din care revine pe nivelul " inferior se elibereaza " calorica spectrometrie de emisie. "misia si absorbtia undelor electromagnetice Gnda electromagnetica: "misia atomica in 7 * si G7: - depende de configuratia e- a atomilor, de numarul si asezarea e- in invelisul e-) - nivelele energetice posibile intr-un atom si tranzitiile ce au loc in urma e/citarii se reprezinta prin diagrama UrohianI) - dupa e/citare, are loc emisia unui ameste de radiatii cu diferite M) - radiatiile sunt separate dupa M spectru de linii. "misia atomica in G7-7is sta la baza spectrometriei de emisie in flacara, arc, scantei si plasma. Modelul cuantic: " este transportata de unda emisa sau de fotonul corespunzator: R"2hF. Gnitati de energie: - unitati * I Voule - unitati practice: e7 R" 2 Wv 2 3,X644:36-3Dc/37 2 3,X644:36-3DV 3e7 2 " primita de 3 e- la diferenta de potential de 37. %a nivel de 3 mol unitati practice: /1 mol-3, energia particulei / constanta lui Avogadro: 3e7 2 3,X644:36-3D/ X,644:364?mol-3 2 DX,KLA /18mol. *tarea electrica a atomilor &ivelele de " in atomi tranzitii e&umere cuantice corespunzatoare "misia atomica in G7-7is este legata de configuratia e- a atomilor din invelisul e/terior, care determina si asezarea elementelor in *istemul $eriodic. e- din atomi pot e/ista numai pe anumite nivele de energie, numite nivele de " cuantificata. =rbitalii atomici se caracterizeaza prin: - numar cuantic principal (n) stratul) - numar cuantic secundar substratul) - numar cuantic magnetic sau de orientare (m) stratul e- in camp magnetic) - numar cuantic de spin (mg). Absorbtia atomica in G7-7is - se bazeaza pe legea lui Eirchoff (3DAD):

- legea ;ouguer %ambert ;eer: *traturi de substanta de aceeasi natura, cu aceeasi grosime, in conditii identice, absorb aceeasi fractiune din lumina incidenta. I I = t I6 9 2 ( t8 6)/ 366 A 2 " 2 log ( 8 ) 2 J:c 2 :c:l. Absorbtia moleculara: !onform teoriei cuantice, o melocula nu poate trece decat in stari energetice cu valori bine determinate. Moleculele prezinta mai multe nivele energetice: electronice, de vibratie, de rotatie tranzitii electronice, de vibratie, de rotatie. 3. #ranzitiile de rotatie energia cea mai mica absorbtie de radiatii din domeniul microunde R indepartat) sunt spectre de linii. 4. #ranzitiile de vibratie - de intindere si - de deformare. &ecesita radiatii cu energie mare, absorbtia avand loc la M mici in R. ?. #ranzitiile electronice sunt de mai multe tipuri: Y-YS, energie mare (G7-7is) si conduc la spectre de benzi.

S , u-uS. Radiatii cu

*pectre moleculare: - corespund unor tranzitii intre stari de rotatie, stari de vibratie sau electronice. "nergiile aceptor tranzitii, deci si frecventele, cresc in aceasta ordine. %ungimile de unda corespunzatoare sunt descrescatoare. *pectre de rotatie microunde) *pectre de vibratie : - R) *pectre electronice: - G7-7is. "misia moleculara 0otoluminescenta emiterea de lumina de catre compusii supusi e/citarii de fotoni, inclu1e fluorescenta si fosforescenta. - fluorescenta: absorbtie G7-7is molZcula trece de pe nivelul vibrational cel mai coborat al starii e- fundamentale (*o) pe unul din nivelele vibrationale ale starii de e/citate (*i)) - este rapida - fosforescenta: are loc o midificare a spinului este lenta) - chemiluminescenta: " este furnizata moleculei de o reactie chimica, produsul de reactie rezulta in stare e/citata din care revine in stare fundamentala prin emisie de fotoni. &umere de unda caracteristice modurilor de alungire a legaturii: Urupa %egatura ,omeniul (F in cm -3) (idro/il =( ?X36 ?XK6 Amine &( ??66 ?A66

Aromatice si alchene Alcani

!( !(

?666 ?366

%egea ;eer-%ambert: %egea absorbtiei: - interactia radiatiei electromagnetica 8 materia: ciocnire intre un foton 8 atom (sau molecula). $robabilitatea de absorbtie depende de probabilitatea de ciocnire. $robabilitatea este corelata cu: - flu/ul de fotoni) - numarul de atomi sau de molecule) - eficiente ciocnirii intre fascicolul de radiatie si particula. $entru un traseu dem. ,l, diminuarea intensitatii este dl. dl 2 -&:Y:l/:dl
dl 8 Ix = N dl
I6 I I

ln 6 ln 2 ln 68 2 &:Y:l 8 6 transmitanta notata cu [) lg 68 absorbanta notata cu A) A 2 lg 68 A 2 :c:l, unde depinde de analit. "cuatia fundamentala a spectrofotometriei: - coeficient de absorbtie molara. "/presia: A 2 :c:l este legea ;eer-%ambert. *pectrometria de emisie atomica in G7-7iz $rincipiul metodei: transformarea in vapori a atomilor elementelor de determinat si e/citarea lor, separarea radiatiilor emite in functii de M, inregistrarea si interpretarea rezultatelor. *ursa de radiatii: atomii probei adusi in stare e/citata. *ursa de e/citare: flacara, arcul, scanteia electrica, plasma. 0lamfotometria: in analiza elementelor metalelor alcaline si alcalino-teroase, carburante, acetileno, (4, !?(4, conburantiI: aer, &4=, =4 (gaz ce intrtine arderea). $rocese ce au loc in flacara la pulverizarea solutiei: pulverizare evaporare topire vapori disociere \M<]-^ _____ \M<] _____ \M<]-^ _____ \M<]-^ _____ \M<]-^ _____ M6gaz < ]6gaz ag aerosol solid lichid gaz %a temperatura flacarii, atomii in M6 pot participa la procesele: M6< hF 2 M6S M6< energie 2 M<< 3e- (ionizare) M6< =6 2 Mo (o/idare) M6S 2 M6 < hF (emisie)

M6 < `6 2 M` (combinare) *pectrometrie atomica - emisie - in flacara - flamfotometrie - microanaliza spectrala cu laser - absorbtie *pectrometria de emisie atomica aduce substanta in stare atomizata. A. 0lamfotometria "tapele analizei: - proba este adusa in stare de atomi, dupa introducerea in prealabil in flacara sub forma de aerosoli) - radiatiile emite de atomi prin revenire in stari energetice cu energie mai mica sunt trecute printr-un sistem de separare, care izoleaza radiatia cu intensitatea cea mai mare, caracteristica elementului de analizat si care este ulterior transformata de detector intr-un semnal masurabil) - *emnalul furnizat de detector este amplificat in sistem de evaluare, a.ungand apon in sistem de inregistrare. *isteme de separare a radiatiei: - prisme) - retele de difractie) - filtre (flamfotometre). ,etectori: - fotoelemente cu selenio, fotomultiplicatori.

Analiza calitativa: M 2 f(z) unde M este caracteristica radiatiei emoise de atomii adusi in stare e/citata, iar z este numarul atomic al elementului. Analiza cantitativa: are la baza corelatia intre intensitatea emisiei radiative datorate elementului de analizat si concentratia acestora, aplucandu-se metoda curbei de etalonare si metoda adaosurilor. nterferente: chimice si spectrale: - chimice anionice si datorata ionizarii) - spectrale- suprapunerea liniilor spectrale ale elementelor de determinat cu benzi sau linii spectrale ale altor elemente din proba. Aplicatii: - in determinarea elementelor alcaline si alcalino-teroase din ape, produse alimentare, produse biologice (eroare relativ aA9)) - in analize chimice (ser, urina, sange a39). nterferentele anionice sunt produse de anioni de tip $=K4-, *=K4-, o/alat, flacara, datorita faptului ca la temperatura flacarii se formeaza compusi chimici stabili intre accZsit Andoni si cationii elementelor de analizat, acest lucru impiedicand obtinerea atomilor liberi ai analitului. "liminarea interferentelor anionice se face prin adaugarea unor agenti de eliberare, adica saruri ale unor cationi care formeaza cu anionii interferente compusi mai stabili.

nterferenbele datorate ionizarii apar [n flccarile cu temperaturc ridicatc, av[nd ca efect reducerea intensitcbii emisiei. Reducerea intensitatii emisiei se e/plica prin faptul ca ionizarea reduce populatia de atomi neutri, in stare fundamentala dar si in stare S. $entru reducerea interferentelor se introduc in solutia de analizat alte elemente de tip E sau !s, mai usor ionizabile in flacara. nterferentele spectrale se datoreaza suprapunerii liniilor spectrale ale elementelor de analizat, cu benzi sau linii spectrale ale altor elemente din proba. *e evita cu monocromatoare bune8performante. n spectrometria de emisie atomica pot aparea si radiatii de fond, care insotesc radiatiile emite de atomii elementelor de analizat si care se pot datora fie flacarii, fie celorlalti componenti ai probei. $entru masurarea radiatiei emite numai de atomii elementelor de analizat, se scade din total valoarea fondului nemasurat in acea zona spectrala. *chema aparaturii utilizate:

?. *pectrometria de emisie atomica in arc, scanteie, plasma !omponentele aparatului: - sursa de vaporizare si e/citare) - sistemul spectral) - sistemul de separare pe lungimi de unda a radiatiilor emise) - receptorul de radiatii. *urse de vaporizare si e/citare: - arcul temperatura intre K666-L666d! - scanteia intre 36.666-?6.666d!. "lectrozii intre care se produc arcul si scanteia se confectioneaza din materiale de analizat sau din grafit de puritate spectrala, iar probele, sub forma de puliere, se introduc dupa amestecarea cu lianti adecvati in craterul electrodului. *isteme cu fascicul laser: $lasma amestec de electren si ioni pozitivi la temperatura ridicata, produs in torta cu plasma cuplata inductiv. *isteme spectrale de separare a radiatiilor emise: - prisme si retele. Receptori de radiatii: - fotomultiplicatori. Analiza calitativa prin spectre comparative. Analiza cantitativa: 2 m:cn , unde 2 intensitatea liniei emite) m coeficient ce depinde de conditiile de e/citare si structura) c concentratia) n factor de absorbtie. *chema aparaturii utilizate: radiatia luminoasa duce la emisia de e-)

fasciculul cu intensitate crescuta "*" din fotomultiplicator si este diri.at catre echipamentul electric. "fectul fotoelectric: - consta in transformarea fotonilor in electroni. ,etectorii utilizati pot fi multiplicatori sau diode. *pectrometria de absorbtie atomica in G7-7izibil metoda de detreminare a concentratiei unui element din proba prin masurarea absorbtiilor radiatiilor de catre atomii vaporizati din proba la M din domeniul vizibil sau G7 specific elementului considerat) - proba de analizat trebuie sa fie adusa sub forma de atomi liberi, in stare energetica fundamentala,pe cale termica in flacara, electrotermica-in cupta de atomizare sau prin vaporizare chimica) - atomii liberi ai unui element din proba de analizat pot absorbi acele radiatii "M cu frecvente egale cu acelea ale radiatiilor ce pot fi emite in urma e/citarii) - temperatura de atomizare intre 4666-?666dE. *chema bloc a unui spectrometru de absorbtiB atomica %ampa cu catod cavitar __ sistem de atomizare __ monocromator __ detector __sistem de evaluare. *ursa de radiatie: lampe cu catod cavitar. !onsta in doi electrozi, catodul cavitar si anodul, plasati in interiorul unui tub de sticla, prevazut cu fereastra de cuart sau de sticla transparenta in G7. #ransformarea: - intre electrozi, se aplica o R7 de cateva sute de 7, conditie in care gazul ionizeaza. - ionii pozitivi creati si accesibili in campul electric, ciocnesc catodul, smulgand atomii din acesta) - prin ciocniri ulterioare cu ionii gazuluide umplere, atomii sunt e/citati, emitand radiatia de interes sau spectrul de emisie caracteristic prin revenirla in stare fundamentala. %ampa cu ]enon pentru un domeniu mai larg de radiatii. *isteme de atomizare: - in flacara) - fara flacara cuptorul Massneaun format dintr-un cilindru de grafit de mare densitate, deschis la capete si plasat de-a lungul drumului optic al spectrometrului) presupune volume mici de proba) - vaporizare chimica: elemente ca ;i, As sau *e sunt dif-cil de redus in stari de o/idare superioare, folosind o pretratare chimica a compusului elementului de analizat cu &a;(K, rezultand o hidruro volatiza care se descompune usor la 3666dE. n cuptor limite de detectie mult mai bune decat in cazul atomizarii in flacara. Gn este necesara pretratarea, pentru ca matrices probei este distrusa in etapa de calcinare. *pectrometria de absorbtie in infrarosu -

Absorbtia radiatiilor infrarosii (M 2 6,L 466nm , F 2 34A66 A66cm-3) modificari de rotatie si vibratie a moleculelor spectrul obtinut A 2 f(M) sau 2 f(M). ,omeniul r al spectrului cuprinde: - R apropiat (6,L 4,A Hm) - R mi.lociu (4,A 3A Hm) - R departat (3A 466 Hm). ;enzile spectrale se datoreaza tranzitiilor moleculare de vibratie sau de rotatie. &umar vibratii ?u A molecula poliatomica liniara ?u X molecule poliatomice neliniare !( f !( !X(X ?u A 2 C ?u X 2 ?6 7ibratiile active in R sunt cele care isi modifica momentul de dipol in timpul vibratiei.

F - vibratie de intindere g - vibratie de deformare !auzele care conduc la reducerea numarului benzilor de vibratie in R: - plasarea unor frecvente ale vibratiilor fundamentale in afara domeniului R usual (mi.lociu)) - e/istenta unor vibratii atat de apropiate incat benzile corespunzatoare se contopesc) - e/istenta degenerarii, avem mai multe absorbtii la aceeasi frecventa) apare la molecule cu inat grad de simetrie) - neindeplinirea conditiilor de aparitie a dipolului temporar. !auze care duc la aparitia unor benzi suplimentare: - pot fi armonice benzi de intensitate mica, care apar la un numar dublu de unda fata de banda fundamentala) - combinare apar la frecvente care reprezinta suma sau diferenta mai multor frecvente fundamentale) - de cuplare absorbtie datorita prezentei unor grupari aflate in acceasi portiune a moleculei care se influenteaza reciproc. 7ibratii normale si frecventele de grup: 6 2 c 2 6 ?u-A 2 K !upla.e vibrationale: catene alifate (R4c26), L(c26)h3C66 cm-3 F3 (c26 intindere) 3?K? cm-3 F4 (c26 intindere) 4??6 cm-3 !lasificarea spectrometrelor de absorbtie moleculaza in R: - cu sistem dispersiv (monocromator)) - cu sistem nedispersiv (gaze,lichide)) - cu sistem cu mono si dublu facicul. 3.!u sistem dispersiv cu mono fascicul:

*ursa monocromator proba detector inregistrator 4.!u dublu fascicul: *ursa monocromator referinta detector inregistrator - proba ?.!u sistem nedispersiv analiza gazelor *ursa monocromator cuva inregistrator detector *ursa de radiatii: - sursa Ulobas, din carbura de *i - filament &ernst ('r= LA9 si o/izi ai lantanidelor) - sursa micron (spirale conductoare de &i-!r) #ipuri de monocromatori: - prisme sau retele, folosesc ca materiale halogenuri alcaline (%i0, E;r, &a!l) care sunt transparente in R. ,etectori: - fotodetectori au la baza e/pulzarea de e- din invelisul materialelor ($b*, $b*e, $b#e) - detectori chimici transforma energia radianta in semnal electric, pe baza modificarii unor proprietati fizice ca efect al incalzirii produse de radiatie. #ermocuplul si balometrul: detectori termici #ermocuplul: 4 metale sudate la capete, care se incalzesc diferit in urma impactului cu fasciculul luminos. ,iferenta de temperatura dintre cele doua materiale genereaza o tensiune electrica dependenta de intensitatea radiatiilor. ;alometrul: are la baza o modificare a rezistentei electrice in functie de temperatura. !elulele pentru probe: in R se pot analiza probe in toate starile de agregare (l,s,g). compusii in stare gazoasa se introduc in cuve speciale, din care s-a evacuat in prealabil gazul. $robele lichide se pot analiza in stare pura sau in solutie. *olventii folositi trebuie sa fie anhidrii, puri si transparenti (!*4, !!lK, !(!l?), iar cuvele sunt confectionate din / alcaline sau Ag!l, ;a!l. $robele solide se pot analiza prin pastilare sau prin emulsie de nu.ol.I $astilarea se face in E;r.